Sunteți pe pagina 1din 19

Avocatura examen rezolvat. 1.Notiunea de avocatura.

Avocatura este o institutie de drept independenta al societatii civile,menita sa asigure,pe baza profisionala acordarea de asistenta juridica calificata persoanelor fizice si juridice,in scopul apararii drepturilor si libertatilor si interesele legitime,precum si asigurarea accesul la infaptuirea justitie.Profesia de avocat este exercitata de persoanele calificate si abilitate,conform legii,se pledeze si sa actioneze in numele clientilor lor,sa practice dreptul,sa apara in fata unei instante judecatoresti sau sa consulte si sa prezinte in materie juridica clientii lor.Profesia avocat este libera si independenta,cu organizarea si functionare autonoma.in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei de avocat.Activitatea avocatului nu este actvitate de intreprinzator. 2.Istoricul originii si evolutia avocaturii. Cuvintul avocatprovine de la cuvintul latin advocatusad-la,spre,catre si vocatusvoco,ceia ce inseamna in ius-in judecata.In terminologia engleza-advocate,italiana-avvocatio,in rusaadvocatceia ce inseamna mandatar,aparator.Aparut in antichitate,avocatura,la diferite popoare,la diferite etape de tranzitie al societatii s-a dezvoltat ne uniform.In perioada republicana a Romei Antice era o profesie libera si n-a stiut nici o organizare corporativa.Avocatii erau divizati in titulari si netitulari.Primii(titularii)aveau previlegii deosebite,avind functii si in organele statale.Primii oameni car ar putea fi numiti avocati au fost oratorii din vechia Atena.In mod asemanator cu contemporanii lor greci,primii avocati romani aveu pregatire in retorica nu in stiinte juridie,la fel ca si judecatorii in fata carora pledau.Cu toate acestea,spre deosebire de atenieni,romanii au dezvoltat o clasa de specialisti in drept,cunoscuti sub denumirea de jurisconsuli.Ei dadeau opinii juridice pe probleme de drept la toti cei care solicitau astfel de servicii.In secolul 4 lucrurile sau skimbat,iar avocatii romani au devenit avocati in adevarat sens al cuvitului.De ex.in sec.4 avocatii trebuiausa faca parte dintr-un birou de pe langa o instanta de judecta pentru a pleda in fata unui judecator in cadrul acesteia. 3.Istoricu avocaturii in RM. In perioada sovetica,avocatii din Moldova erau obligate sa fie membri ai Colegiului de avocati, Activitatea lor fiind reglementata de o lege fiind bazata pe statutul Avocaturii din URSS din anul 1979.Dupa declararea indepenedentei Moldoveii din 1991,Colegiul Avocatilor si-a continuat activitatea in calitate de asociatie voluntara de avocati,care ofera admiterea in avocatura dupa finisarea unei stagieri si sustinerea de catre candidate a unui examen de calificare.In afara de membrii Colegiului de Avocati,juristii care au sustinut un examen in scris si au primit licenta de le Ministerul Justitiei pentru oferirea serviciilor de asistenta juridica deasemenea puteau servi drept aparatori in cauzele penale.In anul 1999,Parlamentul a adoptat o noua lege cu privire la avocatura,care a inlocuit legislatia sovietica. 4.Locul avocaturii intr-un stat de drept. Dreptul este un element de baza al paturii sociale si avocatul joaca un rol deosebit in acest sens.In statul de drept un avocat trebuie sa satisfaca cerintelor nu doar a clientilor sai,dar si ale justitiei.Dupa cum ne atentioneaza prevederile deontologice,avocatul este mai mult decit un cetatean simplu.El este paznicul justitiei,aparatorul clientilor si partas al unei vechi profesii onorabile si umane.In acest context el are obligatia de a promova interesele statului,de a fi fidel clientilor sai,onest in relatiile cu colegii sai si cu sine insusi.Sistemul juridic al unei societati democratice trebuie sa corespunda cu drepturile indivizilor si sa fie protejate,ca toti sa obtina o Judecata echitabila in afacerile lor ,ca accesula la justitie sa fi liber si ca drepturile apararii sa fie respectate intotdeuna,conform normelor unanim recunoscute.Aceasea subinteleg libertatea

accesului la dovezi,dreptul serviciului la toatea etapele jurisdictionale,precum si dreptul la asistenta juridica acordata in perioade rezonabile. 5.Baza juridical a statutului avocatului in RM. Cadrul juridic al activitatii de avocat se constituie din Cnstitutia Republicii Moldova,Legea cu privire la avocatura din 19 iulie 2002,alte legi care reglemeneaza activitatea mentionata din statutul profesiei de avocat,precum si din tratatele internatioanle la care Republica Moldova este parte. 6.Reglamentarile activitatii de avocat. Reglementarea activitatii de avocat consta in : a)stabilirea conditiilor de baza si a modului de acordarea a asistentei juridice profesionale persoanleor fizice si juridice in RM. b)determinarea formelor de organizare a activitatii de avocat. c)stabilirea genurilor de asistenta juridical. d)stabilirea garantiilor pentru activitatea de acordare a asistentei juridice calificate. e)stabilirea modului de admitere in profesia de avocat. 7.Principiile avocaturii. Execitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale: a)Legalitatii. b)libertatii. c)independentei. d)autonomiei si descentralizarii. e)pastrarii secretului professional. Art.3 din Lege denumeste principiile avocaturii: a)asigurarea drepturilor la aparare garantat de Constitutie. b)libertatea si independenta in activitatea de avocat. c)democratizm si colegialitate in raporturile dintre avocati. d)apartenenta binevola la asociatiile profesionale de avocati. e)asigurarea legalitatii si umanizmului. Mai este :principiul constitutionalitaii . Principiile de organizare:principiul autonomiei;pricipiul organizarii in structurile democratice;principiul colegialitatii organelor de conducere. 8.Princpiul legalitaiii. Este un principiu fundamental in exercitarea profesiei de avocat sis a exprima prin aceea ca:In exercitarea dreptului la aparare recunoscuta si garantata de Constitutie,de lege,de pactele si tratatele la care RM este parte,avocatul are dreptul si obligatia de a stradui,prin toate mijloacele legale,pentru ralizarea liberului acces la justitie,pentru un process echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil,indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor. 9.Principiul nevinovatiei. Acest principiu il gasim in CPP RM in art.8,potrivit caruia:Persoana acuzata de savarsirea unei infractiuni este prezumata nevinovata atit timp cit vinovatia sa nu-I vafi dovedita,in modul prevazut de prezentul cod,intr-un proces judiciar public,in cadrul caruia ii vor fi asigurate toate garantiile necesare apararii sale,si nu va fi constatata printr-o hotarire judecatoreasca de condamnare definitive.Nimeni nu este obligat sa dovedeasca nevinovatia sa.Concluziile despre vinovatia presoanei de savirsirea ifractiunii nu pot fi intemeiate pe presupuneri.Toate dubiile in probarea invinuirii care nu pot fi inlaturate,in conditiile prezentuli cod,se interpreteaza in nevinovatie din diferite ate,putem trage concluzia ca acesta presupune: 1.Invinuitul sau inculpatul este prezumat nevinvat pin ace vinovatia sa nu afost stabilitia printr-o hot.judecatoreasca definitiva.

