Sunteți pe pagina 1din 56

Actul juridic

ACTUL JURIDIC CIVIL I. NOTIUNEA SI CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE CIVILE 1. Definitia actului juridic civil: Prin act juridic civil se intelege o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naste, modifica ori stinge un raport juridic civil concret. Rezulta ca elementele definitorii ale actului juridic civil sunt: a) prezenta unei maifestari de vointa, care sa provina de la un subiect de drept civil b) manifestarea de vointa trebuie exprimata cu intentia de a se produce efecte juridice civile (se face diferenta intre actul juridic si faptul juridic care este savarsit fara intentia de a produce efecte juridice, efecte ce se produc insa, in puterea legii) c) efectele juridice urmarite, la manifestarea vointei, pot consta in a da nastere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret. 2. Clasificarea actelor juridice civile: (1) Dupa numarul partilor = acte juridice civile unilaterale, bilaterale si multilaterale (2) Dupa scopul urmarit la incheierea lor = acte juridice civile cu titlu oneros (comutative si aleatorii) si cu titlu gratuit ( liberalitati si acte dezinteresate) (3) Dupa efectul lor = acte juridice civile constitutive, translative, declarative (4) Dupa importanta (gravitatea) lor = acte juridice civile de conservare, de administrare, de dispozitie (5) Dupa continutul lor = acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale (6) Dupa modul (forma) de incheiere = acte juridice civile consensuale , formale (solemne) si reale
1

Actul juridic

(7) Dupa momentul producerii efectelor lor = acte juridice civile intre vii, si acte pentru cauza de moarte (8) Dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor = acte juridice civile subiective si acte conditie (9) Dupa legatura lor cu modalitatile (termen, conditie, sarcina) = acte juridice civile pure si simple, si acte afectate de modalitati (10) Dupa raportul dintre ele = acte juridice civile principale si accesorii (11) Dupa legatura cu cauza (scopul) = acte juridice civile cauzale si abstracte (12) Dupa modalitatea incheierii lor = acte juridice civile strict personale si acte care pot fi incheiate prin reprezentare (13) Dupa reglementarea si denumirea lor legala = acte juridice civile tipice (numite) si atipice (nenumite) (14) Dupa modul lor de executare = acte juridice civile cu executare dintr-o data si cu executare succesiva

Actul juridic

(1) Dupa numarul partilor = acte juridice civile unilaterale, bilaterale si multilaterale Este unilateral acel act juridic care este rezultatul vointei unei singure parti . Sunt acte civile unilaterale: testamentul, acceptarea succesiunii, renuntarea la o mostenire, denuntatrea unui contract de catre una dintre parti (in masura in care legea permite aceasta ori partile au stipulate in contract posibilitatea denuntarii unilaterale), oferta de a contracta, promisiunea publica de recompensa, confirmarea unui act anulabil, oferta de purga. Dupa cum formarea sau producerea efectelor impune sau nu comunicarea manifestarii de vointa catre destinatarul direct al actului, actele juridice unilateral se subclasifica in: - acte supuse comunicarii : oferta, promisiunea publica de recompense - acte nesupuse comunicarii: testamentul Este bilateral actul juridic civil care reprezinta vointa concordanta a doua parti. Exemplu: contractul civil ( vanzarea-cumpararea, donatia, mandatul, imprumutul, depozitul). Este multilateral actul juridic care este rodul acordului de vointa ce provine de la trei sau mai multe parti. Exemplu: contractul de societate civila daca a fost incheiat de cel putin 3 asociati; conventia de partaj cand sunt 3 sau mai multi copartasi; contractul de joc sau prinsoare dintre 3 sau mai multe persoane. Nu trebuie confunate notiunile de parte a actului juridic civil sic ea de persoana: o parte poate fi formata si din doua sau mai multe persoane (ex: doi coproprietari fac o oferta de vanzare avem un act juridic unilateral deoarece aceste doua persoane formeaza o singura parte ofertantul).

Actul juridic

Aceasta clasificare a actelor juridice prezinta importanta juridica in ceea ce priveste: a) aprecierea valabilitatii actului = la cel unilateral se verifica o singura vointa juridica, pe cand la cel bilateral trebuie cercetata fiecare dintre cele doua vointe juridice. b) regimul juridic diferentiat al viciilor de consimtamant este diferentiat c) actele bilateral sau plurilaterale pot fir evocate de comuna cord de catre parti, in timp ce asupra actelor juridice unilateral nu se poate reeni prin manifestarea de vointa in sens contrar a autorului actului, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege

Actul juridic

(2) Dupa scopul urmarit la incheierea lor = acte juridice civile cu titlu oneros (comutative si aleatorii) si cu titlu gratuit ( liberalitati si acte dezinteresate) Este cu titlu oneros acel act juridic civil in care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial (fiecare parte voieste a-si procura un avantaj). Exemple: contractul de vanzare-cumparare, contractual de antrepriza, contractul de locatiune, contractul de inchiriere, contractul de renta viagera, imprumutul cu dobanda etc. Subclasificarea actelor cu titlu oneros in comutative si aleatorii: - Este comutativ acel act cu titlu oneros la a carui incheiere partile cunosc intinderea obligatiilor lor (contractul de vanzare-cumparare; contractul de antrepriza) - Este aleatoriu acel act cu titlu oneros la a carui incheiere partile nu cunosc intinderea obligatiilor, existand sansa unui castig si riscul unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare incerte (contractul de renta viagera, contract de vanzare cu clauza intretinerii, jocul sau prinsoarea, contractul deasigurare) Este cu titlu gratuit acel act juridic civil prin care se procura un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea altui folos faptrimonial in schimb. Exemple: donatia, comodatul, imprumutul fara dobanda, mandatul gratuit, depozitul neremunerat, legatul. Subclasificarea actelor cu titlu gratuit in liberalitati si acte dezinteresate: - Este liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul cu folosul patrimoniului procurat gratificatului (donatiile, legatele) - Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial cuiva fara a-si micsora patrimoniul (mandatul gratuit, comodatul, depozitul neremunerat)

Actul juridic

Aceasta clasificare a actelor juridice prezinta importanta juridica in ceea ce priveste: a) capacitatea de a le incheia (legea civila este mai pretentioasa cand este vorba de acte cu titlu gratuit) b) aplicarea viciilor de consimtamant (leziunea nu priveste actele cu titlu gratuit) c) in cazul actelor cu titlu oneros, obligatiile partilor sunt reglementate cu mai multa severitate d) in materie succesorala exista o serie de reguli deosebite pentru anumite acte cu titlu gratuit

Actul juridic

(3) Dupa efectul lor = acte juridice civile constitutive, translative, declarative Este constitutiv acel act juridic civil care da nastere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior (ipoteca conventionala,gajul,instituirea unui usufruct, conventia de partaj) Este translativ actul juridic care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu (contractul de vanzare; donatia; cesiunea de creanta). Este declarativ actul juridic civil care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent (actul confirmativ, tranzactia). O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ = acel act prin care o persoana renunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate (adica in nulitate relativa) un act juridic civil, la a carui incheiere a fost incalcata o dispozitie legala ce ocroteste un interes personal, individual. Prin actul confirmativ este inlaturata cauza de anulabilitate, actul juridic civil in cauza devenind valabil. Clasificarea aceasta a actelor juridice civile are importanta juridica sub diferite aspecte precum: a) actul constitutiv si cel translativ isi produc efectele numai pentru viitor, pe cand actul declarativ poate produce efecte si pentru trecut. b) calitate de avand-cauza are numai dobanditorul unui drept sau bun printr-un act constitutive si translativ, iar nu si parte dintr-un act declarativ. ?c) just-titlu pentru uzucapiunea de 10-20 de ani poate fi dat doar de act translativ ? d) publicitatii imobiliare ii sunt supuse, in principiu, numai actele constitutive si translative. e) numai actele juridice translative si constitutive, daca sunt contracte sinalagmatice, sunt supuse rezolutiunii sau dupa caz rezilierii

Actul juridic

(4) Dupa importanta (gravitatea) lor = acte juridice civile de conservare, de administrare, de dispozitie Este act de conservare acel act juridic care are ca effect preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Actul de conservare este intotdeauna avantajos pentru autorul sau, deoarece, cu o cheltuiala mica, se salveaza un drept de valoare mai mare (exemple: intreruperea unei prescriptii prin actiunea in justitie, inscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, somatia). Actul de administrare este acel act juridic civil prin care se realizeaza o normala punere in valoare a unui bun ori a unui patrimoniu (exemple: inchirierea unui bun, culegerea fructelor, reparatiile de intretinere, asigurarea unui bun). Este de dispozitie actul juridic civil care are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ipoteca, gaj). Sunt acte de dispozitie: vanzarea-cumpararea, donatia, renuntarea la un drept, constituirea dreptului de uzufruct ori superfice. Aceasta clasificare prezinta importanta juridica in: a) in materia capacitatii de a incheia acte juridice civile = - actele de conservare pot fi incheiate si de cel lipsit de capacitate de exercitiu; - actele de administrare de minorul cu capacitate de exercitiu restransa fara a fi nevoie de incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal ; actele de administrare a celui lipsit de capacitate de exercitiu se incheie de reprezentantul legal; - actele de dispozitie pot fi incheiate de cel cu capacitate deplina, de minorul cu capacitate de exercitiu restransa numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal si cu autorizatia instantei de tutela; iar pentru cel incapabil de catre reprezentantul legal cu autorizatia instantei de tutela b) in cazul unui mandate general, la actele de dispozitie este nevoie de un mandat special

