88. S.G trebuia sa solicite rezolutiounea contractului nu anularea lui. 93.

Instanta
nu a procedat corect deoarece trebuia sa puna in vedere partii sa semneze pana la
urmatorul termen, deci instanta trebuia sa dea un alt termen, nu sa anuleze cererea.
89. A). Situatii in care exista o procedura prealabila sesizarii inst judecatoresti: in
materie administrative sau materie comerciala, de exemplu reconcilierea. C.) M.T.
a respectat procedurile si trebuie sa aduca probele. D.) In functie de probele aduse
de M.T Curtea suprema de Justitie, daca M.T a respectat procedura admite
recursul, daca nu il respinge.
90. A.) Cum isi motiveaza Ministeru Educatiei apelul: spune ca procedura a fost
legal indeplinita si actul este valabil incheiat; D.G a atacat un act administrative
cerand doar bani nu si anularea contractului care isi produce in continuare
efectele. B.) Instanta admite apelul pentru ca au fost indeplinite actele
premergatoare.
91. A) Elementele care formeaza cuprinsul oricarei cereri de chemare in
judecata: (a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele
juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in
registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal
si contul bancar. (b) numele si calitatea juridica a celui care reprezinta partea in
proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul
professional. (c) Obiectul cererii si valoarea lui, potrivit evaluarii facute de catre
reclamant. (d) motivul ce l-a determinat pe reclamant sa se adreseze justitiei,
temeiul juridic al cererii. (e) mentiunea dovezilor pe care se bazeaza cererea si
fiecare capat de acuzare din cerere. (f) semnatura. B) Sanctiunea in cazul lipsei
unui element essential al cererii de chemare in judecata este nulitatea cererii, in
cazul semnaturii nulitate absoluta ea putad fi acoperita pe parcurs. C).
Solutina:Intrucat lipseste numele paratului, cererea este inadmisibila deci solutia
pronuntata de instanta ca corecta.
92. A). Sanctiunea in cazul lipsei elementelor cererii de chemare in judecata:
nume, obiect- nulitate absoluta, semnatura nulitate relativa intrucat poate fi
acoperita pe parcurs, daca nu se acopera nulitate absoluta. Pentru elementele
neesentiale ( domiciliu, motivarea actiunii, calitatea reprezentantului) lipsa lor
poate atrage nulitatea cererii doar daca prin lipsa lor s-a adus partii o vatamare ce
nu poate fi inlaturata altfel. B). Instanta a procedat corect exercitandu-si rolul
activ, intrucat a dat trei termene la care reclamantul nu s-a prezentat.
94. A.) Dupa ce criterii se timbreaza cererea: calculul taxelor de timbru se fac in
conformitate cu prevederile legii 146/1997 modificata; actiunile si cererile
introduse la instantele judecatoresti, cererile adresate Ministerului justitiei si
Parchetului de pe langa ICCj sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevazute in
lege si se timbreaza diferentiat dupa cum obiectul lor este sau nu evaluabil in bani .
B.) Cereri scutite de taxa de timbru: cererile formulate de Senat, Camera
Deputatilor, Curtea de Conturi, exista scutiri si in functie de natura pricinii:
incheierea, executarea si incetarea contractului individual de munca, adoptia,
ocrotirea minorului, asistenta bolnavilor psihic periculosi.. C.) Solutia: Instanta nu
a procedat corect intrucat cererea de chemare in judecata a lui G.A nu trebuia
timbrata. Cererile privind casele nationalizate nu se timbreaza.
95. A.) Procedura cererii de chemare in judecata: Cererea de chemare in
judecata, cu anexele, se depune la instanta competenta. La cerere se vor alatura
atatea copii de pe cerere cati parati sunt. Procedura ce se desfasoara in momentul
primirii cererii este diferita dupa cum este trimisa prin posta sau este prezentata de
reclamant. Cererea care se trimite prin posta, va ajunge la registratura unde
primeste data certa si apoi se prezinta presedintelui instantei, impreuna cu plicul
pe care se afla aplicata data postei pentru a se putea stabili daca cererea a fost
depusa inauntrul termenului de prescriptie. Dupa verificarea modului in care sunt
indeplinite conditiile prevazute de lege presedintele instantei sau judecatorul de
serviciu, fixeaza prin rezolutie termenul de judecata, astfel incat la data primirii
citatiei de catre parat, acesta sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile si cel putin 5
zile in pricinile urgente, pentru a-si pregati apararea, in vederea depunerii
intampinarii. Termenul poate fi prelungit, daca partea are domiciliul in strainatate.
Daca este cazul, i se va pune in vedere reclamantului sa completeze sau sa
modifice cererea; daca reclamantul nu este prezent cererea fiind trimisa prin posta,
i se vor comunica in scris lipsurile ei si termenul pana la care sa faca completarile
sau modificarile necesare. In continuare, presedintele instantei va dispune citarea
partilor, inclusiv a reclamantului daca cererea se trimite prin posta. Dupa luarea
acestor masuri, cererea se trimite la registratura, unde va fi inregistrata in registrul
general de dosare, numarul respectiv constituind numarul dosarului, precum si in
opisul alfabetic in care se trec numele si prenumele tuturor partilor. Cererea se
inregistreaza apoi in registrul informativ, in care se mentioneaza termenele date de
instanta pentru judecata si celelalte termene stabilite de aceasta, precum si alte
mentiuni legate de circuitul dosarului, solutia pronuntata, ori daca a fost trimis la
alta instanta. B.) Solutia: va respinge exceptia invocata de parat. Prescriptia nu a
intervenit pentru ca nu s-a mentionat in contractual de imprumut perioada
imprumutului; prima cerere trebuia primita chiar si incompleta, pus in vedere de
catre judecator care sunt lipsurile si cererea completarii lor.

