CURSUL 4

ACTUL JURIDIC
CIVIL.
Noțiune. Clasificare
Structura cursului:

Definiția actului juridic civil

Clasificarea actelor juridice civile
 Ce înseamnă cuvântul „act”?
 operațiune juridică – negotium

 înscris constatator al manifestării de voință

(suportul material care consemnează sau redă
operațiunea juridică) – instrumentum
probationis
 Definiția actului juridic civil
Actul juridic civil reprezintă manifestarea de
voință sau, după caz, acordul de voințe dat cu intenția de
a produce efecte juridice, adică de a naște, modifica sau
stinge un raport juridic civil concret.
Caracteristici:
- exista o manifestare de voință ori două sau mai
multe voințe concordante;
- manifestarea de voință este exprimată cu intenția
de a produce efecte juridice;
- efectele juridice pot consta în consta în a naște, a
modifica sau a stinge un raport juridic civil concret.
 Clasificarea actelor juridice

În funcție numărul părților actele juridice

se împart în:

- acte juridice unilaterale

- acte juridice bilaterale
- acte juridice plurilaterale
 Actul juridic unilateral este rezultatul
voinței UNEI SINGURE părți.
Acte juridice unilaterale se subclasifică în:
- acte juridice unilaterale supuse
comunicării
- acte juridice unilaterale nesupuse
comunicării

Exemple: testamentul, acceptarea moștenirii,

oferta de a contracta, promisiunea publică de
recompensă, confirmarea unui act juridic
anulabil, mărturisirea, oferta de purgă, etc.
 Actul juridic bilateral reprezintă acordul de
voințe a DOUĂ părți.
Exemple: contractul de vânzare, contractul de
schimb, contractul de donație, contractul de
mandat etc.
Actul juridic plurilateral este rezultatul
acordului de voințe a TREI sau MAI MULTE
persoane.
Exemple: contractul de societate, convenția de
partaj, contractul de tranzacție (dacă au cel puțin
3 părți) etc.
 Actul juridic unilateral ≠ Contractul unilateral
Actul juridic bilateral ≠ Contractul bilateral
Contractul unilateral este acel contract unilateral
care dă naștere la obligații numai pentru una dintre
părți, cealaltă parte are doar calitatea de creditor.
Exemple: contractul de donație, contractul de împrumut
de folosință, contractul de depozit cu titlu gratuit,
promisiunea unilaterală de vânzare sau cumpărare etc.
Contractul bilateral (sinalagmatic) se caracterizează
prin reciprocitatea și interdependența obligațiilor ce
revin părților. Fiecare parte are atât calitatea de creditor
cât și pe cea de debitor.
Exemple: contractul de vânzare, contractul de
locațiune, contractul de întreținere, contractul de
depozit cu titlu oneros.
 Importanța clasificării
- formarea valabilă a actului juridic (în cazul actelor
juridice unilaterale nu mai este necesară cercetarea
valabilității voinței, doar în cazul actelor juridice bilaterale
sau plurilaterale este necesară cercetarea valabilității fiecărei
voințe în parte);
- regimul juridic al viciilor de consimțământ este
diferit;
- actele juridice bilaterale și plurilaterale pot fi
revocate prin acordul comun al părților (mutuus
consensus – mutuus disensus);
- actele juridice unilaterale nu pot fi revocate de
autorul lor prin operația inversă decât în cazurile expres
prevăzute de lege.
 Acte juridice cu titlu oneros și
acte juridice cu titlu gratuit
După scopul urmărit de părți la încheierea
actului juridic deosebim:
 Acte juridice cu titlu oneros