2.Vinovatia acestuia se stabileste in cadrul uni process judiciar cu respectarea garantiilor procesuale,deoarece simpla invinuire a aorganelor de urmarire penala nu reprezinta si stabilirea vinovatiei. 10. Dreptul de asistenta juridical calificata. Orice persoana are dreptul sa-si aleaga in mod liber avocatul pentrua fi consultata si reprezentata de aceasta in materie juridical.Statul asigura accesul la asistenta juridical calificata tuturor persoanelor in conditiile prezentei legi.Persoanele fizice sau juridice sunt in drept sa beneficieze, In mod stabilit,de asistenta juridical a oricarui avoat in baza de accord al partilor.In cazurile prevazutr de lege,plata pentru asistenta juridical calificata se achita de la bugetul de stat.Pornind de la starea materiala a persoanei,avocatul poate acorda acesteia asistenta juridica in mod gratuit. Avocatii din RM sint in drept sa indeplineasca unele delegatii sau sa exercite profesia de avocat in alte state,daca aceasta este prevazut de legislatia statului respective. 11.Structura legii cu privire la avocatura. Legea cu privire la avocatura din 19.07.2002 este alcatuita din 12 capitole;69 de articole. Capitolul 1-dispozitii generale. Cap.2-Avocatii. Cap.3- Admiterea profesiei de avocat. Cap.4-Leentierea profesiei de avocat. Cap.5-Formele de organizare a activitatii de avocat. Cap.6-Asociatiile de avocati. Cap.7-Organele de autoadministrare aleavocatilor. Cap.8-Garantiile pprofesiei de avocat.Drepturile si obligatiile avocatilor. Cap.9-raspunderea disciplinara a avocatilor. Cap.10-organizarea si remunerarea activitatii de avocat.Asigurarea si impozitarea. Cap.11-Relatiile cu organizatiile similare din alte tari si cu organizatiile internatioanle. Cap.12-Dispozitiile finale si tranzitorii. 12.Formele de organizare a profesiei de avocat. Profesia de aocat se exercita,la discretia fiecarui avocat.in urma din urmatoarele forme: a)cabinet al avocatului; b)birou asociat de avocati. Avocatul poate I fondatorul al unui cabinet sau al uni birou asociat de avocati.Denumirea cabinetului avocatului include numele si prenumele acestuia.Biroul asociat de avocati poate avea denumire.In Cabinetul avocatului isi exercita profesia un singur avocat(fondatorul cainetului).cabinetul avocatului activeaza si se prezinta in raporturile juridice ca persoana fizica. Biroul asociat de avoati-este fondat de doi si mai multi avocati(fodatori ai biroului).Avocatii isi exercita profesia de sine statator.Biroul asociat de avocati este persoana juridical,dispune in conturi in banca si de stampila,este condus de un avocat ales de membrii biroului. 13.Cadrul juridic al activitatii de avocat. Cadrul juridic al activitatii de avocat se constituie din Constitutia RM,Lecea cu privire la avocatura din 19 iulie 2002,alte legi care reglementeaza activitatea mentionata sin statutul profesiei de avocat,precum si din tratatele internatioanle la care RM este parte. 14.Principiile organizarii si activitatii avocatului. Principiile de organizare. Principiul autonomiei. Pricipiul organizarii in structurile democratice. Principiul colegialitatii organelor de conducere.

15.Principiul autonomiei. In exercitarea profesiei,avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii,presiuni,constringeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor personae fizice sau persoane juridice.Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege. 16.Principiul colegialitaii organelor de coducere. Colegialitatea impune ca relatiile dintre avocati sa fie bazata pe incredere,spre interesul clientului si pentru a evita atit procesele inutile,cit si orice compartiment sciccesibil sa afecteze reputatia profesie.Colegialitatea nu poate fi in contradictii cu interesele avocatilor si interesele lientelor.Avocatul este obligat sa manifeste fata de orice coleg avocat un comportament collegial si loial.Adresindu-se catre un alt coleg avocat,sau vorbind despre acesta,avocatul ese obligat,inainte de a-i pronunta numele si pronumele acestuia,sa utilizeze cuvintelr domnule avocat,doamna avocat,iar in adresarea catre membrii Consiliului Baroului,membrii Comisiei de lecentiere a profesiei de avocat, membrii Comisiei pentru etica si disciplina si catre seful baroului de avocati sa utilizeze cuvintul maestre. 17.Principiul pastrarii secretului professional. Secretul professional este de o ordine publica.Avocatul este daor sa pastreze secretul professional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata.El nu poate fi obligat de nici o circumstanta si de catre nici o persoana sa divulge secretul professional.de asemenea,nu poate fi dezlegat de secretul profesioanl nici de catre clientul sau snici de catre o alta autoritate sau persoana.De la aceasta indatorire exista o singura exceptie si anume cazurile in carea avocatul este urmarit penal,disciplinar,sau atunci cind exista o contestatie in privinta onorariilor convenite,dar exclusive pentru necesitati stricte pentru apararea sa.Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica avocatul sa foloseasca informatiile cu privire la un fost client,daca acestea au devenit publice. 18.Garantiile profesiei de avocat.Drepturile si obligatiile avocatului. Se interzice imixtiunea(amestecul)in exercitarea profesiei de avocat.Statul asigura respectarea si protejarea libertatii in exercitarea profesiei de avocat,fara discriminare si fara interventii nejustificate din partea autoritatilor sale sau a plublicului.Perchezitionarea domiciliului sau a spatiului in care avocatul acorda asistenta juridical,a transportului utilizat de acesta,ridicarea obiectelor si documentelor ce apartin avocatului,controlul si ridicarea corespondentei postale si telegrafice,interceptarea convorbirelor telefonice si de alt obiect nu pot fi facute decit prin hotarire a instantei de judacata.Avocatul nu poate fi supus perchizitiei corporale sau controlului personal in timpul exercitarii atributiilor profesionale,cu exceptia cazurilor de infractiune flagranta.In caz de retinere a avocatului sau de tragere la raspundere penala,organelle care au efectuat masurile in cauza este obligat sa informeze Ministerul Justitie si Consiliul Uniunii Avocatilor in decurs de 6 ore din momentul retinerii sau tragerii la raspundere penala.Insultarea,calomnirea avocatului,amenintarile la adresa acestuia,actele de violenta comise impotriva lui in timpul exercitarii atributiilor profesionale si in legatura cu aceasta se pedepsesc conform legii.Avocatul nu poate fi interogat referitor la esenta raprturilor sale cu persoana careia ii acorda sau i-a acordat asistenta juridica.Instantele judecatoresti si organelle de urmarire penala ii asigura avocatului spatiu pentru exercitarea atributiilor profesionale in incinta instantelor respective.Nici o autoritate publica nu poate influenta direct sau indirect si nu poate controla contractul dintre avocat si client. Avocatul are dreptul:a) sa reprezinte interesele legitime le clientului in instanta de judecata,in organelle de drept,in autoritatile publice,in alte organizatii. b)sa ia cunostinta cu toate materialele cauzei inrcredintate din momentul incheierii contractului de acordare a asistententei juridice,sa faca notite si copii. c)sa colecteze independent,sa fixeze sis a prezinte informatii referitoare la circumstantele cauzei.

