Sunteți pe pagina 1din 17

www.ianculescul.

co
m
Universitatea “Spiru Haret”
Specilizarea Drept

PROIECT DE PRACTICA

STUDENT: xxxx
ANUL II - 2010
www.ianculescul.co
m
FISA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele studentului:

Prenumele studentului:

Prenumele tatălui:

Institutia de învătământ superior: UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

Facultatea: FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

Specializarea: DREPT

Anii de studii universitare: 2006 – 2009

Forma de învătământ: învătământ la distantă – ID

Grupa:

Anul II de studii universitare (2007 – 2008)


Semestrul 2
www.ianculescul.co
m

DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITATII

Total ore de practică: 90 ore

Perioada de desfăsurare: de la x.05.2010 pana la x.06.2010

Durata perioadei de practică: 3 săptămâni

Total zile: 15 zile lucrătoare

Total ore/zi: 6

Institutia in care s-a făcut practica de specialitate:

Adresa:

Îndrumător: Avocat.................. ...............Cadrul de desfăsurare a activitătii –


spatiu amenajat cu toate mijloacele fixe necesare si utile (birouri, bibliotecă,
arhivă, fotolii, etc.)
Resurse materiale aflate la dispozitie: materialele si tehnica din dotarea biroului
(produse de papetărie, calculator, imprimantă, etc.)
Resurse informationale aflate la dispozitie: coduri, legi, ordine, hotărâri,
instructiuni, practică judiciara, culegeri de spete, baze de date electronice, etc.
Programul orar al biroului: programul de lucru este de 8 ore .
www.ianculescul.co
m

REGLEMENTARI LEGALE IN BAZA CARORA


FUNCTIONEAZA BIROUL INDIVIDUAL DE
AVOCATURA IN CARE S-A DESFASURAT
PRACTICA DE SPECIALITATE

Avocat ....................este membru al Baroului .........

Constitutia României stipulează in Titlul II – Drepturile, libertătile si


îndatoririle fundamentale ale cetătenilor, capitolul I – Art. 15, al. 1 – „Cetătenii
beneficiază de drepturile si libertătile consacrate prin Constitutie si prin legi si au
obligatiile prevăzute de acestea.”. Capitolul II din Constitutie consacra in art. 22 –
art. 53 – „Drepturile si libertătile fundamentale”.
Biroul individual de avocatura isi desfăsoară activitatea in baza Legii
51/1995, care stipulează in art. 2, al. 2 „Avocatul promovează si apără drepturile,
libertătile si interesele legitime ale omului”, răspunzând astfel prevederilor
Constitutiei României. Asadar, organizarea si activitatea Biroului individual
răspunde in totalitate normelor stipulate de Legea 51/1995, a codului deontologic
al avocatilor din Uniunea Europeana, adoptat la data de 28 octombrie 1998 (cu
modificările ulterioare), Ordonantei de Urgenta nr. 221/2000 – aprobata prin
Legea nr. 452/2001 (cu modificări si completări), etc.
www.ianculescul.co
m

DESCRIEREA ORGANIZARII ACTIVITATII


BIROULUI INDIVIDUAL DE AVOCATURA IN CARE
S-A DESFASURAT ACTIVITATEA DE PRACTICA
SI SPECIALITATE

Organizarea si functionarea.
Biroul individual de avocatura ................................a fost înfiintat conform
prevederilor Legii 51/1995, care la art. 5 al. 1 prevede: „Formele de exercitare a
profesiei de avocat sunt, la alegere: cabinete individuale, cabinete asociate,
societăti civile profesionale sau societăti civile profesionale cu răspundere
limitata.”, iar la al. 2 – „In cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat
definitiv, singur sau împreuna cu alti avocati colaboratori.”. Conformându-se
prevederilor art. 2, al. 2 din Legea 51/1995, avocat ...................este membra a
Baroului Dambovita.

Organizarea si functionarea biroului este conforma următoarelor acte normative:


- Legea profesiei de avocat nr. 51/1995
- Statutul profesiei de avocat (M.O.F. nr. 45/13.10.2005) si Hotărârea nr.
10/30.06.2007 a Congresului Avocatilor)
- Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana
- Ordonanta de Urgentă nr. 221/2000 – aprobata prin Legea nr. 452/2001
(cu modificări si completări)

