Tema: Consideratii generale privind etica si deontologia juridica. 1. Notiuni fundamentale ale eticii. Categoriile eticii. 2. Morala .

Notiunea , functia si structura. 3. Etica deontologia juridica . 4. Obiectul de studiu a eticii juridice . Scopul si importanta. 5. Functiile si principiile eticii si deontologiei juridice. 1. Ca ansamblu de cunostinte vizand conduita interpersonala se considera ca etica a aparut la etapa incipienta a constituirii societatii sclavagiste. Ca stiinta etica sa conturat inscrierile lui Aristotel care a si indica conceptul de etica ca definind virtutile umane pe care le numea calitati etice. El le delimita de afectele naturale si particularitatile de comportament si temperament a persoanei pe care le aprecia drept calitati dianoetice. Literatura filosofica considera in mare parte ca originea eticii se gaseste inscrierile lui democrit care pentru prima data trateaza problemele binelui si raului. La momentul formarii ca stiinta etica era perceputa ca o scoala de invatatura al carui scop era formarea unei personalitati perfecte a omului virtuos din toate punctele de vedere. Stiinta filosofica a considerat necesara delimitarea intre etica , morala si moralitate. In opinia profesorului Williams , morala tine de concepte si in acest sens poate fi numita si etica iar moralitatea este o forma a gandirii etice. Intro alta viziune morala reprezinta un ansamblu de concepte si principii iar moralitatea desfasurarea acestora in realitatea obiectiva adica in conduita interpersonala. Etica poate fi definita ca fiind acea ramura a filosofiei care a obtinut statutul de stiinta independenta , obiectul de studiu al caruia il constituie morala, raporturile morale drept forme fundamentale ale activitatii si constiintei umane. Intro alta viziune etica este ramura gnosiologiei care studiaza natura, esenta si structura moralei drept sfera a cunoasterii si traditiei intelectuale. Obiectul de studiu il reprezinta 2 categorii de probleme: 1) teoretice privind natura si structura moralei 2) de invatatura Cum trebuie sa se procedeze Etica presupune 3 dimensiuni: 1) de continut- ansamblu normelor si principiilor morale. 2) de justificare - ansamblu circumstantelor care fa cetica necesara si rationala.

3) dimensiunea logica - care studiaza probleme metaetice( care nu au o existenta in lumea materiala) fiind anterioara eticii normative. Din punct de vedere structural ca stiinta si disciplina de studiu , etica numara printre compartimentele sale urmatoarele: -etica istorica - etica normativa - genialogia moralei - fenomenologia etica - axiologia etica , etc Drept urmare etica poate fi definita in sens larg drept stiinta ce studiaza morala , legitatile aparitiei si evolutiei sale precum si valorile morale ale vietii sociale. In sens restrans reprezinta totalitatea standardelor potrivit carora o anumita conduitate decide sa reglementeze ce este legitim si acceptabil. Etica nu doar sistematizeaza si generalizeaza normele morale ci contribuie la crearea altora noi in scopul perfectionarii societatii si omului. Categoriile eticii: Reprezinta cele mai importante elemente ale moralei exprimate in conceptele fundamentale ale eticii. De perspectiva teoretica nu se constata o identitate de pozitii vizand sistemul categoriilor eticii sau importanta eticii. Astfel majoritatea autorilor considera binele si raul drept categorii fundamentale ale eticii, iar kant subliniaza importanta datoriei drept categorie etica. 1) binele si raul Binele este categoria etica fundamentala , primara si finala care include tot ce detine caracteristica pozitiva a moralitatii. Conceptiile filosofice au identificat binele cu constiinta sau cu dumnezeu. Raportand binele la personalitate se identifica categoria etica a virtutii care insumeaza ansamblu calitatilor pozitive , constante ale personalitatii. Virtutea se apreciaza atat in baza conceptiilor morale ale persoanei cat si reiesind din conduita acesteia . Raul este categoria etica care generalizeaza tot ceea ce sociatatea apreciaza ca meritand denigrare sau dezaprobare .