d)sa solicite informatii,refeinte si copii ale actelor necesare pentru acordarea asistentei juridice intantelor judecatoresti,organelor de drept,autoritatilor publice,altor organizatii,care sunt obligte sa elibereze actele solicitate e)sa solicite,cu acordul clientului,concluziile specialistilor in solutionarea problemelor care au aparut cu acordarea asistentei juridice si care necesita cunostinte speciale in diferite domenii de activitate. f)sa prezinte organelor competente si mass-media cereri si demersuri,sa depuna in modul stabilit contestatii si petitii privind actiunele si deciziile prin care se incalca drepturile clientului si drepturile avocatului in exercitarea profesiei sale. Avocatul este obligat:a)sa pledeze pentru liberal acces la justitie,pentru un process echitabil realizat intr-un termen rezonabil. b)sa acorde asistenta juridical conform cotractului incheiatcu clientul sau cu oficiulbteritoreal al Consiliului National pentru Asistenta Juridica Garantata de stat. c)sa acorde asistenta juridical garantata de statin volumul solicitat de oficiile teritoreale ale Consiliului National pentru Asistenta Juridica Garantata de Stat. d)sa aplice,in exercitarea profesiei sale,mijloacele si metodele prevazute de lege pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale clientului. e)sa tine dosarele de asistenta juridical in modul stabilit de statutul profesiei de avocat. f)sa tina registrul actelor certificate in condiiile art.8 alin(4).Forma si continutul registrului se aproba de catre Consiliul Uniunii Avocatilor. g)sa depuna de spatiu necesar pentru acordarea asistentei juridice. h)sa informeze MInisterul Justitiei si Consiliul Uniunii Avocatilor,in termen de10 zile,despre schimbarea datelor de contat,a sediului cabinetului sau biroului asociat de avocati. i)sa urmeze annual cursuri de formare profesionala cotinua,in volum de cel putin 40 de ore,conform planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocatilor,aceste cursuri finalizind cu prezentarea unui raport. j)sa prezinte Consiliului Uniunii Avocatilor,in termen de 5 zile de la sandenta,dovada achitarii amenzii. k)sa respecte normele Codului deontologic al avocatului si prevederile statutului profesiei de avocat. 19.Raspunderea disciplinara Avocatii raspund disciplinar pentru actiunile prin care se incalca prevederile prezentei legi,normele Codului deontologic al avoacatului si prevederile altor acte normative ce reglementeaza activitatea avocaturii.Petitiile referitoare la actiunele avocatilor,precum si informatia cu privire la abaterile disciplinare comise de avocat in timpul exercitarii atributiilor profesionale,sa examineaza de catre Comisia pentru etica si disciplina.In cazul unur temeiuri suficiente,comisia dispune efectuarea unui control.Controlul se efectuiaza de catrea membrii comisiei sau se pune in sarcina baroului.Comisia pentru etica si disciplina adopta una din urmaoarele deizii: a)privind aplicarea sanctiunii disciplinarea; b)privind efectuarea unui control suplimentar; c)pivind lipsa incalcarilor in actiunele avocatului.Decizia Comisiei petru etica si disciplina sa face publica.Avocatului caruiai s-a intentat o procedura disciplinara este in drept sa asiste la examinarea chestiunii privind tragerea lui la raspundere disciplinara sis a dea explicatii nemijlocit Comisiei pentru etica si disciplina. Sanctiunele disciplinare sunt;a)avertizarea b)mustrarea. c)amenda de la 1000 la 3000 de lei,care se face venit la bugetul Uniunii Avocatilor.Plata amenzii se face in termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei privind aplicarea sanctiunii disciplinare sub forma de amenda. d)suspendarea activitatii de avocat.

