Binele si Dreptul

Introducere ce inseamna FD

I nc de la nceput, trebuie s subliniem faptul c nu doar dreptul stabilete reguli de

conduit social.Binele reglementeaz i cluzete conduita oamenilor n societate.

Binele are ca valori fundamentale principiile dreptii, justiiei i adevrului, valori

promovate i aprate de drept.

Una din exigenele demersului filosofic este representat de ncesitatea

e s i t a t e a d e f i n i r i i i inelegerii conceptelor. Numai odat aceste lucruri clarificate,
putem s ne lansm n dialogul sau d i s c u r s u l f i l o s o f i c .

Intalnim dou mari categorii de definire a dreptului : o definiie juridic a dreptului dat cu
predilecie de juriti i o definire antropologic a dreptului aparinnd filosofilor i
antropologilor de drept.

Din perspectiv formal, cea mai rspndit i aplicat , dreptul este un ansamblu de reguli,
de norme, ce guverneaz raporturile dintreoameni i sunt prevzute de sanciunea statal.

Din punct de vedere etimologic, norm vine de la cuvntul grec Gnomon .Norma traseaz o
linie de conduit pe care trebuie s o urmm, ne indic marja de manevr n interiorul creia
aciunea noastr trebuie s se nscrie, ceea ce putem face i ce trebuie s facem.

Conform juritilor, specificitatea regulii de drept const n caracterul ei obligatoriu

nonrespectul ei este cu necesitate sancionat, pe de o parte, iar pe de alta c aceast
sanciune este etatic. Cu alte cuvinte dreptul este implicit legat de Stat.

Odata cu aparitia gandirii filosofice, binele a devenit obiect de cercetare si printer primii care
au abordat acest subiect a fost Aristotel. Acesta spunea ca exista un bine ca rezultat al
reusitei noastre, un bine ca reusita in afaceri, in sanatate etc. rel interumane dau natura
faptelor bune.

Trecand prin grecescul agatos si latinul bonus binele a ajuns astazi sa semnifice ceea ce
comunitatea umana recomanda oamenilor sa faca si lauda comportamentul acelora care
corespunde cerintelor umanitatii.

Binele este expresia interesului general si rezulta din necesitatea convietuirii oamenilor. El
presupune a da ceva din esenta noastra umana si nu orice, atunci cand semenii nostrii au
nevoie.

Binele moral are cateva caract de baza: tb sa fie un act constient sit b sa fie un act pur si
dezinteresat. Intre bine si rau este o rel f stransa. Abordand aceasta relatie Democrit spunea
ca de unde ne vine binele de acolo ne vine si raul.
Apa adanca spunea Democrit ca este benefica pt ca ne ajuta sa vaslim in ea dar in acelasi
timp si foarte periculoasa. Omul a descoperit insa mijlocul inotul- pt a scapa de rau.

Exista si situatii in care binele se poate transformat in rau. Cauzele principale ce duc spre rau
sunt: ignoranta, prostia, egoismul, confuzia intre imediat si important. Exista confuzii in
teoriile filosofice deoarece unii teoreticieni confunda raul cu durerea si binele cu placerea.

Ca valoare binele a stat la temelia formarii si devenirii societatii umane , a oamenilor in

general si de aceea trebuie promovat si inteles correct, el fiind un semn al
comportamentului omului cizelat de cultura.

Binele este strans legat de morala, aceasta ingloband notiunile de bine si de rau
Morala
Sunt autori care considera ca morala este totalitatea regulilor de comportare a oamenilor.
Altii considera morala ca un ansamblu de reguli si conceptii despre bine si rau, despre just si
injust, despre admisibil in interzis
.Avand in vedere definitiile dreptului si ale binelui raportat la morala constatam, in primul
rand, ca atat dreptul, cat si binele se ocupa de comportarea oamenilor, stabilind regului
sociale.
Cu toate acestea s-a ajuns la concluzia ca intre drept si bine nu exista o deosebire
fundamentala ci una formala, care se refea la caracterul sanctiunii. Pentru ca intre drept si
morala nu exista deosebire nici de natura, nici de scop si nici de continut.
Influenta directa a morale asupra dreptului
Fireste, normele binelui nu au o valoare juridica, si nici nu opereaza prin masuri coercitive
(de constrangere). Si, totusi, ele au un caracter obligatoriu pana si in dreptul international,
fiind adeseori respectate sub presiunea opiniei publice.
Principiile legii morale, ale binelui influenteaza de altfel toate ramurile dreptului
international, civil, penal etc.
Filosofi celebri au incercat definirea binelui in raport cu dreptul.

Socrate definea dreptul in conformitate cu binele : legea trebuie sa fie o descoperire cu ceea
ce exista. Notinea de echitate e cea care tr sa fie intotdeauna a magistratului chiar daca
libertatea devine o copioasa dorinta.

Platon este printele tradiiei raionaliste adevrata cunoatere este cunoaterea ideilor,
care snt adevratele realiti. Ideile alctuiesc un sistem logic subordonat unei idei supreme,
care este ideea Binelui. Ideea de Bine este principiu universal, deoarece: universul este
ordonat, este armonic, iar armonia presupune dreptate; nu putem gndi armonia lumii fr
ideea din care izvorsc ordinea i dreptatea, fr ideea de Bine, ce se identific cu
Dumnezeu (demiurgul), creatorul lumii.

Astfel, lumea sensibil este o copie palid a lumii ideilor, o lume de umbre i de preri ce nu
au realitate dect dac se mprtesc din idei, eternele prototipuri ale lucrurilor.
 Pe aceste coordonate filosofice fundamentale poate fi neleas concepia lui Platon despre
cetate, dreptate, drept i legi.

Concluzie : Legtura dintre drept i bine a fost apreciat ca necesar i ocupnd un loc
central n nsi clarificarea noiunii de drept. Nu este exclus dezacordul ntre drept i
modelele morale. Morala creia trebuie s i se conformeze dreptul este autentic, adic
moral raional. ntre Drept i Moral nu exist dect o aparent contradicie, cele dou
noiuni fiind, de fapt, complementare. Dreptul este un fel de moral, dar o moral impus,
cu garania de asigurare a respectului ce i se datorete(...). Altfel spus, dreptul este morala
celor ce nu au moral, cuvinte asupra crora merit s reflectm