 Acte juridice cu titlu gratuit

Importanța clasificării:
- regimul juridic diferit al viciilor de consimțământ
- în privința capacității legea este mai exigentă în ce
privește actele cu titlu gratuit
- obligațiile și răspunderea părților sunt reglementate
cu mai mare severitate în cazul actelor cu titlu oneros.
 Actele juridice cu titlu oneros
Sunt acele acte prin care fiecare parte
urmărește să își procure un avantaj
economic în schimbul prestațiilor
asumate.
Categorii:
- acte juridice comutative
- acte juridice aleatorii
 Actele juridice comutative sunt acele acte
juridice cu caracter oneros la încheierea cărora
existența drepturilor și obligațiilor este certă, iar
întinderea acestora este determinată sau
determinabilă.
Actele juridice aleatorii sunt acele acte care
prin natura lor sau prin voința părților conferă cel
puțin uneia dintre părți șansa unui câștig și o
expune în același timp riscului unei pierderi, care
depind de un eveniment viitor și incert.
Exemple: contractul de rentă viageră, contractul de
întreținere, contractul de joc sau prinsoare, contractul
de asigurare etc.
 Actele cu titlu gratuit
Prin actul cu titlu gratuit una dintre părți
urmărește să procure celeilalte părți un
avantaj.
Exemple:
- mandatul cu titlu gratuit
- comodatul
- donația
- contractul de voluntariat
- legatul
Categorii:
- acte dezinteresate
- liberalități
Actele dezinteresate sunt actele cu titlu gratuit
prin care dispunătorul procură un beneficiu altei
persoane fără a-și micșora propriul patrimoniu.
Exemple: mandatul gratuit, comodatul, depozitul
neremunerat etc.
Liberalitățile sunt acte juridice cu titlu gratuit prin
care dispunătorul își micșorează propriul patrimoniu cu
folosul patrimonial procurat gratificatului.
Exemple: legatul, contractul de donație ş.a.
 Acte juridice constitutive, acte juridice
translative și acte juridice declarative

Actul juridic constitutiv de drepturi sunt

acele acte care dau naștere unui drept subiectiv
civil care nu a existat anterior.
Exemple: constituirea unui drept de
uzufruct, unui drept gaj, unui drept de ipotecă
etc.
 Actul juridic translativ de drepturi are ca efect
strămutarea unui drept subiectiv civil din
patrimoniul unei persoane în patrimoniul altei
persoane.
Exemple:
- contractul de donație, cesiunea de creanță,
contractul de vânzare etc.
Actul juridic declarativ de drepturi este actul
juridic prin care se consolidează sau se definitivează
un drept subiectiv civil existent.
Spre exemplu:
- actul juridic de confirmare a nulității relative
 Importanța clasificării
 actele juridice translative și constitutive
de drepturi produc efecte doar pentru
viitor (ex nunc);
 actele juridice declarative de drepturi

produc efecte și pentru trecut (ex tunc);

 actele juridice constitutive și translative

de drepturi sunt supuse publicității;

 dacă sunt sinalagmatice sunt supuse
rezilierii sau rezoluțiunii.
 Acte juridice de conservare, acte juridice de
administrare, acte juridice de dispoziție
Prin actul juridic de conservare se urmărește
preîntâmpinarea pierderii unui drept subiectiv.
- este întotdeauna avantajos pentru autorul său
Exemple: întreruperea unei prescripții, înscrierea unei
ipoteci sau a unui privilegiu, somația.
Actul juridic de administrare este actul prin care se
urmărește realizarea unei normale punerii în valoare a
unui bun ori a unui întreg patrimoniu.
Exemple: asigurarea unui bun, locațiunea unui bun etc.
Actul juridic de dispoziție presupune ieșirea unui
drept din patrimoniu sau grevarea unui bun cu o sarcină
reală.
 Importanța clasificării
Această clasificare prezintă importanță din
punctul de vedere al:

 capacității de a încheia actele juridice civile

 mandatului
 acceptării moștenirii
Acte juridice consensuale, acte juridice solemne și
acte juridice reale

Actul juridic consensual ia naștere prin

simpla manifestare de voință a părților fără a fi
necesară încheierea acestuia într-o anumită
formă.
Actul juridic solemn ia naștere în mod
valabil doar dacă îmbracă forma prevăzută de
lege pentru încheierea sa valabilă. Simpla
manifestare de voință a părților nu mai este
suficientă.
Exemple: testamentul, contractul de donație etc.
 Actul juridic real nu se poate forma valabil
decât dacă manifestarea de voință este însoțită de
remiterea materială a bunului.
Exemple: împrumutul, darul manual etc.
Importanța clasificării:
- nerespectarea formei scrise impuse de lege ad
validitatem atrage nulitatea absolută a actului
juridic;
- în cazul actelor solemne și mandatul trebuie să
îmbrace forma solemnă;
- modificarea actului solemn se poate realiza doar
prin formă solemnă;
- regimul probelor este diferit la fiecare categorie
 Acte juridice patrimoniale și
acte juridice nepatrimoniale
Actele juridice patrimoniale au un conținut
evaluabil în bani.
Din această categorie fac parte actele
juridice ce au în conținutul lor drepturi reale
sau drepturi de creanță.