e)retragerea licentei pentru exercitarea profesiei de avocat.La aplicarea sanctiunii disciplinare se tine cont de gravitatea abaterii,de circumstantele in care a fost comisa,de activitatea si comportamentul avocatului.Decizia Comisiei pentru etica si disciplina priind aplicarea sanctiunii disciplinare poate fi contestata in conteciosul administrative. Termenele de prescriptive;Procedura disciplinara nu poate fi intentata,iar cea intentata se claseaza,daca din momentul comiterii abaterii a trecut un an.In acest caz nu se ia in calcul perioada pierderii temporare de catre avocat a capacitatii de munca,aflarii acestuia in concediusi timpul aflarii cauzei in procedura disciplinara.Sanctiunea disciplinara se aplica cel mult peste 2 luni de la data contestarii abaterii,fara ase lua in calcul perioada perderii temporare de catre avocata a capacitatii de munca si aflarii acestuia in concediu. Anularea sanctiunii disciplinare:Daca in decurs de un an de la data aplicarii sanctiunii disciplinare avocatul sanctionat nu comite o noua abatere,se considera ca acesta nu a fost supus sanctiunelor discipliare.Comisia pentru etica si disciplinaeste in drept sa anuleze sanctiunea disciplinara,pina la expirarea termenului de un an,din propria initiative,la solicitarea avocatului,in temeiul demersului baroului sau al asociatiei de avocat. 20.Raporturile avocatilor cu autoritatile publice. Instantele judecatoresti,autoritatile de ancheta,autoritatile notariale,precum si organizatiile administratiei trebuie sa autorizeze participarea avocatului in exercitarea functiei de reprezentare a intereselor clientului sau.Ministerul JUstitiei poate permite unui avocat,avind conditii bune de serviciu si o experienta profesionala cel putin 10 ani de a devein notar.In raporturile cu organelle de urmarire penala,instantele judecatoresti si autoritatile publice,avocatul ese dator sa aiba un comportament respectos si loial.Trebuie sa respecte in sedinta solemnitatea si caracterul contradictorial al dezbaterilor.Apara si reprezinta clientul in mod constiincios,fara a tine cont de propriile sale interesesu ale tertii persoane si ici alte circumstante ce l-ar putea influenta.Avocatul nu este in drept sa furnizeze judecatorului,cu buna stiinta,o informatie falsa ori de alta natura,sa-0l induca pe acesta in eroare.Normele aplicabile in cazul realatiilor dintre avocat si judecator se aplicain egala masura si in cadrul relatiilor avocatului cu reprezetantii organelor de urmarire penala sa ai autoritatilor publice.Statul garanteaza avocatilor posibilitatea de exercitarea a profesiei si contribuie la cererea de conditii favorabile in acest scop.Ministerul Justitiei,in limitile competetei sale;a)acorda sprijin avocatilor si organelor lor de autoadministrare in exercitarea profesiei de avocat. b)contribuie la reciclarea avocatilor. c)acorda asistenta metodologica la solicitarea avocatului si asiciatiilor de avocati. d)elibereaza licenta pentru exercitarea profesiei de avocatsi tine registrul licentelor. e)inregistreaza si tine registrul cabinetelor avocatilor si birourilor associate de aocati. f)aproba documentele prevazute de prezenta lege. Autoritatile administratiei publice locale;a)contribuie la asigurarea birourilor de avocati cu spatii adaptate pentru desfasurarea activitatii. b)in caz de necessitate,acorda birourilor si asociatiilor de avocati inlesniri,inclusive la achitarea arendei spatiilor. c)realizeaza,in colaborare cu organele de autoadministrare ale avocatilor,alte masuri in scopul asigurarii liberului acces la asistenta juridical calificata. 21.Asociatiile de avocati. In scopul apararii drepturilor si intereselor lor,avocatii sint in drept sa se asocieze,pe principii binevole,conform legislatiei cu privire la organizatiile necomerciale,in asociatii profesionale locale,centrale si internationale,in baza calitatii de membru individual sau colectiv,sis a se inregistreze in mod stability.Asociatiile de avocati,specificate,pot acorda asistenta materiala avocatilor din cadrul acestor asociatii si membrii familiilor acestora.Asociatiile de avocati centrale si cele internationale pot avea structuriregionale.

22.Organizarea si functionarea organelor de autoadministrare ale avoatilor. Organele de autoadministrare ale avocatilor sint organizate si functioneaza in baza principiului autonomiei,in limitele competentelor pprevazute de prezenta lege.Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face prin vot secret.Organele de conducere colegiale adopta hotarire prin vot deschis.Deliberarile si votul constituie secret prefesional. 23.Legea despre mediere. Medierea reprezinta o mdalitate de rezolvare a litigiilor pe cale amiabila,cu ajutorul unor terte persoane,specializata in calitate de mediator,in conditii de neutralitate,impartialitate,confidentialitate,contradictorialitatesi egalitate a partilor.Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului,ca persoana apta sa faciliteze negocierele dintre ele sis a le sprijine in solutionarea litigiului,prin gasirea unei solutii reciproc convenabile,eficiente si durabile.Medierea trebuie sa se desfasoare in conditii de siguranta deplina,atit entru parti cit si pentru mediator. Temeiul medierii-Medierea este facultative.Daca legea nu prevede altfel,partile pot decurge la mediere binevol,inclusive dupa intentarea unui process in instantele competente,in orice faza a acestuia.In orice conventiete ,partile pot introduce o clauza de mediere.Validitatea clauzei de mediere este independenta de validitatea conventiei din care face parte.Organele judiciare si arbitrale,precum si alte autoritati cu atributii jurisdictionale pot informa partile asupra posibilitatii si avantajele folosirii procedurii de mediere si le pot indruma sa recurga la aceasta petru solutionarea litigiilor dintre ele. 24.Genurile de asistenta judiciara calificata. Avocatii acorda persoanelor fizice si juridical urmatoarele genuri de asistenta juridical calificata: a)ofera cinsultatii si explicatii,expun concluzii cu privire la problemele juridice,prezinta informatii verbale si in scris referitoare la legislatie; b)intocmesc documete cu character juridic; c)reprezinta interesele lor in instanta de judecata; d)reprezinta interesele lor in materie juridical in relatii cu autoritatile publice,notarii publici,executorii judecatoresti si cu alte persoane fizice si juridice; e)participa la urmarirea penala si dezbateri judiciare in cauzele penale in calitate de aparator sa reprezentatnt al victemei,al partii civile,al partii civilmente responsabile si al martorilor. Acordarea asistentei judiciare calificata prevazuta la alin.(1) lit.c) si e)de catre o persoana fizica sau juridical care nu are calitatea de avocat se pedepseste,ldaca legea nu prevede altfel. Avocatia acorda persoanelor fizice si juridice si alte genuri de asistenta juridical,neinterzise de lege,atit in cazul unor delegatii unice,cit si delegatiilor pe termen lung.In procedura de acordare a asitentei juridice,avocatul poate adeveri copii se extrase din acte si poate certifica semnaturile de pe actele necesare pentru acordarea asistentei juridice.Avocatul nu poate efectua aceste actiuni pentru sine,pentru membrii familiei sale,pentru rude sau afini.Actiunele specificate se certifica prin semnatura si stampila avocatului, indicarea datei si mentionarea corespunderii cu originalul. 25.Acordarea asistentei juridice acordate de stat. Asistenta juridical acordata de stat-acordarea a serviciilor juridice prevazuta in prezenta lege din contul mijloacelor destinate acordarii unor astfel de servicii persoanelor care nu dispun de sfuficiente mijloace financiare pentru plata lor si care intrunesc conditiile stipulate in prezenta lege; Persoanele autorizate acorda urmatoarele tipuri de asistenta juridical garantata de stat: a)asistenta juridical primara-furnizarea de informatii privind sistemul de drept al RM,privind actele normative in vigoare,drepturile si obligatiile subiectilor de drept,privind modalitatea de realizare si de valorificare a drepturilor pe cale judiciara si extrajudiciara;acordare de consultanta