96./97/98 A.) In ce situatii trebuie sa formulize paratul o cerere reconventionala?

Paratul poate ridica pretentii proprii impotriva reclamantului, in aceasta situatie el
facand o cerere reconventionala. In lipsa acestei cereri, instanta nu poate oblige pe
reclamant la efectuarea prestatiilor ce le are fata de parat, chiar daca ele exista si
au fost dovedite. B.) Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cererea
reconventionala: Aceleasi ca si conditiile cererii de chemare in judecata: a) sa fie
facuta in scris b) cererea trebuie sa cuprinda: aratarea instantei, numele, domiciliul
sau resedinta partilor ori denumirea si sediul lor si al reprezentantului, obiectul
cererii si semnatura c) cand cererea nu este introdusa de titularul dreptului ci de un
reprezentant: - mandatarul neavocat va alatura cererii procura in original sau copie
legalizata, care ii da dreptul sa reprezinte partea. Mandatarul avocat certifica el
insusi copia de pe procura sa - avocatul va anexa la cerere delegatia eliberata de
biroul de asistenta juridical - consilierul juridic va anexa delegatia eliberata de
persoana juridica reprezentata - tutorele sau curatorul va anexa decizia autoritatii
tutelare prin care au fost numiti d) cererea de chemare in judecata trebuie sa aiba o
denumire corecta. Cererea reconventionala poate fi introdusa: 97.Ea se depune o
data cu intampinarea sau, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Daca
reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala
se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului. Daca
partile se declara de acord, cererea reconventionala se poate judeca impreuna cu
cea principala chiar daca a foist introdusa dupa acest termen. 98.Cererea
reconventionala are un caracter incidental deci va fi solutionata de instanta
investita cu solutionarea cererii principale.

99/100. A.) Pana la ce moment poate fi depusa cererea reconventionala? Ea se

depune o data cu intampinarea sau, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Daca
reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala
se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului. Daca
partile se declara de acord, cererea reconventionala se poate judeca impreuna cu
cea principala chiar daca a foist introdusa dupa acest termen. B.) Care este
sanctiunea depunerii tardive a cererii reconventionale? Daca ea a fost depusa
tardiv, instanta nu va putea respinge cererea ci o va judeca printr-o actiune
separata.
102/103/104. Termen in cunostinta: partea care a depus cererea personal sau prin
mandatar si a luat termenul in cunostinta ori care a fost prezenta la infatisare,
personal sau prin mandatar, nu va fi citata, in tot cursul procesului prezumandu-se
ca ea cunoaste termenele urmatoare.
105. Publicitatea. Prin publicitate sunt citati cei cu domiciliu sau resedinta
necunoscuta; atunci cand reclamantul arata ca a facut tot ce i-a stat in putinta dar
nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, instanta dispune citarea lui prin
publicitate. Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei, se
publica in Monitorul official sau intr-un ziar raspandit.
ETAPA DEZBATERILOR
108/109/110. Prima zi de infatisare este acel termen la care partile au fost legal
citate si au putut pune concluzii, chiar daca taxele de timbre au fost platite dupa
acest termen. Importanta primei zile de infatisare consta in faptul ca la acel
moment, reclamantul si paratul pot intocmi anumite acte procesuale.
113./114 A.) Incheierea de sedinta este un proces verba a celor petrecute in
sedinta, care permite sa se urmareasca evolutia procesului.B.) Incheierile de
sedinta sunt de doua feluri: preparatorii: sunt cele care au ca scop sa pregateasca
darea hotararii si interlocutorii: prin care instanta solutionand anumite probleme
controversate, pregateste rezolvarea pricinii.. C.) ce este incheierea de dezbateri?
Incheierea de dezbateri este parte integranta a hotararii judecatoresti, care
cuprinde in principal concluziile finale ale partilor. Neintocmirea ei atrage
nulitatea absoluta a hotararii cu consecinta reluarii procedurii.

