Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
s-au urmarit listele afisate la avizier cu privire la judecarea dosarelor civile, penale din zilele respective.
s-a asistat, in sala de judecata, la desfasurarea activitatii de judecata a unor dosare cu obiect: litigii,
divort, partaj, litigii de munca, comerciale, punere in posesie, ordonanta presedintiala e.t.c.
s-au desfasurat activitati cu privire la studierea dosarelor, la arhive.
PROCESUL CIVIL
Procesul civil este activitatea desfasurata de: instanta, parti, organul de executare si alte organe sau
persoane care participa la infaptuirea justitiei in pricinile civile, precum si raporturile dintre acesti
participanti, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecatii si executarii
silite a hotarârii judecatoresti sau a altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege.
In cadrul infaptuirii justitiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfasoara organele de stat
competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictelor ce se ivesc in circuitul civil.
Procesul civil serveste ca forma speciala a constringerii de stat pentru valorificarea in concret a dreptului
subiectiv incalcat si prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate.
1. ETAPA SCRISĂ
Ca formă a acţiunii civile, cererea de chemare in judecată declanşează procesul civil şi, implicit,
produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare in judecată:
− investeşte instanţa cu soluţionarea litigiului;
1 − constituie baza raportului procesual civil ce se formează intre reclamant şi pârât, fixează cadrul
procesual in care se va desfăşura judecata cu privire la părţi şi la obiectul litigiului;
0 − exprimă opţiunea reclamantului, in cazul competenţei teritoriale alternativ, de a alege instanţa
competentă, opţiune asupra căreia nu poate reveni;
1 − operează punerea in intârziere a pârâtului;
2 − face să intrerupă prescripţia dreptului la acţiune, insă pentru a produce efectul imperativ de
prescripţie trebuie ca cererea să fie introdusă inăuntrul termenului şi să nu fie respinsă, anulată, perimată
sau reclamantul să nu fi renunţat la ea.
Intâmpinarea
Intâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul răspunde la cererea de chemare in judecată şi
urmăreşte să se apere faţă de pretenţiile reclamantului.
Intâmpinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedură civilă: excepţiile de procedură pe care
pârâtul le ridică la cererea reclamantului; răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale
cererii; dovezile cu care se apără impotriva fiecărui capăt de cerere – cind va cere dovada cu martori,
pârâtul va arăta numele şi locuinţa lor; semnătura.
Intâmpinarea este obligatorie, afară de cazurile in care legea prevede altfel. Nedepunerea, in termenul
prevăzut de lege, a intâmpinării, atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a mai
invoca excepţii in afara celor de ordine publică.
Cererea reconvenţională
Cererea reconvenţională este mijlocul procedural prin care pârâtul formulează pretenţii proprii faţă de
reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea reconvenţională trebuie să indeplinească condiţiile
prevăzute pentru cererea de chemare in judecată. Cererea reconvenţională se depune odată cu
intâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la intâmpinare, cel mai târziu la prima zi de infăţişare. Ea se
judecă odată cu cererea principală, insă, cind aceasta este in stare de a fi judecată, instanţa va putea judeca
deosebit.
Măsurile asiguratorii
Măsurile asiguratorii reprezintă in general toate mijloacele prin care cel care ridică o pretenţie in
justiţie âşi asigură din timp execu-tarea hotărârii favorabile pe care să o obţină impotriva adversarului său.
Este de reţinut că măsurile asiguratorii nu sunt măsuri de executare silită, ci mijloace procesuale care intră
in conţinutul acţiunii civile şi care au ca scop doar asigurarea părţii, prin indisponibilizarea bunurilor
urmăribile ale debitorului sau a celor ce formează obiectul litigiului, asupra posibilităţii de realizare efectivă
a executării silite dacă va obţine titlul executoriu.
