Sunteți pe pagina 1din 26

Activitatea de practică:

În cadrul cabinetului de avocat Roibu Luminita


Student:, Universitatea "Spiru Haret" - Facultatea de Drept şi Administraţie
Publică - anul II - ID

Ce trebuie ştiut despre judecata în procesul penal :

Judecata este modul în care instanţa de judecată îşi exercită atribuţiile în mod activ.

Instanţa de judecată înseamnă un complet de judecată format din judecători,în


compunerea prevăzută de lege, şi din grefier, cu participarea procurorului. Compunerea
instanţei se impune a fi aceeaşi pe tot parcursul procesului

Judecata sau procesul se desfăşoară la sediul instanţei în şedinţă publică. Judecătorul


poate dispune judecarea cauzei în şedinţă secretă, la cererea părţilor sau din oficiu, dacă
s-ar aduce atingere unor interese de stat, moralei sau vieţii intime a unei persoane. Într-o
asemenea situaţie, nu sunt admişi în sala de judecată decît părţile, reprezentanţii lor,
apărătorii şi alte persoane care sunt chemate de instanţă.

La şedinţa de judecată nu pot participa minorii sub 16 ani.

• S-au urmărit listele afişate la avizier cu privire la judecarea dosarelor civile,


penale din zilele respective.
• S-a asistat, în sala de judecată, la desfăşurarea activităţii de judecată a unor dosare
cu obiect: litigii, divorţ, partaj, litigii de muncă, comerciale, punere în posesie,
ordonanţă preşedinţială e.t.c.
• S-au desfăşurat activităţi cu privire la studierea dosarelor, la arhive.

PROCESUL CIVIL

Procesul civil este activitatea desfăşurată de: instanţă, părţi, organul de executare
şi alte organe sau persoane care participă la înfăptuirea justiţiei în pricinile civile, precum
şi raporturile dintre aceşti participanţi, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor ori
intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârii judecătoreşti sau a altor
titluri executorii, conform procedurii stabilite de lege.
În cadrul înfăptuirii justiţiei, procesul civil este deci activitatea pe care o
desfăşoară organele de stat competente, cu participarea părţilor interesate, în vederea
rezolvării conflictelor ce se ivesc în circuitul civil.

1
Procesul civil serveşte ca formă specială a constrângerii de stat pentru
valorificarea în concret a dreptului subiectiv încălcat şi prin aceasta, la restabilirea ordinii
de drept tulburate.

1. ETAPA SCRISĂ

Cererea de chemare în judecată


Cererea de chemare în judecată reprezintă actul de procedură prin care partea
interesată se adresează instanţei de judecată pentru a invoca aplicarea legii la un caz
determinat, manifestarea de voinţă a celui interesat de a-şi afirma o pretenţie şi de a-şi
exercita dreptul de a reclama punerea în mişcare a acţiunii civile.
Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, potrivit art. 112 Codul de procedură
civilă, următoarele elemente:
− numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori pentru persoanele juridice denumirea şi
sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de
înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă reclamantul
locuieşte în străinătate, se va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează a i se face
toate comunicările;
− numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării
prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;
− obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea
este posibilă;
− arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
− arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;
− semnătura.
Ca formă a acţiunii civile, cererea de chemare în judecată declanşează procesul civil şi,
implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare în judecată:
− investeşte instanţa cu soluţionarea litigiului;
− constituie baza raportului procesual civil ce se formează între reclamant şi pârât,
fixează cadrul procesual în care se va desfăşura judecata cu privire la părţi şi la obiectul
litigiului;
− exprimă opţiunea reclamantului, în cazul competenţei teritoriale alternativ, de a
alege instanţa competentă, opţiune asupra căreia nu poate reveni;
− operează punerea în întârziere a pârâtului;
− face să întrerupă prescripţia dreptului la acţiune, însă pentru a produce efectul
imperativ de prescripţie trebuie ca cererea să fie introdusă înăuntrul termenului şi să nu
fie respinsă, anulată, perimată sau reclamantul să nu fi renunţat la ea.

Întâmpinarea
Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul răspunde la cererea de
chemare în judecată şi urmăreşte să se apere faţă de pretenţiile reclamantului.
Întâmpinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedură civilă: excepţiile de
procedură pe care pârâtul le ridică la cererea reclamantului; răspunsul la toate capetele de
fapt şi de drept ale cererii; dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere –
când va cere dovada cu martori, pârâtul va arăta numele şi locuinţa lor; semnătura.

2
Întâmpinarea este obligatorie, afară de cazurile în care legea prevede altfel.
Nedepunerea, în termenul prevăzut de lege, a întâmpinării, atrage decăderea pârâtului din
dreptul de a mai propune probe şi de a mai invoca excepţii în afara celor de ordine
publică.

Cererea reconvenţională
Cererea reconvenţională este mijlocul procedural prin care pârâtul formulează
pretenţii proprii faţă de reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea
reconvenţională trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare
în judecată. Cererea reconvenţională se depune odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul
nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare. Ea se judecă odată
cu cererea principală, însă, când aceasta este în stare de a fi judecată, instanţa va putea
judeca deosebit.

Măsurile asiguratorii
Măsurile asiguratorii reprezintă în general toate mijloacele prin care cel care
ridică o pretenţie în justiţie îşi asigură din timp executarea hotărârii favorabile pe care să
o obţină împotriva adversarului său. Este de reţinut că măsurile asiguratorii nu sunt
măsuri de executare silită, ci mijloace procesuale care intră în conţinutul acţiunii civile şi
care au ca scop doar asigurarea părţii, prin indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale
debitorului sau a celor ce formează obiectul litigiului, asupra posibilităţii de realizare
efectivă a executării silite dacă va obţine titlul executoriu.
În Codul de procedură civilă sunt reglementate trei măsuri asiguratorii şi anume:
sechestrul asigurator (se aplică în cazul în care obiectul litigiului de fond îl reprezintă
plata unei sume de bani şi constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile
urmăribile ale debitorului-pârât); poprirea asiguratorie (se poate înfiinţa asupra sumelor
de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporabile urmăribile datorate
debitorului de o terţă persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor
raporturi juridice existente în condiţiile stabilite de art.591 C.pr.civ); sechestrul judiciar
(se aplică în cazul bunurilor ce formează obiectul procesului şi constă în încredinţarea de
către instanţă a pazei şi administrării acestor bunuri unei anumite persoane până la
finalizarea procesului printr-o hotărâre executorie).

