Actul juridic unilateral,bilateral si multilateral

Articolul 196. Actul juridic unilateral, bilateral i multilateral

(1) Actul juridic unilateral este manifestarea de voin a un ei singure pri. Actul juridic
unilateral poate da natere la obligaii pentru teri numai n cazurile prevzute de lege.
(2) Actul juridic unilateral se aplic n modul corespunztor dispoziiile privind obligaiile i
contractele dac acestea nu contravine legii sau caracterului unilateral al actului juridic.
(3) Actul juridic bilateral este manifestarea de voin concordant a dou pri.
(4) Actul juridic multilateral este manifestarea de voin a trei sau mai multe pri.
1. Actele juridice civile se clasific n funcie de numrul prilor n acte unilaterale, bilaterale
i multilaterale. Prin parte n actul juridic se nelege persoana care, manifestndu-i voina,
personal sau prin reprezentant, promoveaz n act un interes juridic propriu i direct.
2. Este unilateral actul juridic civil care este rezultatul manifestrii voinei unei singure pri.
Sunt acte civile unilaterale: testamentul (art.1449)Testamentul este un act juridic
solemn, unilateral, revocabil i personal prin care testatorul dispune cu titlu
gratiui, pentru momentul ncetrii sale din via, de toate bunurile sale sau de o
parte din ele. (2) Testator poate fi doar persoana cu capacitate de exerciiu. (3) Nu
se permite ntocmirea testamentului prin reprezentant.Acceptarea succesiunii (art.
1516), renunarea la succesiune (art.1526) , procura (art.252), oferta (art.681), promisiunea
public de recompens (art.art. 1371-1374), rezoluiunea sau rezilierea unui contract (art.art.
733-748) etc.Intr-un act juridic unilateral,vointa poate fi exprimata si de mai multe
persoane.Fiind rezulatatul vointei unei parti , actul juridic unilateral se caracterizeaza prin
particularitati care nu sunt proprii actelor juricdice bilateral si multilateral.Prin actul juridic
unilateral ,titularul dispune de dreptul sau fara vointa persoanelor terte.Dupa regula generala,
de altfel stipulate in acelasi art.196 alin (1) actul juridic unilateral poate da nastere la obligatii
doar pt aurorul sau .Pentru persoanele terte el poate da nastere la obligatii doar in cazurile
stabilite de lege .
Putem deosebi doua specii. Pe de o parte actele unilaterale colective care sunt constituite
dintr-un manunchi de vointe identice, de declaratii unilaterale de vointa. Exemplu: deciziile
luate de adunarile generale dintr-o societate sau actele prin care se constituie o uniune, o
asociatie, un sindicat, un partid etc. De fapt si legea votata in parlament constituie tot un
asemenea act. Este de retinut ca in cadrul acestor acte nu este vorba despre un schimb de
prestatii intre parti (cum este in contract), ci de atingerea in comun a unui scop; puterea unui
singur subiect de drept nu este suficienta pentru atingerea scopului urmarit.
Trebuie apoi precizat ca hotararile luate, de pilda, de adunarea generala a unei asociatii, in
limitele legii, sunt obligatorii chiar si pentru asociatii care nu au luat parte la adunarea
generala sau care au votat impotriva[3].
De alta parte conventiile colective, care la fel ca si contractul au la baza un acord de
vointa. De pilda: contractele colective de munca care constituie acorduri intre reprezentantii
salariatilor (de exemplu sindicatele) si cei ai patronatului, in vederea reglementarii conditiilor
contractului de munca (clauze privind conditiile de munca, salarizarea, timpul de odihna
etc. art. 236 C. muncii). Prin derogare de la principiul relativitatii efectelor actului juridic,
asemenea conventii se bucura de o opozabilitate erga omnes; ele au o pronuntata tendinta
normativa, deoarece stabilesc pentru viitor o regula generala si impersonala. Aceasta
categorie de acte se situeaza la frontiera dintre actele juridice propriu-zise si cele care
constituie izvoarele dreptului obiectiv.

Este bilateral actul juridic civil care reprezint rezultatul voinei concordate a
dou pri. Actele juridice bilaterale, numite contracte, sunt cele mai frecvent utilizate
acte juridice n dreptul civil.Fiecare parte poate fi reprezentata atit de unul,cit si de
mai multe subiecte.Vinzarea-cumpararea este totdeauna un act juridic bilateral ,chir si

in cazurile cind la inchierea lui partcipa citiva cumparatori si vinzatori .In actele
juridice bilateral,manifestarea de vointa a partilor trebuie sa fie concordant.
Este multilateral actul juridic civil care este rezultatul acordului de voin a trei
sau mai multe pri. Un act multilateral tipic este contractul de societate civil
(art.1339) Contractul de societate civil Prin contract de societate civil, dou sau mai multe
persoane (asociai, participani) se oblig reciproc s urmreasc n comun scopuri economice ori alte
scopuri, fr a constitui o persoan juridic, mprind ntre ele foloasele i pierderile.. Este de
menionat c numrul prilor actului juridic multilateral nu ntotdeauna coincide cu
numrul persoanelor ce particip nemijlocit la operaia juridic n cauz. Astfel,
contractul de constituire a unei 244 societi comerciale , ncheiat pentru mai muli
fondatori de un mandatar unic (privitor la mandat a se vedea art. art.1039-1052),
constituie un act multilateral, dei este svrit de o singur persoan.
Actele juridice multilaterale se disting de grupul de contracte care presupune
incheierea mai multor acte juridice bilaterale (contracte) pentru realizarea unui
anumit obiectiv. Grupul de contracte se compune dintr-un contract principal si mai
multe contracte accesorii (subcontracte) care sunt dependente de contractul
principal.
Exemplu: pe langa un contract de antrepriza pentru construirea unui imobil pot fi
incheiate mai multe contracte de subantrepriza[4].
O precizare urmeaza a fi facuta, i anume: clasificarea actelor juridice civile in
unilaterale i bilaterale (facuta dupa criteriul numarului parilor)[5] nu trebuie
confundata cu clasificarea contractelor civile in unilaterale (cele care dau natere la
obligaii numai pentru una din pari, cum este donaia, imprumutul) i bilaterale sau
sinalagmatice cele care dau natere la obligaii pentru ambele pari (cum este
vanzarea-cumpararea), deoarece intre cele doua clasificari exista deosebiri eseniale,
care pleaca de la chiar noiunea actelor, respectiv a contractelor unilaterale i
bilaterale.
Clasificarea actelor juridice civile in unilaterale, bilaterale i multilaterale prezinta
importana juridica in ceea ce privete: 1) aprecierea valabilitaii actului juridic,
deoarece in cazul actului juridic unilateral se analizeaza o manifestare de voina
juridica, pe cand in cazul celui bilateral trebuie verificata fiecare dintre cele doua
voine juridice; 2) regimul juridic diferit pe care il au viciile de consimamant (eroarea,
dolul, violena i leziunea) situaie in care exigenele interpretului vor fi mai mari la
actul unilateral in raport cu cel bilateral.