In Codul de procedură civilă sunt reglementate trei măsuri asigu-ratorii, şi anume: sechestrul
asigurator (se aplică in cazul in care obiectul litigiului de fond il reprezintă plata unei sume de bani şi
constă in indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmăribile ale debi-torului-pârât); poprirea
asiguratorie (se poate infiinţa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile
incorporabile urmăribile datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care aceasta i le va datora in viitor
in temeiul unor raporturi juridice existente in condiţiile stabilite de art.591 C.pr.civ); sechestrul judiciar
(se aplică in cazul bunurilor ce formează obiectul procesului şi constă in incre-dinţarea de către instanţă a
pazei şi administrării acestor bunuri unei anumite persoane pină la finalizarea procesului printr-o hotărâre
executorie).
2
2. ETAPA DEZBATERILOR
Desfăşurarea procesului in faţa instanţei de judecată dă posibi-litate judecătorului să-şi execute rolul
activ in vederea aflării adevărului, să asigure respectarea principiului contradictorialităţii, a principiului
dreptului de apărare şi a principiului legalităţii.
Şedinţele de judecată
Grefierul de şedinţă, conform art. 46 din Regulament, preia dosarele din arhivă sub semnătură in
registrul de termene, cu cel puţin 48 ore inaintea termenului de judecată, indeplinind următoarele
activităţi: intocmeşte lista cauzelor, pe care o afişează cu 24 de ore inaintea termenului de judecată;
completează condica de şedinţă, separat pe complete; verifică dacă au sosit la instanţă şi s-au ataşat la
dosare dovezile de inminare sau de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte procedurale; informează pe
preşedintele completului de judecată asupra eventualelor deficienţe inainte de a preda dosarele
completului.
Judecarea cauzelor civile se face, in mod obişnuit, de un complet care este, de regulă, prezidat de
preşedintele sau vicepreşedintele instanţei atunci cind acesta participă la judecată. In celelalte cazuri,
completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau secţiei.
Potrivit art.130 alin.1 C.pr.civ., judecătorii sau părţile pot pune intrebări martorilor sau experţilor
numai prin mijlocirea preşedintelui, care poate incuviinţa ca aceştia să pună intrebările direct.
Şedinţele de judecată sunt publice; accesul publicului in sală nu poate fi limitat decât in cazurile şi in
condiţiile anume prevăzute de lege.
Principalele momente in desfăşurarea judecăţii sunt:
− apelul, care se face de către grefierul de şedinţă. In funcţie de situaţia concretă, preşedintele
completului va proceda la aminarea procesului (cind există motive intemeiate) sau la soluţionarea cauzei
(cind nu s-a impus aminarea);
− in cazul in care s-a trecut la soluţionarea cauzei, instanţa se va pronunţa mai intii dacă au fost
invocate, asupra excepţiilor de procedură şi a celor care fac inutilă cercetarea fondului;
− la judecătorie, preşedintele completului de judecată inainte de a intra in dezbateri va incerca
âmpăcarea părţilor;
− după soluţionarea aspectelor menţionate se intră in dezbateri;
− cind instanţa se va socoti lămurită, preşedintele completului va declara dezbaterile inchise, instanţa
retrăgindu-se pentru deliberare. In cazul in care instanţa găseşte necesare noi lămuriri, cauza poate fi
repusă pe rol.
Soluţionarea unui proces, de regulă, nu se poate efectua la un singur termen de judecată, ci la mai
multe termene, dintre care o importanţă deosebită are prima zi de infăţişare.
Prima zi de infăţişare este acel termen la care părţile legal citate pot pune concluzii.
Prima zi de infăţişare poate fi primul termen de judecată, insă dacă nu sunt indeplinite cumulativ
condiţiile menţionate (părţile să fie legal citate şi să poată pune concluzii) prima zi de infăţişare se prorogă
pină la termenul cind se va realiza acest aspect.