Citarea şi comunicarea actelor de procedură


Potrivit art.85 din Codul de procedură civilă, judecătorul nu poate hotărâ asupra
unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune
altfel. Art.88 din Codul de procedură civilă prevede că citaţia va cuprinde numărul şi data
emiterii, precum şi numărul dosarului; arătarea anului, lunii, zilei şi orei de înfăţişare;
arătarea instanţei şi sediului ei; numele, domiciliul şi calitatea celui citat; numele şi
domiciliul părţii potrivnice şi felul pricinii; alte noţiuni prevăzute de lege; parafa şefului
instanţei şi semnătura grefierului. Citaţia, sub pedeapsa nulităţii, va fi înmânată părţii cu
cel puţin cinci zile înaintea termenului de judecată, iar în pricinile urgente, termenul
poate fi şi mai scurt, după aprecierea instanţei.

3
2. ETAPA DEZBATERILOR

Desfăşurarea procesului în faţa instanţei de judecată dă posibilitate judecătorului


să-şi execute rolul activ în vederea aflării adevărului, să asigure respectarea principiului
contradictorialităţii, a principiului dreptului de apărare şi a principiului legalităţii.

Şedinţele de judecată
Grefierul de şedinţă, conform art. 46 din Regulament, preia dosarele din arhivă
sub semnătură în registrul de termene, cu cel puţin 48 ore înaintea termenului de judecată,
îndeplinind următoarele activităţi: întocmeşte lista cauzelor, pe care o afişează cu 24 de
ore înaintea termenului de judecată; completează condica de şedinţă, separat pe complete;
verifică dacă au sosit la instanţă şi s-au ataşat la dosare dovezile de înmânare sau de
comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte procedurale; informează pe preşedintele
completului de judecată asupra eventualelor deficienţe înainte de a preda dosarele
completului.
Judecarea cauzelor civile se face, în mod obişnuit, de un complet care este, de
regulă, prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei atunci când acesta participă
la judecată. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul
desemnat de preşedintele instanţei sau secţiei.
Potrivit art.130 alin.1 C.pr.civ., judecătorii sau părţile pot pune întrebări
martorilor sau experţilor numai prin mijlocirea preşedintelui, care poate încuviinţa ca
aceştia să pună întrebările direct.
Şedinţele de judecată sunt publice; accesul publicului în sală nu poate fi limitat
decât în cazurile şi în condiţiile anume prevăzute de lege.

Principalele momente în desfăşurarea judecăţii sunt:


− apelul, care se face de către grefierul de şedinţă. în funcţie de situaţia concretă,
preşedintele completului va proceda la amânarea procesului (când există motive
întemeiate) sau la soluţionarea cauzei (când nu s-a impus amânarea);
− în cazul în care s-a trecut la soluţionarea cauzei, instanţa se va pronunţa mai întâi
dacă au fost invocate, asupra excepţiilor de procedură şi a celor care fac inutilă cercetarea
fondului;
− la judecătorie, preşedintele completului de judecată înainte de a intra în dezbateri va
încerca împăcarea părţilor;
− după soluţionarea aspectelor menţionate se intră în dezbateri;
− când instanţa se va socoti lămurită, preşedintele completului va declara dezbaterile
închise, instanţa retrăgându-se pentru deliberare. În cazul în care instanţa găseşte
necesare noi lămuriri, cauza poate fi repusă pe rol.
Soluţionarea unui proces, de regulă, nu se poate efectua la un singur termen de
judecată, ci la mai multe termene, dintre care o importanţă deosebită are prima zi de
înfăţişare.
Prima zi de înfăţişare este acel termen la care părţile legal citate pot pune
concluzii.
Prima zi de înfăţişare poate fi primul termen de judecată, însă dacă nu sunt
îndeplinite cumulativ condiţiile menţionate (părţile să fie legal citate şi să poată pune

4
concluzii) prima zi de înfăţişare se prorogă până la termenul când se va realiza acest
aspect.

Excepţiile procesuale
Excepţiile procesuale sunt mijloacele prin care, în cadrul procesului civil, partea
interesată, procurorul sau instanţa din oficiu invocă în condiţiile prescrise de lege şi fără a
pune în discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii neregularităţi procedurale sau lipsuri
privind exerciţiul dreptului la acţiune, urmărind amânarea sau împiedicarea judecăţii în
fond. Excepţiile procesuale se clasifică după trei criterii şi anume: obiectul lor (excepţii
de procedură şi excepţii de fond), actul pe care tind să-l realizeze (excepţii dilatorii şi
excepţii peremptorii), caracterul de ordine publică sau de ordine privată al normei
juridice încălcate (excepţii absolute şi excepţii relative).
Dispoziţiile articolului 137 alin.1 din Codul de procedură civilă reglementează
procedura de soluţionare a excepţiilor procesuale, stabilind că instanţa se va pronunţa mai
întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra excepţiilor de fond care fac de prisos, în
total sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Al doilea alineat al articolului 137 din Codul de procedură civilă prevede că
excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se
administreze dovezi în legătură cu dezlegarea pe fond a pricinii. Din dispoziţiile legale
menţionate reiese că excepţiile procesuale se rezolvă înainte de cercetarea fondului
pretenţiei deduse judecăţii. Dacă excepţia este invocată în cursul judecării fondului,
instanţa va soluţiona în primul rând excepţia procesuală. În cazul în care excepţia
invocată este întemeiată instanţa o va admite pronunţând fie o încheiere dacă dispune
amânarea judecăţii, fie o hotărâre dacă respinge sau anulează cererea sau îşi declină
competenţa. În cazul în care excepţia este neîntemeiată, instanţa o va respinge printr-o
încheiere interlocutorie continuându-se judecata.
Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins excepţia procesuală poate fi atacată
numai odată cu hotărârea de fond, dacă legea nu dispune altfel.
Hotărârea prin care a fost admisă excepţia este supusă aceluiaşi regim juridic ca şi
hotărârea ce urma să se pronunţe pe fond.

Probele în procesul civil


În procesul civil, probele au o importanţă deosebită, deoarece, pentru a putea
pronunţa hotărârea judecătorească, judecătorul trebuie să cunoască raporturile juridice
dintre părţi, faptele care au dat naştere conflictului de interese dedus judecăţii şi în funcţie
de aceste fapte să aplice norma de drept corespunzătoare. Procesele sunt reglementate în
Codul civil şi Codul de procedură civilă.
În cadrul procesului civil sunt folosite următoarele mijloace de probe: proba prin
înscrisuri, proba prin declaraţiile martorilor, proba prin rapoartele de expertiză, cercetarea
la faţa locului, mărturisirea, prezumţiile.

Proba prin înscrisuri


Prin înscris se înţelege consemnarea de date despre acte şi fapte juridice, cu un
mijloc adecvat pe un anumit suport material. Cele mai importante înscrisuri sunt
înscrisurile autentice (se fac cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar de stat care
are drept de a funcţiona în locul unde actul s-a încheiat) şi înscrisurile sub semnătură

5
privată (sunt întocmite şi semnate de părţile de la care emană). În Codul civil, în afară de
înscrisurile autentice şi înscrisurile sub semnătură privată, sunt prevăzute şi dispoziţii
care se referă la registrele comercianţilor (art.1183-1184), registrele, cărţile sau hârtiile
casnice (art.1185), menţinerea creditorului pe titlu de creanţă (art.1186), răboaje
(art.1187).
Codul comercial se referă la facturi acceptate corespondenţă, telegrame şi
registrele părţilor.