Actul juridic

c) la acceptarea mostenirii = nu pot fi considerate acte de acceptare tacita a mostenirii nici actele de conservare si nici actele de administrare cu caracter urgent; actele de administrare ce nu au caracter urgent si angajeaza viitorul precum si actele de dispozitie presupun iintentia neechivoca de a accepta tacit mostenirea (5) Dupa continutul lor = acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale Este patrimonial actul juridic civil care are un continut evaluabil in bani. De regula sunt asemenea acte cele ce privesc drepturile reale si de creanta (contractul de vanzare-cumparare, de donatie, de imprumut). Este nepatrimonial actul juridic care are un continut neevaluabil in bani (intelegerea parintilor unui copil din afara casatoriei in sensul ca acesta sa ia numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite). Aceasta impartire a actelor juridice civile are importanta in materia efectelor nulitatii (in cazul actelor nepatrimoniale nu se pune problema restituirii prestatiilor; in cea a ocrotirii incapabilului; in material simulatiei (poate fi intalnita numai la actele juridice patrimoniale)

Actul juridic

6) Dupa modul (forma) de incheiere = acte juridice civile consensuale , formale (solemne) si reale Este consensual actul juridic civil care se incheie prin simpla manifestare de vointa. Actul consensual reprezinta regula, dpdv al formei in care se incheie actele juridice civile. Este solemn (formal) este acel act juridic la a carui incheiere manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prescrisa de lege, simpla manifestare de vointa nu mai este suficienta. Aceasta forma speciala (de regula forma autentica), reprezinta o conditie de valabilitate a actului (donatia, ipoteca conventionala, testamentul). Este real actul juridic civil care nu se poate incheia decat daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea (predarea) bunului. (imprumutul, depozitul, darul manual). Acelasi act juridic poate fi uneori consensual si alteori solemn; acelasi act poate fi ca regula act solemn (donatia) iar alta data sa fie act real (darul manual). Importanta juridica a acestei clasificari se manifesta in ceea ce priveste aprecierea valabilitatii actelor civile dpdv al formei de incheiere. - in cazul actelor juridice solemne, nerespectarea formei prescrise de lege atrage sanctiunea nulitatii absolute - in cazul incheierii actului juridic solemn prin mandatar este necesar ca si procura sa imbrace forma solemna Regimul probelor este diferit in cazul celor trei categorii de acte juridice.

10

Actul juridic

(7) Dupa momentul producerii efectelor lor = acte juridice civile intre vii, si acte pentru cauza de moarte Actul intre vii este actul juridic civil care isi produce efectele neconditionat de moartea autorului ori autorilor lor. Majoritatea actelor civile este formata din acte intre vii. Actul pentru cauza de moarte este actul juridic civil de a carui esenta este faptul ca nu isi produce efectele decat la moartea autorului (testamentul). Aceasta clasificare prezinta importanta juridica in ce priveste capacitatea de a fi incheiate, cat si in ce priveste forma in care se pot incheia. (8) Dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor = acte juridice civile subiective si acte conditie Este act subiectiv acel act juridic civil al carui continut este determinat prin vointa autorului ori autorilor lui. Marea majoritate a acetlor civile intra in aceasta categorie. Este act-conditie acel act juridic la a carui incheiere partile isi exprima vointa doar in privinta nasterii actului, continutul lui fiind predeterminat de norme de la care partile nu pot deroga (casatoria). O categorie intermediara o reprezinta contractul de adeziune, ale carui clause esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una din parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare. Aceasta impartire a actelor juridice prezinta importanta in ce priveste aprecierea conditiilor de valabilitate. - in cazul actelor juridice conditie, continutul lor fiind stabilit de norme juridice imperative, partile nu pot modifica, prin vointa lor, aceste reguli si nici nu ot deroga de la ele.

11

Actul juridic

- in cazul actelor juridice subiective partile pot deroga de la normele juridice dispozitive Actele juridice conditie nu pot fi decat cele stabilite de lege pe cand actele juridice subiective nu se limiteaza doar la cele expres stabilite. In cazul contractelor de adeziune se pune mai frecvent problema clauzelor abuzive. (9) Dupa legatura lor cu modalitatile (termen, conditie, sarcina) = acte juridice civile pure si simple, si acte afectate de modalitati Este pur si simplu actul juridic civil care nu cuprinde o modalitate: termen, conditie ori sarcina. Unele acte ciivle sunt incompatibile cu modalitatile, este cazul actului de optiune succesorala ori actul de recunoastere a filiatiei; casatoria, adoptia. Este afectat de modalitati actul juridic civil care cuprinde o modalitate (contractul de imprumut, contractul de vanzare cu clauza de intretinere, contractul de asigurare, contractul de donatie cu sarcina). Importanta juridica a acestei clasificari se manifesta pe planul valabilitatii si pe acela al producerii efetelor actelor juridice civile. - in cazul actelor juriidce a caror esenta este existent unei modalitati, lipsa acesteia conduce la ineficacitatea actului

12

Actul juridic

(10) Dupa raportul dintre ele = acte juridice civile principale si accesorii Este principal actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare, soarta sa nedepinzand de soarta juridica a altui act juridic. Majoritatea actelor juridice sunt principale. Este accesoriu acel act juridic a carui soarta juridica depinde de soarta altui act juridic principal (acte accesorii: clauza penala, contractul de gaj, conventia de ipoteca, arvuna). Actul juridic accesori poate fi incheiat in acelasi timp cu actul juridic principal, dar si intr-un moment diferit. El poate fi un act separat, dar poate fi si inclus in actul principal, sub forma unor clauze. Aceasta clasificare prezinta utilitate in ce priveste aprecierea valabilitatii si eficacitatii actelor juridice civile; raportului dintre actul juridic accesoriu si cel principal i se aplica adagiul: accesoriul sequitur principale. Desfiintarea sau incetarea actului principal atrage desfiintarea sau incetarea actului juridic accesoriu. (11) Dupa legatura cu cauza (scopul) = acte juridice civile cauzale si abstracte Este cauzal acel act juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori scopului sau; daca scopul este imoral, illicit ori lipseste, insusi actul juridic este lovit de nulitate. Este abstract (necauzal) actul juridic civil are este detasat de elementul cauza, valabilitatea sa neimplicand analiza acestui element. Sunt abstracte actele juridice constatate prin titluri de valoare, deci inscrisuri care incorporeaza operatiuni juridice; avantajul constand in faptul ca executarea lor nu cere o analiza a scopului sau a cauzei actului juridic, debitorul neputand ridica exceptia nevalabilitatii cauzei pentru a refuza executarea. Aceasta clasificare manifesta importanta pe planul valabilitatii actelor juridice civile precum si al regimului probatoriu.
13

Actul juridic

(12) Dupa modalitatea incheierii lor = acte juridice civile strict personale si acte care pot fi incheiate prin reprezentare Este strict personal actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal fara a putea fi incheiat prin reprezentare (testamentul, recunoasterea unui copil din afara casatoriei). Majoritatea actelor juridice civile este formata din acte ce pot fi incheiate personal, dar pot fi incheiate si prin reprezentant (mandatar). Constituind excepria normele care reglementeaza actul strict personal sunt de stricta interpretare si aplicare; acesta fiind si interesul practice al acestei clasificari. Valabilitatea actuluijuridic strict personal se apreciaza numai in raport de persoana/persoanele care il incheie, la aprecierea actului juridic incheiat prin reprezentare se are in vedere si persoana reprezentantului. (13) Dupa reglementarea si denumirea lor legala = acte juridice civile tipice (numite) si atipice (nenumite) Este numit sau tipic actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea civila, precum si o regementare proprie. Este nenumit sau atipic actul juridic civil care nu se bucura de o reglementare si de o denumire proprie. Un asemena act este contractul de vanzare cu clauza de intretinere. In practica se mai intalnesc asemenea acte si in asa-zisele prestari de servicii. Importanta juridica a acestei clasificari se intalneste in ce priveste determinarea regulilor aplicabile actului nenumit;

14

Actul juridic

(14) Dupa modul lor de executare = acte juridice civile cu executare dintr-o data si cu executare succesiva Este cu executare dintr-o data actul juridic a carui executare presupune o singura prestatie din partea debitorului (darul manual). Cu executare succesiva este acel act a carui executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp. (contractul de inchiriere, contractul de locatiune, contractul de societate civila; contractul de renta viagera). Aceasta clasificare manifesta importanta in ce priveste: a) consecintele neexecutarii culpabile (rezolutiunea se aplica contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data, iar rezilierea celor cu executare succesiva) b) efectele nulitatii (la cele cu executare succesiva , de regula, efectele nulitatii sunt numai pentru viitor) c) problma suspendarii executarii din motive de forta majora, pe toata durata imposibilitatii de executare se pune numai in cazul actelor juridice cu executare succesiva d) posibilitatea denuntarii unilateral a contratului incheiat pe durata nedeterminata vizeaza contractele cu executare succesiva c) prescriptia extinctive: in cazul actelor juridice cu executare succesiva, pentru fiecare prestatie curge cate o prscriptie extinctive distinct, cu exceptia cazului in care prestatiile successive alcatuiesc prin finalitatea lor, rezultata din lege sau vointa partilor un tot unitar.