www.ianculescul.co
m

DESCRIEREA ACTIVITATILOR DESFASURATE

Conform programului de studiu al Facultătii de Drept si Administratie


Publica – specializarea Drept, studentii anului II au obligatia efectuării practicii de
specialitate cu durata de 3 săptămâni, timp de 6 ore/zi, totalizând un nr. de 90 de
ore.
Adeverinta primită de la facultate mi-a dat posibilitatea să primesc acordul
avocatei ............................... membra a Baroului.........., jud..........., pentru
efectuarea practicii de specialitate in vederea cunoasterii profesiei de avocat, a
aprofundării si consolidării cunostintelor teoretice dobândite, cat si a aplicării in
practica a acestor cunostinte.
Obiective stabilite de îndrumător:
- Cunoasterea locatiei cabinetului de avocatura;
- Însusirea modului de organizare a cabinetului;
- Cunoasterea dotărilor necesare desfăsurării activitătii;
- Însusirea prevederilor legale pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocat (Legea 51/1995);
- Relatia avocat – client, instanta, procuror, organe ale administratiei
publice, etc.
- Modul de desfăsurare a consultatiei juridice, studiul probelor materiale,
opinii legale, oneste, consecinte de fapt si juridice ale cazului;
- Contractul de asistenta juridica, împuternicirea avocatială;
- Studiul de caz, încadrare juridica, redactare cereri cu caracter juridic,
redactare acte juridice, etc.
- Întocmire dosar;
- Însotire in instanta, in unele cazuri de reprezentare juridica;
- Test final de însusire a deprinderilor practice si a cunostintelor teoretice.

www.ianculescul.co
m
STUDIU DE CAZ INTALNIT PE PERIOADA
ACTIVITATII DE PRACTICA

Dreptul la mostenire al rudelor defunctului.

1.Clasa intai de mostenitori legali: descendentii


defunctului

Potrivit art. 669 C. civ., prin descendentii defunctului trebuie sa


intelegem copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit, fara
deosebire de sex si indiferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din
casatorii diferite.Fac parte din clasa I de mostenitori legali si copii
defunctului sau a urmasilor lui din afara casatoriei, cu singura conditie
ca filiatia sa fie stabilita potrivit legii.
Alaturi de copii din casatorie si din afara casatoriei, din clasa I de
mostenitori legali fac parte si copiii adoptati. Adoptatul si descendentii
sai, dobandesc, prin efectul adoptiei, aceleasi drepturi pe care le are
copilul din casatorie fata de parintii sai. Daca persoana care lasa
mostenirea este adoptatorul, nu are importanta nici felul adoptiei: cu
efecte depline sau cu efecte restranse.

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor:

Descendentii pot veni la mostenire, in nume propriu sau prin


reprezentare. Ei sunt mostenitori rezervatari, astfel incat liberalitatile
facute de defunct (donatii si legate) prin care se aduce atingere
rezervei lor sunt supuse reductiunii. De asemenea ei sunt mostenitori
sezinari, avand posibilitatea juridica, de a intra in stapanirea mostenirii
fara atestarea prealabila a calitatii de mostenitor. In sfarsit, ei sunt
obligati sa raporteze

www.ianculescul.co
m
donatiile primite de la cel care lasa mosenirea, daca donatia nu a fost
facuta cu scutire de raport.

Impartirea mostenirii intre descendenti- exemplu:

La mostenirea defunctului X. sunt chemati cei doi copii ai


acestuia Y. si Z. Cota parte de mostenire ce se cuvine fiecaruia se
stabileste in mod egal. Daca alaturi de cei doi copii, la mostenire este
chemata si sotia supravietuitoare a defunctului X., M., se va stabili mai
intai cota ce se cuvine acesteia de ¼ , restul impartindu-se intre
descendentii Y. si Z. in mod egal.
Tot astfel se procedeaza daca la mostenire sunt chemati, in nume
propriu, descendentii de grad subsecvent (care nu beneficiaza de
reprezentare). Daca descendentii de gradul II si urmatoarele vin la
mostenire prin reprezentare, impartirea se face pe tulpini si subtulpini,
principiul egalitatii aplicandu-se numai intre ramurile din aceeasi
tulpina. Descendentii mai indepartati in grad si cei care nu beneficiaza
de reprezentare sunt exclusi de la mostenire.

2. Clasa a doua de mostenitori legali: ascendentii


privilegiati si colateralii privilegiati

Daca defunctul nu are descendenti sau cei existenti nu pot ori nu


vor sa vina la mostenire legea cheama la mostenire rudele care fac
parte din clasa a II-a de mostenitori, alcatuita din ascendentii
privilegiati (parintii defunctului) si colateralii privilegiati (fratii si
surorile defunctului si descendentii lor). Ei se numesc privilegiati,
deoarece inlatura de la mostenire pe ceilalti ascendenti si colaterali,
denumiti ordinari, care fac parte din clasele de mostenitori
subsecvente. Intrucat aceasta clasa cuprinde doua categorii de rude,
numindu-se clasa mixta, urmeaza sa analizam separate

www.ianculescul.co
m
problemele care se pun in legatura cu ascendentii privilegiati,
respectiv colateralii privilegiati, cu precizarile care se impun din cauza
concursului dintre ei inauntrul aceleiasi clase.