Excepţiile procesuale
Excepţiile procesuale sunt mijloacele prin care, in cadrul procesului civil, partea interesată, procurorul
sau instanţa din oficiu invocă in condiţiile prescrise de lege şi fără a pune in discuţie fondul pretenţiei
deduse judecăţii neregularităţi procedurale sau lipsuri privind exerciţiul dreptului la acţiune, urmărind
aminarea sau âmpiedicarea judecăţii in fond. Excepţiile procesuale se clasifică după trei criterii, şi anume:
obiectul lor (excepţii de procedură şi excepţii de fond), actul pe care tind să-l realizeze (excepţii dilatorii şi
excepţii peremptorii), caracterul de ordine publică sau de ordine privată al normei juridice incălcate
(excepţii absolute şi excepţii relative).
Dispoziţiile articolului 137 alin.1 din Codul de procedură civilă reglementează procedura de
soluţionare a excepţiilor procesuale, stabilind că instanţa se va pronunţa mai intii asupra excepţiilor de
procedură şi asupra excepţiilor de fond care fac de prisos, in total sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
3
Al doilea alineat al articolului 137 din Codul de procedură civilă prevede că excepţiile nu vor putea fi
unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi in legătură cu
dezlegarea pe fond a pricinii. Din dispoziţiile legale menţionate reiese că excepţiile procesuale se rezolvă
inainte de cercetarea fondului pretenţiei deduse judecăţii. Dacă excepţia este invocată in cursul judecării
fondului, instanţa va soluţiona in primul rind excepţia procesuală. In cazul in care excepţia invocată este
intemeiată instanţa o va admite pronunţind fie o incheiere dacă dispune aminarea judecăţii, fie o hotărâre
dacă respinge sau anulează cererea sau âşi declină competenţa. In cazul in care excepţia este neintemeiată
instanţa, o va respinge printr-o incheiere interlocutorie continuindu-se judecata.
Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins excepţia procesuală poate fi atacată numai odată cu
hotărârea de fond, dacă legea nu dispune alt fel.
Hotărârea prin care a fost admisă excepţia este supusă aceluiaşi regim juridic ca şi hotărârea ce urma
să se pronunţe pe fond.
Probele in procesul civil
In procesul civil, probele au o importanţă deosebită, deoarece, pentru a putea pronunţa hotărârea
judecătorească, judecătorul trebuie să cunoască raporturile juridice dintre părţi, faptele care au dat naştere
conflictului de interese dedus judecăţii şi in funcţie de aceste fapte să aplice norma de drept
corespunzătoare. Procesele sunt reglementate in Codul civil şi Codul de procedură civilă.
In cadrul procesului civil sunt folosite următoarele mijloace de probe: proba prin inscrisuri, proba
prin declaraţiile martorilor, proba prin rapoartele de expertiză, cercetarea la faţa locului, mărturisirea,
prezumţiile.
Proba prin inscrisuri
Prin inscris se inţelege consemnarea de date despre acte şi fapte juridice, cu un mijloc adecvat pe un
anumit suport material. Cele mai importante inscrisuri sunt inscrisurile autentice (se fac cu solemnităţile
cerute de lege de un funcţionar de stat care are drept de a funcţiona in locul unde actul s-a incheiat) şi
inscrisurile sub semnătură privată (sunt intocmite şi semnate de părţile de la care emană). In Codul civil, in
afară de inscrisurile autentice şi inscrisurile sub semnătură privată, sunt prevăzute şi dispoziţii care se
referă la registrele comercianţilor (art.1183-1184), registrele, cărţile sau hârtiile casnice (art.1185), menţi-
nerea creditorului pe titlu de creanţă (art.1186), răboaje (art.1187).
Codul comercial se referă la facturi acceptate corespondenţă, telegrame şi registrele părţilor.
Proba prin declaraţiile martorilor
Prin mărturie se inţelege relatarea orală făcută de o persoană in faţa instanţei de judecată cu privire la
acte sau fapte litigioase care au fost săvârşite in trecut despre care are cunoştinţă personal.