in probleme juridice;acordare de asistenta in vederea intocmirii actelor juridice;acordare a altor forme de asistenta,care nu intra in categoria de asistenta juridica calificata; b)asistenta juridical calificata-acordare a serviciilor juridece de consultanta,reprezentareasi/sau apare in organelle de urmarire penala.in instantele judecatoresti pe cauze penal,contraventioanle,civile sau contecios admenistrativ,reprezentate in fata autoritatilor administrative publice; 26. Etica profesionala a avocatului. In munca sa avocatul trebuie sa fie ghidat de Lege,de drepturile deontologiei si propriile sale convingeri.El trebuie sa-si aleaga modul de actionare independent si nu se refera la alta persoana decit la clientul sau,in momentul deciziei.Relatiile dintre avocat si client sunt bazate pe onestitate,probitate,echitate,corectitudine,sinceritate si confidentialitate. 27. Codul deontologic al avocatului. In executarea profesiei avocatului este obligat sa ationeze pentru asigurarea accesului liber la justitie si a dreptului la un process echitabil,sa actioneze prin toate mijloacele lagale pentru a proteja profesia,demnitatea si onoare corpului de avocati.Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt attribute exclusive a persoanei ce exercita profesia in temeiul legii si al prezentului Cod.Normele de deontologie profesionala din prezentul Cod sunt destinate sa garanteze buna indeplinre de catre avocat a mesiunii sale pentru functionare a justitie si realizarea drepturilor juridice.Juramintul avocatului costituie esenta juridico-morala de exercitare a profesiei. Nerespectarea juramintului si a ormelor prezentului Cod va constitui temei pentru intentarea unei proceduri de raspundere disciplinara a avocatului.In exercitarea dreptului sau de a asista si a reprezenta clientul in fata tuturor instantelor,autoritatilor si institutiilor avocatul este in drept sa aplice orice mijloace de exercitare a dreptului de aparare prevazute de lege. 28. Avocatul poporului-garantat al apararii drepturilo si libertatilor cetatenilor. Avocatul Poporului este o institutie centrala de stat.Este ecgivalentul institutiei ambudsmanul European, institutie de origine suedeza(1766).In alte tari este cunoscuta sub alte denumiri,precum; comisar parlamentar,aparator al poporului,aparator public,mediator public,procurer parlamentar. Rolul fundamental al avocatului poporului este de a apara drepturile si libertatile cetatenesti,in gebere,in raport cu autoritatile publice si in special cu cele executive.Avocatul poporului ar putea devein un antidote puternic contra birocratiei. 29. Arta oratorica a avocatului. Avocatul poate sa nareze(sa povesteasca) faptele in citeva cuvinte.Neputind sa expuna prea multe fapte,el le sugereaza fara sa expuna totul in mod explicit,avocatul trebuie neaparat sa precizeze ceea ce este essential in process,iar ceea ce nu este essential este obligat macar sa sugereze.Cu arta sa deosebita,care ar trebuie sa se ridice intotdeauna pina la artistic,avocatul va ajunge ca prin foarte putine cuvinte sa sugereze tot ceea ce trebuie spus, in asa fel incit judecatorul sa inteleaga exact ce s-a intimplat ori cite detalii ar cauta sa imagineze sa nu fie nici unul fals.Un mod de a sugera este chiar desrierea personajelor care i-au parte la le actiune.Claritatea este prima regula a unui stil adecvat,este folosirea fiecarui cuvint dupa intelesul sau prcis,admis de toata lumea.Profesia de aocat-necesita arta,talent si vocatie. 30. Formele de organizare a activitatii de avocat. Profesia de avocat se exercita,la discretia fiecarui avocat,in urma din urmatoarele forme; a) cabinet al avocatului; b) birou asociat de avocati; Avocatul poate fi fondator doar al unui cabinet sau al unui birou asociati de avocat.Denumirea cabinetului avocatului include numele si prenumele acestuia.Biroul asociat de avocati poate avea

denumire.Dizolvarea cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocati se efectueaza in conformitate cu legislatia civila.Cabinetul avocatului si biroul asociat de avocati tin registrul contractelor de asistenta juridica incheiate de catre avocati si avocatii stagieri cu clientii lor. Cabinetul avocatului si biroul asociat de avocati activiaza in conditii juridice si economice egale si nu pot fi discriminate unul fata de altul sub aspect financiar,fiscal sau de alta natura. 31. Biroul asociat de avocati. Biroul asociat de avocati este fondat de doi si mai multi avocati(fondatori ai biroului).Avocatii isi exercita profesia de sine statator.Biroul asociat de avocati este persoana juridical,dispune de conturi in banca si de stampila.Raporturile dintre avocatii biroului asociat de avocati sint reglementate in baza de contract.Biroul asociat de avocati este condus de un avocat ales de membrii biroului. 32. Cabinetul avocatului. In cabinetul avocatului isi exercita profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului).Cabinetul avocatului activeaza si se prezinta in raporturile juridice ca persoana fizica. 33. Activitatea avocatului in acordarea consultarii juridice cetatenilor si agentilor economici. Codul Penal al RM,Codul de procedura penala,Codul Civil,Codul de procedura Civila.Lege cu privire la Avocatura (19.07.2002) are menirea sa reglementeze si relatiile avocat-client,care apar in baza de accord,convenit in comun intr partile interesate.In baza Legii cu privire la Avocatura,Avocatul acorda consultatie juridica, care presupune un sfat,lamurire,informatii despre legislatie,alcatuirea cererilor,plingerilor si alte documente cu continut juridic.Trimiterea la prevederile legii este o conditie obligatorie si presupune o consultare eficace.Avocatii acorda persoanelor fizice si juridice urmatoarele genuri de asistenta jridica profesionala; a) ofera consultatii si explicatii,expun concluzii cu privire la problemele juridice,prezinta informatii verbale si in scris referitor la legislatie; b) intocmesc documente cu character juridic; c) reprezinta interesele lor in instantele de judecata,in autoritatile administratiei publice; d) rerezinta interesele lor in materie juridica in relatiiile cu alte persoane fizice sau juridice. Acordurile din aceste domenii prevad in activitatea avocatului consultarea privind legislatia in vigoare,precum si particularitatile aplicarii practice,intocmirea proectelor contractuale,ordine,instructiuni,regulamente si alte acte normative,necesare clientului-o munca asemanatoare cu cea a consultantului juridic la intreprinderi.Deservire juridical este necesara structurilor commercial grandioase,care au un bussines deversificat,caror ii sunt necesare deserviri juridice operative.De regula in obligatiunele avocatului la un astfel de accord nu intra reprezentarea clientului in judecati si argane administrative.Mecanizmul remunerarii in aceste cazuri poate fi precautat adaugator. 34.Consultatiile si explicatiile in chestiuni juridice,informatii verbale si scrise asupra legisltiei. In baza Legii cu privire la Avocatura,avocatul acorda si consultatie juridica,care presupune un sfat,lamurire,informatii despre legislatie,alcatuirea cererilor,plingerilor si alte documente cu continut juridic.Trimiterea la prevederile Legii este o conditie obligatorie si presupune o consultare eficace.Acordindu-I asistenta juridicaclietului,avocatulva respecta toate prevederile Legii cu privire la avocatura si va sesiza in mod corespunzator abaterile de la normele juridice,care prin continuturile lor reprezinta o incalcare a cerintelor moralei.Obligatiile fata de client ar trebui sa fie; - sa-I consulte in ceia ce priveste drepturile is obligatiile juridece,precum si rezultatul relative,consecintele cauzei,inclusive si onorariul; - sa solutioneze cauzele pe cale amiabila;

sa intocmeasca actele necesare pentru a proteja,a respecta si a aplica drepturile in interesele clientilor lor; sa previna conflictul de interse; sa nu accepte o sarja(exagerare) de lucru excesiva,pe care nu sunt in masura sa o indeplineasca.