15

Actul juridic

II. CONDITIILE ACTULUI JURIDIC Prin conditiile actului juridic civil intelegem elementele din care este alcatuit un asemenea act. Clasificarea conditiilor actului juridic: 1) in functie de aspectul la care se refera avem: - conditii de fond (intrinseci) = cele care privesc continutul actului juridic - conditii de forma (extrinseci) = cele care se refera la exteriorizarea vointei 2) dupa criteriul obligativitatii ori neobligativitatii lor: - conditii esentiale = cele cerute pentru chiar valabilitatea actului - conditii neesentiale, intamplatoare = cele care pot fi prezente ori pot lipsi, fara sa se puna in discutie valabilitatea actului 3) dupa sanctiunea nerespectarii lor: - conditii de validitate = a caror nerespectare se sanctioneaza cu nulitatea actului juridic civil - conditii de eficacitate = a caror nerespectare atrage inopozabilitate, spre exemplu Analiza conditiilor de fond esentiale: Capacitatea de a incheia acte juridice civile Consimtamantul Obiectul Cauza

16

Actul juridic

1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil Prin capacitate de a incheia actul juridic civil se intelege acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil. - capacitatea pentru orice act juridic, este o conditie de fond, esentiala si de validitate impusa cu caracter general - consta in aptitudinea generala si abstracta recunoscuta de legea civila subiectelor de drept persoane fizice sau juridice de a deveni titulare de drepturi si obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile. Deci aceasta capacitate de a incheia acte juridice civile este numai o parte a capacitatii civile reunind o parte din capacitatea de folosinta a subiectului de drept civil plus capacitatea de exercitiu a acesteia. Principiul capacitatii de a incheia acte juridice civile In legatura cu aceasta conditie de fond si esentiala capacitatea regula este capacitatea de a face actul juridic civil, exceptia fiind incapacitatea. Principiul capacitatii de a incheia acte juridice civile desemneaza regula potrivit careia persoana fizica poate incheia, personal sau prin reprezentant, orice acte juridice, cu exceptia celor oprite de lege, iar persoana juridica poate incheia numai acele acte juridice care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut. Cu caracter general aceasta regula se despinde din art 29 C.Civil conform caruia nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta sau lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege.

17

Actul juridic

In legatura cu regula capacitatii de a incheia acte juridice civile, se impun doua precizari: - sub aspectul corelatiei dintre capacitate si discernamant: capacitatea constituie o stare de drept (de iure), discernamantul este o stare de fapt (de facto) care se apreciaza de la persoana la persoana, in raport de aptitudinea si puterea psihointelectiva ale acesteia; capacitatea izvoraste numai din lege pe cand discernamantul este de natura psihologica. - pentru persoanele juridice regula o constituie capacitatea de a dobandi orice drepturi si obligatii civile, afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice. In cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ, regula capacitatii de a incheia acte juridice civile este ca pot avea doar acele drepturi i obligaii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut. Incapacitatea de a incheia acte juridice trebuie sa fie expres prevazuta de lege; clasificarea incapacitatilor: a) dupa natura lor: - incapacitate de folosinta - incapacitate de exercitiu b) dupa continutul sau intinderea lor: - incapacitati generale (care vizeaza, in principiu, toate actele juridice) - incapacitati speciale (care vizeaza anumite categorii de acte) Pentru persoanele fizice, incapacitatile de exercitiu sunt generale iar incapacitatile de folosinta sunt speciale. Pentru persoanele juridice fara scop lucrativ, o astfel de persoana juridica nu poate incheia acte juridice din care ar izvora drepturi si obligatii ce contravin scopului pentru care a fost infiintata.

18

Actul juridic

c) dupa izvorul (sursa) lor: - incapacitate stabilite de legea civila = incapacitatile de exercitiu si majoritatea incapacitatilor de folosinta - incapacitate civile stabilite de legea penala (interzicerea drepturilor parintesti, unele masuri de siguranta) d) dupa modul in care opereaza: - incapacitate ce actioneaza de drept (ope legis) - incapacitate ce actioneaza ca efect al unei hotarari judecatoresti (incapacitate de folosinta cu caracter de sanctiune: decaderea din drepturile parintesti, incapacitatea de exercitiu a persoanei puse sub interdictie) e) dupa opozabilitate: - incapacitati absolute (impiedica incheierea valabila a actului juridic de catre incapabil cu orice alta persoana incapacitatile de exercitiu si anumite incapacitati de folosinta privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi precum si de catre persoanele juridice straine) - incapacitati relative (impiedica incheierea valabila a acului juridic de catre incapabil cu o anumita persoana sau cu anumite persoane) f) dupa finalitatea lor: - incapacitati cu caracter de sanctiune (decaderea din drepturile parintesti, pedepsele civile stabilite de Codul civil in materie succesorala, incapacitatile civile stabilite de legea penala) - incapacitati cu caracter de protectie sau de ocrotire g) - incapacitate instituite in considerarea persoanei (intuit personae) - incapacitate instituite in considerarea naturii sau destinatiei specifice a anumitor bunuri (intuit rei)

19

Actul juridic

Nerespectarea incapacitatii de a incheia actul juridic civil atrage sanctiunea nulitatii actului juridic respectiv. - in cazul persoanelor fizice va interveni nulitatea absoluta daca s-a nesocotit o incapacitate de folosinta impusa pentru ocrotirea unui interes general; va interveni nulitatea relativa daca actul juridic a fost incheiat cu incalcarea unei capacitati de folosinta instituite pentru ocrotirea unui interes individual sau cu nesocotirea regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu - in cazul persoanelor juridice, lipsa capacitatii de folosinta si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta de catre persoanele juridice fara scop lucrative atrag sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic respectiv

20

Actul juridic

2. Consimtamantul Definitia consimtamantului: Prin consimtamant se intelege exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil. Este o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil. Partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a vointei lor, afara de exceptiile expres prevazute de lege. Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata expres si tacit (cand se deduce). Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt: in scris, verbal si prin gesture sau fapte concludente. Tacerea nu valoreaza consimtamant exteriorizat in urmatoarele cazuri: - cand legea prevede expres aceasta - daca prin vointa expresa a partilor, se atribuie tacerii o anumita semnificatie juridica (ex: in cazul stabilirii modalitatii de reinnoire a unei conventii) - cand tacerea are valoare de consimtamant potrivit obiceiului Corelatia dintre consimtamantul si vointa juridica: Actul juridic civil este manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice. Vointa este de natura psihologica, avand un caracter complex, in structura ei intrand doua elemente: consimtamantul si cauza (scopul). Deci intre consimtamant si vointa exista corelatia de tipul parte-intreg. Formarea si principiile vointei juridice in dreptul civil: Formarea vointei reprezinta un proces psihologic complex. Punctul de pornire in acest proces il reprezinta nevoia simtita de om, la care acesta tinde, vrea sa o satisfaca, aceasta nevoie este reflectata in mintea omului.Odata reflectata nevoia, se ajunge la reflectarea mijlocului de satisfacere a acelei nevoi, si astfel dobandeste contur dorinta satisfacerii nevoii. De cele mai multe ori, dorinta nu ramane singura,