Potrivit art.189 C. pr. Civ., nu pot fi ascultate ca martori: rudele şi afinii pină la gradul trei inclusiv;
soţul chiar despărţiţi, interzişii judecătoreşti şi cei declaraţi prin lege incapabili de a mărturisi, cei
condamnaţi pentru jurămint sau mărturie mincinoasă.
Mărturisirea (recunoaşterea)
Mărturisirea este recunoaşterea de către o persoană a unui act sau fapt pe care o altă persoană âşi
intemeiază o pretenţie şi care este de natură să producă efecte contra coautorului ei.
Reiese că mărturisirea provine numai de la una din părţi şi ea nu trebuie confundată cu mărturia, care
aparţine, aşa cum am arătat, martorului.
Mărturisirea poate fi de două feluri: mărturisirea extrajudiciară (este făcută in afara judecăţii
procesului) şi mărturisirea judiciară (este făcută in timpul procesului inaintea instanţei de judecată).
In cazul in care nu este făcută spontan, mărturisirea se obţine prin procedura interogatoriului (art.218
– 225 C.pr. civ.).
Proba prin rapoartele de expertiză
Potrivit art.201 C.pr.civ., cind pentru lămurirea unor âmprejurări de fapt instanţa consideră necesar
să cunoască părerea unor specialişti, ea va numi la cererea părţilor ori din oficiu unul sau trei experţi
stabilind prin incheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi termenul in care trebuie să se
efectueze expertiza.
Termenul va fi stabilit astfel incât depunerea expertizei la instanţă să aibă loc cu cel puţin cinci zile
inainte.
Cercetarea la faţa locului
In cazul cind va socoti de trebuinţă, instanţa va putea hotărâ ca in intregul ei sau unul din magistraţi
să meargă la faţa locului spre a se lămuri asupra unor âmprejurări de fapt care se vor arăta prin incheiere
(art.215 C. pr. civ.). Cercetarea la faţa locului se solicită de părţi sau se dispune din oficiu de instanţă.
4
Prezumţiile
Prezumţiile sunt definite de art.1199 C. Cv. Potrivit dispoziţiei legale menţionate, prezumţiile sunt
consecinţele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.
In esenţă, prezumţia este o presupunere pe care o face legiuitorul (prezumţia legală), sau judecătorul
(prezumţia simplă).
Incidente procedurale care pot apărea in cursul judecăţii
Suspendarea judecăţii
Suspendarea judecăţii intervine datorită unor âmprejurări voite de părţi, care nu mai stăruie in
soluţionarea cauzei, sau independente de voinţa lor, cind sunt in imposibilitatea de a se prezenta la
judecată. Cauzele principale de suspendare sunt grupate in art. 242-244 C.pr.civ. Suspendarea este de două
feluri: suspendarea voluntară (intervine datorită manifestării voinţei părţilor, şi este, la rindul ei, expresă
sau tacită ) şi suspendarea legală (intervine de drept sau rămine la aprecierea instanţei).
Suspendarea judecăţii se dispune de către instanţă printr-o incheiere care poate fi atacată cu recurs in
mod separat (art.244 C.pr.civ).
Perimarea
Perimarea este sancţiunea procedurală ce determină stingerea procesului in faza care se găseşte ca
urmare a răminerii lui in nelucrare un anumit timp, prevăzut de lege, din culpa părţii.
Potrivit art.248 C.pr.civ., orice cerere de chemare in judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi
orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimează de drept chiar impotriva incapabililor dacă a
rămas in nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte a fi de vină cind actul de procedură
urma să fie indeplinit din oficiu.
Alineatul 2 prevede că termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părţii, cererea nu a ajuns la
instanţa competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată.
Spre deosebire de termenul de perimare care, in materie civilă, este de un an, in materie comercială
este de 6 luni. Perimarea se constată din oficiu de către instanţă sau la cererea părţii interesate. Hotărârea
prin care se constată perimarea este supusă recursului in termen de cinci zile de la pronunţare (art.253 al.2
C.pr.civ).