35. Pozitia procesuala a avocatului-aparator si genul activitatii procesuale effectuate de ed in procedura judiciar-penala. Efectuind apararea in procesul penal,reprezentarea pe dosare penale este una din sarcinile avocaturii in Moldova.Dirzenia,principialitatea,indrazneala aparare in cauzele penale nu deranjeaza,dar sprijina lupta cu criminalitatea,ajutind de a inlatura greselile di dosarele penale. E necesara conditia ca prin aceasta sa se apere doar interesele legitime al invinuitului,si doar cu ajutorul metodelor legitime. Sarcina de baza este de a ne inchipui mai profund despre activitatea avocatului in cauza penala,ca unul din cei mai importanti subiecti ai procedurii penale.In procesul desfasurarii sedintelor judiciare,avocatul nu poate fi o persoana fara o parere oarecare,judecata are dreptul sa ceara de la el determinarea a unei pozitii clare si concrete.La cuvinatarile sale va aduce dovezi atit de dezvinovatirea a inculpatului,cit si calificarea corecta a infractiunii,va clarifica toate circumstantele ce au importanta pentru cauza penala.Cum si in ce mod aparatorul poate demonstra o calitate inalta a cuvintarilor sale la judecata?Ar trebui sa pregateasca din timp sis a munceasca mult la pregatirea ei. 36. Specificul functiei procesuale a avocatului-aparator in procedura penala. Conform Constitutie RM(29 iului 1994),art 26 p.3, in tot cursul procesului partile dispun de dreptul sa fie asistat de un avocat,ales ori numit din oficiu.Apararea in cauzele penale este activitatea avocatului de acordare a asistentei juridce clientului sai in modul prevazut de Lege.In calitate de client pot fi: - partea vatamata; - partea civila; - banuitul; - invinuitul; - inculpatul; - acuzatul; - partea civilmente responsabila,precum si alte persoane cointeresate in consultatii juridice. Potrivit C.P.P al RM art.71 este obligatoriu participarea avocatului in urmatoarele cazuri: - apararea o cere banuitul, invinuitul; - banuitul,invinuitul intimpina dificultati pentru a se apara insusi fiind mut,orb,surd,s-au avind alte dereglari esentiale ale vorbirii,auzului,vederii,precum si defecte fizice sau mintale,care impiedica sa-si exercita singur dreptul la aparare; - invinuitul,banuitul nnu poseda sau poseda nu in deplina masura limba in care se desfasoare proedura penala; - banuitul,invinuitul este tinut in stare de arrest ca masura preventive sau este trimis la expertiza judiciara,psihiatrica in conditii de stationar; - banuitului,invinuituli I se incrimineaza o infractiune grava,exceptional de grava;in cauza respective particupa aparatorul partii vatamate sau al partii civile;in sedinta de judecata in prima instanta,in apel si recurs,preum si la judecarea cauzelor pe caile extraordinare de atac - procedura penala se desfasoara in privinta unei persoane iresponsabile,careia i se incrimineaza savirsirea unei fapte social-periculoase sau care s-a imbolnavit mintal dupa savirsirea asemenea fapte; - procedura se desfasoara in privinta unei persoane decedate la momentul examinarii cauzei.

37. Participarea avocatului-aparator in faza urmaririi penale. Conform Constitutiei RM (29 iuliu 1994) art.26 p.3,in tot cursul procesului partile despun de dreptul sa fie asistat de un avocat,ales ori numit din oficiu.Apararea in cauzele penale este activitatea avocatului de acordare a asistentei juridice clientului sau in mod prevazut de Lege.In calitate de client pot fi;partea vatamata,partea civila,banuitul,invinuitul,inculpatul,acuzatul,partea civilmente responsabila,precum si alte persoane cointeresate in consultatii juridice.Efectuind apararea in procesul penal,reprezentarea pe dosarele penale este una din sarcinile avocaturii in Moldova.Dirzenia,principialitatea,indrazneala aparare in cauzele penale nu deranjeaza,dar sprijina lupta cu criminalitatea,ajutind de a inlatura greselile din dosarele penale.E necesara conditia ca prin aceasta sa se apere doar interesele legitime ale invinuitului si doar cu ajutorul metodelo legitime,Sarcina de baza este de a ne inchipui mai profund despre activitatea avocatului in cauza penala,ca unul din cei mai importanti subiecti ai procedurii penale. Organul care realizeaza procedura penala asigura participarea avocatului solicitat de banuit,invinuit,parte civilmente rsponsabila. 38. Participarea obligatorie a avocatului la proces. Potrivit C.P.P al RM art.69 este obligatorie participarea avocatului in urmatoarele cazuri; apararea o cere banuitul,invinuitul; banuitul,invinuitul intimpinind deficultati pentru a se apara insusi,fiind mut,surd,orb,s-au avind alte dereglari esentiale ale vorbirii,auzuluii,vederii,precum si defecte fizice sau mintale,care impiedica sa-si exercita singur dreptul la aparare; banuitul,invinuitul nu poseda sau poseda nu in deplina masura limba in care se desfasoara procedura penala; banuitul,invinuitul la momentul savirsirii faptei ce i se incrimineaza este un minor; banuitul,invinuitul este military in termen; banuitul,invinuitul este tinut in stare de arest ca masura preventive sau este trimis la expertiza judiciara,psihiatrica in conditii de stationar; bauitului,invinuitului I se incrimineaza o infractiune grava,exceptional de grava; in cauza respective participa aparatorul partii vatamate sau al partii civile;in sedinta de judecata in prima instanta,in apel si in recurs,precum si la judecarea cauzelor pe caile extraordinare de atac; procedura penala se desfasoara in privinta unei persoane iresponsabile,care i se incrimineaza savirsirea unei fapte social-periculoase sau care s-a imbolnavit mintal dupa sairsirea asemenea fapte; procedura se desfasoara in privinta unei persoane decedate la momentul examinarii cauzei.