21

Actul juridic

ea se intalneste cu alte dorinte ale omului, unele putand fi in acord cu nevoia, iar altele pot fi potrivnice. In acest context incepe a doua faza a procesului psihologic deliberarea adica, cantarirea avantajelor si dezavantajelor pe care le prezinta dorintele si mijloacele de realizare a lor, aflate in concurs. Ca urmare a aparitiei unui motiv determinant, de la deliberare se trece la luarea hotararii incheierii actului juridic civil, act care apare ca mijloc de realizare a scopului propus. Aceste faza ale procesului psihologic de formare a vointei juridice au caracter intern; pentru ca faptul psihologic sa devina fapt social este necesar ca hotararea luata sa fie exteriorizata, putandu-se lua la cunostinta de ea de catre alte persoane. Pentru formarea vointei avem: = hotararea exteriorizata care este consimtamantul = motivul determinant care este cauza sau scopul actului juridic civil Principiile vointei juridice in dreptul civil: - principiul libertatii actelor juridice civile (numit si principiul autonomiei de vointa) - principiul vointei reale (numit si principiul vointei interne) a) Principiul libertatii actelor juridice civile = daca se respecta legea si bunele moravuri, subiectele de drept civil sunt libere sa incheie conventii ori sa faca acte unilaterale. - subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic civil; daca incheie trebuie sa respecte legea si morala - partile sunt libere sa stabileasca asa cum doresc, continutul sau clauzele actului juridic civil - partile sunt libere ca, prin acordul lor, sa modifice ori sa puna capat actului juridic civil pe are l-au incheiat
22

Actul juridic

Limitele principiului libertatii actelor juridice civile sunt: ordinea publica, morala, normele imperative civile. Actul juridic incheiat cu depasirea acestor limite este lovit de nulitate absoluta sau relativa, dupa caz. b) Principiul vointei reale = vointa juridica cuprinde elementul intern (psihologic) si cel extern (social). Cand intre aceste doua elemente exista concordanta nu se pune nici o problema caci vointa este aceeasi. Pot exista situatii in care, intre cele doua elemente intern si extern sa nu existe concordanta; in asemenea situatii se pune problema caruia dintre cele doua elemente ii dam prioritate. Exista doua conceptii : conceptia subiectiva si conceptia obiectiva (care prefera vointa declarata, exteriorizata), dreptul civil roman consacrand conceptia subiectiva sau principiul vointei interne, reale. Conditiile de valabilitate a consimtamantului: Pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii: - sa provina de la o persoana cu discernamant - sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice - sa fie exteriorizat - sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant a) Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant: Subiectul de drept civil trebuie sa aiba puterea de a aprecia, de a discerne efectele juridice care se produc in baza manifestarii sale de vointa. Nu trebuie confundata cerinta cu conditia capacitatii, deoarece prezenta sau lipsa discernamantului reprezinta o statre de fapt pe cand capacitatea este o stare de drept. - persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu este prezumata ca are discernamant juridic necesar pentru a incheia acte juridice civile.

23

Actul juridic

- persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani si cel pus sub interdictie judecatoreasca) este prezumata a nu avea discernamant, fie datorita varstei fragede, fie starii de sanatate mintala. - minorul intre 14-18 ani are discernamantul in curs de formare. - pentru persoana juridica nu exista probleme deoarece reprezentantul ei legal este intotdeauna o persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu. In afara de cazurile in care legea prezuma persoana ca lipsita de discernamant (incapacitate legale) pot exista cazuri in care persoane cu discernamant dupa lege sunt totusi, in fapt, lipsite temporar de discernamant, aflandu-se intr-o stare ce le pune in neputinta de a-si da seama de urmarile faptelor lor (incapacitate natural) Incapacitatile sunt legale si naturale - incapacitatile legale = cazuri in care legea prezuma persoana ca lipsita de discernamant - incapacitati naturale = in drept persoana este capabila (are discernamant), dar in fapt, ea este lipsita temporar de discernamant (betia, hipnoza, somnambulismul, mania puternica) Lipsa discernamantului la incheierea unui act juridic atrage ca sanctiune nulitatea relativa a acelui act (este anulabil contractul incheiat de o persoana care, la momentul incheierii acestuia, se afla, fie si numai vremelnic, intr-o stare care o punea in neputinta de a-si da seama de urmarile faptei sale). b) Consimtamantul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice Actul juridic este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice (de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret). Aceasta conditie de valabilitate a consimtamantului nu este indeplinita: - cand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, din prietenie, curtoazie sau pura complezenta
24

Actul juridic

- cand s-a facut sub conditie pur potestativa, din partea celui care se obliga, adica ma oblig daca vreau - cand manifestarea de vointa este prea vaga - cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala, cunoscuta de contractant c) Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat Principiul aplicabil exteriorizarii consimtamantului este acela al consensualismului, care inseamna ca partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a vointei lor; deci simpla manifestare de vointa este nu numai necesara ci si suficienta pentru ca actul civil sa se nasca valabil dpdv al formei sale. De la acest principiu exista si exceptii, cum e cazul actelor solemne, in cazul carora manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o forma speciala. Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata gesture ori fapte concludente, neechivoce. In dreptul civil tacerea nu valoreaza consimtamantul exteriorizat; prin exceptie tacerea valoreaza consimtamantul: cand legea prevede expres aceasta; cand, prin vointa expresa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii; cand tacerea are valoare de consimtamant potrivit obiceiului. d) Consimtamantul trebuie sa nu fie alterat printr-un viciu de consimtamant Viciile de consimtamant sunt acele imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de a incheia un act juridic. Specific viciilor de consimtamant este faptul ca exista manifestare de vointa (consimtamant) dar aceasta este alterata fie in continutul sau intelectual, constient eroare si dol (viclenie) fie in caracterul sau liber in cazul violentei si leziunii. intr-o forma expresa sau tacita. Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt: in scris, verbal si prin

25

Actul juridic

VICIILE DE CONSIMTAMANT A. EROAREA = este falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui act civil. 1. Clasificarea erorii: a) dupa ctiteriul consecintelor care intervin: - eroarea esentiala: eroarea este esentiala daca falsa reprezentare cade asupra: - naturii sau obiectului actului juridic ce se incheie (error in negotium) in sensul ca o parte crede ca incheie un anumit act juridic iar cealalta parte crede ca incheie un alt act juridic - identitatii fizice a obiectului prestatiei (error in corpore) in sensul ca una dintre parti crede ca trateaza cu privire la un anumit bun, iar cealalta parte are in vedere un alt bun - calitatile substantiale ale obiectului prestatiei ori altei imprejurari considerate esentiale de catre parti in absenta careia actul juridic nu s-ar fi incheiat - asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta careia contractul nu s-ar fi incheiat (error in personam). Comparativ cu vechiul Cod, sanctiunea care intervine pentru oricare din formele erorii esentiale este nulitatea relativa! - eroarea neesentiala (indiferenta) este falsa reprezentarea unor imprejurari mai putin importante la incheierea actului juridic, in sensul ca partea aflata in eroare ar fi incheiat actul juridic si daca ar fi avut o corecta reprezentare a acelor imprejurari astfel incat nu este afectata insasi valabilitatea acestuia.

26

Actul juridic

b) dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata: - eroare de fapt = care este falsa reprezentare a unei stari sau situatii faptice la incheierea actului juridic - eroarea de drept = este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme juridice 2. Structura erorii viciu de consimtamant In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant, intra un singur element, de natura psihologica falsa reprezentare a realitatii de unde rezulta si dificultatea probarii, dovedirii sale. Eroarea poate fi probata prin orice mijloc de proba. 3. Conditiile cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamant: Doua conditii, cumulative, se cer a fi intrunite pentru ca falsa reprezentare a realitatii, la incheierea unui act juridic civil, sa aiba valoare de viciu de consimtamant: - elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator, determinant, pentru incheierea actului, in sensul ca, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s-ar fi incheiat. - in cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca si cocontractantul sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare este determinant, hotarator pentru incheierea actului juridic civil. 4. Sanctiune Eroarea esentiala in oricare din formele sale atrage nulitate relativa a actului juridic. Noua reglementare ofera posibilitatea adaptarii contractului, evitandu-se astfel anularea acestuia. Nu este necesar in cazul actelor bilateral/ plurilateral ca eroarea sa fie comuna, adica sa existe pentru fiecare parte a actului juridic bilateral.

