UNIVERSITATEA "CONSTANTIN BRANCOVEANU"

FMMAE – RAMNICU VALCEA

CAIET DE PRACTICĂ

STUDENT:

SAMOTA MARIA

APRILIE 2019
I. FIŞA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele studentului: ȘAMOTĂ

Prenumele studentului: MARIA

Prenumele tatălui:MIRON

Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA CONSTANTIN

BRANCOVEANU

Facultatea: FACULTATEA DE STINTE JURIDICE

Specializarea: DREPT

Anii de studii universitare: I

Forma de învăţământ: învăţământ la zi

Anul I de studii universitare (2018-2019)

Semestrul 2
II. DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITĂŢII

Total de ore de practică: 76 ore.

Perioada de desfăşurare: 7.05.2019-31.05.2019
Durata perioadei de practică: 3 săptămâni.
Total zile: 19 zile lucrătoare.
Program de lucru: luni-vineri de la ora 08.00 pana la ora 16.00
Total ore/zi: luni-vineri -4 ore
Instituţia în care s-a făcut practica de specialitate:

Îndrumător desemnat : Stanca Ana

Cadrul de desfăşurare a activităţii:Cabinet avocatura
Resurse materiale aflate la dispoziţie: materialele şi tehnica din dotarea
cabinetului
Resurse informaţionale aflate la dispoziţie: legi, ordine şi instrucţiuni,
regulamente, baze de date electronice, aplicaţiile LEGALIS.
Programul orar al instituţiei:
Programul de lucru pentru personalul CABINET DE AVOCAT”STANCA
ANA” este de 8 ore, de la ora 08.00 la ora 16.00.
III. REGLEMENTĂRILE LEGALE ÎN BAZA CĂRORA
FUNCŢIONEAZĂ ENTITATEA ÎN CARE S-A DESFĂŞURAT
ACTIVITATEA DE
PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Avocat Ana Stanca este membru al Baroului Valcea.

Constituţia României stipulează în Titlul II – Drepturile, libertăţile şi
îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, capitolul I – Art. 15, al. 1 – „Cetăţenii
beneficiază de drepturile şi libertătile consacrate prin Constituţie şi prin legi şi
au obligatiile prevăzute de acestea.”. Capitolul II din Constituţie consacra în art.
22 – art. 53 – „Drepturile şi libertătile fundamentale”.

Biroul individual de avocatura îşi desfăşoară activitatea în baza Legii

51/1995, care stipulează în art. 2, al. 2 „Avocatul promovează şi apără drepturile,
libertăţile şi interesele legitime ale omului”, răspunzând astfel prevederilor
Constituţiei României. Aşadar, organizarea şi activitatea Biroului individual
răspunde în totalitate normelor stipulate de Legea 51/1995, a codului
deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeana, adoptat la data de 28
octombrie 1998 (cu modificările ulterioare), Ordonanţei de Urgenţa nr. 221/2000
– aprobată prin Legea nr. 452/2001 (cu modificări şi completări), etc.
IV. DESCRIEREA ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢII ENTITĂŢII
ÎN CARE S-A DESFĂŞURAT ACTIVITATEA DE PRACTICĂ DE
SPECIALITATE

Biroul individual de avocatura “STANCA ANA” a fost înfiinţat conform

prevederilor Legii 51/1995, care la art. 5 al. 1 prevede: „Formele de exercitare a
profesiei de avocat sunt, la alegere: cabinete individuale, cabinete asociate,
societăti civile profesionale sau societăţi civile profesionale cu răspundere
limitata.”, iar la al. 2 – „În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un
avocat definitiv, singur sau împreuna cu alţi avocaţi colaboratori.”.
Conformându-se prevederilor art. 2, al. 2 din Legea 51/1995, avocat Ana Stanca
este membru al Baroului Valcea.
Organizarea şi funcţionarea biroului este conformă următoarelor acte
normative:
- Legea profesiei de avocat nr. 51/1995;
- Statutul profesiei de avocat (M.O.F. nr. 45/13.10.2005) şi Hotărârea nr.
10/30.06.2007 a Congresului Avocatilor);
- Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeana;
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 221/2000 – aprobată prin Legea nr. 452/2001 (cu
modificări şi completări);
- Alte acte normative;

V. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE

 Prin prezenta adeverinţa aprobata de Cabinetul de Avocatura “Stanca
Ana” am solicitat efectuarea perioadei de practică de specialitate, pentru
completarea cunoştinţelor teoretice.

Ziua 1: Doamna avocat mi-a prezentat activitatea cabinetului.