Proba prin declaraţiile martorilor


Prin mărturie se înţelege relatarea orală făcută de o persoană în faţa instanţei de
judecată cu privire la acte sau fapte litigioase care au fost săvârşite în trecut despre care
are cunoştinţă personal.
Potrivit art.189 C. pr. Civ., nu pot fi ascultate ca martori: rudele şi afinii până la
gradul trei inclusiv; soţul chiar despărţiţi, interzişii judecătoreşti şi cei declaraţi prin lege
incapabili de a mărturisi, cei condamnaţi pentru jurământ sau mărturie mincinoasă.

Mărturisirea (recunoaşterea)
Mărturisirea este recunoaşterea de către o persoană a unui act sau fapt pe care o
altă persoană îşi întemeiază o pretenţie şi care este de natură să producă efecte contra
coautorului ei.
Reiese că mărturisirea provine numai de la una din părţi şi ea nu trebuie
confundată cu mărturia, care aparţine, aşa cum am arătat, martorului.
Mărturisirea poate fi de două feluri: mărturisirea extrajudiciară (este făcută în
afara judecăţii procesului) şi mărturisirea judiciară (este făcută în timpul procesului
înaintea instanţei de judecată).
În cazul în care nu este făcută spontan, mărturisirea se obţine prin procedura
interogatoriului (art.218 – 225 C.pr. civ.).

Proba prin rapoartele de expertiză


Potrivit art.201 C.pr.civ., când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanţa
consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, ea va numi la cererea părţilor ori
din oficiu unul sau trei experţi stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează
să se pronunţe şi termenul în care trebuie să se efectueze expertiza.
Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanţă să aibă loc cu
cel puţin cinci zile înainte.

Cercetarea la faţa locului


În cazul când va socoti de trebuinţă, instanţa va putea hotărâ ca în întregul ei sau
unul din magistraţi să meargă la faţa locului spre a se lămuri asupra unor împrejurări de
fapt care se vor arăta prin încheiere (art.215 C. pr. civ.). Cercetarea la faţa locului se
solicită de părţi sau se dispune din oficiu de instanţă.

Prezumţiile
Prezumţiile sunt definite de art.1199 C. Cv. Potrivit dispoziţiei legale menţionate,
prezumţiile sunt consecinţele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut
la un fapt necunoscut.

6
În esenţă, prezumţia este o presupunere pe care o face legiuitorul (prezumţia
legală) sau judecătorul (prezumţia simplă).

Incidente procedurale care pot apărea în cursul judecăţii

Suspendarea judecăţii
Suspendarea judecăţii intervine datorită unor împrejurări voite de părţi, care nu
mai stăruie în soluţionarea cauzei, sau independente de voinţa lor, când sunt în
imposibilitatea de a se prezenta la judecată. Cauzele principale de suspendare sunt
grupate în art. 242-244 C.pr.civ. Suspendarea este de două feluri: suspendarea voluntară
(intervine datorită manifestării voinţei părţilor, şi este, la rândul ei, expresă sau tacită ) şi
suspendarea legală (intervine de drept sau rămâne la aprecierea instanţei).
Suspendarea judecăţii se dispune de către instanţă printr-o încheiere care poate fi
atacată cu recurs în mod separat (art.244 C.pr.civ).

Perimarea
Perimarea este sancţiunea procedurală ce determină stingerea procesului în faza
care se găseşte ca urmare a rămânerii lui în nelucrare un anumit timp, prevăzut de lege,
din culpa părţii.
Potrivit art.248 C.pr.civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel,
recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimează de drept
chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Partea nu se socoteşte a fi de vină când actul de procedură urma să fie îndeplinit din
oficiu.
Alineatul 2 prevede că termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părţii,
cererea nu a ajuns la instanţa competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de
judecată.
Spre deosebire de termenul de perimare care, în materie civilă, este de un an, în
materie comercială este de 6 luni. Perimarea se constată din oficiu de către instanţă sau la
cererea părţii interesate. Hotărârea prin care se constată perimarea este supusă recursului
în termen de cinci zile de la pronunţare (art.253 al.2 C.pr.civ).

Actele de dispoziţie ale părţilor

Renunţarea reclamantului
Renunţarea reclamantului se manifestă sub două forme: renunţarea reclamantului
la judecată şi renunţarea reclamantului la dreptul subiectiv dedus judecăţii.
Potrivit art.246 C.pr.civ., reclamantul poate să renunţe oricând la judecată fie
verbal în şedinţă, fie prin cererea scrisă. Instanţa ia act de cererea de renunţare la judecată
printr-o încheiere dată fără drept de apel.
De asemenea, renunţarea la dreptul subiectiv dedus judecăţii poate avea loc
oricând, deşi art.247 alin.2 se referă numai la renunţarea în faţa primei instanţe şi apel.
În caz de renunţare la însuşi dreptul pretins, instanţa se va pronunţa prin hotărâre,
prin care va respinge cererea în fond şi va hotărâ asupra cheltuielilor. Hotărârea este
supusă recursului.

7
Achiesarea
Achiesarea se manifestă sub două aspecte: achiesarea pârâtului (acesta recunoaşte
pretenţiile reclamantului fie spontan fie prin intermediul reclamantului) şi achiesarea
părţii care a pierdut procesul (partea care a pierdut procesul renunţă la dreptul de a ataca
hotărârea).

Tranzacţia
Tranzacţia este un contract prin care părţile termină un proces început sau
preîntâmpină un proces ce se poate naşte prin concesii reciproce, constând în renunţări
reciproce la pretenţii sau în prestaţii noi săvârşite ori promise de o parte în schimbul
renunţării de către cealaltă parte la dreptul care este litigios ori îndoielnic.
Dispoziţiile art. 271 Cod de procedură civilă prevăd că părţile se pot înfăţişa
oricând în cursul judecăţii chiar fără să fi fost citate pentru a cere să se dea hotărâre care
să consfinţească învoiala lor.
Învoiala părţilor va fi înfăţişată în scris şi va alcătui dispozitivul
hotărârii. Hotărârea care consfinţeşte învoiala părţilor este supusă numai recursului.

3. ETAPA DELIBERĂRII ŞI PRONUNŢĂRII HOTĂRÂRII

După închiderea dezbaterilor, judecătorii deliberează în secret asupra soluţiei ce


urmează să dea fiecărei cauze. Rezultatul deliberării are loc printr-o minută scrisă de
către un membru al completului de judecată şi care a participat la judecata cauzei. Soluţia
se consemnează în condica de şedinţă, iar după aceasta, întotdeauna, se pronunţă în
şedinţă publică, chiar în lipsa părţilor.