115/116.A.) Clasificarea exceptiilor procesuale: (A) Dupa obiectul asupra caruia

poarta: a) exceptii de procedura = care au in vedere incalcarea regulilor de
procedura referitoare la compunerea instantelor si competenta de judecata a
acestora. b) exceptii de fond = au in vedere lipsuri referitoare la exercitiul
dreptului la actiune (B) Dupa efectul pe care tind sa il realizeze: a) exceptii
dilatorii = duc la amanarea judecatii, declinarea competentei sau refacerea unor
acte (ex: exceptia de incompatibilitate, de recuzare, de necompetenta) b) exceptii
preemptorii = acele exceptii care duc la respingerea sau amanarea cererii ( ex:
prescriptia, perimarea, puterea lucrului judecat) (C) Dupa caracterul imperativ sau
dispozitiv al normei incalcate: a) exceptii absolute = privesc incalcarea unei
norme imperative. Pot fi invocate de oricare dintre parti, procuror sau instanta din
oficiu, in orice faza a procesului, chiar si in recurs b) exceptii relative = privesc
incalcarea unor norme dispositive. Pot fi invocate numai de partea interesata si
numai intr-un anumit termen prima zi de infatisare sau la primul termen,
urmator termenului in care s-a savarsit neregularirarea procedural. B.) Exceptii
care incep prin a avea un effect dilatoriu dar care tind spre un effect preemptoriu:
in cazul lipsei capacitatii de execritiu sau a lipsei dovezii calitatii de reprezentant,
situatii in care instanta nu anuleaza cererea ci amana judecata prin acordarea unui
termen pt indeplinirea lipsei. C. ) Definitia exceptiilor procesuale: Exceptiile
procesuale sunt mijloacele prin care, in conditiile legii, partea interesata,
procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul procesului civil si fara a pune
in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale, sau lipsuri referitoare la
dreptul la actiune, urmarind, dupa caz, anularea sau respingerea cererii formulate
de reclamant. D.) Ordinea de solutionare:Legea nu prevede ordinea in care trebuie
solutionate exceptiile, insa se impune sa se aiba in vedere apartenenta acestora la
categoria exceptiilor absolute sau a celor relative, pentru a se stabili cine le poate
invoca si in ce termen. Inainte de a intra in fondul dezbaterilor instanta trebuie sa
se pronunteasupra exceptiilor de procedura si a celor de fond care fac de prisos
cercetarea pricinii.
117/118. A.) Lipsa calitatii procesual active: Exceptia lipsei calitatii procesuale
este o exceptie de fond si consta n respingerea cererii ca fiind introdusa de catre o
persoana fara calitate procesuala sau care da n judecata o persoana fara calitate.
B.) prin ce act de procedura se solutioneaza exceptiile de procedura? In cazul in
care exceptia este intemeiata, instanta pronunta o incheiere atunci cand dispune
amanarea judecatii, ori o hotarare cand pronunta declinarea competentei,
respingerea ori anularea cererii. Respingerea exceptiei se face printr-o incheiere
interlocutorie. C. Exceptia puterii de lucru judecat: Nimeni nu poate fi chemat in
judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai
multor instante. Pentru a exista puterea de lucru judecat, este necesar sa se fi
examinat si rezolvat litigiul de fond. Puterea lucrului judecat prezinta
urmatoarele caractere:- exclusivitatea: ceea ce face ca un nou proces, intre
aceleasi parti, pentru acelasi obiect si aceeasi cauza, sa nu mai fie posibilincontestabilitatea: care face ca o hotarare irevocabila sa nu mai poata fi atacata cu
recurs de catre parti sau procurer - executorialitatea: hotararea definitiva poate fi
pusa in executare silita, la cererea partii care a castigat, a procurorului sau din
oficiu- obligativitatea: face ca partile sa se supuna efectelor lucrului judecat iar
partea in favoarea careia actioneaza sa nu poata renunta la dreptul de a o
invocaHotararea penala definitiva are in civil putere de lucru judecat cu privire
la:- existenta faptei- persoana care a savarsit-o- vinovatia acesteia
119. A.) Exceptia de necompetenta: necompetenta este situatia in care o instanta
judecatoreasca este sesizata cu o pricina civila pe care nu o poate solution intrucat
nu are competenta sa o judece. Exceptia de necompetenta se invoca in mod diferit,
dupa cum norma de competenta ce se considera incalcata este imperativa
(competenta generala, materiala sau teritoriala exclusiva), necompetenta absoluta
sau dispozitiva (competent teritoriala alternative si de drept comun) si
necompetenta relativa. Exceptia de necompetenta absoluta poate fi invocata de
oricare dintre parti, procuror sau instanta din oficiu, in orice faza a judecatii;
exceptia de necompetenta relativa poate fi invocate numai de catre parat in fata
primei instante, pana la prima zi de infatisare. Exceptia de necompetenta se
resinge printr-o incheiere care are caracter interlocutoriu, de catre instanta in fata
careia s-a invocate exceptia. B.) Exceptia de litispendenta: Litispendenra este
situatia in care o persoana este chemata in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi
obiect si de aceeasi parte, inaintea mai multor instante. Daca s-ar admite ca
aceeasi pricina sa fie judecata de doua ori, exista riscul pronuntarii a doua solutii
contradictorii, situatie ce poate fi inlaturata prin exceptia de litispendenta, care
este o exceptie dilatorie si absoluta. In cazul in care exceptia este admisa, dosarul
va fi trimis instantei mai intai investita. Daca pricinile se afla la judecata la
instante de grade diferite, dosarul va fi trimis la instanta cu gradul cel mai inalt.
Daca una din cele doua instante a pronuntat o hotarare, in fata celeilalte instante la
care se judeca procesul in fond se va ridica exceptia puterii lucrului judecat a
hotararii ce s-a pronuntat in actiunea identica.

