UNIVERSITATEA "NICOLAE TITULESCU"

FACULTATEA DE DREPT
ID, GRUPA 6
ANUL IV

PRACTICA DE
SPECIALITATE

STUDENT: GRECU GEORGE-AUREL

 I. DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITĂŢII

Total de ore de practică: 40 ore

Perioada de desfăşurare: 03.11.2023-10.01.2024
Program de lucru: luni-vineri de la ora 08.00 pana la ora 16.00
Instituţia în care s-a făcut practica de specialitate: Cabinet de avocat Manache
Cornelia. Baroul Teleorman
Cadrul de desfăşurare a activităţii: Cabinet avocatură
 Ziua 1: Doamna avocat mi-a prezentat activitatea cabinetului.
Am luat în primire resursele materiale şi informaţionale puse la dispoziţie.
În vederea aprofundării şi consolidării cunoştinţelor teoretice dobândite la cursuri şi
seminarii, precum şi pentru a verifica aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice însuşite în cadrul
programului de instruire, mi-au fost stabilite următoarele obiective:
- Însuşirea modului de organizare a cabinetului;
- Cunoaşterea dotărilor necesare desfăşurării activităţii;
- Însuşirea prevederilor legale pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
(Legea 51/1995);
- Relaţia avocat – client, instanţa, procuror, organe ale administratiei publice, etc.
- Modul de desfăşurare a consultaţiei juridice, studiul probelor materiale, opinii legale,
oneste, consecinţe de fapt şi juridice ale cazului;
- Contractul de asistenţă juridică, împuternicirea avocaţială;
- Studiul de caz, încadrare juridică, redactare cereri cu caracter juridic, redactare acte
juridice, etc.
- Întocmire dosar;
- Însotire în instanţă, în unele cazuri de reprezentare juridica.

Ziua 2: Accesul în sala de judecată si desfăsurarea sedinţei de judecată

Observatie: Ca urmare a practicii desfasurate în cadrul Cabinetului de

avocatură ,,MANACHE CORNELIA'', practica ce a implicat deplasari la instante de rang
diferit, am constatat urmatoarele:

Accesul într-o instantă de judecată, de orice fel, se face prin intrare destinata publicului.
Cei care doresc să intre trebuie sa treacă de filtrul de siguranță organizat de jandarmerie.
Ținuta vestimentară a celor care doresc acces într-o instanță de judecată trebuie sa fie
decentă. Avocații si procurorii trebuie să aibă roba. Lipsa acesteia poate fi amendată de catre
judecator. Telefoanele mobile sunt permise în incinta, dar trebuie închise în timpul ședintei de
judecată. Nerespectarea acestui fapt se amendează.

În imediata vecinatate a intrarii în sala de judecată sunt expuse listele cu procese (numar
dosar, parți). Afișarea termenelor de judecată se face si în sistem informatic de tip intranet, fiind
disponibile terminale de informații în incinta cladirii instanței. Deasemenea, informațiile cu
privire la dosare sunt expuse si pe internet, pe site-ul instanței. Desi este importanta, afisarea pe
intranet / internet a termenelor este de cele mai multe ori tardivă, în general ele fiind afișate în
aceeasi zi cu termenul său, de cele mai multe ori, ulterior. Din această cauză este nevoie, pentru
siguranța, ca datele referitoare la un proces sa fie verificate din timp direct la sediul instanței, la
Registratură.

În momentul în care judecatorul intra în sala, cei prezenti se ridica în picioare. Judecatorul
începe prin a întreba care dintre dosare se doresc a fi amânate si pe ce motive, avocații
comunicându-i numerele acestora. Dacă motivele de amânare sunt întemeiate, judecătorul
admitea amânarea, stabilind urmatorul termen pentru dosar.
Ziua 3: Am început să învat despre procesul civil, într-o manieră graduală.
Cererea de chemare în judecată
Am redactat o cererea de chemare în judecată în legatură cu un proces de custodie.
Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, potrivit art. 194 Codul de procedură civilă,
următoarele elemente:
a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane
juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal
sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de
înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul
bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste
elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant.
Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează
să i se facă toate comunicările privind procesul;
b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul
reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dovada calităţii de
reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta
este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei
valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod
corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi
judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când
imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau
topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară,
cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate
imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în
cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
 d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri,
se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi
dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere
înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea
prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în
judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa
martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
e) semnătura.

Ca formă a acţiunii civile, cererea de chemare în judecată declanşează procesul civil şi,
implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare în judecată:
− investeşte instanţa cu soluţionarea litigiului;
− constituie baza raportului procesual civil ce se formează între reclamant şi pârât,
fixează cadrul procesual în care se va desfăşura judecata cu privire la părţi şi la obiectul
litigiului;
− exprimă opţiunea reclamantului, în cazul competenţei teritoriale alternativ, de a alege
instanţa competentă, opţiune asupra căreia nu poate reveni;
− operează punerea în întârziere a pârâtului;
− face să întrerupă prescripţia dreptului la acţiune, însă pentru a produce efectul
imperativ de prescripţie trebuie ca cererea să fie introdusă înăuntrul termenului şi să nu fie
respinsă, anulată, perimată sau reclamantul să nu fi renunţat la ea.