Actele de dispoziţie ale părţilor
Renunţarea reclamantului
Renunţarea reclamantului se manifestă sub două forme: renunţarea reclamantului la judecată şi
renunţarea reclamantului la dreptul subiectiv dedus judecăţii.
Potrivit art.246 C.pr.civ., reclamantul poate să renunţe oricind la judecată fie verbal in şedinţă, fie
prin cererea scrisă. Instanţa ia act de cererea de renunţare la judecată printr-o incheiere dată fără drept de
apel.
De asemenea, renunţarea la dreptul subiectiv dedus judecăţii poate avea loc oricind, deşi art.247 alin.2
se referă numai la renunţarea in faţa primei instanţe şi apel.
In caz de renunţare la insuşi dreptul pretins, instanţa se va pronunţa prin hotărâre, prin care va
respinge cererea in fond şi va hotărâ asupra cheltuielilor. Hotărârea este supusă recursului.
Achiesarea
Achiesarea se manifestă sub două aspecte: achiesarea pârâtului (acesta recunoaşte pretenţiile
reclamantului fie spontan fie prin intermediul reclamantului) şi achiesarea părţii care a pierdut procesul
(partea care a pierdut procesul renunţă la dreptul de a ataca hotărârea).
Tranzacţia
Tranzacţia este un contract prin care părţile termină un proces inceput sau preintâmpină un proces ce
se poate naşte prin concesii reciproce, constind in renunţări reciproce la pretenţii sau in prestaţii noi
săvârşite ori promise de o parte in schimbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul care este litigios ori
indoielnic.
Dispoziţiile art. 271 Cod de procedură civilă prevăd că părţile se pot infăţişa oricind in cursul judecăţii
chiar fără să fi fost citate pentru a cere să se dea hotărâre care să consfinţească invoiala lor.
Invoiala părţilor va fi infăţişată in scris şi va alcătui dispozitivul hotărârii.
Hotărârea care consfinţeşte invoiala părţilor este supusă numai recursului.
5
3. ETAPA DELIBERĂRII ŞI PRONUNŢĂRII HOTĂRÂRII
După inchiderea dezbaterilor, judecătorii deliberează in secret asupra soluţiei ce urmează să dea
fiecărei cauze. Rezultatul deliberării are loc printr-o minută scrisă de către un membru al completului de
judecată şi care a participat la judecata cauzei. Soluţia se consemnează in condica de şedinţă, iar după
aceasta, intotdeauna, se pronunţă in şedinţă publică, chiar in lipsa părţilor.
Hotărârea judecătorească
Hotărârea desemnează actul de dispoziţie prin care instanţa, realizind o adevărată activitate de
judecată, tranşează un litigiu, rostind dreptul şi stabilind măsuri pentru recunoaşterea, ocrotirea sau
valorificarea lui.
Din punct de vedere al redactării, hotărârea judecătorească cuprinde trei părţi: practicaua (se
intocmeşte de către grefierul de şedinţă şi trebuie prevăzute menţiunile din art. 261, pct. 1-4),
considerentele (motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei in vederea pronunţării),
dispozitivul ( cuprinde soluţia dată de completul de judecată, concretizată in minută).
Hotărârea este redactată de către judecătorul desemnat de către preşedintele completului de judecată
atunci cind completul este alcătuit din mai mulţi judecători.
PROCESUL PENAL
2. Faza de judecata.
6
In aceasta faza, isi desfasoara activitatea instantele judecatoresti, ce verifica legalitatea actelor si
masurilor procesuale dispuse de organale de urmarire penala, readministreaza probele stranse in cursul
urmaririi penale, procedand la completarea lor, la care participa, de regula, procurorul.
Momentul de inceput al fazei de judecata este marcat de inaintarea rechizitoriului la instanta cand s-a
efectuat urmarirea penala, sau plangerea prealabila, cand nu se efectueaza urmarirea penala, iar momentul
final al judecatii se realizeaza prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, sentinta, decizie.