120. Exceptia de litispendenta, conexitate si puterea lucrului judecat: (A)

LITISPENDENTA = situatia in care o persoana este chemata in judecata pentru
aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte, inaintea mai multor instante.
Daca s-ar admite ca aceeasi pricina sa fie judecata de doua ori, exista riscul
pronuntarii a doua solutii contradictorii, situatie ce poate fi inlaturata prin exceptia
de litispendenta, care este o exceptie dilatorie si absoluta. In cazul in care
exceptia este admisa, dosarul va fi trimis instantei mai intai investita. Daca
pricinile se afla la judecata la instante de grade diferite, dosarul va fi trimis la
instanta cu gradul cel mai inalt. Daca una din cele doua instante a pronuntat o
hotarare, in fata celeilalte instante la care se judeca procesul in fond se va ridica
exceptia puterii lucrului judecat a hotararii ce s-a pronuntat in actiunea identica.
(B) CONEXITATEA = are in vedere existenta a doua sau mai multe pricini ce se
afla inaintea aceleiasi instante sau instante diferite de acelasi grad, in care sunt
aceleasi parti, sau impreuna cu alte parti, si al caror obiect si cauza au intre ele o
stransa legatura. Daca se admite actiunea, reunirea se va face la instanta mai intai
investita, afara de cazul in care ambele parti cer trimiterea dosarului la una dintre
celelalte instante. Atunci cand una dintre instante este competenta in mod absolut,
reunirea se va face la aceasta instanta. Spre deosebire de litispendenta, in cazul
conexistatii nu se cere tripla identitate de elemente: pot fi aceleasi parti, dar
obiectul si cauza difera, intre ele existand numai o stransa legatura. (C) Exceptia
puterii de lucru judecat: Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi
cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante. Pentru a
exista puterea de lucru judecat, este necesar sa se fi examinat si rezolvat litigiul de
fond. Puterea lucrului judecat prezinta urmatoarele caractere:- exclusivitatea:
ceea ce face ca un nou proces, intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si aceeasi
cauza, sa nu mai fie posibil- incontestabilitatea: care face ca o hotarare irevocabila
sa nu mai poata fi atacata cu recurs de catre parti sau procurer - executorialitatea:
hotararea definitiva poate fi pusa in executare silita, la cererea partii care a
castigat, a procurorului sau din oficiu- obligativitatea: face ca partile sa se supuna
efectelor lucrului judecat iar partea in favoarea careia actioneaza sa nu poata
renunta la dreptul de a o invocaHotararea penala definitiva are in civil putere de
lucru judecat cu privire la:- existenta faptei- persoana care a savarsit-o- vinovatia
acesteia
121. Exceptia puterii lucrului judecat. : Nimeni nu poate fi chemat in judecata
pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor
instante. Pentru a exista puterea de lucru judecat, este necesar sa se fi examinat si
rezolvat litigiul de fond. Puterea lucrului judecat prezinta urmatoarele
elemente: Primul element al puterii lucrului judecat se refer la identitatea de
obiect. Pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesar ca obiectul din cea
de-a doua aciune s fie identic. Acest lucru se poate verifica prin raportarea
staturilor cuprinse n dispozitivul hotrrii cu obiectul determinat n cea de-a
doua aciune Al doilea element esenial al puterii lucrului judecat vizeaz
identitatea de cauz. Acest element nu trebuie confundat cu dreptul subiectiv i
nici cu mijloacele de dovad ale acestuia. Cauza rezid n fundamentul juridic al
aciunii i se materializeaz practic, n situaia de fapt calificat juridic. Cea de-a
treia condiie a puterii lucrului judecat pretinde ca judecata s aib loc ntre
aceleai pri, fcute de ele sau contra lor n aceeai calitate.
122. Sarcina probei: Cine are sarcina probei in procesu civil? Exceptii de la
regula: Sarcina probei revine celui care face o afirmatie inaintea judecatii,
deoarece trebuie sa o dovedeasca. Din momentul in care reclamantul a facut
dovada afirmatiilor sale, dreptului pe care il pretinde, paratul este obligat sa iasa
din starea pasiva in care s-a aflat si sa se apere, sa faca contradovada.
In procesul civil sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care se
adauga rolul activ al instantei, care poate ordona probe din oficiu, chiar daca
partile se impotrivesc. In anumite situatii paratul, are el intai srcina probei, se
spune ca sarcina probei este rasturnata; este si cazul prezumtiilor relative, care
deplaseaza obiectul probei beneficiarului prezumtiei, de la faptul de dovedit la
faptul vecin si conex pe care se bazeaza prezumtia.; sarcina probei este rasturnata
si in cazul contestarii recunoasterii de paternitate de catre mama, de cel recunoscut
sau de descendentii acestuia, cand dovada paternitatii este in sarcina autorului
recunoasterii sau a mostenitorilor sai.
123. Conditii ca o proba sa fie admisibila: a) proba sa fie legala, sa nu fie oprita
de legea materiala sau procesuala b) proba trebuie sa fie verosimila, adica sa tinda
la dovedirea unor fapte reale, posibile, demne de a fi crezute si nu imposibile c)
proba sa fie pertinenta, adica proba ceruta sa aiba legatura cu obiectul procesului,
in caz contrar ducand la prelungirea procesului, si nu poate fi admisa d) proba
trebuie sa fie concludenta, adica sa contribuie la solutionarea cauzei dedusa
judecatii
124. Procedura asigurarii dovezilor Atunci cand partea are interes sa previna
disparitia unui mijloc de proba care ii este util pentru a face dovada unei pretentii,
poate sa ceara asigurarea acestuia. Asigurarea probelor se poate face si daca nu
este pericol, dar numai cu consimtamantul celui ce urmeaza sa se prezinte in fata
instantei pentru asigurarea dovezii respective.Asigurarea se poate solicita prin
cerere adresata:- pe cale principala, inainte de judecata fondului pricinii.
Competenta sa solutioneze cererea este judecatoria in raza caruia se afla martorul
sau obiectul cercetarii - pe cale incidentala, in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns
la faza administrarii probelor, competenta fiind instanta care judeca procesul
Cererea adresata instantei este judecata in camera de consiliu, chiar si fara citarea
partilor, si se pronunta printr-o incheiere. Incheierea instantei este executorie si
poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu
citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor. Daca asigurarea
s-a facut pe cale incidentala, incheierea poate fi atacata numai odata cu fondul.