In cadrul cabinetului activeaza si avocat colaborator Stanca Ioana Denisa, cu
care am avut o stransa colaborare in perioada de practica.
Am luat în primire resursele materiale şi informaţionale puse la dispoziţie. La
solicitarea îndrumatorului, am prezentat programele analitice ale anului II de
studiu 2016-2017, în vederea trasării sarcinilor de lucru şi fixării obiectivelor de
realizat.
În vederea aprofundării şi consolidării cunoştinţelor teoretice dobândite la
cursuri şi seminarii, precum şi pentru a verifica aplicabilitatea cunoştinţelor
teoretice însuşite în cadrul programului de instruire, mi-au fost stabilite
următoarele obiective:

- Însuşirea modului de organizare a cabinetului;

- Cunoaşterea dotărilor necesare desfăşurării activităţii;
- Însuşirea prevederilor legale pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat (Legea 51/1995);
- Relaţia avocat – client, instanţa, procuror, organe ale administratiei publice,
etc.
- Modul de desfăşurare a consultaţiei juridice, studiul probelor materiale, opinii
legale, oneste, consecinţe de fapt şi juridice ale cazului;
- Contractul de asistenţa juridică, împuternicirea avocaţială;
- Studiul de caz, încadrare juridică, redactare cereri cu caracter juridic, redactare
acte juridice, etc.
- Întocmire dosar;
- Însotire în instanţă, în unele cazuri de reprezentare juridical

Ziua 2: ACCESUL ÎN SALA DE JUDECATĂ

SI DESFĂSURAREA SEDINŢEI DE JUDECATĂ

Observatie: Ca urmare a practicii desfasurate în cadrul Cabinetului de

avocatura ,,Stanca Ana'', practica ce a implicat deplasari la instante de rang
diferit, am constatat urmatoarele:

Accesul într-o instanta de judecata, de orice fel, se face prin intrare

destinata publicului. Cei care doresc sa intre trebuie sa treaca de filtrul de
siguranta organizat de jandarmerie. La Judecatoria Rm Valcea nu exista filtru, ci
doar paza.

Ţinuta vestimentara a celor care doresc acces într-o instanta de judecata

trebuie sa fie decenta. Avocatii si procurorii trebuie sa aiba roba. Lipsa acesteia
poate fi amendata de catre judecator. Telefoanele mobile sunt permise în incinta,
dar trebuie închise în timpul sedintei de judecata. Nerespectarea acestui fapt se
amendeaza.

În imediata vecinatate a intrarii în sala de judecata sunt expuse listele cu

procese (numar dosar, parti). Afisarea termenelor de judecata se face si în sistem
informatic de tip intranet, fiind disponibile terminale de informatii în incinta
cladirii instantei. Deasemenea, informatiile cu privire la dosare sunt expuse si pe
internet, pe site-ul instantei. Desi este importanta, afisarea pe intranet / internet a
termenelor este de cele mai multe ori tardiva, în general ele fiind afisate în
aceeasi zi cu termenul sau, de cele mai multe ori, ulterior. Din aceasta cauza este
nevoie, pentru siguranta, ca datele referitoare la un proces sa fie verificate din
timp direct la sediul instantei, la Registratura.

În momentul în care judecatorul intra în sala, cei prezenti se ridica în

picioare. Judecatorul începe prin a întreba care dintre dosare se doresc a fi
amânate si pe ce motive, avocatii comunicându-i numerele acestora. Daca
motivele de amânare sunt întemeiate, judecatorul admitea amânarea, stabilind
urmatorul termen pentru dosar.

Ziua 3: Am inceput sa invat despre procesul civil, intr-o maniera graduala.

 Cererea de chemare în judecată
Am redactat o cererea de chemare în judecată in legatura cu un proces de
custodie. Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, potrivit art. 194
Codul de procedură civilă, următoarele elemente:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane

juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul
numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de
identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de
înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului,
precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de
identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant.
Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România
unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în
cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional.
Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura
cererii;
c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când
acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la
determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru
imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea
imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă,
vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în
cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic,
după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte
funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de
cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul
în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis
de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se
face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art.
150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre
capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a
acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că
pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de
chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele,
prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind
aplicabile în mod corespunzător;
f) semnătura.
Ca formă a acţiunii civile, cererea de chemare în judecată declanşează procesul
civil şi, implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare în judecată:
− investeşte instanţa cu soluţionarea litigiului;
− constituie baza raportului procesual civil ce se formează între reclamant şi
pârât, fixează cadrul procesual în care se va desfăşura judecata cu privire la părţi
şi la obiectul litigiului;
− exprimă opţiunea reclamantului, în cazul competenţei teritoriale alternativ,
de a alege instanţa competentă, opţiune asupra căreia nu poate reveni;
− operează punerea în întârziere a pârâtului;
− face să întrerupă prescripţia dreptului la acţiune, însă pentru a produce
efectul imperativ de prescripţie trebuie ca cererea să fie introdusă înăuntrul
termenului şi să nu fie respinsă, anulată, perimată sau reclamantul să nu fi
renunţat la ea.

Ziua 4: Întâmpinarea

Am redactat un raspuns la intâmpinare in legatura cu o amenda

contraventionala primita pentru neacordarea prioritatii in trafic . Aceasta
cuprinde, potrivit art.205 Codul de procedură civilă:
a) numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa
pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum şi, după
caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de
înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor
juridice şi contul bancar, dacă reclamantul nu le-a menţionat în cererea de
chemare în judecată. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în
mod corespunzător. Dacă pârâtul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul
ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b) excepţiile procesuale pe care pârâtul le invocă faţă de cererea
reclamantului;
c) răspunsul la toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii;
d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere,
dispoziţiile art. 194lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător;
e) semnătura
Intampinarea se comunica reclamantului, care are obligatia ca in termen
de 10 zile sa formulize raspuns la intampinare.
Raspunsul la intampinare nu se comunica paratilor.