A.Ascendentii privilegiati:

Ascendentii privilegiati sunt parintii - tatal si mama - defunctului,


din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie.In cazul adoptiei cu
efecte depline, parintii firesti ai celui adoptat, indiferent ca sunt din
casatorie sau din afara casatoriei, pierd orice vocatie succesorala la
mostenirea lasata de cel adoptat, fiindca inceteaza raporturile de
rudenie dintre ei. In cazul adoptiei cu efecte restranse, indiferent daca
adoptatorul, este sau nu sotul unuia dintre parintii firesti, vocatia
succesorala a ambilor parinti se mentine, intrucat aceasta adoptie nu
intrerupe legaturile de rudenie ale adoptatului cu parintii firesti.

Deoarece in cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul devine ruda


cu adoptatorul si cu rudele acestuia ca si un copil firesc, iar raporturile
cu parintii si alte rude firesti inceteaza, nimeni nu a pus la indoiala
vocatia succesorala a adoptatorului la mostenirea lasata de cel
adoptat. Adoptatorul are vocatie succesorala la mostenirea lasata de
adoptat si in cazul adoptiei cu efecte restranse, caci in privinta
raporturilor de rudenie dintre el si adoptat nu exista deosebire intre
cele doua feluri de adoptie.

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor


privilegiati:

Ascendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume


propriu ,nu si prin reprezentare si nu sunt obligati la raportul donatiilor.
Ei sunt mostenitori rezervatari si sezinari.
www.ianculescul.co
m
Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati si intre ei si
colateralii privilegiati-exemplu:
a)La mostenirea defunctului X. sunt chemati numai parintii acestuia
(neexistand colaterali privilegiati si sot supravietuitor) mostenirea se
imparte intotdeauna in mod egal (art. 670 alin. 2 C. civ.), in functie de
numarul lor, potrivit principiului egalitatii intre rudele din aceeasi clasa
si din acelasi grad chemate la mostenire.In cazul adoptiei cu efecte
restranse adoptatorul (sau adoptatorii) vin la mostenire alaturi de
parintii firesti. Daca numai unul dintre parinti (firesti sau din adoptie)
traieste la data deschiderii succesiunii, el va prelua intreaga
mostenire.
b)Daca ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu colateralii
privilegiati, partea ascendentilor se stabileste astfel: daca exista un
singur parinte, el va primi ¼ din mostenire, ¾ revenind colateralilor
privilegiati (indiferent de numarul lor); iar daca traiesc ambii parinti, ei
vor culege o jumatate din mostenire ( cate ¼ fiecare), cealalta
jumatate revenind colateralilor privilegiati (art. 671, 673 C. civ.) si in
acest caz indiferent de numarul lor. Intrucat in cazul adoptiei cu efecte
restranse parintii firesti vin la mostenire alaturi de adoptator, concursul
dintre el va afecta nu cota colateralilor privilegiati, ci cotele lor
succesorale; respective partea de ½ a parintilor va fi impartita intre ei,
astfel incat vor lua in mod egal, o cota de 1/4, 1/6 sau 1/8.
c)Daca, alaturi de clasa a II-a de mostenitori, este chemat la mostenire
si sotul supravietuitor al defunctului, mai intai se stabileste cota ce se
cuvine acestuia si restul se imparte intre mostenitorii din clasa a II-a,
dupa regulile aratate.
B.Colateralii privilegiati:

Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului si


descendentii acestora pana la gradul IV inclusiv (nepotii si stranepotii
de frate-sora).

www.ianculescul.co
m
Fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pot fi din casatorie
(aceeasi casatorie sau casatorii diferite), din afara casatoriei sau din
adoptia cu efecte depline.

Regula generala este ca mostenirea ce se cuvine colateralilor


privilegiati se imparte,intre fratii si surorile defunctului, in mod egal,
adica pe capete, potrivit principiului egalitatii intre mostenitorii de grad
egal. Tot astfel se imparte mostenirea si intre descendentii din frati si
surori daca ei vin la mostenire in nume propriu. In schimb daca
descendentii din frati si surori vin la mostenire prin reprezentare, chiar
daca sunt de grad egal, impartirea se face pe tulpini si subtulpini.

Impartirea pe linii este o modalitate speciala de impartire a


mostenirii care se aplica in acele cazuri in care, in calitate de colaterali
privilegiati, sunt chemati la mostenire frati si surori ai defunctului care
nu sunt din aceiasi parinti. Din acest punct de vedere fratii si surorile
defunctului pot fi de trei categorii: frati buni (primari), frati consangvini
(consangeri) si frati uterini.
Daca la mostenire sunt chemati frati si surori facand parte din
aceeasi categorie, mostenirea se va imparti potrivit regulii generale. In
schimb, daca la mostenire sunt chemati frati si surori din categorii
deosebite atunci mostenirea sau partea din mostenire ce se cuvine
colateralilor privilegiati se imparte in parti egale, corespunzatoare celor
doua linii; linia-jumatatea-paterna si linia-jumatatea-materna. Fratii
buni vor lua cota-parte corespunzatoare din ambele jumatati.
(privilegiul dublei legaturi).