27

Actul juridic

B. DOLUL SAU VICLENIA 1. Notiune Dolul, numit si viclenie, este acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic. Dolul este o eroare provocata, nu spontana. Noua reglementare a renuntat la distinctia intre dolul principal si dolul incidental! 2. Structura dolului: Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua elemente: a) un element obiectiv, material, constand in utilizarea de mijloace viclene pentru a induce in eroare. El poate consta atat intr-o actiune pozitiva (fapt comisiv ex: captatie, sugestie = consta in specularea afectiunii ori pasiunii unei persoane pentru a o determina sa faca o donatie), cat si in una negativa (fapt omisiv dol prin reticenta = ascunderea ori necomunicarea celeilalte parti a unei imprejurari ce i-ar fi trebuit facuta cunoscuta). b) un element subiectiv, intentional, constant in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. - lipsa discernamantului si dolului, sub forma captatiei se exclud datorita incompatibilitatii lor - nu exista dol daca cocontractantul cunostea imprejurarea pretins ascunsa - provocarea unei erori din simpla neglijenta, fara rea-credinta, nu constituie dol 3. Cerintele dolului Pentru ca dolul sa fie viciu de consimtamant, trebuie sa indeplineasca cumulativ, conditiile: a) sa fie determinant pentru incheierea actului juridic = fara aceste mijloace viclene cealalta parte n-ar fi contractat

28

Actul juridic

b) sa provina de la cealalta parte dolul se intalneste atat la actele unilaterale cat si la cele bilaterale. Aceasta conditie este indeplinita in actele bilaterale si in urmatoarele conditii: - dolul provine de la un tert, dar cocontractantul are cunostinta de aceasta imprejurare - dolul provine de la reprezentantul cocontractantului Nu se cere ca dolul sa fie comun, adica sa existe pentru fiecare parte a actului bilateral; daca, totusi as exista reciprocitate de dol, fiecare parte este in drept sa ceara anularea actului pentru dolul al carui victima este. 4. Proba dolului: Dolul nu se prezuma, ceea ce inseamna ca persoana care invoca existenta dolului, drept cauza de anulabilitate a actului juridic civil trebuie sa-l dovedeasca. Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba, inclusiv martori sau prezumtii simple. 5. Sanctiune Sanctiunea care intervine in cazul dolului este nulitatea relativa a actului juridic. Existenta elementului material in structura dolului justifica si exercitarea unei actiuni in raspundere civila delictuala, astfel in caz de violenta sau dol, cel ai carui consimtamant este viciat are dreptul de a pretinde, in afara de anulare si dauneinterese sau, daca prefera mentinerea contractului, de a solicita numai reducerea prestatiei sale cu aloarea daunelor-interese la care ar fi indreptatit. Asadar victim dolului are la indemana doua actiuni: - o actiune in declararea nulitatii relative a actului juridic - o actiune in repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin intrebuintarea de mijloace frauduloase in scopul inducerii sale in eroare Aceste doua mijloace pot fi cumulate. De asemenea victima dolului poate opta pentru mentinerea contractului, cu echilibrarea corespunzatoare a prestatiilor.
29

Actul juridic

C. VIOLENTA 1. Notiune Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat. 2. Clasificarea violentei: a) dupa natura raului cu care se ameninta: - violenta fizica = exista atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei - violenta morala exista atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei b) dupa caracterul amenintarii: - amenintare legitima, justa cu un rau, care nu este viciu de consimtamant (ex: creditorul il ameninta pe debitor cu darea in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are) - amenintare nelegitima, injusta, cu un rau = numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant, atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflate de o asemenea amenintare. 3. Structura violentei: Violenta este alcatuita din doua elemente: a) un element obiectiv, exterior, care consta in amenintarea cu un rau = amenintarea trebuie sa priveasca un rau de natura patrimoniala, fizica sau morala; acest rau se poate referi fie la persoane persoana victima a violentei dar si sotul/sotia, descendentii si ascendentii acestuia fie la bunuri.

30

Actul juridic

b) un element subiectiv, constand in insuflarea unei temeri persoanei amenintate,aceasta temere altereaza consimtamantul; starea de teama provocata de amenintarea cu un rau este aceea care da nastere motivului (evitarea raului) ce determina victima violentei sa incheie actul. Amenintarea cu un rau viitor poate constitui violenta, daca este de natura sa nasca in sufletul persoanei o temere actuala. 4. Cerintele violentei Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca, cumulativ urmatoarele doua conditii: - temerea insuflata sa fie determinant pentru incheierea actului juridic civil - sa fie injusta (nelegitima, ilicita) - in actele bilateral/plurilaterale, amenintarea sa provina de la cealalta parte contractanta sau, daca provine de la un tert, cocontractantul cunostea ori ar fi trebuit sa cunoasca violent savarsita de catre tert In doctrina s-a prezentat ca, starea de necesitate in care se gaseste o persoana, care o determina sa incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat, trebuie asimilata violentei, viciu de consimtamant. a) temerea insuflata sa fie determinant pentru incheierea actului juridic civil Temerea insuflata celui amenintat trebuie sa fie hotaratoare pentru incheierea actului juridic. In ce priveste aprecierea caracterului determinant, hotarator al temerii, in toate cazurile, existent violentei se apreciaza tinand seama de varsta, starea sociala, sanatatea si caracterul celui asupra caruia s-a exercitat violent, precum si de orice alta imprejurare ce a putut influenta starea acestuia la momentul incheierii contractului. b) temerea insuflata sa fie injusta (nelegitima, ilicita) = nu orice amenintare, prin ea insasi, constituie o violent ca iciu de consimtamant ci numai atunci cand amenintarea este nejustificata, cand reprezinta o incalcare a legii.
31

Actul juridic

Daca una din partile actului juridic profita de starea de necesitate in care s-a aflat cealalta parte, actul juridic respective este susceptibil de anulare potrivit regulilor de la violenta. c) in actele bilateral/plurilaterale, amenintarea sa provina de la cealalta parte contractanta sau, daca provine de la un tert, cocontractantul cunostea ori ar fi trebuit sa cunoasca violent savarsita de catre tert Daca violent a fost savarsita de un tert, iar cocontractantul celui amenintat nu a cunoscut si nici nu ar fi trebuit sa cunoasca violent, partea amenintata nu mai poate solicita anularea actuui juridic, insa, are la indemana o actiune in despagubire impotriva tertului, autor al violentei, nu insa si impotriva celeilalte parti contractante care este straina de dolul in cauza. 5. Sanctiunea violentei Sanctiunea care intervine in cazul violentei este juridic. Existenta unui element obiectiv in structura violentei justifica si exercitarea unei actiui in raspundere civila delictuala. numitatea relativa a actului

32

Actul juridic

D. LEZIUNEA 1. Notiune Prin leziune se intelege prejudiciul material suferit de una din parti ca urmare a incheierii unui contract. Leziunea consta in disproportia vadita de valoare intre prestatii, ce exista chiar in momentul incheierii contractului. In cazul minorului notiunea de paguba primeste un inteles mai larg putand fi vorba nu numai de compararea prestatiilor din contractul respective, ci si de raportarea obligatiei asumate de minor la patrimonial sau ori la alte circumstante. Spre deosebire de reglementarea anterioara, in care, de regula, leziunea ii privea doar pe minorii cu capacitate de exercitiu restransa, corespunzator noii reglementari trebuie sa distingem intre leziunea in cazul majorului si leziunea in cazul minorului. In cazul minorului leziunea este tot un viciu de consimtamant iar nu o problem ace priveste capacitatea civila de exercitiu, anularea actului juridic si, ca o consecinta, restituirea/adaptarea contractului intervin nu atat pentru minoritate, cat pentru paguba materiala suferita de cel cu capacitate restransa de exercitiu, adica pentru leziune. 2. Structura leziunii Structura leziunii difera in raport de conceptia care sta la baza reglementarii ei. a) in cadrul conceptiei subiective, leziunea presupune doua elemente: un element obiectiv ce consta in disproportia vadita de valoare intre contraprestatii si un element subiectiv, constand in profitarea de situatia speciala in care se gaseste cocontractantul. b) in cadrul conceptiei obiective, leziunea are un singur element, si anume prejudicial material egal cu disproportia de valoare intre contraprestatii.
33

Actul juridic

Legislatia noastra consacra ambele conceptii. Leziunea in cazul minorului are la baza conceptia obiectiva. In consecinta, cel ce invoca leziunea trebuie sa dovedeasca numai paguba suferita de minor. Leziunea in cazul majorului beneficiaza de o reglementare fundamentata pe conceptia subiectiva, vadita disproportie de valoare intre prestatii nemaifiind suficienta, ci mai este necesar ca una dintre parti sa profite la incheierea contractului de starea de nevoie , de lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinta a celeilalte parti. 3. Domeniul de aplicare: In ceea ce priveste leziunea in cazul minorului, aceasta poate fi invocate daca este vorba de un act juridic care indeplineste urmatoarele cerinte: - sa fie un act juridic civil de administrare - sa fie act juridic bilateral, cu titlu oneros si comutativ - sa fie incheiat de minorul intre 14-18 ani singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal - sa fie pagubitor pentru minor, in sensul ca prin acel act minorul isi asuma o obligatie excesiva prin raportarea la starea sa patrimoniala, la avantajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor. In ceea ce priveste leziunea in cazul majorului, ca regula, pot fi atacate actele juridice bilaterale, cu titlu oneros si comutative. Actiunea in anulare este admisibila numai daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea, la momentul incheierii contractului, prestatia promise sau executata de partea lezata iar disproportia trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare. Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzactia, precum si alte contracte anume prevazute de lege.