Actele juridice nepatrimoniale au în

conținutul lor drepturi și obligații neevaluabile
în bani.
Acte juridice cu executare dintr-o dată și acte
juridice cu executare succesivă

Actul juridic cu executare dintr-o dată (executare

uno ictu) presupune o singură prestație din partea
debitorului.

Actul juridic cu executare succesivă presupune din

partea debitorului efectuarea mai multor prestații
eșalonate în timp.
Exemple: contractul de locațiune, contractul de arendare
ş.a.
 Acte juridice principale și
acte juridice accesorii
Actul juridic principal are o existență de
sine stătătoare, regimul său juridic nu depinde
de cel al altui act juridic.
Actul juridic accesoriu depinde de soarta
actului juridic principal (accesorium sequitur
principale), putând îmbrăca forma unui act
distinct ori a unei clauze inserate în actul
principal.
- poate fi încheiat concomitent cu actul
principal ori la o dată ulterioară
Exemple: clauza penală, fideiusiunea, arvuna etc.
 Acte juridice civile strict personale și acte juridice
civile ce pot fi încheiate prin reprezentant

Actul juridic strict personal (intuituu

personae) poate fi încheiat doar personal.
Exemple: testamentul, căsătoria, recunoașterea
de filiație etc.

Actele juridice ce pot fi încheiate prin

reprezentant constituie majoritatea actelor
civile (ele pot fi încheiate atât personal cât și
prin reprezentant).
Actele juridice între vii și acte juridice pentru cauză de moarte
Actele juridice între vii (inter vivos) își
produc efectele necondiționat de moartea
autorului lor.
Actele juridice pentru cauză de moarte
(mortis causa) își produc efectele efectele la
moartea autorului său, fiind condiționat de
moartea acestuia.
- ca regulă, sunt acte juridice solemne
- beneficiază de o reglementare amănunțită
- sunt acte juridice numite
- sunt limitativ prevăzute de lege
 Acte juridice civile subiective și
acte juridice condiție
Actul juridic civil subiectiv are conținutul
determinat de părți.
Majoritatea actelor juridice civile fac parte
din această categorie.

Actul juridic civil condiție este actul la a

cărui încheiere părțile își exprima doar voința de
a încheia actul. Conținutul acestuia este
determinat prin norme juridice imperative.
 Categorie intermediară
Contractul de adeziune – clauzele sale sunt
impuse de către una dintre părți cealaltă parte
trebuie doar să le accepte.

Importanța clasificării:
- actele condiție sunt limitativ enumerate
de lege
- actele subiective sunt nelimitate ca număr
- de la conținutul actelor condiție părțile nu
pot deroga per a contrario de la conținutul
actelor subiective părțile pot deroga.
 Acte juridice pure și simple și
acte juridice afectate de modalități
Actele juridice pure și simple nu cuprind în
conținutul lor o modalitate.
Acte juridice incompatibile cu modalitățile:
acceptarea sau renunțarea la moștenire, căsătoria,
adopția etc.
Actele juridice afectate de modalități cuprind o
modalitate.
Modalitățile actului juridic:
- termenul
- condiția
- sarcina
 Acte juridice cauzale și
acte juridice civile abstracte

Valabilitatea actului juridic cauzal depinde

de existența și valabilitatea cauzei sale.
- cauza actului juridic civil reprezintă
scopul în care părțile încheie actul juridic.

Actul juridic abstract este valabil

independent de cauza sa.
- valabilitatea acestuia se stabilește avându-
se în vedere celelalte elemente ale sale.
 Acte juridice civile numite și acte juridice
civile nenumite
Actul juridic civil numit este actul juridic ce
are o denumire și o reglementare stabilită prin
lege.
Actul juridici civil nenumit nu se bucură
nici de o denumire stabilită de către legiuitor nici
de o reglementare proprie.
- în cazul actelor juridice numite se aplică
normele juridice dispozitive.
- în cazul actelor juridice nenumite se vor
aplica regulile stabilite de părți, iar în lipsă
dispozițiile generale privind obligațiile civile.