Binele si raul sunt categorii ce au o existenta conceptuala si se manifesta in realitatea obiectiva la nivle de constiinta individuala prin responsabilitate , cinste si demnitate iar la nivel social general , prin datorie si responsabilitate. 2) echitatea -exprima acea situatie sociala considerata ca fiind adecvata, corespunzatoare naturii umane , drepturilor naturale ale omului , legalitatii dintre oameni, echilibrului dintre fapta si responsabilitate pentru aceasta dintre drepturi si obligatii. In plan normativ echitatea isi gaseste reflectarea in prevederile art 10 al declaratiei universale ale dreptului omului, art 6 al conventiei europene si indirect prevederile pactului international cu privire la drepturile civile si politice sub forma garantiilor procesuale minime. Echitatea se manifesta in obiectivitate ,rezonabilitate, proportionalitate, oportunitate , etc. 3) datoria - obligatia morala a individului de a actiona intrun anume mod intro situatie sociala particulara. Teoria filosofica apreciaza ca datoria nu este o simpla sarcina sociala a persoanei, ci reprezinta si o constientizare a necesitatii indeplinirii ei. 4) constiinta - este autoreglatorul comportamentului care solicita de la individ formularea principiilor si normelor morale si asigura respectarea lor. 5) responsabilitatea- categoria etica care exprima obligatia individului de a purta raspundere pentru nerespectarea datoriei. Se afirma ca responabilitatea poate interveni doar daca individul nu si-a realizat datoria in mod liber. Libertatea in acest sens trebuie perceputa drept ansamblu al calitatilor volitive si constiente ale individului care au determinat necesitatea unui comportament moral adecvat. La aprecierea responabilitatii urmeaza sa se ia in consideratie cunoasterea de catre persoana a datoriei sale morale , posibilitatea efectiva de a o realiza , posibilitatea prevederii consecintelor si necesitatea sanctionarii propriu zise. Pentru intervenitra responsabilitatii , abaterea de la datorie trebuie sa fie constientizata . 6) cinstea si demnitatea-

Demnitatea - atitudinea Societatii fata de persoana si a acesteia fata de ea insasi reiesind din recunoasterea ei drept personalitate, in acest sens demnitatea reprezinta o forma de autoapreciere si autocontrol. Cinstea - atitudinea societatii fata de individ si a acestuia fata de el insusi reiesind din meritele sale anterioare. Demnitatea porneste de la perceperea persoanelor in mod egal iar cinstea de la considerarea lor diferentiata. 7) bunastarea- ansamblul resurselor naturale si spitituale necesare existentei umane . Bunastarea nu se echivaleaza cu utilitatea . In sistemul categoriilor etice se includ deasemenea umanismul, egalitatea , curajul , sensul vietii , fericirea si altele. 2. Morala: poate fi perceputa sub 3 aspecte: 1) gen al relatiilor sociale 2) forma a constiintei 3) forma de reglementare a relatiilor sociale . Normele morale intervin prin forta traditiei , influientei sociale sau constiintei individuale . Reglementeaza toate domeniile vietii sociale iar asigurarea respectarii ei este urmarita de intreaga comunitate. Morala poate fi definita ca ansamblu de norme si principii care reglementeaza conduita membrilor unei comunitati potrivit rigorilor acestuia vizand binele si raul. Morala indeplineste cateva functii: 1) de reglementare- dirijeaza conduita individului in raport cu interesele celorlalti. 2) functia educativa- morala constituie personalitatea contribuind la formularea opiniilor privind propria valoare sociala , sensul vietii si datoria morala. 3) de prognoza a conduitei. 4) de motivare 5) de comunicare a valorilor. Structura moralei: ca forma a constiintei morala presupune o structura dubla:

1) constiinta morala- latura subiectiva a moralei care solicita de la individ un anumit comportament si da apreciere acestuia prin aprobare/dezaprobare , regret , rusine, etc. constiinta morala poate fi individuala si sociala. 2) Conduita morala- ansamblul faptelor de importanta morala realizate de individ o perioada relativ indelungata de timp in conditii constante sau schimbatoare. Conduita se apreciaza drept morala daca detine caracteristica pozitiva a binelui. Elementul primar al conduitei este fapta care in sens etic include nu numai actiunea sau inactiunea dar si consecintele acestora precum si motivul si scopul lor. Ca forma de reglementare a relatiilor sociale morala are urmatoarea structura: 1) normele morale - norme sociale care reglementeaza conduita persoanei in raport cu sine insasi si cu ceilalti membri ai societatii, corespunzator exigentelor sociale ale binelui. Normele morale se clasifica in : A) pozitive ( onerative) B) negative ( prohibitive) Dupa sfera de cuprindere exista norme morale generale caracteristice intregii comunitati umane. Speciale : caracteristice unui grup din cadrul comunitatii. Particulare: ale unui cerc restrans din cadrul grupului. 2) Principiile morale: formele cele mai generalizate ale exigentei morale care indica directia generala a comportamentului. Principiile se clasifica in: A) fundamentale ( renuntarii, individualismului, colectivismului) B) particulare ( umanism, altruism, obiectivitate) 3) idealuri morale: Ansamblul exigentelor adresate omului sau societatii care iau forma personalitatii sau comunitatii perfecte . 4) criteriile morale: Atunci cand principiile sunt folosite pentru a da apreciere omului sau conduitei acestuia ele devin criterii morale.