Ziua 5: Am mers la Arhiva Civila pentru obtinerea unor copii dupa inscrisuri
aflate la dosar.
M-am familiarizat cu procedura administrativa privind solicitarea unui
dosar spre consultare, eliberarea de copii xerox din dosar .
Am observant ca toate cererile adresate arhivei se redacteaza in forma
scrisa, iar partea care solicita eliberarea copiilor Xerox sau consultarea
dosarului, trebuie sa faca dovada de parte in process. In cazul mei, d-na avocet a
facut dovada calitatii de imputernicit conventional in dosare.

Ziua 6: Am participat la o alta sedinta de judecata, unde am observat

principalele momente in desfasurarea sedintei de judecata:

− apelul cauzei, care se face de către grefierul de şedinţă. In funcţie de situaţia

concretă, preşedintele completului a procedat la amânarea procesului (când au
existat motive întemeiate) sau la soluţionarea cauzei (când nu s-a impus
amânarea);
− în cazul în care s-a trecut la soluţionarea cauzei, instanţa s-a pronunţat mai
întâi asupra excepţiilor de procedură şi a celor care fac inutilă cercetarea
fondului;
− la judecătorie, preşedintele completului de judecată înainte de a intra în
dezbateri a încercat împăcarea părţilor, in mai multe cazuri a recomandat
medierea.
− după soluţionarea aspectelor menţionate s-a intrat în dezbateri;
− când instanţa se va socoti lămurită, preşedintele completului va declara
dezbaterile închise, instanţa retrăgându-se pentru deliberare. În cazul în care
instanţa găseşte necesare noi lămuriri, cauza poate fi repusă pe rol.
Soluţionarea unui proces, de regulă, nu se poate efectua la un singur
termen de judecată, ci la mai multe termene, dintre care o importanţă deosebită
are prima zi de înfăţişare.

Ziua 7: Am studiat un dosar avand ca obiect divortul unor soti casatoriti de 10

ani, cu doi copii minori aflati in intretinere, stabilirea programului de legaturi
personale cu minorii si a contributiei pentru cresterea si educarea minorilor.

Am intocmit intrebari componente ale unui interogatoriu in cazul unui proces de

divort.

Ziua 8: Am participat la sedinta de judecata unde a fost administrata proba cu

interogatoriul care continea intrebari formulate si de mine si am avut ocazia de a
observa derularea unui interogatoriu in cadrul unei sedinte de judecata.

Potrivit art.315 C. pr. Civ., nu pot fi ascultate ca martori:

Nu pot fi martori:
1. rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;
2. soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul;
3. cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi;
4. persoanele puse sub interdicţie judecătorească;
5. cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă.
(2) Părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori şi persoanele
prevăzute la alin. (1) pct. 1–3.

Ziua 9: Am redactat un act de renunţare la judecata a reclamantului.

Potrivit art.406 C.pr.civ., reclamantul poate să renunţe oricând la judecată
fie verbal în şedinţă, fie prin cererea scrisă.
Cu aceasta ocazie, mi-au fost prezentate conditiile si consecintele unei
cereri de renuntare la judecata.

1) Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie

verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.
(3) Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în
judecată, instanţa, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de
judecată pe care pârâtul le-a făcut.
(4) Dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile
sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât
cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la
termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va acorda
pârâtului un termen până la care să îşi exprime poziţia faţă de cererea de
renunţare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit
la renunţare.
(5) Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare
de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în
parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.
(6) Renunţarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului,
care va fi judecat de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de
renunţare. Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, hotărârea este definitivă.
Potrivit Codului de procedura civila:
(1) Renunţarea la judecată a unuia dintre reclamanţi nu este opozabilă
celorlalţi reclamanţi.
(2) Renunţarea produce efecte numai faţă de părţile în privinţa cărora a
fost făcută şi nu afectează cererile incidentale care au caracter de sine stătător.

Ziua 10: In aceasta zi, am avut activitate de opisare a documentelor aflate in

dosare si activitate de completare a registrelor care se gasesc la un cabinet de
avocatura.
Cu aceasta ocazie, am observant va la cabinet se afla mai multe register :
registrul de contracte, registru de evidenta a dosarelor, registru cu documente
care au primit data certa.
Deasemenea, deosebit de importanta era “Agenda cabinetului”, in care erau
consemnate toate termenele de judecata.

Ziua 11: Doamna avocat mi-a testat cunostiintele practice dobandite in aceasta
perioada.

In acest sens, am avut discutii interesante privind fiecare zi de activitate.

Mi-am reamintit modul de organizare al instantelor de judecata, activitatea
avocatului la arhiva instantelor, am discutat despre fiecare registru aflat la sediul
cabinetului, importanta unei agende intr-un cabinet de avocat.