Isi desfasoara activitatea instantele de judecata, procurorul, unele organe ale Ministerului de
Interne si alte organe abilitate.
Momentul de inceput este acela al eliberarii mandatului de executare de catre instanta si trimiterea
acestuia la organul competent sa-l duca la indeplinire. Momentul final este determinat In functie de felul
pedepsei: inchisoarea – momentul final fiind marcat de procesul-verbal de constatare a inceperii executarii
si amenda – momentul final este depunerea, la instanta de executare, a recipisei de achitare a amenzii
penale.
PARTICIPANTII:
Participantii in procesul penal sunt acele organe si persoane care, prin calitatea si rolul pe care il au,
contribuie la realizarea scopului procesului penal.
Partile din proces actioneaza pentru realizarea intereselor persoanelor care se nasc din infeac\iune,
prin formularea de cereri, memorii, interventii, concluzii adresate organelor judiciare:
Inculpatul;
Partea vatamata;
Partea civila;
Partea responsabila civilmente.
Aparatorul, care actioneaz` in numele partii careia ii acorda asistenta juridica, avand o pozitie
speciala intre ceilalti participanti.
Alte persoane:
Martorii;
Martorii asistenti;
Expertii;
Interpretii;
Agentii procedurali;
Mandatarii;
7
Succesorii.
Reprezentantii.
Substituitii procesuali.
Instantele pot avea In organizarea lor doua sau mai multe sectii. Numarul sectiilor curtilor de apel,
tribunalelor, precum si sectiile judecatoriilor se stabilesc prin hotarare a Consiliului Superior al
Magistraturii.
TIPURILE COMPETENTEI:
a) Competenta functionala- forma de competenta prin care se determina categoriile de
activitati pe care le desfasoara fiecare organ judiciar.
b) Competenta materiala - forma de competenta prin care se stabileste capacitatea unui organ
judiciar de a instrumenta anumite cauze penale.
c) Competenta teritoriala - forma de competenta prin intermediul careia se repartizeaza
cauzele penale din punct de vedere teritorial, pe linie orizontala, intre organele judiciare de acelasi grad.
a) Competenta judecatoriei:
judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor
instante.
solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege;
c) Competenta tribunalului
judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 174-177, 179, art. 189 alin. 3, art. 190, art. 197 alin. 3,
art. 209 alin. 3 si 4, art. 211 alin. 2, 2^1 si 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254,
255, 257, 266-270, 273-276 cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, art. 279^1, 298, 312 si 317,
precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori
radioactive;
b) infractiunile savirsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei persoane;
c) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale;
d) infractiunea de spalare a banilor, precum si infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri;
8
e) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar;
e) infractiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala;
f) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii in prima
instanta, cu exceptia celor privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);
ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii, in
cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri anume prevazute de
lege;
solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte
cazuri anume prevazute de lege.
9
solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare teritoriale sau intre tribunalele
militare si tribunalele militare teritoriale ori intre tribunalele militare din raza de competenta a unor
tribunale militare teritoriale diferite, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.
Dosarele care vor fi judecate vor ajunge inainte de inceperea sedintei de la arhiva la judecatori
pentru a le studia inainte de inceperea sedintei de judecata; dupa aceea, grefierul ia dosarele de la
judecatori si le aduce in sala de sedinta cu de ora inainte de a incepe sedinta.
Grefierul le pune la dispozitia partilor spre a le studia, luandu-le inainte de intrarea completului de
judecata.
Grefierul anunta intrarea completului de judecata si roaga persoanele aflate in sala sa se ridice in
picioare. Presedintele completului cere persoanelor sa se aseze, declarand deschisa sedinta. Presedintele
completului intreaba care cauze vor fi amanate si care vor fi cazurile cu impacari. Grefierul striga cauzele
indicate de parti care sufera amanari si inmaneza dosarul completului pentru judecata. Dupa aceea,
grafierul striga lista in ordinea in care sunt cazurile.
Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, grafierul va face referire la obiectul cauzei si stadiul in care
se afla pe scurt. Daca partile sunt prezente, se trece la judecarea cauzei prin ascultarea partilor, prin
prezentarea si depunerea probelor, si toate celelalte discutii cu privire la judecata. Daca la prima strigare a
unei cauze o parte nu este prezenta si prezenta ei este obligatorie, se amana cauza la a doua strigare .
In cursul sedintei grefierul va consemna in caietul de note:
- numarul dosarului
- sustinerile orale ale partilor
- masurile dispuse de instanta.
10
Caietul de note va fi numerotat si sigilat, acesta depunandu-se la arhiva instantei. Daca instanta
ramane in pronuntare, presedintele completului va anunta in sedinta ziua si ora stabilite pentru
pronuntarea deliberarii.
La sfarsitul sedintei, completul se ridica iar presedintele completului declara incheiata sedinta de
judecata. Desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice audio. Incheierea de
sedinta se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele
completului de judecata.
Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. La deliberare i-au
parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.
Presedintele completului sau unul dintre judecatori va trece in condica de sedinta, inainte de
pronuntare in sedinta publica, solutiile pronuntate.
Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata, fiind asistat
de catre grefier.
Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare.
1484/90/2007 Vătămare corporală din culpă (art. 184 C.p.) Penal Apel
1005/223/200 Inşelăciunea (art. 215 C.p.) art. 289/291 C.p. Penal Apel
6
11
Materia juridică : Penal
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Săraru Ionică : Apelant
• Oprea V Nicolae : Apelant
• Ministerul Finanţelor Publice : Intimat
• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală : Intimat
• SC Hagrom SRL – prin lichidator Ştefănescu Vasile : Intimat
• SC Opnic SRL : Intimat
Datorită lipsei expertizei contabile cauza se amină pentru data de 07 iunie 2007 .
Instanţa respinge apelul declarat de inculpatul Grigoroiu Savu impotriva sentinţei Judecătoriei
Municipiului Bucuresti in dosarul nr. 34/288/2007.
Obligă pe apelant la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs in 10 zile de la pronunţare.
Pronunţată in şedinţă publică la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti la data de 23 mai 2007 .
12
Inregistrat la data de : 19.04.2007
Obiect dosar : infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr. 87/1994)
Materia juridică : Penal
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Mihai Paulică : Apelant
• Mihai Traian : Apelant
• Ministerul Finanţelor Publice : Intimat
• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti : Intimat
• SC Chimetex SRL prin lichidator SC Vizal Consulting SRL : Intimat
La cererea apelantului inculpat, Mihai Traian, instanţa amină cauza pentru ca acesta să-şi angajeze
apărător.
13
Calea de atac a fost calificată ca fiind recurs şi cauza s-a amânat pentru data de 07 iunie 2007 in vederea
constituirii legale a completului.
s-a calificat calea de atac ca fiind recurs şi, in vederea constituirii legale a completului,
s-a amânat judecarea cauzei la data de 07 iunie 2007.
Intimata Nica Floarea a depus intâmpinare iar apelanta a cerut un nou termen pentru a lua cunoştinţă de
conţinutul intâmpinării depuse.
Termen, 15 iunie 2007.
Avind in vedere că apelantul Diaconu Petrică nu şi-a indeplinit obligaţia de plată a onorariului către expert,
in sumă de 800 lei, in temeiul art. 155 pct. 1 C.p.p., cauza se suspendă.
14
• Popa Maria : Intimat
• Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat
• Comisia judeţeană de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat
In această cauză pronunţarea a fost aminată pentru data de 25 mai 2007, pentru a da posibilitatea părţilor
să depună concluzii scrise.
Datorită lipsei raportului de expertiză, cauza se amină pentru data de 15 iunie 2007.
Apelul declarat de Consiliul Local al sectorului 4, Bucuresti impotriva dr. Ciobanu Daniela, este anulat ca
netimbrat. Definitivă . Cu recurs.