Hotărârea judecătorească
Hotărârea desemnează actul de dispoziţie prin care instanţa, realizând o adevărată
activitate de judecată, tranşează un litigiu, rostind dreptul şi stabilind măsuri pentru
recunoaşterea, ocrotirea sau valorificarea lui.
Din punct de vedere al redactării, hotărârea judecătorească cuprinde trei părţi:
practicaua (se întocmeşte de către grefierul de şedinţă şi trebuie prevăzute menţiunile din
art. 261, pct. 1-4), considerentele (motivele de fapt şi de drept care au format convingerea
instanţei în vederea pronunţării), dispozitivul ( cuprinde soluţia dată de completul de
judecată, concretizată în minută).
Hotărârea este redactată de către judecătorul desemnat de către preşedintele
completului de judecată atunci când completul este alcătuit din mai mulţi judecători.

PROCESUL PENAL

Procesul penal este activitatea reglementată de lege, desfăşurată de organele


competente, cu participarea părtilor şi a altor persoane, având ca scop constatare la timp
şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a
săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată
să nu fie trasă la răspundere penală.
Este activitatea de dovedire a infracţiunilor care formează obiectul unei cauze
penale, realizată, potrivit legii, de procedura penală de către organele judiciare ale

8
statului, cu participarea părţilor şi a altor persone, în scopul restabilirii ordinii de drept,
prin aplicarea pedepselor corespunzătoare persoanelor vinovate şi prin luarea celorlalte
măsuri prevăzute de legea penală.

Fazele procesului penal


Fazele procesului penal sunt diviziuni ale acestuia, în care îşi desfăşoară activitatea o
anumită categorie de organe judiciare în îndeplinirea atribuţiilor ce se înscriu în funcţia
lor procesuală şi după epuizarea cărora pot fi date anumite soluţii privind cauza penală.

1. Faza de urmărire penală

Are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la


identificarea autorului (făptuitorului) unei infracţiuni, prinderea acestuia, descoperirea,
ridicarea şi administrarea probelor în vederea trimiterii în judecată şi la stabilirea
răspunderii acestora pentru a se constata dacă este cazul sau nu să se dispuna trimiterea în
judecată (art.200 Cod p.p)
Acţiunea de urmărire penală este efectuată de procurori, de organele de cercetare
penală ale justiţiei, formate din organele de cercetare ale poliţiei judiciare şi organele de
cercetare penală speciale.
Actele prin care este marcat momentul de început al urmăririi penale sunt: procesul-
verbal sau rezolutia motivată / ordonanţe, iar momentul final al acestei faze este
rechizitoriul prin care se dispune trimiterea în judecată; ordonanţa de scoatere de sub
urmărire penala; încetarea urmăririi penale; clasarea.

2. Faza de judecată

În această fază, îşi desfăşoară activitatea instanţele judecătoreşti, ce verifică


legalitatea actelor şi măsurilor procesuale dispuse de organele de urmărire penală,
readministrează probele strânse în cursul urmăririi penale, procedând la completarea lor,
la care participă, de regulă, procurorul.
Momentul de început al fazei de judecată este marcat de înaintarea rechizitoriului la
instanţă, când s-a efectuat urmărirea penală, sau plângerea prealabilă, când nu se
efectuează urmărirea penală, iar momentul final al judecăţii se realizează prin
pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, sentinţă, decizie.

3. Punerea în executare a hotărârilor penale

Momentul de început este acela al eliberării mandatului de executare de către


instanţă şi trimiterea acestuia la organul competent să-l ducă la îndeplinire. Momentul
final este determinat în funcţie de felul pedepsei: închisoarea – momentul final fiind
marcat de procesul-verbal de constatare a începerii executării şi amenda – momentul final
este depunerea, la instanţa de executare, a recipisei de achitare a amenzii penale.

Participanţii:
Participanţii în procesul penal sunt acele organe şi persoane care, prin calitatea şi
rolul pe care il au, contribuie la realizarea scopului procesului penal

9
Participanţii în procesul penal sunt:

• Organele judiciare acţionează în numele statului pentru ocrotirea intereselor


întregii societăti. Acestea sunt:

• Instanţele de judecată (judecătorii, tribunale specializate, tribunale, curţi de apel,


tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militară de Apel, Înalta
Curte de Casatie şi Justiţie);

• Ministerul Public – reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea


de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Işi exercită atribuţiile prin
procurori, constituiţi în parchete pe lângă fiecare instanţă judecătorească, în
condiţiile legii ;
• Organele de cercetare penală (organele de cercetare ale poliţiei judiciare şi
organe de cercetare speciale).

• Părţile din proces acţionează pentru realizarea intereselor care se nasc din
infracţiune, prin formularea de cereri, memorii, intervenţii, concluzii adresate
organelor judiciare:
• Inculpatul;
• Partea vătămată;
• Partea civilă;
• Partea responsabilă civilmente.

• Apărătorul, care acţionează în numele părţii căreia ii acordă asistenţă juridică,


având o poziţie specială între ceilalţi participanţi.

• Alte persoane:
• Martorii;
• Martorii asistenţi;
• Experţii;
• Interpreţii;
• Agenţii procedurali;
• Mandatarii;

• Succesorii.
• Reprezentanţii.
• Substituiţii procesuali.

Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de alte


instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

Este separată şi este în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuţii
proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, conform principiului constituţional
al independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor şi cu dispoziţiile celorlalte legi.

10
Înfăptuiesc justiţia în scopul apărării, realizării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecăţii.

Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentantul autorităţii judecătoreşti


şi garantul independenţei justiţiei.

Ministerul Justiţiei asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu


public.

Instanţele pot avea în organizarea lor două sau mai multe secţii. Numărul secţiilor
curţilor de apel, tribunalelor, precum şi secţiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii.

Tipurile competenţei:

a. Competenţa funcţională- forma de competenţă prin care se determină categoriile


de activităţi pe care le desfăşoară fiecare organ judiciar.
b. Competenţa materială - forma de competenţă prin care se stabileşte capacitatea
unui organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale.
c. Competenţa teritorială - forma de competenţă prin intermediul căreia se
repartizează cauzele penale din punct de vedere teritorial, pe linie orizontală, între
organele judiciare de acelaşi grad.

