SUBIEVTUL TEZEI DE LECENTĂ - MOȘTENIREA

LEGALA ȘI CLASELE DE MOȘTENITORI

INTRODUCERE
Actualitatea și importanța problemei abordate:
Moștenirea legală apare în cazul în care persoana decedată nu a lăsat testament sau în
cazul în care testamentul lăsat a fost declarat nul, dacă succesorul testamentar este nedemn. În
acest caz, se vor aplica regulile moștenirii legale, potrivit cărora averea le revine moștenitorilor
legali, care sunt, de obicei, membrii familiei.
Dacă testamentul se referă doar la o parte din avere, moștenirea celeilalte părţi a masei
succesorale are loc conform moştenirii legale. Codului Civil al Republicii Moldova, cuprinse în
Cartea a-IV-a intitulată “Moștenirea”, și anume în art. 2162 – art. 2575. Din acest considerent,
credem că moștenirea legală constituie o temă actuală, care necesită analizată multiaspectual,
pentru a se putea stabili cu certitudine cine, când și cum va putea veni la moștenire depe urma
modificărilor.
Conform noilor modificări cartea a Codului civil , reglementările în materie de moștenire,
cuprinse în Cartea a IV-a, au primit o reglementare destul de diferită făță de cele anterioare
modificării, mai ales în cazul moștenirii legale și a clasele de moștenitori. Astfel, cunoșteam
patru clase de moștenitori, iar acum sunt prevăzute cinci., iar drepturile soțului supravețuitor, la
fel au suferit schimbări majore în reglementare.
În materia opțiunii succesorale ai intervenit modificări majore, acceptarea expresă sau
tacită nemaifiind necesară ca și condițiie de a dobîndi moștenirea. Astfel, acceptarea moştenirii
este acţiunea, care exprimă voinţa succesorului legal sau testamentar în dobândirea cotei
cuvenite a patrimoniului succesoral indiferent de locul unde s-ar afla moştenitorul şi din ce ea
este formată.

Scopul și obectivele tezei. Scopul lucrării constă în elaborarea unui studiu complex cu privire la
moștenirii legale, ca un ansamblu de reguli complexe aplicabile de claselor de moștenoitori, în
vederea stabilirii tuturor moștenitorilor legali și a drepturilor succesorale ale acestora.
Având în vedere actualitatea temei și caracterul multilateral al investigației în cauză,
realizarea scopului propus, a impus trasarea următoarelor obiective:
 a defini conceptului de ,,moștenire” și ,,moștenire legală”;
 a identifica caracterelor juridice a moștenirii legale;
 a expune cercul moștenitorilor legali;
  a analiza procedura de deschidere a moștenirii, de configurare a claselor de moștenitori și
a soțului supravețuitor;
 a stabili modalitatea de procedură succesorală în cadrul moștenirii legale.
Sumarul compartimentelor tezei :
CAPITOLUL I - CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA DREPTULUI LA
MOȘTENIRE
1.1 Definirea noțiunii de moștenire, felurile și caracterele juridice ale moștenirii
1.1.1 Definirea noțiunii de moștenire
1.1.2 Felurile moștenirii
1.1.3 Caracterele moștenirii
1.2 Condițiile pentru a putea moșteni
CAPITOLUL II - MOȘTENIREA LEGALĂ CA MODALITATE DE MOȘTENIRE

2.1 Gradele de rudenie, principiile moștenirii legale și clasele de moștenitori

2.1.1 Gradele de rudenie și calitatea de moștenitor
2.1.2 Principiile moștenirii legale
2.2.3 Clasele de moștenitori
2.3 Chemarea la moștenire a soțului supraviețuitor

La finalul lucrarii sunt urmatoare concluzii și recomandări :

După cum am enunțat în lucrare, moștenirea are loc în temeiul legii și/sau
conform testamentului. Prioritară este moștenirea testamentară. În acest caz, persoana, numită
testator, indică prin testament cine sunt moștenitorii – cei care vor dispune de toate bunurile sale
sau de o parte din ele. Testamentul poate fi perfectat atât în folosul rudelor, cât și în folosul
persoanelor terțe. De asemenea, testatorul poate dezmoșteni rudele prin testament, fără a indica
motivul dezmoștenirii. Informațiile privind conținutul testamentului nu se divulgă până la data
deschiderii testamentului.
Noțiunea de „succesiune” este folosită și pentru a desemna transmisiunea globală a
elementelor de patrimoniu de la o persoană juridică dizolvată la alta existentă ori care ia ființă;
aceasta însă nu este o moștenire, fiindcă nu este declanșată de un deces.
Susținem părerea conform căreia, opţiunea legiuitorului de a înlocui noţiunea de
succesiune cu cea de moştenire a avut în vedere şi faptul că art. 46, al in.6 din Constituţie
garantează dreptul la moştenire, dar totodată şi faptul că în concepţia Codului civil noţiunea de
succesiune a primit un sens mai larg. Trebuie arătat că în unele cazuri noţiunea de succesiune nu
poate fi îndepărtată. Astfel, întâlnim instituţia reprezentării succesorale, în domeniul drepturilor
moştenitorilor legali, întâlnim cote succesorale, de asemenea, rezerva cuvenită moştenitorilor
rezervatari se numeşte rezerva succesorală etc.
 Proiectul de modificare și completarea a Cod civil, prevede mai multe schimbări, care
vizează divizarea moştenirii în clase. Astfel, dacă în prezent din clasa întâi de moștenitori fac
parte descendenţii defunctului (fiii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii
după decesul lui, precum şi cei înfiaţi), observăm că ascendenţii privilegiaţi (părinţii, înfietorii)
celui ce a lăsat moştenirea, care făceau parte din clasa întâi, au fost mutați în clasa a doua de
moștenitori legali. La fel și fraţii sau surorile defunctului şi ceilalţi descendenți ai părinţilor
defunctului vin la moştenire, ca parte a clasei a doua, în absenţa părinţilor defunctului. Potrivit
autorilor, aceste două schimbări consolidează clasa întâi de moștenitori legali ca fiind cea a
descendenţilor defunctului şi se asigură o adevărată devoluţiune, adică trecerea moştenirii către
generaţiile mai tinere. Totodată, se reduce numărul de moştenitori legali de clasa întâi şi, astfel,
se evită divizarea exagerată a proprietăţii.
Noua poziție juridică a soțului supraviețuitor în drept succesoral modernizat al Republicii
Moldova reflectă importanța pe care legiuitorul o acordă protejării stării emoționale și
personalității soțului supraviețuitor, deja afectat de decesul soțului de cujus, prin împiedicarea
pierderii mediului de trai din viața de zi cu zi. Această protecție slăbește gradual. Dacă în
primele 40 de zile după deces soțul supraviețuitor are și dreptul de a locui în imobilul lăsat de
defunct (art. 2420), ulterior lui îi revine cota succesorală fixă de ¼ din masa succesorală și
preciputul asupra obiectelor de mobilier și uz casnic. Preciputul, joacă și un rol simbolic, dar și
evită litigiile banale dintre moștenitori privind obiectele care de regulă sunt deja uzate, dar au
creat cadrul de trai comun al foștilor soți.
Într-o asemenea reglementare legea are o față mai umană și ține cont de realitățile că, de
regulă, moștenitorii care nu locuiau cu de cujus nu au un interes particular, de aceeași intensitate
ca soțul supraviețuitor, în obiectele de mobilier și uz casnic.