39. Aparatorul alse si aparatorul din oficiu. Aparatorul conform contractului se invita de catre banit,invinuit,inculpate sau de redele acestuia.Aparatorul din oficiu se invita sa participle la dosar de ctatre organelle de cercetare penala,anchetator,instanta de judecata.Anchetatorul si judecata nu au dreptul sa refuze admiterea aparatorului ales sub pretex ca in process participa aparatorul din oficiu.In asemenea cazuri aparatorul din oficiu se substituiu cu un aparator angajat prin contract.Banuitul,invinuitul,inculpatul au dreptul sa ceara un aparator concret doar in cazul in care sau intentioneaza sa incheie contract cu acesta.In scopul asigurarii concurentei in conditiile inegalitatii economice si posibilitatile judiciare a partilor,avocaturii i-a revenit obligatiunea ce reiese din art.26 al Constitutiei RM de a acorda asistenta juridica din oficiu,gratis,persoanelor in cazurile numite de organelle de cercetare penala si a instantelor judiciare,prevazute si in dispozitiile Codului de procedura penala.Asistenta juridical din oficiu,gratis pentru client nu inseamna fara plata pentru avocat.In astfel de cazuri remunerarea avocatilor se face din contul Asociatilor,colegiilor,barourilor avocatilor,precum si a statului.

40. Participarea avocatuli in sedinta de judecata. Avocatul,la judecarea cauzei,beneficiaza de drepturi egale cu acuzatorul.In cazul neprezentarii in sedinta a avocatului si al imposibilitatii de a-l inlocui in sedinta respective,sedinta de judecata se amina.Pentru lipsa nemotivata,poate fi sanctionat cu amenda judiciara in cazul in care acesta a dus la cheltuieli judiciare suplimentare.Inlocuirea avocatului care nu se prezinta la sedinta se admite doar cu consemtamintul inculpatului.Daca participarea avocatului ales de inculpate este imposibila pe o durata care depaseste termenul de 5 zile,instanta amina sedinta si propune inculpatului sa-si aleaga un alt avocat,iar in caz de refus al inculpatului de a-si allege alt aparator,instanta decide solicitarea desemnarii,de catre coordonatorul oficiuluiu territorial al Consiliului Natioanl pentru Asistenta Juridica Garantata de Stat,a unui avocat care acorda asistenta juridical garantata de stat.Pentru inlocuirea avocatului,instanta stabileste inculpatului un termen de 5 zile.Solutionind chestiunea aminarii sedintei de judecata in legatura cu inlocuirea avocatului,instanta ia in consideratie oportunitatea unei asemenea hotariri,tinind cont de durata de timp dj utilizata pentru judecare,de complexitatea cauzei,de durata de timp necesara pentru studierea materialelor cauzei de catre avocatul care intervine in process,precum si de alte circumstante pentru pregatirea apararii.Instanta ii ofera avocatutului care intervine in process timp suficiet si ii asigura posibilitatile respective pentru a lua cunostinta de materialele cauzei,inclusive de cele cercetate in instanta,si pentru ase pregati de participare mai departe in process,insa inlocuirea avocatului nu necesita reluarea cauzei de la inceput.Avocatul este in drept sa solicite repetarea unor actiuni procesuale dj effectuate in sedinta in lipsa lui daca are de concretizat chestiuni suplimentare. 41. Discutarea si coordonarea posibila amijloacelor de aparare in procesul penal. 42. Participarea aparatorului la actiunele urmarirei penale. Conform prevederilor art.46 CPP,aparatorul,din momentul in care a fost admis sa participle la process,are dreptul sa asiste la actiuni de procedura effectuate cu participarea banuitului,invinuitului,cit si intreprinse in legatura cu demersul banuitului,invinuitului sau al aparatorului. In scopul asigurarii reale a realizarii acestuia drept aparatorul este informat de catre organelle de ancheta in modul stabilit despre actiunele de procedura ce vor avea loc cu participarea banuitului,invinuitului sau effectuate in legatura cu demersul acestora. Absenta aparatorului legal citat,daca a avut posibilitatea de ase prezenta nu constituie un obstacol pentru efectuarea actiunelor de procedura.In asemenea cazuri executarea actelor de procedura in lipsa aparatorului nu pot fi considerate drept incalcare a legislatiei procesual penala. 43. Drepturile si obligatiile aparatorului in procedura penala. Art.68 CPP.Drepturile si obligatiile aparatorului. (1)Aparatorul,in functie de calitate procesuala a persoanei ale carei interese le apara,are dreptul; 1) sa cunoasca esenta banuielei sau invinuirii; 2) sa participle,la propunerea organului respective,la efectuarea de catre organul de urmarire penala a actiunilor procesuale si la toate actiunile procesuale effectuate la solicitarea sa; 3) sa explice persoanei pe care o apara drepturile sis a atentioneze persoana care efectueaza actiunea pricesuala asupra incalcarilor legii comise de ea; 4) sa pregateasca materiala in cauza respective; 5) sa prezinte documente sau alte mijloace de proba pentru a fi anexate la dosarul penal si cercetate in sedinta de judecata; 6) sa ceara recuzarea persoanei care efectueaza urmarirea penala,a judecatorului,procurorului,expertului,interpretului,traducatorului,grefierului; 7) sa inainteze cereri; 8) sa faca obiectii impotriva actiunelor organelor de urmarire penala sis a ceara completarea lor sau includerea obiectilor sale in procesul-verbal respective;