Competenţa în materie penală:

a) Competenţa judecătoriei:

• judecă în prima instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în
competenţa altor instanţe.
• soluţionează şi alte cazuri anume prevăzute de lege;

b) Competenţa tribunalului militar

• judecă în prima instanţă:

a. infracţiunile prevăzute în art. 331-352 din Codul penal, precum şi alte infracţiuni
săvârşite în legătură cu îndatoririle de serviciu, comise de militari până la gradul
de colonel inclusiv, cu excepţia celor date în competenţa altor instanţe;

b. infracţiunile prevăzute de Codul penal în art. 348-354, săvârşite de civili;

• judecă şi soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.

c) Competenţa tribunalului

11
• judecă în prima instanţă:

a. infracţiunile prevăzute de Codul penal în art. 174-177, 179, art. 189 alin. 3, art.
190, art. 197 alin. 3, art. 209 alin. 3 şi 4, art. 211 alin. 2, 2^1 şi 3, art. 212, art. 215
alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254, 255, 257, 266-270, 273-276 când s-a
produs o catastrofă de cale ferată, art. 279^1, 298, 312 şi 317, precum şi
infracţiunea de contrabandă, dacă a avut ca obiect arme, muniţii sau materii
explozive ori radioactive;

b. infracţiunile săvârşite cu intenţie, care au avut ca urmare moartea unei persoane;

c) infracţiunile privind siguranţa naţională a României prevăzute în legi speciale;

d) infracţiunea de spălare a banilor, precum şi infracţiunile privind traficul şi


consumul ilicit de droguri;

e) infracţiunea de bancrută frauduloasă, dacă fapta priveşte sistemul bancar;

f) infracţiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială;

g) alte infracţiuni date prin lege în competenta sa;

• ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de


judecătorii în prima instanţa, cu excepţia celor privind infracţiunile menţionate în
art. 279 alin. 2 lit. a);
• ca instanţa de recurs, judeca recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de
judecătorii, în cazul infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. 2 lit. a), precum şi
în alte cazuri anume prevăzute de lege;
• soluţionează conflictele de competenţă ivite între judecătoriile din circumscripţia
sa, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.

d) Competenţa tribunalului militar teritorial

• judecă în prima instanţă:

a. infracţiunile menţionate în art. 27 pct. 1 lit. a)-e), săvârşite în legătură cu


îndatoririle de serviciu, de militari până la gradul de colonel inclusiv;

b. alte infracţiuni date prin lege în competenţa sa;

• ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în prima


instanţă de tribunalele militare, cu excepţia infracţiunilor menţionate în art. 279
alin. 2 lit. a) şi a infracţiunilor contra ordinii şi disciplinei militare, sancţionate de
lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani;

12
• ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de
tribunalele militare în cazul infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. 2 lit. a) şi al
infracţiunilor contra ordinii şi disciplinei militare, sancţionate de lege cu pedeapsa
închisorii de cel mult 2 ani, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;
• soluţionează conflictele de competenţă ivite între tribunalele militare din
circumscripţia sa, precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.

e) Competenţa Curţii de Apel

• judecă în prima instanţă:

a. infracţiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 şi 356-361;

b. infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale, de procurorii de


la parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de notarii publici;
c. infracţiunile săvârşite de judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai
camerelor de conturi judeţene, precum şi de controlorii financiari de la Curtea de
Conturi;

d) alte infracţiuni date prin lege în competenţa sa;

• ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în


prima instanţă de tribunale;
• ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de
tribunale în apel, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege;
• soluţionează conflictele de competenţă ivite între tribunale sau între judecătorii şi
tribunale din circumscripţia să ori între judecătorii din circumscripţia unor
tribunale diferite aflate în circumscripţia Curţii, precum şi alte cazuri anume
prevăzute de lege.
• soluţionează cererile prin care s-a solicitat extrădarea sau transferul persoanelor
condamnate în străinătate.

f) Curtea Militară de Apel:

• judecă în prima instanţă:

a. infracţiunile prevăzute de Codul penal în art. 155-173 şi art. 356-361, săvârşite de


militari;

b. infracţiunile săvârşite de judecătorii tribunalelor militare şi ai tribunalelor militare


teritoriale, precum şi de procurorii militari de la parchetele militare de pe lângă
aceste instanţe;
c. alte infracţiuni date prin lege în competenţa sa;

13
• ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în prima
instanţă de tribunalele militare teritoriale;

• ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de


tribunalele militare teritoriale în apel, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de
lege;
• soluţionează conflictele de competenţă ivite între tribunalele militare teritoriale
sau între tribunalele militare şi tribunalele militare teritoriale ori între tribunalele
militare din raza de competenţă a unor tribunale militare teritoriale diferite,
precum şi alte cazuri anume prevăzute de lege.

g) Competenţa Curţii Supreme de Justiţie

• judecă în prima instanţă:

a. infracţiunile săvârşite de senatori şi deputaţi;

b. infracţiunile săvârşite de membrii Guvernului;


c. infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii,
judecătorii şi procurorii Curţii de Conturi, de preşedintele Consiliului Legislativ şi
de Avocatul Poporului;
d. infracţiunile săvârşite de mareşali, amirali, generali şi chestori;
e. infracţiunile săvârşite de şefii cultelor religioase organizate în condiţiile legii şi de
ceilalţi membri ai Înaltului Cler, care au cel puţin rangul de arhiereu sau
echivalent al acestuia;
f. infracţiunile săvârşite de judecătorii şi magistraţii asistenţi de la Curtea Suprema
de Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militara de Apel, precum
şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe şi de procurorii
Parchetului Naţional Anticoruptie;
g. alte cauze date prin lege în competenţa sa;

• ca instanţă de recurs, judecă:

a. recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, în prima instanţă, de curţile de


apel şi Curtea Militară de Apel;
b. recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, ca instanţe de apel, de curţile
de apel şi Curtea Militară de Apel;
c. recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, în prima instanţă, de secţia
penală a Curţii Supreme de Justiţie, precum şi alte cazuri prevăzute de lege.

• judecă recursurile în interesul legii;

• soluţionează:

14
a. conflictele de competenţă în cazurile în care Curtea Suprema de Justiţie este
instanţa superioară comună;

b. cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt;


c. cererile de strămutare;

d) alte cazuri anume prevăzute de lege.

ACTIVITATEA ÎN TIMPUL SEDINŢEI DE JUDECATĂ

Dosarele care vor fi judecate vor ajunge înainte de începerea sedinţei de la arhiva
la judecători pentru a le studia înainte de începerea şedinţei de judecată; după aceea,
grefierul ia dosarele de la judecători şi le aduce în sală de şedinţă cu de oră înainte de a
începe şedinţă.
Grefierul le pune la dispoziţia părţilor spre a le studia, luându-le înainte de
intrarea completului de judecată.
Grefierul anunţă intrarea completului de judecată şi roagă persoanele aflate în sală
să se ridice în picioare. Preşedintele completului cere persoanelor să se aşeze, declarând
deschisă şedinţa. Preşedintele completului întreabă care cauze vor fi amânate şi care vor
fi cazurile cu împăcări. Grefierul strigă cauzele indicate de părţi care suferă amânări şi
înmâneză dosarul completului pentru judecată. După aceea, grefierul strigă lista în
ordinea în care sunt cazurile.
După strigarea cauzei şi apelul părţilor, grefierul va face referire la obiectul cauzei
şi stadiul în care se află pe scurt. Dacă părţile sunt prezente, se trece la judecarea cauzei
prin ascultarea părţilor, prin prezentarea şi depunerea probelor, şi toate celelalte discuţii
cu privire la judecată. Dacă la prima strigare a unei cauze o parte nu este prezentă şi
prezenţa ei este obligatorie, se amână cauza la a doua strigare .