125/126. A.) Avantajele inscrisurilor autentice: sunt acele inscrisuri facute cu

solemnitatile cerute de lege, de un functionar, care are dreptul de a functiona in
locul unde actul s-a facut.
Avantajele inscrisurilor autentice:- face dovada datei pana la inscrierea in fals- se
bucura de prezumtia de validitate, proba contrarie revenind celui ce il contestacand prin inscris sunt constatate obligatii si acestea ajung la scadenta pot fi
investite cu formula executorie si puse in executare fara sesizarea instantei, avand
puterea unui titlu executoriu- face dovada, pana la inscrierea in fals, cu privire la
constatarile personale ale agentului instrumentator facute in limitele atributiilor
sale. B.) Procedura inscrierii in fals: procedura aplicabila in cazul in care partea
careia i se opune in cursul judecatii un inscris, in forma autentica ori sub
semnatura privata, sustine ca acesta este fals, fie ca alterarea s-a facut prin
stersaturi, adaugiri (fals material), fie ca au fost inserate mentiuni neconforme cu
adevarul ori au fost omise unele date sau imprejurari care nu sunt conforme cu
vointa partilor (fals intelectual). Tinand seama de raspunderea pe care o implica,
denuntarea ca fals a unui inscris se fac personal sau prin mandatar cu procura
speciala. Presedintele instantei consta, prin proces-verbal, starea materiala a
inscrisului denuntat, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari, il prezinta
spre semnare partilor (daca acestea nu pot sau nu vor sa semneze se face mentiune
in procesul-verbal), apoi il semneaza impreuna cu grefierul si il incredinteaza
grefei.

127. Administrarea probelor: Administrarea dovezilor se face in fata instantei de

judecata, in ordinea in care aceasta considera ca pot contribui la solutionarea
pricinii.Dovezile se administreaza inainte de inceperea dezbaterilor asupra
fondului. Instanta este obligata sa administreze dovada incuviintata, daca partea
nu a revenit asupra ei, chiar si atunci cand aceasta parte lipseste. Dovada si dovada
contrarie vor fi administrate in acelai timp. De la regula ca administrarea probelor
se face direct de catre instanta care solutioneaza pricina sunt anumite exceptii: administrarea probelor prin comisie rogatorie- asigurarea dovezilor - probele
administrate de o instanta necompetenta sau de o instanta de la care pricina a fost
stramutata, ori intr-o cerere perimata, pot ramane castigate judecatii

128/129/130. Proba cu martori: A.) Admisibilitatea probei cu martori: Proba cu

martori este admisibila in cazuri expres prevazute: a) atunci cand exista un inceput
de dovada scrisa, proba cu martori poate fi admisa. Inceputul de dovada scrisa
prin care se tinde a se dovedi cu martori impotriva actului scris, trebuie sa fie
ulterior datei actului respectiv, numai asa putandu-se face dovada ca reprezinta
ultimul acord de vointa al partilor. Pentru a exista inceputul de dovada scrisa se
cer indeplinite urmatoarele conditii:- sa existe o scriptura (note, insemnari,
chitante)- scriptura sa emane de la partea careia i se opune- sa faca demn de
crezare faptul pretins b) imposibilitatea preconstituirii probei scrise = regula nu se
aplica la obligatii care se nasc din cvasicontracte, la depozitul necesar ori in cazul
imposibilitatii morale de a preconstitui inscrisuri, datorita calitatii partilor. c)
imposibilitatea conservarii probei scrise in cazul in care, datorita unui caz de
forta majora, partea a pierdut titlul ce ii servea de dovada scrisa. d) se poate
dovedi cu martori eroarea, dolul, frauda de lege chiar daca actul juridic a fost
contestat printr-un inscris autentic.e) proba cu martori e admisa pentru a dovedi
sensul exact al unora din caluzele inscrisului cand acestea sunt conduze sau
susceptibile de mai muulte intelesuri. Aceste exceptii isi gasesc aplicabilitatea
numai atunci cand inscrisul este cerut ad probationem. B.) Inadmisibilitatea
probei cu martori: Este interzisa sa se faca dovada cu martori pentru actele
juridice a caror valoare depaseste 250 ron. Nu se va primi niciodat o dovad
prin martori, n contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se
pretinde c s-ar fi zis naintea, la timpul sau n urma confectionrii actului, chiar
cu privire la o sum sau valoare ce nu depseste 250 lei. Dovada prin martori nu
se poate admite nici n cazul cnd cererea n judecat este pentru o sum mai mic
de 250 lei, dar care este un rest din o creant mai mare, neconstatat prin nscris.
Cnd n aceeasi instant o parte face mai multe cereri, pentru care nu are
nscrisuri, dac toate aceste cereri, unindu-se, trec peste suma de 250 lei, dovada
prin martori nu poate fi admis, chiar cnd creditorul ar pretinde c aceste creante
provin din diferite cauze si c s-au nscut n diferite epoci, afar numai dac
creditorul a dobndit aceste drepturi de la alte persoane.

131. Persoane care nu pot fi ascultate ca martori: - rudele si afinii pana la

gradul al treilea inclusiv- sotul sau fostul sot- interzisii judecatoresti si cei
declarati de lege incapabili de a marturisi- cei condamnati pentru marturie
mincinoasa. Partile pot conveni sa fie ascultate ca martori si rudele si afinii pana
la gradul al treilea inclusive si sotul, chiar si despartiti. B.) Persoane care pot fi
scutite sa depuna marturie: - slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii,
avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti sau alte persoane pe care legea ii
oblige sa pastreze secretul profesional- functionarii publici si fostii functionari
publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate
- cei care prin raspunsurile lor s-ar expune pe ei insisi la pedeapsa penala sau
dispret public
132. Marturisirea: A. ) Clasificare: a) marturisire extrajudiciara = scrisa sau
verbala; marturisirea verbala nu poate fi folosita ca dovada cand obiectul
conventiei nu poate fi dovedit cu martori. b) marturisirea judiciara = se obtine
intimpul judecatii si are aceeasi valoare ca si cea extrajudiicara. Marturisirea
judiciara poate fi provocata, obtinuta prin intermediul interogatoriului sau
spontana, si se mentioneaza in incheierea de sedinta. B.) regula indivizibilitatii
marturisirii: inseamna ca raspunsul la interogatoriu nu poate fi scindat. In
practisa s-a decis ca raspunsul la interogatoriu nu poate fi scindat cand formeaza
un tot indivizibil, instanta trebuind sa primeasca marturisirea in intregime, nu doar
o parte din ea.
133. Ce situatii pot aparea in urma administrarii probei cu interogatoriu: a)
marturisirea simpla, calificata sau complexa, atunci cand partea se prezinta la
interogatoriu si recunoaste faptele asupra carora este intrebatab) daca partea da
raspunsuri negative, se vor administra alte probe, fara ca atitudinea negative a
partii interrogate sa constituie proba in favoarea sau impotriva vreuneia din parti
c) daca partea, desi legal citata, nu se prezinta la interogatoriu sau refuza sa
raspunda, instant poate sa aprecieze acest refuz ca o marturisire deplina sau ca un
inceput de dovada scrisa.