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor


privilegiati.

www.ianculescul.co
m
Fratii si surorile defunctului pot veni la mostenire numai in nume
propriu, in schimb descendentii lor, asa cum am vazut, pot beneficia si
de reprezentarea succesorala. Colateralii privilegiati nu sunt
mostenitori rezervatari, nici sezinari si nu sunt obligati la raportul
donatiilor.

Impartirea mostenirii intre colateralii privilegiati-exemplu:

Problema care se pune este de a sti cum se imparte intre colateralii


privilegiati mostenirea sau partea de mostenire ce li se cuvine, adica:
intreaga mostenire daca vin singuri la mostenire; ¾ sau ½ din
mostenire daca vin in concurs cu unul, respectiv doi sau mai multi
ascendenti privilegiati, tinandu-se seama, daca este cazul, si de cota-
parte din mostenire ce se defalca mai intai sotului supravietuitor al
defunctului care concureaza cu aceasta clasa de mostenitori legali.

3.Clasa a treia de mostenitori legali: ascendentii


ordinari

Daca defunctul nu are mostenitori din primele doua clase sau


cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, legea cheama la
mostenire pe ascendentii ordinari, adica ascendentii defunctului, altii
decat parintii lui; bunici, strabunici etc. fara limita in grad.

Ascendentii ordinari pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau,


in cazul adoptiei cu efecte depline, din rudenia civila rezultat al
adoptiei. Daca cel care lasa mostenirea a fost adoptat cu efecte
restranse, ascendentii lui ordinari se vor recruta dintre rudele sale
firesti.

www.ianculescul.co
m
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al ascendentilor
ordinari:

Ascendentii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu


(nu si prin reprezentare), nu sunt mostenitori rezervatari si nici obligati
la raportul donatiilor. In schimb, fiind rude in linie directe cu defunctul,
sunt mostenitori sezinari.

Impartirea mostenirii intre ascendentii ordinari:

Ascendentii ordinari sunt chemati la mostenire in ordinea


gradelor de rudenie (principiul proximitatii gradului de rudenie); bunicii
(rude de gradul II) inlatura de la mostenire pe strabunici (rude de
gradul III) etc. Intre ascendentii ordinari chemati la mostenire (fiind de
grad egal) se aplica principiul egalitatii. Daca la mostenire este chemat
si sotul supravietuitor al defunctului se va stabili mai intai cota ce se
cuvine acestuia, restul impartindu-se intre ascendentii ordinari potrivit
celor doua principii aratate.

4. Clasa a parta de mostenitori legali:colateralii


ordinari

Daca defunctul nu are mostenitori din primele trei clase sau cei
existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire legea cheama la
mostenire pe colateralii ordinari, adica rudele colaterale ale defunctului
care nu sunt frati sau surori ori descendenti ai acestora. Ei sunt
chemati la mostenire pana la gradul IV inclusiv, deci unchi, matusi, veri
primari si fratii sau surorile bunicilor defunctului. Colateralii ordinari pot
fi din casatorie, din afara casatoriei sau, in cazul adoptiei cu efecte
depline, din rudenia civila rezultat al adoptiei.

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al colateralilor


ordinari.
www.ianculescul.co
m
Colateralii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu
sunt mostenitori rezervatari, nici sezinari si nici obligati la raportul
donatiilor.

Impartirea mostenirii intre colateralii ordinari.

Colateralii ordinari sunt chemati la mostenire in ordinea gradelor de


rudenie (principiul proximitatii gradului de rudenie); unchii si matusile
(rude de gradul III) inlatura de la mostenire pe verii primari si fratele
sau sora bunicilor defunctului( rude de gradul IV). Intre colateralii
ordinari chemati la mostenire se aplica principiul egalitatii. Daca la
mostenire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului se va
stabili mai intai cota ce se cuvine acestuia, restul impartindu-se intre
colateralii ordinari potrivit celor doua principii aratate.
www.ianculescul.co
m

Bucuresti,
NR. …./ ……….2010

ADEVERINTA

Prin prezenta se adeverește ca dl.................. a efectuat practica de specialitate la CABINET


INDIVIDUAL DE AVOCATURA..........................., in perioada 00.05.2010 – 00.06.2010, cu număr
de 6 ore/zi, conform Planului de Invatamant al Facultății.

Se eliberează prezenta pentru a-i servi la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Spiru
Haret”.

Semnătura si stampil
Avocat,