În cursul şedintei grefierul va consemna în caietul de note:

• numărul dosarului
• susţinerile orale ale părţilor
• măsurile dispuse de instanţă.

Caietul de note va fi numerotat şi sigilat, acesta depunându-se la arhiva instanţei.


Dacă instanţa rămâne în pronunţare, presedintele completului va anunţa în şedintă ziua şi
ora stabilite pentru pronunţarea deliberării.
La sfârşitul şedinţei, completul se ridică iar preşedintele completului declară
încheiată şedinţa de judecată. Desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu
mijloace tehnice audio. Încheierea de şedinţă se întocmeşte de grefier în 24 de ore de la
terminarea şedinţei şi se semnează de preşedintele completului de judecată.

ACTIVITATEA ULTERIOARĂ ÎNCHEIERII DEZBATERILOR

15
Deliberarea şi pronunţarea hotărârii se fac de îndată după încheierea dezbaterilor.
La deliberare iau parte numai membrii completului în faţa căruia a avut loc dezbaterea.
Preşedintele completului sau unul dintre judecători va trece în condica de şedinţă,
înainte de pronunţare în şedinţă publică, soluţiile pronunţate.
Hotărârea se pronunţă în şedinţă publică de către preşedintele completului de
judecată, fiind asistat de către grefier.
Hotărârea se redactează în cel mult 20 de zile de la pronunţare.

EVIDENŢA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

Activitatea instanţei de judecată se concretizează în anumite registre, ca :

 Registrul general de dosare în care se trec în ordinea intrării toate actele de


sesizare ale instanţei de judecată, numărul de înregistrare al fiecărui act de
sesizare, chemarea în garanţie, intervenţia, aplicarea sechestrului judiciar,
revocarea sau înlocuirea măsurilor preventive; cererile de revizuire şi cererile de
amânare sau de întrerupere a executării pedepsei vor primi număr nou de dosar.
Cererile de prelungire a amânării sau de prelungire a întreruperii executării
pedepsei vor primi acelaşi număr de înregistrare ca şi cererea iniţială.
 Opisul alfabetic în care se trec numele şi prenumele tuturor părţilor ce figurează
în cauzele înregistrate în registrul general de dosare, inclusiv ale persoanelor
introduse ulterior în proces, incluzându-se numărul dosarului la fiecare persoană,
în parte.
 Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei care este al administraţiei, în care
se înregistrează corespondenţa care nu are legătură cu cauzele venite spre
judecare şi corespondenţa privind lucrările ce urmează a fi efectuate de executorul
judecătoresc.
 Registrul informativ în care se menţionează pentru fiecare dosar:
 primul termen de judecată şi termenele acordate de instanţă ;
 data ieşirii dosarelor din arhivă şi persoanele sau organele la care se
predau;
 data reintrării dosarelor în arhivă;
 numărul şi data hotărârii cât şi soluţia pe scurt;
 data trimiteri dosarului la o altă instanţă sau la alt organ ;
 data revenirii dosarului.
 Condica şedinţei de judecată, în care se trec separat, pe complete, arătându-se şi
numele completului, toate dosarele din şedinţele respective, în ordinea înscrisă ; la
judecătorii cu volum mai mare de dosare se înfiinţează două condici: una pentru
cauzele penale şi alta pentru cele civile; la Curţile de Apel şi tribunale există o
condică pentru fiecare secţie.
 Registrul de termene al arhivei în care se trec toate dosarele, pe termene de
judecată fixă, pentru fiecare secţie.
 Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârii penale. Evidenţa în
legătură cu amânarea sau întreruperea executării pedepsei închisorii şi a plăţii
amenzii. De asemenea, separat, se va ţine şi evidenţa inculpaţilor condamnaţi de

16
alte instanţe, care execută pedepse la locul de muncă într-una din unităţile de pe
raza teritorială a instanţei
 Registrul de control, în care se vor înscrie în mod obligatoriu constatările şi
măsurile dispuse de către persoanele care efectuează controlul sau se va menţiona
numărul şi data actului de control. La instanţele în cadrul cărora există şi secţii
maritime şi fluviale, înregistrarea cauzelor se va face separat de restul cauzelor,
adăugându-se la numărul de dosar iniţialele «M.P.». Instanţele vor ţine şi alte
registre cerute de lege iar pentru evidenţa altor activităţi întocmesc registre
prevăzute de Nomenclatorul aprobat de Ministerul Justiţiei.

LISTA DOSARELOR DIN ŞEDINŢĂ LA DATA DE 13 MAI 2008

Tribunalul Vaslui-Sectia Penal , Complet de judecată - pen D1

Număr unic Obiectul cauzei Materia Stadiu


dosar juridică procesual
6844/90/2007 Infracţiuni de evaziune fiscală Penal Apel
(Legea nr.87/1994)
1484/90/2008 Vătămare corporală din culpă (art. Penal Apel
184 C.p.)
34/288/2008 Infracţiuni privind circulaţia pe Penal Apel
drumurile publice (O.U.G. nr.
195/2002)
1002/223/2007 Inşelăciunea (art. 215 C.p.) art. Penal Apel
289/291 C.p.
1711/288/2007 Infracţiuni de evaziune fiscală Penal Apel
(Legea nr..87/1994)

Asistarea la şedinţele de judecată din data de 13 mai 2008

Număr unic dosar : 6844/90/2007


Inregistrat in data de : 21.11.2007
Obiect dosar : infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr. 87/1994)
Materia juridică : Penal
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Sărdaru Ionică : Apelant
• Oprică V Nicolae : Apelant
• Ministerul Finanţelor Publice : Intimat
• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală : Intimat
• SC H&G SRL – prin lichidator Ştefănucă Vasile : Intimat
• SC Obi Construct SRL : Intimat

Datorită lipsei expertizei contabile cauza se amină pentru data de 07 iunie 2008.

17
Număr unic dosar : 1484/90/2008
Inregistrat in data de : 19.03.2008
Obiect dosar : vătămare corporală din culpă (art. 184 C.p.)
Materia juridică : Penal
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Epure Vasile : Apelant
• Drăgan Alexandru :Apelant
• Spitalul Sf.Spiridon Iaşi : Intimat
• Spitalul de Urgenţă Iaşi : Intimat

Cauza se amină in vederea efectuării unei noi expertize medico-legale.

Număr unic dosar : 34/288/2008


Inregistrat in data de : 26.03.2008
Obiect dosar : infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2002)
Materia juridică : Penal
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Grigoriu Sava : Apelant

Instanţa respinge apelul declarat de inculpatul Grigoriu Sava impotriva sentinţei Judecătoriei
Municipiului Vaslui in dosarul nr. 34/288/2008.
Obligă pe apelant la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs in 10 zile de la pronunţare.
Pronunţată in şedinţă publică la sediul Tribunalului Municipiului Vaslui la data de 23 mai 2008 .