34

Actul juridic

4. Sanctiune Leziunea conduce la doua sanctiuni alternative: - nulitatea relativa - reducerea sau dupa caz, marirea uneia dintre prestatii In toate cazurile instanta poate sa mentina contractul daca cealalta parte ofera, in mod echitabil o reducere a propriei creante sau, dupa caz, o majorare a propriei obligatii. In cazul leziunii se instituie un termen special de prescriptie extinctiva, anume un an de la data incheierii contractului, indiferent daca s-ar solicita anularea sau reducerea uneia dintre obligatii. De asemenea anulabilitatea contractului pentru leziune nu poate fi opus ape cale de exceptie cand dreptul la actiune este prescris.

35

Actul juridic

3. Obiectul actului juridic Obiectul constituie o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil. Noul Cod Civil distinge intre obiectul contractului si obiectul obligatiei. Obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica, precum vanzarea, locatiunea, imprumutul si alte asemenea, convenita de parti, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor si obligatiilor contractuale. Obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul. Conditiile de valabilitate Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: I. conditii generale a) sa existe b) sa fie in circuitul civil c) sa fie determinat ori determinabil d) sa fie posibil e) sa fie licit si moral II.exista si conditii speciale, cerute numai pentru anumite acte juridice civile: II.a) cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv II.b) sa existe autorizatie administrativa prevazuta de lege II.c) obiectul sa constea intrun fapt personal al debitorului

36

Actul juridic

a) Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe daca obiectul lipseste nu se mai pune problema indeplinirii celorlalte conditii. Daca obiectul actului juridic priveste un bun ori un lucru, aceasta conditie implica cunoasterea urmatoarelor reguli: - daca bunul a existat dar nu mai exista la data incheierii actului juridic, conditia nu este indeplinita si deci, actul nu este valabil - bunul prezent in momentul incheierii actului juridic indeplineste conditia sa existe , chiar daca bunul piere ulterior - un bun viitor poate forma obiect al actului juridic civil, cu o exceptie, succesiunea viitoare (nedeschisa inca), nu poate forma obiect nici pentru conventie, nici pentru actul unilateral care este renuntarea la succesiune; o ipoteca poate avea ca obiect chiar imobilul ce se va construi sau cumpara cu creditul garantat, deci un bun viitor b) Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil Numai bunurile care sunt in circuitul civil pot face obiectul unei prestatii contractuale. Prin bunuri aflate in circuitul ciivl vom intelege acele bunuri care pot fi dobandite sau instrainate prin acte juridice civile, indiferent daca ar fi vorba despre bunuri care pot circula neingradit sau despre bunuri care pot circula in conditii restrictive. Incheierea actului juridic cu nesocotirea interdictiei de instrainare sau a cerintelor restrictive de circulatie a numitor bunuri atrage sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic resectiv. Bunurile scoase din circuitul civil pot forma obiectul anumitor acte juridice (ex: bunurile proprietate publica pot constitui obiectul derivat al unui contract de concesiune sau de inchiriere)

37

Actul juridic

c) Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil Aceasta conditie trebuie respectata in toate cazurile sub sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic civil. Cand obiectul actului juridic civil priveste un bun individual determinat, prin ipoteza, aceasta conditie de valabilitate a obiectului este indeplinita. Daca este vorba de bunuri determinate generic, conditia este indeplinita fie prin stabilirea precisa a cantitatii, calitatii, valorii, (in acest caz se spune ca obiectul este determinat), fie prin stabilirea numai a unor criterii de determinare ce se vor folosi in momentul executarii actului juridic (in acest caz se spune ca obiectul este determinabil) - in ceea ce priveste determinarea calitatii obiectului, atunci cand nu poate fi stabilita potrivit contractului, calitatea prestatiei sau a obiectului acesteia trebuie sa fie rezonabila sau, dupa imprejurari, cel putin de nivel mediu - in situatia in care pretul sau orice alt element al contractului urmeaza sa fie determinat de un tert, acesta trebuie sa actioneze in mod corect, diligent si echidistant, iar daca tertul nu stabileste pretul sau orice alt element al contractului ori aprecierea sa este in mod evident nerezonabila, atunci, la cererea partii interesate, pretul sau elementul nedeterminat va fi stabilit de catre instanta. In cazul raporturilor intre profesionisti daca un contract incheiat intre acestia nu stabileste pretul si nici nu indica o modalitate de a-l determina, se presupune ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit in domeniul respectiv pentru aceleasi prestatii realizate in conditii comparabile sau, in lipsa unui asemenea pret, un pret rezonabil.

38

Actul juridic

d) Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil Obiectul nu este posibil doar in cazul in care imposibilitatea este absoluta (adica pentru oricine). Daca imposibilitatea este relativa adica numai pentru un anumit debitor atunci obiectul actului este valabil, iar in caz de neexecutare culpabila din partea debitorului este angajata raspunderea sa civila. Imposibilitatea poate fi de ordin material sau de ordin juridic. Daca in momentul incheierii unui contract sinalagmatic, obiectul era posibil, dar ulterior executarea lui devine imposibila datorita unui caz fortuit sau de forta majora, atunci se va pune problema riscului contractului, iar daca executarea devine imposibila din culpa partii, atunci se va angaja raspunderea sa civila. e) Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie licit si moral Obiectul este licit atunci cand este prohibil de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri. Prestatiile (actiunile sau inactiunile) partilor actului juridic civil trebuie sa fie in concordanta atat cu legea cat si cu bunele moravuri. In cazul in care obiectul actului juridic este illicit, sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta. II. Conditii speciale, cerute numai pentru anumite acte juridice civile: II.a) in actele constitutive ori translative de drepturi, se cere ca cel care se oblige sa fie titularul dreptului. Aceasta conditie este impusa de principiul de drept potrivit caruia nimeni nu se poate obliga valabil la ceva ce nu are ori la mai mult decat are. II.b) in actele cu pronuntat caracter personal adica intuituu personae se cere ca obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului. Aceasta conditie este impusa tocmai de caracterul personal al unor acte juridice in care insusirile debitorului sunt avute in vedere, in mod special, de catre cocontractant, la incheierea actului juridic.
39

Actul juridic

Este lipsita de eficienta juridica promisiunea faptei altuia; in schimb, este valabil actul juridic prin care se obliga personal, sa depuna toata diligenta pentru a convinge pe o alta persoana sa incheie ori sa artifice un act juridic (o astfel de conventie se numeste conventie de porte-forte). II.c) cand legea prevede ca este necesara si autorizatia administrativa cazurile in care, pentru incheierea valabila a actului juridic, indeosebi sub aspectul obiectului sau, era ceruta si indeplinirea cerintei autorizatiei administrative (de ex: instrainarea armelor si munitiilor se poate face numai prin intermediul armurierilor din Romania, autorizati sa comercializeze astfel de arme).

40

Actul juridic

4. CAZUA (SCOPUL) ACTULUI JURIDIC CIVIL Cauza sau scopul actului juridic civil este motivul care determina fecare parte sa incheie contractul. Impreuna cu consimtamantul formeaza vointa juridica. Cauza este o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil. Ea raspunde la intrebarea pentru ce s-a incheiat actul juridic civil?. Conditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil, trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa existe; sa fie licita si sa fie morala. a) Cauza trebuie sa existe Cauza nu exista atunci cand partea nu are aptitudinea de a-si reprezenta corect faptele sale ori consecintele acestora. Lipsa cauzei include si ipoteza in care cauza este falsa deci cand partea s-a aflat intr-o eroare esentiala asupra existentei cauzei, adica asupra motivului care a determinat-o sa incheie actul juridic. Existenta cauzei se apreciaza prin raportarea la momentul incheierii actului juridic. Nu este necesar ca motivul determinant al incheierii actului sa subziste pana la executarea lui. Daca imprejurarea care a determinat pe una din parti sa incheie actul juridic a suferit modificari sau a disparut pana la executarea acestuia, atunci nu se va pune problema anularii actului juridic pentru lipsa cauzei, ci, dupa caz, problema revizuirii efectelor pe temeiul impreviziunii, a riscului sau chiar a leziunii. b) Cauza trebuie sa fie licita = Cauza este ilicita atuunci cand este contrara legii si ordinii publice. De asemenea, cauza este ilicita si in ipoteza fraudei la lege, deci atunci cand actul juridic este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.

41

Actul juridic

Cauza ilicita atrage nulitatea absoluta a actului juridic daca este comuna ori, in caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut-o sau, dupa imprejurari, trebuia sa o cunoasca, iar prestatia primita sau executata in temeiul unei cauze ilicite ramane intotdeauna supusa restituirii. c) cauza sa fie morala = cauza este imorala atunci cand este contrara bunelor moravuri. Cauza imorala atrage nulitatea absoluta a actului juridic dacaeste comuna ori, in caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut-o sau dupa imprejurari, trebuia sa o cunoasca, iar prestatia primita sau executata in temeiul unei cauze imorale ramane intotdeauna supusa restituirii. Proba cauzei: Cel care invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei. Fiind vorba de un fapt juridic strict sensu, este admisibil orice mijloc de proba.