15
1080/90/200 Pensie intreţinere Minori şi Recurs
7 familie
16
Părţi :
• Pătraşcu Claudiu :Apelant
• Ionescu Cătălin :Apelant
• Pavelescu Mihai :Intimat
• Pavelescu Ioana :Intimat
Se admit cererile părţilor care solicită acordarea unui termen in vederea angajării de apărători.
Termen 07 iunie 2007.
Apelul declarat de pârâtul Tiripoi Cornel Alexandru este anulat pentru netimbrare.
Definitivă. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Se cere avocatului părţii reclamante să depună calcule in care să fie avuţi in vedere noii coeficienţi.
Tribunalul dispune ca expertul să facă propuneri de lotizare cu privire la apelanţi in care sa fie avute in
vedere trei variante de lotizare.
Se amină soluţionarea cauzei la data de 7 iunie 2007, pentru intocmirea expertizei de lotizare.
Reclamantul, Andronache Elena Daniela solicită acordarea unui termen pentru depunerea de inscrisuri
privind situaţia minorului.
Tribunalul admite probele cu inscrisuri privind situaţia minorului pentru ambele părţi.
Se admite şi proba cu martori pentru ambele părţi, martori care vor fi nominalizaţi prin listă care va fi
depusă in trei zile, sub sancţiunea decăderii.
Termen 24 mai 2007.
17
LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE
18 mai 2007
SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 3
18
Număr unic dosar :823/90/2007
Inregistrat in data de :08.02.2007
Obiect dosar : divorţ
Materia juridică :Minori şi familie
Stadiu procesual :Apel
Părţi :
• Bătăiosu Anişoara Gabriela :Apelant
• Bătăiosu Marin :Intimat
• Primăria Drăgăşani :Intimat
Apelanta reclamantă formulează, prin apărător, o cerere prin care solicită aminarea judecării cauzei pentru
a lua cunoştinţă de conţinutul inscrisurilor care s-au depus la acest termen, cerere care este admisă de către
instanţă.
Se amină judecarea cauzei la data de 8 iunie 2007.
Pârâtul face o cerere prin care arată că suma de 839 lei reprezentind cheltuieli de judecată nu a fost corect
calculată.
Instanţa admite cererea şi reduce cheltuielile la 700 lei, completind astfel dispoziţiile deciziei civile
71/A/MIF din 16.03.2007.
Definitivă. Cu drept de recurs in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată in şedinţă publică la data de 18 mai 2007 la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti.
19
• Cioangher Ion :Intimat
Apărătorul apelantei pârâte, Ciongher Dorina, formulează cerere prin care solicită aminarea judecării
cauzei deoarece nu se poate prezenta.
Judecarea cauzei este aminată pentru data de 29 mai 2007, dată la care părţile care au termen in cunoştinţă
nu vor mai fi citate.
Pronunţată in şedinţă publică la data de 18 mai 2007 la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti.
,,Este in interesul tuturora nu numai să nu se săvârşească infracţiuni, dar şi ca ele să fie tot mai rare in
raport cu mărimea răului pe care il pricinuiesc societăţii. Deci obstacolele care ii fac pe oameni să dea
inapoi la săvârşirea infracţiunilor trbuie să fie cu atât mai puternice cu cât sunt acestea mai potrivnice
binelui public şi cu cât sunt mai puternice indemnurile care ii imping către ele. Ca atare, trebuie să existe
o proporţie intre infracţiuni şi pedepse.
………………………………………………………………………………………………………….
Este cu neputinţă să se preintâmpine toate faptele rele la care dă naştere fierberea universală a
pasiunilor umane. Ele sporesc in raport compus cu populaţia şi cu incrucişarea intereselor individuale,
care nu pot fi dirijate in mod geometric inspre folosul obştesc1’’.
1
Cesare Beccaria – Despre Infracţiuni şi Pedepse - cap.XXIII Proporţie Ântre Infracţiuni şi Pedepse
20