Număr unic dosar : 1002/223/2007


Inregistrat in data de : 23.03.2008
Obiect dosar : inşelăciunea (art. 215 C.p.) art 289/291 C.p.
Părţi :
• Parchetul de pe lingă Curtea de Appel Vaslui
• Avramut Gh. Emil : Intimat
• Tudorescu C. Sorin : Apelant
• SC Alpeco SA : Intimat

Cauza se amină pentru lipsă de procedură cu apelantul-inculpat Tudorescu C. Sorin.

Număr unic dosar : 1711/288/2007


Inregistrat la data de : 19.04.2007
Obiect dosar : infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr. 87/1994)
Materia juridică : Penal
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Mihalcea Adrian : Apelant
• Mihalcea Traian : Apelant
• Ministerul Finanţelor Publice : Intimat
• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Iaşi : Intimat

18
• SC Metchim SRL prin lichidator SC Bega Consulting SRL : Intimat

La cererea apelantului inculpat, Mihalcea Traian, instanţa amină cauza pentru ca acesta să-şi
angajeze apărător.

LISTA DOSARELOR DIN ŞEDINŢĂ LA DATA DE 15 MAI 08

Tribunalul Vaslui - Secţia Civil, Complet de Judecată : civ R12

Număr unic Obiectul cauzei Materia Stadiu


dosar juridică procesual
935/90/2008 Partaj judiciar Civil Apel
989/90/2008 Partaj judiciar Civil Apel
365/90/2008 Partaj judiciar Civil Apel
882/90/2007 Anulare act Civil Apel
5/90/2004 Revendicare (art. 480 C.c.) Civil Apel
493/90/2007 Revendicare imobiliară Civil Apel
45/241/2007 Evacuare Civil Apel

Asistarea la şedinţele de judecată din data de 15 mai 2008

Număr unic dosar : 935/90/2008


Inregistrat in data de : 12.02.2008
Obiect dosar : partaj judiciar
Materia juridică : Civil
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Roşa Liviu : Apelant
• Purice Maria : Intimat
• Dobre Leon : Intimat
• Purice Ioan : Intimat
• Costachescu D Dumitru : Intimat

Calea de atac a fost calificată ca fiind recurs şi cauza s-a amânat pentru data de 07 iunie 2008 in
vederea constituirii legale a completului.

Număr unic dosar : 989/90/2008


Inregistrat in data de : 15.02.2008
Obiect dosar : partaj judiciar
Materia juridică : Civil
Stadiu procesual : Apel
Părţi :

19
• Bohan N Nicolae : Apelant
• Bohan Constantin : Intimat
• Bohan Ionel : Intimat
• Bohan Maria : Intimat

s-a calificat calea de atac ca fiind recurs şi, in vederea constituirii legale a completului,
s-a amânat judecarea cauzei la data de 07 iunie 2008.

Număr unic dosar : 365/90/2008


Inregistrat in data de : 12.03.2008
Obiect dosar : partaj judiciar
Materia juridică : Civil
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Filimon Victoria : Apelant
• Nichifor Floarea : Intimat

Intimata Nichifor Floarea a depus intâmpinare iar apelanta a cerut un nou termen pentru a lua
cunoştinţă de conţinutul intâmpinării depuse.
Termen, 15 iunie 2008.

Număr unic dosar : 882/90/2007


Inregistrat in data de : 16.10.2007
Obiect dosar : anulare act
Materia juridică : Civil
Stadiu procesual : Apel
Părţi
• Bulai Petrică reprezentat de Bulai Nicolae : Apelant
• Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat
• Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii 18/1991 : Intimat
• Enea Laura : Intimat

Avind in vedere că apelantul Bulai Petrică nu şi-a indeplinit obligaţia de plată a onorariului către
expert, in sumă de 800 lei, in temeiul art. 155 pct. 1 C.p.p., cauza se suspendă.

Număr unic dosar : 5/90/2004


Inregistrat in data de : 30.05.2004
Obiect dosar : revendicare (art. 480 C.c.)
Materia juridică : Civil
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Guşu Nicolae : Apelant
• Cristea Elena : Intimat
• Homoran Ecaterina : Intimat
• Popică Maria : Intimat
• Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat
• Comisia judeţeană de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat

20
In această cauză pronunţarea a fost aminată pentru data de 25 mai 2008, pentru a da posibilitatea
părţilor să depună concluzii scrise.

Număr unic dosar : 493/90/2007


Inregistrat in data de : 16.08.2007
Obiect dosar : revendicare imobiliară
Materia juridică : Civil
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Popa Eugen : Apelant
• Tudoran Adrian : Intimat
• Tudoran Maria : Intimat
• Barbălată Daniela : Intimat

Datorită lipsei raportului de expertiză, cauza se amină pentru data de 15 iunie 2008.

Număr unic dosar : 45/241/2007


Inregistrat in data de : 11.04.2007
Obiect dosar : evacuare
Materia juridică : Civil
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Consiliul Local al comunei Voinesti jud.Vaslui : Apelant
• Cabinetul medical individual dr. Ciobănaşu Daniela :Intimat

Apelul declarat de Consiliul Local al comuneiVoinesti jud.Vaslui impotriva dr. Ciobănaşu


Daniela, este anulat ca netimbrat. Definitivă . Cu recurs.

LISTA DOSARELOR DIN ŞEDINŢĂ LA DATA DE 16 MAI 2008

Tribunalul Vaslui-Secţia Civil, Complet de Judecată: civ D6

Număr unic Obiectul cauzei Materia Stadiu


dosar juridică procesual
20/90/2006 Partaj succesoral (art.728 C.c.) Civil Apel
107/241/2007 Grăniţuire Civil Apel
902/241/2007 Evacuare Civil Apel
5991/90/2007 Partaj bunuri comune Minori şi Apel
familie
304/90/2008 Partaj bunuri comune Minori şi Apel
familie
1080/90/2008 Pensie întreţinere Minori şi Recurs
familie

21
1230/90/2008 Partaj judiciar Civil Apel
1418/90/2008 Evacuare – Casare cu rejudecare Civil Apel
1462/90/2008 Anulare act Civil Apel
1625/90/2008 Acţiune în constatare Civil Apel

Asistarea la şedinţele de judecată din data de 16 mai 2008

Număr unic dosar : 20/90/2006


Inregistrat in data de : 03.01.2006
Obiect dosar : partaj succesoral (art.728 C.c.)
Materia juridică : Civil
Stadiu procesual : apel
Părţi :
• Badeanu Elena :Apelant
• Roşianu Ioana :Apelant
• Bordicel I. Ion :Apelant
• Niţescu Brinduşa :Apelant
• Sărdărescu Paraschiva :Apelant
• Apostol Elisabeta :Apelant
• Dumitraşcu Carmen :Intimat

Este recuzat expertul, de către apelanţi, pe motiv de incompatibilitate.