42

Actul juridic

III. FORMA ACTULUI JURIDIC Prin forma actului juridic civil se intelege acea conditie care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica ori stinge un raport juridic civil concret. - stricto sensu, prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de exteriorizare a vointei juridice, care este substanta actului civil, acest inteles este carmuit de principiul consensualismului. - lato sensu, prin forma actului juridic civil se desemneaza trei cerinte de forma: forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului forma ad validitatem; forma ceruta pentru probarea actului forma ad probationem; forma ceruta pentru opozabilitatea actului fata de alte persoane, terti. 1.Principiul consensualismului: Conditia ori elementul actului juridic civil care este forma sa se supune regulii de drept numita principiul consensualismului, care inseamna ca simpla manifestare de vointa este nu numai necesara ci si suficienta pentru ca actul juridic civil sa ia nastere in mod valabil dpdv al formei care imbraca manifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice. Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil: a) dupa sursa ori izvorul care cere o anumita forma pentru actului juridic civil, putem distinge intre: - forma legala, cea impusa de legea civila - forma voluntara, conventionala

43

Actul juridic

b) in functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor: - forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil ad validitatem ori ad solemnitatem nerespectarea ei atrage nulitatea actului - forma ceruta pentru probarea actului juridic civil ad probationem nerespectarea ei nu atrage nevalabilitatea actului, ci imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba - forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti nerespectarea acestei cerinte se sanctioneaza cu inopozabilitatea deci terta persoana este in drept sa faca abstractie de actul juridic care trebuia adus la cunostinta altor persoane prin indeplinirea formalitatii impuse de lege in acest scop. A. Forma ceruta ad validitatem Prin forma pentru valabilitatea actului juridic civil se intelege acea conditie de validitate, esentiala si speciala, care consta in necesitatea indeplinirii formalitatilor prestabilite de lege, in lipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea nase in mod valabil. a) Justificarea formei cerute ad validitatem Instituirea de catre lege, a formei necesare pentru insasi valabilitatea actului juridic civil, tine seama de anumite ratiuni ori motive: - atentionarea partilor asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte juridice, pentru patrimoniul celui care le face (ex: donatia) - asigurarea libertatii si certitudinii consimtamantului (ex: testamentul) - exercitarea unui control al societatii, prin organele statului, asupra actelor ce prezinta importanta juridica ce depaseste interesele partilor b) Caracterele juridice ale formei cerute ad validitatem: Forma ceruta ad validitatem se caracterizeaza prin urmatoarele insusiri: - este un element constitutiv, esential al actului juridic; nerespectarea lui atrage nulitatea absoluta a actului juridic civil in cauza
44

Actul juridic

- este incompatibil cu manifestarea tacita de vointa; aceasta forma presupune manifestarea expresa de vointa - este exclusiva, pentru un anumit act juridic solemn trebuie indeplinita o anumita forma c) Conditiile ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem - intregul act (deci toate clauzele actului juridic civil) trebuie sa imbrace forma ceruta pentru validitatea sa - actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma speciala - actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, in principiu, sa imbrace si el forma speciala, solemna (exceptie face legatul, care poate fi revocat si tacit) d) Aplicatii ale formei ad validitatem de lege lata, in campul larg al actelor juridice civile, sunt acte solemne: - contractul de donatie - promisiunea de donatie - ipoteca conventionala - testamentul - revocarea expresa a unui legat - renuntarea expresa la succesiune - inlaturarea efectelor nedemnitatii de drept sau judiciare - fiducia - vanzarea unei mosteniri - lichiarea regimului legal al comunitatii de bunuri pe cale conventional - partajul conventional si succesoral - contractul de intretinere. - conventia matrimonial care sub sanctiunea nulitatii absolute trebuie incheiata prin inscris autentificat de notarul public
45

Actul juridic

- actele juridice intre vii de instrainare a terenurilor de orice fel - contractele de arendare scrise - renuntarea expresa la succesiune - acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar - exprimarea in scris a consimtamantului de a dona tesuturi sau organe umane in scop terapeutic - actul de mecenat (mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoan fizic sau juridic, numit mecen, transfer dreptul su de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare ctre o persoan fizic, ca activitate filantropic cu caracter umanitar, pentru desfsurarea unor activitti n domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific - cercetare fundamental si aplicat) - contractul de cesiune a drepturilor asupra marcii sub sanctiunea nulitatii trebuie incheiat in scris - contractul de administrare a fondului forestier - contractul de voluntariat, care, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie incheiat in forma scrisa - contractul de constituire a garantiei reale mobiliare - actele constitutive si statutele asociatiilor si fundatiilor, fara scop patrimonial - actul constitutiv al societatilor comerciale

46

Actul juridic

B. Forma ceruta ad probationem Prin forma ceruta pentru probarea actului juridic civil, adica forma ceruta ad probationem, se intelege acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a dovedi actul juridic civil. Caracteristicile formei cerute ad probationem: - este obligatorie - nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de proba - reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului, caci manifestarea de vointa trebuie imbracata in forma scrisa Forma ceruta ad probationem se intemeiaza, pe de o parte, pe importanta anumitor acte juridice civile si, pe de alta parte, pe avantajul practic pe care il prezinta o asemenea forma. Certitudinea retinerii drepturilor si obligatiilor partilor si, prin aceasta, prevenirea litigiilor. Aplicatii ale formei ad probationem: De lege lata nu exista un text in Codul civil care sa enumere cazuri in care forma scrisa este ceruta ad probationem, exista insa texte in codul civil si in alte acte normative izvoare de drept civil, care fac aplicatia cerintei formei ceruta ad probationem, acestea sunt: a) instituirea formei ad probationem pentru o anume categorie de acte juridice civile, anume cele care au un obiect cu o valoare mai mare decat cea prevazuta de lege b) instituirea formei ad probationem cu caracter particular pentru anumite acte juridice precum: - contractul de societate - contractul de comision - contractul de consignatie
47

Actul juridic

- depozitul voluntar nu se poate face decat prin inscris - tranzactia trebuie sa fie constatata prin act scris - contractul de inchiriere a locuintelor - acordul petrolier - contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor - contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala - contractul de asigurare - contractul de sponsorizare C. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti inseamna acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor. Prin nerespectarea acestei cerinte de forma, sanctiunea consta in inopozabilitatea actului juridic, adica in posibilitatea tertului interesat de a ignora actul juridic invocat de partile acestuia sau de una din ele impotriva sa. In consecinta, actul juridic civil produce efecte intre parti dar este ineficace fata de tert. Aplicatii ale formei ceruta pentru opozabilitate fata de terti: De lege lata sunt aplicatii ale formei cerute pentru opozabilitate fata de terti: - publicitatea imobiliara prin cartile funciare - publicitatea constituirii gajului (amanetului) si a oricarei garantii reale mobiliare prin inscrierea in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, in baza unui aviz de garantie reala emis de partea interesata - notificarea cesiunii de creanta sau inscrierea ei in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare - darea de data certa inscrisului sub semnatura privata
48

Actul juridic

- inregistrarea, prevazuta de lege, in materia invenstiilor, desenelor si modelelor industriale - mentiunile cu caracter de protectie si inregistrarile in materia dreptului de autor si a drepturilor conexe - inregistrarea contractelor de arendare la consiliul local - inregistrarea actelor juridice de orice natura privitoare la perimetrele de exploatare si/sau exploatare in Cartea petroliera - inregistrarile si publicitatea privind societatile comerciale - inscrierea in cartea funciara a contractului de leasing care are ca obiect utilizarea unui bun imobil si inscrierea contractului de leasing care are ca obiect bunuri mobile in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare - inregistrarea in registrele de publicitate imobiliara a contractelor de concesiune a terenurilor de orice natura

49

Actul juridic

MODALITATILE ACTULUI JURIDIC Actele juridice pot fi pure si simple sau afectate de modalitati. Prin modalitatea actului juridic se intelege acel element al actului juridic civil care consta intr-o imprejurare viitoare ce are influenta asupra efectelor produse sau cele pe care trebuie le produca actul juridic respectiv. Modalitatile actului juridic civil presupun doua elemente: - o imprejurare care poate sa constea dintr-un eveniment sau dintr-o actiune umana - imprejurarea trebuie sa influenteze efectele actului juridic civil Modalitatile actului juridic civil sunt: termenul; conditia; sarcina. A. TERMENUL Termenul este acel eveniment viitor si sigur ca realizare pana la care este amanita inceperea sau, dupa caz, stingerea exercitarii drepturilor subiective civile si a executarii obligatiilor civile corelative. Termenul se caracterizeaza prin 2 trasaturi care il definesc: - este un eveniment viitor - producerea evenimentului este sigura Clasificarea termenelor actului juridic: a) dupa efectele pe care le produce, termenul poate fi: suspensiv sau extinctiv: - termenul suspensiv = acela care amana exercitarea drepturilor subiective si executarea obligatiilor pana la indeplinirea lor (ex: iti inchiriez casa de la data de 1 ianuarie). - termenul extinctiv = este termenul care amana, pana la implinirea lui, stingerea exercitarii dreptului subiectiv si a executarii obligatiei. La implinirea termenului extinctiv se sting efectele unui act juridic (ex: iti inchiriez casa pana la 1 ianuarie)
50

