Sunteți pe pagina 1din 6

NIVERSITATEA ‘’Vasile Alecsandri’’ din Bacău

FACULTATEA de Științe Economice


SPECIALIZAREA: Contabilitate și informatică de gestiune
DISCIPLINA: Dreptul Afacerilor

FELURILE CONTRACTELOR

Coordonator: Student:
Lector univ. dr. Ion ȚUȚUIANU Timofte Alexandru-Gheorghiță
Cuprins

Introducere

Noțiuni introductive referitoare la contract

Clasificarea contractelor
Introducere

În sistemele juridice de drept comun, un contract este acordul între două sau mai multe
persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic (art.1116 din Noul Cod
Civil). Elementele unui contract sunt „oferta” și „acceptarea” de către „persoane competente”
având capacitate de exercițiu care fac schimb de „considerație” pentru a crea „reciprocitate de
obligații”.
Dovada unora sau a tuturor acestor elemente se poate face în scris, deși contractele pot fi făcute
în întregime oral sau prin comportament. Remediul pentru încălcarea contractului pot fi
„daunele”, sub formă de compensare în bani sau specificate de instanță și puse în aplicare printr-
un ordin. Ambele aceste remedii atribuie părții în pierdere un „beneficiu de afacere” sau daune
presupuse, care sunt mai mari decât simplele prejudicii de suport, la fel ca în interdicția la ordin.
Părțile pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Un contract este o promisiune legală sau o
acțiune care va avea sau nu va avea loc.1

Noțiuni introductive referitoare la contract

Elementul specific al contractului, astfel cum rezultă si din definiții, este acordul de voință al
parților, adică întâlnirea concordantă a două sau mai multe voințe individuale, cu intenția părților
de a produce efecte juridice.
Acordul de voință intervenit între subiecții de drept civil este considerat ca având putere de lege
între părțile contractante, iar litigiul ivit între părțile contractante trebuie soluționat avându-se în
vedere intenția comună a părților.2
Dreptul de a încheia acte juridice, desemnat prin expresia ‘’libertate contractuală’’, face parte,
consideră unii autori, din conținutul capacității civile a persoanei fizice si juridice, fiind
considerat un drept fundamental al omului.
Libertatea contractuală este recunoscută tuturor subiectelor de drept civil cu respectarea
limitelor generale privind ordinea publică şi bunele moravuri (art.1169 NCC). 3
Părţile trebuie să acţioneze cu bună credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi
pe tot timpul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligaţie (art.1170 NCC).

1
http://www.stiucum.com/drept/drept-afacerilor/Principalele-tipuri-de-contrac32972.php
2
V.Babiuc, V.Stoica, Libertatea contractuală şi Dreptul constituţional, în Revista “Dreptul”, nr.7/1995, p.8-11
3
Idem, pg.12
Clasificarea contractelor

După modul de formare distingem:


 contracte consensuale - sunt acele contracte care se încheie prin simplul acord de voinţăal
părţilor (solo consensu) , fără nici o formalitate;
 contracte solemne -sunt acele contracte pentru a căror încheiere şi valabilitate se cere nu
numai acordul de voinţă ci şi respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de
regulă, este forma autentică;
 contracte reale- sunt acele contracte pentru a căror formare, pe lângă acordul de voinţă al
părţilor, este necesară şi remiterea material a obiectului prestaţiei uneia dintre părţi. 4

După conţinutul lor distingem:


 contracte unilaterale- sunt acele contracte care dau naştere la obligaţii numai în sarcina
unei părţi;
 contracte bilaterale (sinalagmatice)- sunt acele contracte în care părţile se oblige reciproc
una către alta.

După scopul urmărit de părţi distingem:


 contracte cu titlu oneros- sunt acele contracte prin care, în schimbul folosului patrimonial
procurat de o parte celeilalte părţi, se urmăreşte obţinerea altui folos patrimonial;
 contractul comutativ- acel contract, cu titlu oneros, la a cărui încheiere, părţile cunosc
existenţa şi întinderea obligaţiilor;
 contractul aleatoriu- acel contract, cu titlu oneros, la a cărui încheiere părţile cunosc
numai existenţa obligaţiilor, nu şi întinderea acestora, existând şansa unui câştig sau
riscul unei pierderi, datorită unei împrejurări viitoare, incerte.
 cu titlu gratuit- este acel contract prin care se procurăun folos patrimonial, fărăa se urmări
obţinerea altui folos patrimonial în schimb.
 contracte dezinteresate- sunt acele contracte cu titlu gratuit, prin care una din părţi
procură celeilalte părţi un folos patrimonial, fără să-şi micşoreze patrimoniul;
 liberalităţile- sunt contracte cu titlu gratuit, prin care una dintre părţi îşi
micşoreazăpatrimoniul prin folosul patrimonial procurat celeilalte părţi. 5

După efectele produse se clasifică în două grupe:


4
https://legeaz.net/dictionar-juridic/tipuri-de-contracte
5
C. Stătescu, C. Bârsan, Tratat de drept civil. Teoria generalăa obligaţiei,Editura All, Bucureşti, 1998, p. 25
 prima grupă cuprinde:
 contractele constitutive sau translative de drepturi reale- sunt acele contracte prin care se
constituie sau se transmite un drept real (dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct,
dreptul de uz, dreptul de servitute, dreptul de superficie).
 contractele generatoare de drepturi de creanţă- sunt acele contracte prin care iau naştere
raporturile juridice obligaţionale.
 cea de-a doua grupă cuprinde:
 contracte constitutive sau translative de drepturi- sunt acele contracte care produc efecte
ex nunc(pentru viitor) din momentul încheierii lor;
 contracte declarative de drepturi- sunt acele contracte care au ca efect consolidarea sau
definitivarea unui drept preexistent.

După modul de executare distingem:


 contracte cu executare imediată- sunt acele contracte care presupun o executare
instantanee, care se produce la un singur moment;
 contracte cu executare succesivă- sunt contractele a căror executare presupune mai multe
prestaţii eşalonate în timp.6

După nominalizarea în legislaţie distingem:


 contracte numite- sunt acele contracte care au o denumire stabilităde legea civilăşi o
reglementare proprie;
 contracte nenumite -sunt acele contracte care nu au o denumire şi o reglementare proprie.

După corelaţia dintre ele distingem:


 contracte principale- sunt acele contracte care au o existenţă de sine stătătoare şi a căror
soartă nu depinde de aceea a altor contracte încheiate între părţi;
 contracte accesorii- sunt acele contracte care însoţesc unele contracte principale şi depind
de soarta acestora.

Bibliografie
6
http://www.euroavocatura.ro/articole/968/Diferite_categorii_de_contracte__Art__1_171_-_1_177_-
_Noul_Cod_Civil_
Cărți:
1. V.Babiuc, V.Stoica, Libertatea contractuală şi Dreptul constituţional, în Revista “Dreptul”,
nr.7/1995
2. C. Stătescu, C. Bârsan, Tratat de drept civil. Teoria generalăa obligaţiei,Editura All, Bucureşti,
1998
Link-uri:
http://www.stiucum.com/drept/drept-afacerilor/Principalele-tipuri-de-contrac32972.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Contract
http://www.euroavocatura.ro/articole/968/Diferite_categorii_de_contracte__Art__1_171_-
_1_177_-_Noul_Cod_Civil_
https://legeaz.net/dictionar-juridic/tipuri-de-contracte

S-ar putea să vă placă și