Definirea moralei. Functiile eticii.

Procesul de com. trebuie sa fie un proces etic., bazat pe norme si reguli.

Etica - gr. ethos = morav, obicei, caracter

- desemna locul de origine al lucrurilor
- preocuparile legate de etica sunt cristalizate de Aristotel - pune bazele eticii
- considera anumite trasaturi - virtuti etice

Cicero - vrand sa traduca conceptul al caracterului, moravului, ii spune "moralis"- din

mores = moravuri.

sec. IV- notiunea de moralitas - se incetateneste. - omonimul cuv. Etica

1200-1300 - Europa foloseste latina ca lb. academica.

conceptele de morala, moralitate, etica sunt folosite de multe ori, ca sinonime, desi ele
desemneaza llucruri diferite

- prin morala, se intelege caract. subiectiv al activ. intreprinse de oameni, iar prin
moralitate chiar act. in desfasurarea lor obiectiva. - Hegel
Etica- stiinta care studiaza morala

Definirea eticii.
- ansamblu de standarde in raport cu care un grup decide sa-si reglementeze
coportamentul pt a deosebi ceea ce este acceptabil de ceea ce nu este acceptabil.
- ramura a filozofiei - domeniu al gandirii teoretice
- actiune a eticii - un etician poate analiza un ansamblu de principii, virtuti care sunt
recunoscute de o institutie
- exista o forma logica a moralei?
- domeniu in egala masura aplecat spre cercetarea lucrurilor teoretice, dar si a celor
concrete
- stiinta filosofica ce studiaza morala, studiaza esenta, natura si structura moralei,
reprezinta un domeniu al cunoasterii, are o traditie intelectuala, si, in
consecinta,morala/ moralitatea este obiectul de studiu al eticii.
-cu alte cuv., elucidam probleme teoretice care se ref. la nat si esenta moralei
probleme ce tin de normele, domenii practice, deontologia etica [problema datoririri],
fenomenologia eticii [ morala unei societati in comparatie cu morala altei soc.]
etica istorica, etica profesionala.

Morala, obiectul de studiu al eticii

elem. constitutive : normele si principiile morale

- normele morale sunt propozitii sau enunturi prescriptive prin care se indica ce
trebuie sa faca sau sa nu faca, respectiv cum trebuie sau nu trebuie sa fie un subiect
constient in situatii repetabile pt ca manifestarea sau felul sau de a fi sa fie apreciate
ca bune si nu rele.
individul trebuie sa fie constient [d.p.d.v. social.] si trebuie sa fie in situatii repetabile.
etica se refera la situatii de normalitate.

Norme
- generale/ universale - proprie tuturor, regleaza toate tipurile de relatii interpersonale,
nu se modifica de-a lungul timpului prea mult [exp., sa nu furi]
Expresia lor pozitiva este: Fii cinstit! Fii recunoscator...ect. Fii drept!

- din aceste norme generale deriva normele particulare - se adreseaza unor comunitati
determinate ; poseda o variatie in timp. regleaza tipul de relatii umane particulare
-> o etica a familiei, a prieteniei
- normele particulare cunosc variatii intre domenii
"nicio lege nu repara sufletul omului"
-norme ale activitatilor profesionale.

- normele speciale: se adreseaza unor grupuri restranse, vizeaza rel.specifice.

* norme de protocol, eticheta la Casa Regala - cum ne adresam...
ghidul bunelor maniere, cei 7 ani de acasa. - reglementeaza comportamentul exterior,
formal al indivizior. - vizeaza aspectul strict formal
Respectarea acestor norme este asigurata pe de-o parte de opinia publica.
Convingerile interioare - bazate pe reprezentari cu privire la bine si rau, echitate si
inechitate, virtute si viciu.

Principiile
- repre. un temei al sis.normativ si o modalitate de coordonare a normelor morale
2 categorii de principii
- fundamentale/ generale
- particulare

3 principii fundamentale:
1. prin. renuntarii 2. prin. individualismului. 3.prin colectivismului.