Expertul va fi anunţat despre această cerere de recuzare care urmează să fie pusă in discuţie la
următorul termen.
Se cere părţilor să prezinte cereri prin care solicită expertului să stabilească variante de lotizare.
Se amină cauza la data de 7 iunie 2008 in vederea administrării probelor cu expertize tehnice.

Număr unic dosar :107/241/2007


Inregistrat in data de :04.04.2007
Obiect dosar :Grăniţuire
Materia juridică :Civil
Stadiu procesual :Apel
Părţi :
• Pătraşcu Claudiu :Apelant
• Ionescu Cătălin :Apelant
• Pavel Mihai :Intimat
• Pavel Ioana :Intimat

Se admit cererile părţilor care solicită acordarea unui termen in vederea angajării de apărători.
Termen 07 iunie 2008.

Număr unic dosar :902/241/2007


Inregistrat in data de :11.04.2007

22
Obiect dosar :Evacuare
Materia juridică :Civil
Stadiu procesual :Apel
Părţi :
• Talpă Marian :Intimat
• Talpă Alexandru :Apelant
• Talpă Eugenia :Intimat

Apelul declarat de pârâtul Talpă Alexandru este anulat pentru netimbrare.


Definitivă. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.

Număr unic dosar :5991/90/2007


Inregistrat in data de :19.10.2007
Obiect dosar :Partaj bunuri comune
Materia juridică :Minori şi familie
Stadiu procesual :Apel
Părţi :
• Bulan Nicolae :Apelant
• Mitrofan Steluţa Olimpia :Intimat
• Mitrofan Marin :Intimat

Se cere avocatului părţii reclamante să depună calcule in care să fie avuţi in vedere noii
coeficienţi.
Tribunalul dispune ca expertul să facă propuneri de lotizare cu privire la apelanţi in care sa fie
avute in vedere trei variante de lotizare.
Se amină soluţionarea cauzei la data de 7 iunie 2008, pentru intocmirea expertizei de lotizare.

Număr unic dosar :1080/90/2008


Inregistrat in data de :20.02.2008
Obiect dosar :Pensie de intreţinere
Materia juridică : Minori şi familie
Stadiu procesual : Recurs
Părţi :
• Bârză Lucian :Recurent
• Andronache Elena :Intimat

Reclamantul, Andronache Elena solicită acordarea unui termen pentru depunerea de inscrisuri
privind situaţia minorului.
Tribunalul admite probele cu inscrisuri privind situaţia minorului pentru ambele părţi.
Se admite şi proba cu martori pentru ambele părţi, martori care vor fi nominalizaţi prin listă care
va fi depusă in trei zile, sub sancţiunea decăderii.
Termen 24 mai 2008.

LISTA DOSARELOR DIN ŞEDINTĂ LA DATA DE 19 MAI 2008

23
Tribunalul Vaslui-Secţia Civil, Complet de Judecată: civ A10

Număr unic Obiectul cauzei Materia Stadiu


dosar juridică procesual
7293/90/2007 Partaj bunuri comune Minori şi Recurs
familie
7311/90/2007 Partaj bunuri comune Minori şi Apel
familie
7501/90/2007 Divorţ Minori şi Apel
familie
442/223/2007 Contestaţie la executare Civil Recurs
606/241/2007 Divorţ Minori şi Apel
familie
124/90/2008 Anulare act Civil Apel
238/90/2008 Divorţ Minori şi Apel
familie
266/90/2008 Obligaţia de a face Civil Apel
823/90/2008 Divorţ Minori şi Apel
familie
194/90/2008 Divorţ Minori şi Apel
familie
1089/90/2008 Anulare act Civil Apel
1364/90/2008 Partaj bunuri comune Minori şi Apel
familie
1370/90/2008 Divorţ Minori şi Apel
familie
1401/90/2008 Divorţ Minori şi Apel
familie

Asistarea la şedinţele de judecată din data de 19 mai 2007

Număr unic dosar :823/90/2008


Inregistrat in data de :08.02.2008
Obiect dosar : divorţ
Materia juridică :Minori şi familie
Stadiu procesual :Apel
Părţi :
• Gâscă Anişoara :Apelant
• Gâscă Mircea :Intimat
• Primăria Drăgăşani :Intimat

24
Apelanta reclamantă formulează, prin apărător, o cerere prin care solicită aminarea judecării
cauzei pentru a lua cunoştinţă de conţinutul inscrisurilor care s-au depus la acest termen, cerere
care este admisă de către instanţă.
Se amină judecarea cauzei la data de 8 iunie 2008.

Număr unic dosar :238/90/2008


Inregistrat in data de :10.01.2008
Obiect dosar :divorţ
Materia juridică :Minori şi familie
Stadiu procesual :Apel
Părţi :
• Glodean Ioana :Apelant
• Glodean Claudiu :Apelant

Pârâtul face o cerere prin care arată că suma de 839 lei reprezentind cheltuieli de judecată nu a
fost corect calculată.
Instanţa admite cererea şi reduce cheltuielile la 700 lei, completind astfel dispoziţiile deciziei
civile 71/A/MIF din 16.03.2008.
Definitivă. Cu drept de recurs in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată in şedinţă publică la data de 18 mai 2008 la sediul Tribunalului Municipiului Vaslui.

Număr unic dosar :7501/90/2007


Inregistrat in data de :21.12.2007
Obiect dosar :divorţ
Materia juridică :Minori şi familie
Stadiu procesual :Apel
Părţi :
• Bălan Ramona :Apelant
• Bălan Marius :Apelant
• Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Vaslui

Judecarea cauzei este aminată pentru data de 22 iunie 2008.


Se va emite adresă către apelantul pârât Bălan Marius, prin care este solicitat să se prezinte pentru
a-şi preciza poziţia cu privire la cererea de apel.
Se vor cita la domiciliu părţile care nu au termen in cunoştinţă.

Număr unic dosar :194/90/2008


Inregistrat in data de :15.02.2008
Obiect dosar : divorţ
Materia juridică : Minori şi familie
Stadiu procesual : Apel
Părţi :
• Bontaş Dragoş : Apelant
• Bontaş Elena : Intimat
• Stănescu Păuna : Martor

Judecarea cauzei se amină la data de 25 mai 2008.

25
Pină la această dată se va emite adresă către S.C Alistar S.R.L pentru a comunica veniturile nete
obţinute de Bontaş Elena pe ultimele 6 luni, anterior introducerii acţiunii şi veniturile actuale ale
acesteia.
Instanţa incuviinţează audierea minorului in prezenţa celor doi părinţi, pentru a se putea face o
evaluare a stării copilului şi a capacităţii lui de comunicare proprie vârstei.
Pronunţată in şedinţă publică la data de 11 mai 2008, la sediul Tribunalului Municipiului Vaslui.
.

26