134. Expertiza: Expertiza este obligatorie, sub sanctiunea nulitatii hotararii in

urmatoarele cazuri: - expertiza psihiatrica in material punerii sub interdictie expertiza medico-legala pentru stabilirea varstei, in cazul inregistrarii tardive a
nasterii - expertiza pretuitoare in materie de gaj, pentru stabilirea valorii bunului
gajat - expertiza pentru stabilirea aportului in natura, in cazul majorarii capitalului
social al societatii cmerciale - expertiza privind evaluarea aporturilor in natura,
avantajelor rezervate fondatorilor, operatiunilor incheiate de fondatori in contul
societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa.
135. Suspendarea voluntara:A/B.) Clasificare: A.Suspendarea voluntara Prin
vointa lor, manifestata in mod expres sau tacit, partile pot interveni si suspenda
procesul in urmatoarele cazuri: - cand amandoua partile o cer ca urmare a
dreptului acestora de a dispune de obiectul procesului - daca nici una din parti,
desi legal citate, nu se infatiseaza la termenul de judecata si nici una din ele nu a
cerut judecarea in lipsa B. Suspendarea legala poate fi suspendare legala de
drept si facultative; C.) Prin ce act de procedura se dispune masura suspendarii?
Suspendarea se dispune printr-o incheiere prin care instanta constata existent
unuia dintre cazurile care au dus la luarea masurii D.) Cum se poate reincepe
judecata din moment ce a fost suspendata? : suspendarea inceteaza atunci cand
cauza care a produs-o dispare. Procesul isi reia cursul, adica se redeschide de la
momentul procesual la care a ramas la intervenirea cauzei de suspendare: a)
judecata reincepe in cazul suspendarii voluntare, daca una din parti cere instantei
redeschiderea procesului b) in cazul suspendarii legale de plin drept, in cererea de
reincepere a procesului trebuie mentionate persoanele care vor fi introduse in
cauza: turore, mostenitor, curator c) in cazurile de suspendare legala facultativa,
procesul ramane suspendat pana cand procesul care a determinat suspendarea va fi
solutionat printro hotarare definitiva.