1. - cel mai vechi; propriu mai multor tipuri de morale istorice [ morala crestina la
inceputuri, morala budista, ]
2. - prin, de afirmare a ratiunilor individuale impotriva celorlalti si a colectivitatii.
3. - princ. - nu exista morala care sa nu fi facut apel la acest principiu
[ -inca de la omul de pestera- distribuirea sarcinilor]
- princ.fundamental al moralei contemporane

Morala reprez. reprezinta ceva mai mult decat o totalitate de fapte care ar trebui
interpretate.
Etica - pare sa fie mai degraba ca ar rezida in ceea ce ar trebui sa fie, nu ceea ce este.
- duce in ideea de realizare ideala, nu practica.
Omul - fiinta perfectibila - > actiunea sa etica este perfectibila.
- trec prin perioade de iluminare, de descoperire, de intelegere a normelor morale

Functiile eticii:

1. F. cognitiva. - principala, normativa/ axiologica [etica nu are norme create, norma

etica nu poate fi decretata, s-a elaborat prin adunarea, sistematizarea unor norme
elaborate spontan in sfera existentei si experientei morale.] - nu elaboram,
sistematizam norme
2.F. persuasiva. - cu cat o societate este mai morala, cu atat isi influenteaza mai mult
cetatenii [ nu este vorba de legile oficiale, ci de persuasiune ]
3. F. educativa - posibilitatile educativwe ale eticii sunt conditionate de mai multi
factori:- existenta unui fond prealabil de moralitate in colectivitate - prin aratarea catre
subiectul educat de semne de aprobare/incuviintare sau dezaprobare.
- actiunea unor factori formativi din zona valorilor, nu a pseudo-valorilor
-existenta in spatiul social a unor modele reale de comportament'

Dimensiunea morala a personalitatii:

- in zona individului:
- la niv.societatii

Morala e mai degraba o masura a dominatiei omului asupra pasiunilor sale [anticii]
Aristotel - afectele umane se pot realiza prin mijlocirea sau contrar vointei ratiunii.
critica adusa lui Aristotel - a domina pasiunile nu inseamna neaparat o fapta morala,
nu inseamna a le inabusi
sec. XIX- filosofie despre indatoririle individului
Kant - binele suprem - care orienteaza ratiunea
binele suprem se manifesta prin vointa buna [ un bine incontestabil, este o
abstractiune, este o vointa dezinteresata, de aceea nu are pret. este pura, libera de
motivele folosului, al placerilor, de intelepciunea cotidiana, de orice motive empirice]
Ratiunea guvernata de vointa buna ar trebui sa fie in concordanta cu afectele
[pasiunile] si actiunile indivizilor =>concluzie: omul este moral in masura in care este
rational si, in oglinda, este rational in masura in care este moral.

Dimensiunea morala a societatii

- traditiile, superstitiile, obiceiurile, intelepciunea cotidiana, normele de drept

rel dintre indivizi sunt f. concrete - se construiesc in conformitate cu anumite motive

Moralei ii sunt caracteristice 2 particularitati: libertatea vointei [ exp. nu exista

obligativitatea semnarii unui cod deontologic ] universalitatea normei [Kant]
-el incearca sa rasp la intrebarea Este posibil ca omul sa-si impuna o regula de
comportament si, in acelasi timp, aceasta sa fie si universala? - > regula de aur a
moralei, a reciprocitatii, transpusa in proverbul "ce tie nu-ti place, altuia nu face"

Morala reprezinta incercarea de dominatie a ratiunii caracterizate de vointa buna.

Tendinta spre binele suprem

Motivele dezinteresate [ vointa buna]
Accentul pus pe forma sociala a rel. interumane
Autonomia vointei.
Reciprocitatea relatiilor [dupa Kant]

Functionarea moralei in societate

- morala este ceva ideal
- morala cuprinde toata diversitatea existentei umane, este pretutindeni
- este un vector al vietii constiente
Cerintele moralei tind spre absolut, sunt incontestabile si se exprima in sens negativ.
Etica profesionala reprezinta un cod moral specific pt exponentii unei profesii. Ea
insumeaza totalitatea regulilor de conduita specifice grupei specifice, reguli care
asigura caracterul moral al interactiunilor determinata de activitatea profesionala
respectiva.
Morala si dreptul sunt sis. de reglementare a vietii sociale. -se intrepatrund, se
determina reciproc. - au asemanari si deosebiri.
- au ca obect reglementarea conduitei indivizilor in societate.