3. In cadrul eticii ca ramura distincta ca ramura distincta sa constituit etica profesionala . Conceptul dat este folosti in mod special pentru a da expresie codului de conduita a reprezentantilor unei anumite profesii . Etica profesionala poate fi perceputa sub doua aspecte: 1) ansamblul normelor care reglementeaza conduita unui grup social in relatiile membrilor acestuia determinate sau legate de activitatea profesionala desfasurata. 2) ramura a stiintei care studiaza specificul manifestarii morale in cadrul diferitor domenii de activitate. In viziunea unor doctrinari urmeaza a fi facuta delimitarea intre etica profesionala ca ramura a stiintei si morala profesionala ca ansamblu de norme de conduita. Etica juridica reprezinta ramura eticii profesionala care studiaza specificul manifestarii morale in cadrul activitatii profesionale si extraprofesionale a juristului. Intro alta viziune etica juridica este stiinta despre codul de conduita a juristilor. Etica juridica nu se confunda cu etica judiciara, ultima constituie ansamblu normelor care reglementeaza conduita instantei , avocatilor si subiectilor oficiali participanti ai procesului civil , penal, contraventional. Teoria juridica actuala apreciaza ca etica juridica trebuie si poate fi definita sub 2 aspecte: 1) ramura a stiintei care investigheaza raporturile morale intervenite in cadrul activitatii de ocrotire a normelor de drept si normelor morale aplicabile acesteia . 2) ansamblu de norme care asigura conduita morala a juristilor in cazul exercitarii atributiilor de serviciu si in afara acestuia. In literatura de specialitate etica juridica deseori este asimilata deotologiei juridice. Din punct de vedere etimologic termenul deontologie provine de la grecescul " deon " cu semnificatia de indatorire, aceasta fiind considerata stiinta despre indatoriri. Deontologia este definita in sens larg- ansamblu normelor morale si stiinta care le studiaza , care reglementeaza relatiile sociale specifice exercitarii profesiei juridice. Altfel spus este stiinta care investigheaza specificul manifestarii morale in cadrul activitatii profesionale a juristilor.

In sens restrans- deontologia este stiinta despre ansamblul exigentelor morale , psihologice, ideologice si estetice carora trebuie sa le corespunda juristul pentru a asigura comunicarea efectiva intre acesta si obiectul muncii sale. Se apreciaza ca sfera problemelor Cu care se confrunta activitatea juridica zilnica depaseste sfera celor morale de aceea deontologia nu se poate limita la activitatile juristului doar din punct de vedere etic. Pentru a conferi eficienta procesului de lucru , reprezentantii profesiei juridice trebuie sa detina suficiente competente pentru crearea unei atmosfere psihologice favorabile activitatii pentru aprecierea propriilor competente si determinarea posibilitatii de solutionare a cauzei deduse lui. Deontologia studiaza juristul ca membru a societatii ca profesionist , ca purtator al valorilor etice si estetice precum si in calitatea sa de exponent al politecii sociale( la nivel de idei, conceptii , etc.) Se considera ca deontologia urmareste scopul formularii urmatoarelor competente ale juristului: 1) de a crea o atmosfera favorabila comunicarii eficiente a juristilor intre ei precum si a acestora cu obiectul muncii lor. 2) de a da solutii eficiente in timp util problemelor intervenite in activitatea sa. 3) de a formula corect decizia pe o anume cauza si / sau a asigura executarea ei. Menirea deontologiei este si in asigurarea continuitatii protejarii valorilor morale in cadrul diferitor domenii de activitate juridica. Etica activitatii procesual penale este disciplina care studiaza normele si raporturile morale intervenite intre subiectii indreptatiti direct sau indirect sa infaptuiasca sau sa contribuie la infaptuirea justitiei pe cauze penale. 4. obiectul de studiu a eticii juridice il constituie modul specific al manifestarii morale in cadrul activitatii juridice indiferent de specializare. Sarcinile: 1) investigarea normelor morale generale care au impact asupra activitatii de ocrotire a normelor de drept. 2) normele morale speciale si particulare aplicabile in domeniul juridic, studierea si generalizarea lor.

3) identificarea situatiilor morale tip precum si a celor de conflict pentru formularea normelor morale care sa le reglementeze sau solutioneze. 4) determinarea valorilor morale care necesita protectie prioritara in activitatea juridica. 5) recomandarea normelor morale care ar evita situatii de conflict etic in activitatea juridica. Scopul: Crearea fundamentului moral al activitatii de infaptuire a justitiei pe cauze penale. Importanta: 1) identifica si propune solutii pentru situatiile problematice din punct de vedere etic intervenite in activitatea juristului pe cauze penale. 2) influienteaza pozitiv procesul de legiferare. 3) confera un caracter moral activitatii de infaptuire a justitiei pe cauze penale. 5. Functiile eticii: 1) functiile morale- la principii Principiile deontologiei juridice: 1) principiul adevarului in activitatea juridica. 2) principiul egalitatii 3) principiul pluralismului ( toleranta fata de idei si opinii ce nu corespund propriei viziuni. 4) principiul caracterului activ al exercitarii functiei juridice. Functiile: 1) de analiza a exigentelor etice, estetice , psihologice, etc atribuite juristului 2) de studiere a raporturilor dintre juristi si clientii sai. 3)de investigare a raporturilor juristilor intre ei. 4) functia de recomandare.