136.A.) Conditiile suspendarii voluntare: Prin vointa lor, manifestata in mod

expres sau tacit, partile pot interveni si suspenda procesul in urmatoarele cazuri: cand amandoua partile o cer ca urmare a dreptului acestora de a dispune de
obiectul procesului - daca nici una din parti, desi legal citate, nu se infatiseaza la
termenul de judecata si nici una din ele nu a cerut judecarea in lipsa. B.) Prin ce
act de procedura se dispune masura suspendarii? Suspendarea se dispune printr-o
incheiere prin care instanta constata existent unuia dintre cazurile care au dus la
luarea masurii.
139/141/142. Suspendarea legala: A.) Cazuri: Suspendarea legala poate fi
suspendare legala de drept si facultative (a) Suspendarea legala de drept
intervine: a) in cazurile prevazute de lege: - prin moartea uneia din parti, cu
exceptia cazului in care partea interesata solicita un termen pentru introducerea in
judecata a mostenitorilor - prin punerea uneia din parti sub interdictie, curatela,
pana la numirea tutorelui sau curatorului - prin incetarea functiei tutorelui sau
curatorului - prin moartea mandatarului uneia din parti, daca a intervenit cu mai
putin de 15 zile fata de termenul stabilit pentru judecata - prin deschiderea
procedurii reorganizarii judiciare si a insolventei asupra reclamantului in temeiul
unei hotarari judecatoresti irevocabile b) instanta inaintea careia s-a ivit conflictul
de competenta va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul
instantei competente c) daca dupa o amanare in temeiul intelegerii partilor, ele nu
staruie, judecata va fi suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor
prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinii d) in cursul judecarii
cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura, ceea ce echivaleaza cu o
suspendare de drept a procesului in care s-a invocate exceptia privind recuzarea e)
judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei
penale (b) Suspendarea legala facultativa:
a) instanta poate suspenda
judecata cand dezlegarea pricinii atarna, in tot sau in parte, de existenta sau
neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati sau cand s-a inceput
urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra
hotararii ce urmeaza sa se dea. b) in situatia in care s-a formulat o cerere de
stramutare, presedintele poate sa ordone fara citarea partilor suspendarea judecarii
pricinii c) pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, judecarea
cauzei se suspenda
143/144/145/146. PERIMAREA .A.) Definitie si natura juridica: Ca sanctiune ce
intervine in cazul in care actele de procedura nu sunt intocmite in anumite
termene, nerealizandu-se in acest mod continuitatea judecarii cauzei, perimarea
consta in stingerea procesului in faza in care se gaseste, considerandu-se ca partile
s-au desistat de cererea facuta intrucat nu staruie, vreme indelungata in
solutionarea pricinii. Natura juridica a perimarii este mixta: - de sanctiune
procesuala intervenita ca urmare a nerespectarii termenelor prevazute de lege - de
prezumtie ca partile au renuntat la actiune, dedusa din nestaruirea vreme
indelungata in judecata B.) Care este termenul de perimare? de un an in materie
civila si de 6 luni in materie comerciala. C.) Act de procedura: In cazul admiterii
perimarii, instanta va pronunta o hotarare judecatoreasca care este supusa
recursului intr-un termen de 5 zile, care curge de la pronuntare. Nu este supusa
recursului hotararea prin care se constata perimarea recursului. D.) constatare si
conditii: Perimarea trebuie constatata printr-o hotarare judecatoreasca care sa
declare stins procesul.Cererea pt constatarea perimarii trebuie facuta de partea
interesata; perimarea poate fi constata si de instanta din oficiu prin punerea pe rol
pentru a constata sau nu daca sunt indeplinite conditiile perimarii. Conditiile ce se
cer a fi indeplinite pentru a opera perimarea:: a) cererea sa fi ramas in nelucrare
timp de un an, in materie civila si de 6 luni in materie comerciala b) ramanerea in
nelucrare sa se datoreze culpei partii c) sa nu fi intervenit o cauza de intrerupere
sau de suspendare a termenului de perimare d) sa nu existe o cauza de stingere a
procesului prevazuta de o norma speciala D.) Efectele perimarii Perimarea are ca
efect stingerea procesului impreuna cu actele de procedura si lucrarile effectuate,
partile fiind puse in situatia anterioara.
147/148/149. Renuntarea la judecata: inseamna renuntarea reclamantului la
actiunea formulata prin cererea de chemare in judecata. Renuntarea se face verbal
sau printr-o cerere scrisa, fara nici o conditie impusa reclamantului, daca nu s-a
intrat in dezbaterea fondului, si cu acordul paratului, daca a inceput judecata
fondului. Daca renuntarea la actiune s-a facut la instanta de apel sau de recurs,
aceasta va anula hotararea instantei de fond si va dispune inchiderea dosarului.
Reclamantul va putea introduce o noua cerere pentru valorificarea aceluiasi drept,
daca nu s-a prescris dreptul la actiune, neputandu-se opune exceptia de putere de
lucru judecat, intrucat prin renuntarea la actiune cauza nu s-a mai judecat.
Renuntarea reclamantului nu afecteaza judecata cererii reconventionale, ori
cererea de interventie principala a caror judecata va continua, renuntarea fiind un
act de dizpozitie individual. b) Renuntarea la dreptul subiectiv prin
manifestarea sa de vointa, reclamantul poate renunta la insusi dreptul subiectiv
dedus judecatii, in tot timpul procesului, chiar si in faza recursului, fara
consimtamantul paratului. In acest caz, instanta se pronunta printr-o hotarare de
respingere a cererii de chemare in judecata, ce nu poate fi atacata cu recurs. Daca
renuntarea la dreptul subiectiv se face in fata primei instante, aceasta va pronunta
o hotarare prin care se respinge in fond cererea reclamantului de chemare in
judecata. Aceasta hotarare nu poate fi atacata cu apel. Daca renuntarea se face la
instanta de apel sau de recurs, aceasta va anula hotararea instantei de fond, in tot
sau in parte, in functie de renuntarea reclamantului. Renuntarea reclamantului la
dreptul subiectiv nu produce efecte asupra cererii reconventionale ori a celei de
interventie principala.
150. Achiesarea: Achiesarea este actul de dispozitie al paratului, care recunoaste
pretentiile reclamantului, ori a celui care a pierdut procesul, si care este de acord
cu hotararea instantei si trece la executarea prevederilor ei, putand fi a)
achiesarea paratului la pretentiile reclamantului. In cazul achiesarii nu este
necesar consimtamantul reclamantului, fiind un act unilateral de vointa. Daca
paratul recunoaste numai partial pretentiile reclamantului, la cererea acestuia,
instanta va putea pronunta o hotarare partiala care este executorie de drept. b)
achiesarea partii care a pierdut procesul consta in renuntarea expresa sau tacita
la calea de atac a apelului ori a recursului ori la apelul sau la recursul declarat.
Achiesarea nu opereaza in procesele in care sunt angajate drepturi asupra carora
nu se poate dispune.
151. Tranzactia:A.) Definitie: Este un contract prin care partile sting un proces
inceput sau preintampina un proces ce se poate naste, prin concesii reciproce la
pretentii sau la prestatii noi savarsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii
de catre cealalta parte la dreptul care este litigious sau indoielnic . B.) Conditii:
Fiind un contract ce intervine intre parti, se cer a fi indeplinite conditiile de fond si
de forma pentru incheierea actelor juridice. Partile trebuie sa aiba capacitate
deplina de exercitiu, sa se refere la drepturi de care partile pot dispune si sa fie
incheiata in forma autentica, daca invoiala cuprinde un act solemn. Instanta
judecatoreasca este datoare sa verifice daca partile au capacitate de a incheia
tranzactii, daca actul este expres vointei lor libere, precum si daca prin incheierea
tranzactiei nu se urmareste realizarea unor scopuri ilicite . C.) Invoiala partilor: .
Hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel, insa poate fi
atacata cu recurs. Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul
hotararii. Partile au la indemana actiunea in anulare si contestatia in anulare;
revizuirea nu e posibila.