Ziua 4: Întâmpinarea

Am redactat un raspuns la intâmpinare in legatura cu o amenda contraventionala

primita pentru neacordarea prioritatii in trafic . Aceasta cuprinde, potrivit art.205
Codul de procedură civilă:
a) numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa pârâtului
ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, codul unic de
înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului
ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, dacă reclamantul nu le-a
menţionat în cererea de chemare în judecată. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt
aplicabile în mod corespunzător. Dacă pârâtul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul
ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b) excepţiile procesuale pe care pârâtul le invocă faţă de cererea
reclamantului;
c) răspunsul la toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii;

d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere,

dispoziţiile art. 194lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător;
e) semnătura
Întampinarea se comunică reclamantului, care are obligația ca in termen de 10 zile să
formuleze răspuns la întâmpinare.
Răspunsul la întâmpinare nu se comunică pârâților.
Ziua 5: Am mers la Arhiva Civilă pentru obținerea unor copii după înscrisuri aflate la
dosar.
M-am familiarizat cu procedura administrativă privind solicitarea unui dosar spre
consultare, eliberarea de copii xerox din dosar .
Am observant ca toate cererile adresate arhivei se redactează în formă scrisă, iar partea care
solicită eliberarea copiilor Xerox sau consultarea dosarului, trebuie să facă dovada de parte în
proces. În cazul meu, d-na avocat a făcut dovada calității de împuternicit conventional in
dosare.

Ziua 6: Am participat la o alta sedintă de judecată, unde am observat

principalele momente în desfăsurarea sedinței de judecată:

− apelul cauzei, care se face de către grefierul de şedinţă. În funcţie de situaţia concretă,
preşedintele completului a procedat la amânarea procesului (când au existat motive întemeiate)
sau la soluţionarea cauzei (când nu s-a impus amânarea);
− în cazul în care s-a trecut la soluţionarea cauzei, instanţa s-a pronunţat mai întâi
asupra excepţiilor de procedură şi a celor care fac inutilă cercetarea fondului;
− la judecătorie, preşedintele completului de judecată înainte de a intra în dezbateri a
încercat împăcarea părţilor, in mai multe cazuri a recomandat medierea.
− după soluţionarea aspectelor menţionate s-a intrat în dezbateri;
− când instanţa se va socoti lămurită, preşedintele completului va declara
dezbaterile închise, instanţa retrăgându-se pentru deliberare. În cazul în care instanţa
găseşte necesare noi lămuriri, cauza poate fi repusă pe rol.
Soluţionarea unui proces, de regulă, nu se poate efectua la un singur termen de judecată,
ci la mai multe termene, dintre care o importanţă deosebită are prima zi de înfăţişare.

Ziua 7: Am studiat un dosar având ca obiect divorțul unor soti căsătoriți de 10 ani, cu
doi copii minori aflați în întretinere, stabilirea programului de legaturi personale cu minorii si
a contribuției pentru creșterea si educarea minorilor.

Am întocmit întrebari componente ale unui interogatoriu în cazul unui proces de divorț.

Ziua 8: Am participat la sedința de judecată unde a fost administrată proba cu

interogatoriul care conținea întrebări formulate si de mine si am avut ocazia de a observa
derularea unui interogatoriu in cadrul unei sedințe de judecată.
Părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori şi persoanele prevăzute
la alin. (1) pct. 1–3.

Ziua 9: Am redactat un act de renunţare la judecata a reclamantului.

Potrivit art.406 C.pr.civ., reclamantul poate să renunţe oricând la judecată fie verbal în
şedinţă, fie prin cererea scrisă.
Cu aceasta ocazie, mi-au fost prezentate condițiile si consecințele unei cereri de
renuntare la judecată.

1) Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în
şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.

(3) Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată,
instanţa, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care
pârâtul le-a făcut.
(4) Dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal
citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau
tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară
că renunţă la judecată, instanţa va acorda pârâtului un termen până la care să îşi exprime
poziţia faţă de cererea de renunţare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se
consideră acord tacit la renunţare.
(5) Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac,
instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau,
după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.
(6) Renunţarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi
judecat de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţare. Când renunţarea are
loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă.
Potrivit Codului de procedură civilă:
 (1) Renunţarea la judecată a unuia dintre reclamanţi nu este opozabilă celorlalţi
reclamanţi.
(2) Renunţarea produce efecte numai faţă de părţile în privinţa cărora a fost făcută
şi nu afectează cererile incidentale care au caracter de sine stătător.
Ziua 10: În această zi, am avut activitate de opisare a documentelor aflate în dosare
și activitate de completare a registrelor care se găsesc la un cabinet de avocatură.
Ziua 11: Doamna avocat mi-a testat cunostiințele practice dobandite in această perioadă.