Actul juridic

b) Dupa izvorul sau termenul este: voluntar, legal si judiciar - termenul voluntar = se numeste si conventional si este cel stabilit prin vointa partilor manifestata in actul juridic civil. Cele mai multe termene intra in aceasta categorie - termenul legal = este cel stabilit de lege si care face parte, de drept, din actul juridic civil - termenul judiciar = se numeste si jurisdictional si este termenul acordat de instanta judecatoreasca debitorului c) dupa criteriul cunoasterii datei sau implinirii sale in momentul incheierii actului juridic, termenul este cert sau incert - termenul cert = acel termen a carei data de implinire este cunoscuta - termenul incert = temenul a carei data de implinire nu este cunoscuta in momentul incheierii actului juridic, desi implinirea este sigura (de ex: data mortii unei persoane) d) dupa beneficiarul termenului: termen in favoarea debitorului, creditorului sau in favoarea ambelor parti - termen in favoarea debitorului (care trebuie sa dea) = constituie regula - termen in favoarea creditorului (care trebuie sa ia) = este cazul depozitului, in care termenul este stabilit in favoarea deponentului - termen in favoarea ambelor parti = de exemplu termenul stipulat intr-un contract de asigurare Efectele termenelor actului juridic civil: Ca modalitate a actului juridic civil, termenul afecteaza numai executarea actului juridic nu si existenta sa. Efectele termenului sunt diferite dupa cum ne aflam in prezenta unui termen suspensiv sau extinctiv:

51

Actul juridic

- pana la implinirea termenului suspensiv, exercitiul dreptului subiectiv si executarea obligatiei sunt suspendate - pana la implinirea termenului suspensiv creditorul nu poate cere plata de la debitor. Daca executa obligatia sa inainte de termen, el face o plata valabila, ceea ce inseamna ca a renuntat la beneficiul termenului - pana la implinirea termenului suspensiv creditorul este indreptatit sa savarseasca acte de conservare a creantei sale (ex: infiintarea unui sechestru) - prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data implinirii termenului suspensiv sau dupa caz de la data renuntarii la beneficial termenului stabilit exclusiv in favoarea creditorului - in actele juridice translative de drepturi reale cu privire la bunuri individual determinate, termenul suspensiv nu amana transferul acestor drepturi - in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat inainte de implinirea termenului suspensiv, va fi suportat de catre instrainator, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului; astfel in cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obligatiei de predare pierde dreptul la contraprestatie iar daca a primit-o este obligat sa o restituie - inainte de implinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate opune debitorului compensatia !! Pentru actiunea revocatorie, creanta debitorului care exercita actiunea revocatorie trebuie sa fie doar certa la data introducerii actiunii; !! pentru actiunea oblica, creanta trebuie sa fie certa si exigibila. - termenul extinctiv are ca efect stingerea dreptului subiectiv si a obligatiilor corelative - pana la implinirea termenului extinctiv, raportul juridic civil concret isi produce efectele sale insa, dupa implinirea termenului, acestea inceteaza

52

Actul juridic

B. CONDITIA Conditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde existenta (nasterea sau stingerea) actului juridic. Trasaturile conditiei: - este un element viitor si nesigur - indeplinirea sau neindeplinirea conditiei depinde de insasi existenta actului juridic civil Conditia cauzala = este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului nici intr-acea a debitorului. Conditia potestativa = este aceea a carei realizare depinde de vointa uneia din parti: - conditie potestativa pura = cand realizarea ei depinde exclusiv de vointa unei parti - conditie potestativa simpla = realizarea ei depinde exclusiv de vointa uneia din parti si de un factor exterior ori de vointa unei persoane Conditia mixta = este aceea care depinde totdeauna de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane determinate (iti vand casa daca pana la sfarsitul anului ma voi casatori cu X). Conditia imposibila sau contrarie bunelor moravuri, sau prohibite de lege, este nula si desfiinteaza conventia ce depinde de dansa. Conditia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obligatia contractata sub aceasta conditie sa fie nula. Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea celui ce se obliga. Conditia indeplinita are efect din ziua in care angajamentul s-a contractat. Daca creditorul a murit inaintea indeplinirii conditiei, drepturile sale trec erezilor sai.

53

Actul juridic

Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si incert. Ea nu suspenda executarea obligatiei ci numai obliga pe creditor a restitui ce a primit, in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie. Clasificarea conditiilor: a) in raport de efectul pe care il produce: conditie suspensiva si rezolutorie. - este suspensiva acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic - este rezolutorie acea conditie de a carei indepliniri depinde desfiintarea actului juridic civil (iti vand casa cu conditia rezolutorie ca actul de vanare cumparare se va desfiinta daca nu voi pleca in strainatate) b) dupa posibilitatea de realizare: conditie cauza,a mixta, potestativa Efectele conditiilor actului juridic civil, sunt guvernate de doua reguli: - conditia afecteaza insasi existenta actului juridic - conditia isi produce efectele retroactiv

A. Efectele conditiei suspensive: a) Perioada anterioara indeplinirii conditiei, conditia suspensiva are urmatoarele efecte: actul juridic nu isi produce efectele si rezulta consecintele: - creditorul nu poate cere executarea obligatiei - debitorul nu datoreaza nimic (daca totusi ar plati el poate cere restituirea) - nu poate opera compensatia - prescriptia dreptului la actiune nu incepe sa curga - in actele translative nu se produce efectul translativ - creditorul este totusi in drept sa ia masuri de conservare a dreptului sau - creditorul poate ceda dreptul sau

54

Actul juridic

b) Perioada ulterioara implinirii conditiei, daca conditia suspensiva s-a realizat, se considera, retroactiv, ca actul a fost pur si simplu, de aici rezulta consecintele: - plata facuta de debitor ramane valabila - transmisiunile de drepturi reale facute de titularul dreptului conditional (adica de debitorul initial) se consolideaza. Exceptii: - prescriptia extinctive curge numai de la implinirea conditiei - fructele culese de instrainator raman ale sale - actele de adminitrare raman neatinse - riscurile sunt in sarcina instrainatorului Daca nu se indeplineste conditia suspensiva, efectul care se produce este urmatorul: partile se gasesc in situatia in care ar fi fost daca n-ar fi incheiat actul, adica actul nu se naste, cu caracter definitive, de aici consecintele: - prestatiile executate trebuie restituite - garantiile constituite se desfiinteaza - drepturile constituite de debitor se consolideaza B. Efectele conditiei rezolutorii a) Perioada anterioara implinirii conditiei, conditia rezolutorie nu isi produce efectele actul comportandu-se ca pur si simplu, de aici consecintele: - creditorul poate cere debitorului sa isi execute obligatia, debitorul fiind obligat la aceasta - debitorul sub conditie rezolutorie suporta riscul pieirii bunului, intrucat a dobandit proprietatea asupra lui - dreptul dobandit sub conditie rezolutorie se poate transmite b) Perioada ulterioara implinirii conditiei, daca conditia rezolutorie s-a realizat efectul care se produce consta in desfiintarea retroactive a actului, in consecinta:
55

Actul juridic

- instrainatorul va restitui pretul, iar dobanditorul bunul - drepturile constitutite de dobanditor se desfiinteaza De la retroactivitate exista si exceptii - riscul realizat in perioada anterioara implinirii conditiei, este suportat de dobanditor ca proprietar sub conditie rezolutorie, definitiva - actele de administrare se pastreaza - fructele raman ale dobanditorului - in actul de executare succesiva, efectele se produc numai pt viitor C. SARCINA Sarcina, ca modalitate a actului juridic, este o obligatie de a da ceva, de a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului in actele juridice cu titlu gratuit. Clasificarea sarcinilor actului juridic civil: a) dupa persoana beneficiarului: - sarcina in favoarea dispunatorului ( de ex intr-un contract de donatie, donatorul impune donatarului de a-i plati o datorie a sa fata de un tert) - sarcina in favoarea gratificatului (intr-un contract de donatie privind o casa, donatorul impune donatarului sarcina de a repara casa) - sarcina in favoarea unui tert ( se lasa prin testament o casa unei persoane cu indatorirea acesteia de a plati o renta viagera sotului supravietuitor). b) dupa valabilitate: - sarcini imposibile, care nu pot fi indeplinite - sarcini ilicite, care contravin dispozitiilor legale - sarcini imorale, care incalca normele de conduita morala Efectele sarcinilor actului juridic civil: - sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic in caz de neexecutare a ei - consecinta neexecutarii sarcinii este, in principiu, revocarea actului juridic

56