ETAPA DELIBERARII SI PRONUNTARII HOTARARII:

152/153/154/155. MINUTA: A.) definitie: In uma deliberarii rezultatuil se
consemneaza pe scurt intr-un act de procedura numit minuta. Minuta poate fi
scrisa de unul din membrii completului de judecata, pe cererea de chemare in
judecata, pe ultima incheiere sau pe file separate. In minuta se va face mentiune
sub pedeapsa nulitatii cu privire la data la care s-a pronuntat si ca pronuntarea s-a
facut in sedinta publica. Minuta se semneaza de toti judecatorii si de grefier, sub
sanctiunea nulitatii. Solutia astfel redactata se pronunta in numele legii in sedinta
publica, chiar in lipsa partilor. Dupa pronuntare judecatorii nu pot reveni asupra
parerii lor.
156/157/158. HOTARAREA JUDECATOREASCA: partile/continutul: a)
practicaua cuprinde: instanta care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au
luat parte la judecata; numele domiciul sau sediul partilor, calitatea in care s-au
judecat, numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si avocatilor; obiectul
cererii. Lipsa ei sau nesemnarea de catre judecatori ori grefier atrage nulitatea
hotararii. b) dispozitivul curpinde solutia la care s-a oprit completul, concretizata
in minuta redactata cu prilejul deliberarii, pronuntata in sedinta publica. Lipsa
dispozitivului atrage nulitatea hotararii, chiar daca actiunea este consemnata in
minuta.
In dispozitiv trebuie sa isi gaseasca rezolvarea cererea principala, cererile
accesorii si incidentale. Dispozitivul trebuie sa aiba continut corect; sa arate
limitele condamnarii, pentru a putea fi puse in executare. Cuprinsul sau poate fi
completat pe calea incheierii de indreptare a greselilor materiale. In finalul
dispozitivului se va mentiona:- daca hotararea este supusa apelului sau recursului
si in ce termen, dau este definitiva ori irevocabila- faptul ca a fost pronuntata in
sedinta publica. Daca hotararea se comunica cu motivare,intrucat partea prezenta
la pronuntarea hitararii solicita ca aceasta sa fie motivata, atunci ea va cuprinde si
o a treia parte c) motivarea in care judecatorii trebuie sa demonstreze in mod
logic deplina concordanta dintre solutia din cauza respectiva si realitate.
Motivarea necorespunzatoare sau nemotivarea hotararii atrage casarea acesteia.
Motivarea se va face in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare.
Este lovita de nulitate hotararea semnata in numele tuturor judecatorilor de catre
presedintele instantei, care nu a participat la judecata, sau de alti judecatori decat
cei care au pronuntat hotararea.
159. Cheltuieli de judecata : Cheltuielile de judecata se compun din: taxa de
timbru si timbrul judiciar; alte cheltuieli facute de parti. Partea care a pierdut
procesul suporta cheltuielile facute de ea si de partea care a castigat,
considerandu-se ca este in culpa procesuala. In culpa procesuala se afla si
reclamantul in cazul in care cererea a fost anulata ca netimbrata ori cererea s-a
perimat. Instanta acorda aceste cheltuieli numai la cerere, fiind obligata inainte de
incheierea dezbaterilor sa atraga atentia partilor cu privire la acest drept al lor.
Instanta se pronunta asupra cheltuielilor prin dispozitiv, suma stabilindu-se pe
baza actelor justificative, dupa urmatoarele reguli: a) partii ale carei pretentii sau
aparari au fost admise in intregime, i se vor acorda integral cheltuielile facute b)
daca pretentile care formeza obiectul cererii au fost admise partial, instanta acorda
celui care a castigat procesul numai o parte din cheltuielile de judecata,
corespunzatoare pretentiilor admise. c) daca cererea reclamantului are mai multe
capete si numai unul a fost admis, sau cand exista cereri de partea ambelor parti,
admise in total sau in parte, instanta va compensa, dupa caz, cheltuielile de
judecata d) in cazul coparticiparii procesuale, cheltuielile de judecata vor fi
suportate in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce il au
partile, incat fiecare sa fie obligate la plata cheltuielilor ce le-a provocat prin
apararea sa. Daca nu s-au cerut cheltuieli, ele pot fi cerute printr-o cerere
separata, pe calea apelului, recursului ori revizuirii.
160. Efectele unei hotarari judecatoresti: a) dezinvesteste instanta de
solutionarea pricinii, adica dupa pronuntarea hotararii judecatorul nu mai poate
reveni asupra parerii sale. b) hotararea constituie din punct de vedere probator,
inscris autentic astfel incat in ce priveste constatarile personale ale judecatorilor,
hotararea face dovada pana la inscrierea in fals c) hotararea constituie titlu
executoriu, putand fi pusa in executare in termenul de prescriptive d) hotararea are
caracter declaratoriu e) hotararea definitiva se bucura de puterea lucrului judecat.
161. Executia vremelnica: executia vremelnica (provizorie): Uneori, hotararea,
chiar de la momentul pronuntarii ei, se da cu executie imediata, dar provizorie,
pana la rezolvarea cailor de atac. Executia vremelnica poate fi: a) Executie
vremelnica de drept -; Cand legea insasi prevede ca hotararea se pune in executare
imediat si provizoriu. b) Executie vremelnica judecatoreasca -; Cand instanta o
dispune.
162/163: Indreptarea erorilor materiale: Erorile sau omisiunile cu privire la
nume, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte greseli
material din hotarare sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau in urma unor
simple cereri formulate de partea interesata. Instanta se pronunta printr-o incheiere
data in camera de consiliu si in caz de admitere a cererii, indreptarea se va face in
amandoua exemplarele originale ale hotararii. Instanta judeca cererea in aceeasi
compunere ca si fondul; incheierea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea
ce s-a cerut a fi indreptata.