9) sa ia cunustinta de procesele-verbale ale actiunelor effectuate cu participarea lui sis a ceara completarea lor sau includerea obiectilor sale in procesul-verbal respective; 10) sa ia cunostinta de materialele cauzei penale din momentul terminarii urmarirei penale sis a noteze orice date din dosar,sa faca copii; 11) sa participle a sedinta de judecata in prima instanta,in apel,in recurs,precum si la judecarea cauzei pe cale extraordinara de atac; 12) sa pledeze in dezbateri judiciare ; 13) la solicitarea sa,sa primeasca gratuity copii de pe hotarirele care se refera la drepturile si interesele persoanei pe care o apara; 14) sa depuna plingeri impotriva actiunilor si hotarirelor organului de urmarire penala,precum sis a atace sentinta sau orice alta hotarire judecatoreasca finala in cauza respective; 15) sa participle la impacarea cu partea oponenta daca persoana pe care el o apara participa la impacare; 16) sa faca obiectii referitor la plingerile altor participanti la process despre care a fost informat de catre organul de urmarire penala sau a aflat despre ele din alte surse,precum sis a-si expuna parerea in sedinta de judecata referitor la cererile si propunerile altor participanti la proces referitor la chestiunele solutionate de instanta de judecata; 17) sa faca obiectii impotriva actiunelor ilegale ale celorlalti participanti la process; 18) sa faca obiectii impotriva actiunilor presedintelui sedintei de judecata; 19) sa-I fie compensate cheltuielile suportate in cauza penala de la persoana interesele careia le apara sau,in cazurile prevazute de lege,din bugetul statului; 20) sa I se repare prejudicial cauzat de actiunele nelegitime ale orgaului de urmarire penala sau lae instantei; (2) Aparatorul banuituui,invinuitului,inculpatului,\ in scopul calificarii circumstantelor care combat invinuirea,exclude raspunderea penala a persoanei pe care o apara sau atenueaza pedeapsa ori masurile procesuale de constringere,precum si scopul acordarii asistentei juridice necesare,in afara de drepturile prevazute la ali.(1),dispune de asemenea ,de urmatoarele drepturi; 1) sa aiba intrevaderi cu banuitul,invinuitul,inculpatul, fara a se limita numarul si durata lor; 2) sa participle la orice actiune procesuala efectuata cu participarea persoanei pe care o apara daca aceasta o cere persoana pe care o apara sau insusi aparatorul; 3) sa ia cunostinta de materialele prezentate in judecate de catre organul de urmarire penala pentru confirmarea retinerii si necesitatii arestarii. (3) Aparatorul nu este in drept sa interprinda careva actiuni impotriva intereselor persoanei pe care o apara sis a o impiedice sa-si realizeze drepturile.Aparatorul nu poate,contrar pozitiei persoanei pe care o apara,sa recunoasca participarea ei la infractiune si vinovatia de savirsirea infractiunii.Aparatorul nu este in drept sa destainuiasca informatiile care i-au fost communicate in legatura cu exercitarea apararii daca aceste informatii pot fi utilizate in detrimental persoanei pe care o apara. (4) Avoocatul nu este in drept sa renunte nemotivat la aparare.Aparatorul nu este in drept sa-si inceteze de sine statator imputernicirile de aparator,sa impiedice invitarea unui alt aparator sau participarea lui in aceasta cauza.Aparatorul nu este in drept sa transmita altei persoane imputernicirile sale de a participa in cauza respective. (5) Aparatorul nu este in drept,fara consemtamintul persoanei pe care o apara,sa efectueze urmatoarele actiuni; 1) sa o declare vinovata de savirsirea infractiunii; 2) sa declare impacarea persoanei pe care o apara cu parte oponenta; 3) sa recunoasca actiunea civila; 4) sa retraga plingerile persoanei pe care o apara; 5) sa-si retraga apelul sau recursul mpotriva sentintei de condamnare; (6) Aparatorul este obligat; 1) sa se prezinte la chemarea organului de urmarire penala sau a instantei.

2)sa se supuna dispozitiilor legitime ale reprezentantului organului de urmarire penala si ale presedintelui sedintei de judecata; 3) sa nu paraseasca sala de sedinta pina la anuntarea intreruperii,fara permisiunea presedintelui sedintei; 4) sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata; (7) Aparatorul are si drepturi si obligatii prevazute de prezentul cod. 44. Participarea avocatului la dezbaterile judiciare. Insatntele judecatoresti vor tine cont de faptul,ca neindeplinirea prevederilor art.44 Cod de procedura penala privind participarea obligatorie a avocatului la dezbaterile judiciare,precum si in alte cazuri in care interesele justitiei o cer,se considera incalcare esentiala a legii de procedura penala si are drept casarea hotaririi respective.In procesul desfasurarii sedintelor judiciare, avocatul nu poate fi o persoana fara o parere orecare,judecata are dreptul sa ceara de el o determinare a unei pozitii clare si concrete.La cuvintarile sale va aduce dovezi atit de dezvinovatire a inculpatului,cit si calificarea corecta a infractiunii,va clarifica toate circumstantele ce au importanta pentru cauza penala.In procesul exercitarii functiilor sale,avocatul va tine cont pentru a nu invinui pe cineva de incalcarea unei norme de conduita ori juridical,dearece functiile sale sunt nu de a invinui,ci va sesiza aceasta incalcare (prevazuta de lege) si le va adresa instantelor pentru examinare si decizie. 45. Avocatul martorului. In cadrul procesului penal martorul are dreptul ca la participarea in actiuni procesuale sin cadrul urmaririi penale, sa fie asistat de un aparator ales de el ca reprezentat. 46. Functia si pozitia procesuala a avocatului-reprezentant al partii vatamate,ai partii civile si partii civilmente responsabile. Reprezentantii ai victimii,ai partii vatamate,partii civile,partii civilmente responsabile sint persoanele imputernicite de catre acesta sa le reprezinte interesele in cursul desfasurarii procesului in cauza penala.In calitate de reprezentanti ai vctimei,partii vatamate,partii civile si partii civilmente responsabile la procesul penal pot participa avocati si alte persoane imputernicite cu asemenea atributii de catre participantul la procesul respective,prin procura.In calitate de reprezentant al persoanei juridice recunoscuta ca parte civila sau parte civilmente responsabila,se admite conducatorul unitatii respective la prezentarea legitimatiei.In cazul in care recunoasterea persoanei ca reprezentant al victimii,partii vatamate,partii civile,partii civilmente responsabile,se constata lipsa de temeiuri pentru a mentine persoana in calitatea respective,organul de urmarire penala sau instanta inceteaza participarea acestei persoane in calitate de reprezentant.Particiarea reprezentantului inceteaza deasemenea,si in cazurile in care atributiile lui au fost suspendate de persoanele care i-au delegate initial aceste atributii sau reprezentantul care nu este avocat a refuzat sa articipe in continuare in aceasta calitate.Partea vatamata,partea civila,partea civilmente responsabila poate avea citiva reprezentanti,in organul de urmarire penala sau instanta este in drept sa limiteze numarul reprezentantilor care participa la actiuni procesuale sau in sedinta de judecata pina la un reprezentant. 47. Inlaturarea aocatului din procesul penal. Aocatul nu este in drept sa participle la procesul penal in cazul in care este prezenta cel putin una din urmatoarele circumstante; - daca el se afla in relatii de rudenie sau in relatie de dependenta personala cu persoana care a participat la urmarirea penala su la judecarea cauzei. - Daca el a participat in aceasta cauza in calitate de: a) persoana care a efectuat urmarirea penala: b) procuror care a luat parte la desfasurarea proesului penal: c) judecator care ajudecat cauza:

d) grefier,interpret,traducator,specialist,expert sau martor: - daca u poate fi apartor in baza legii sau sentintei instantei judecatoresti. Avocatul care acorda asistenta juridical garantata de stat va fi inlaturat din procesul penal daca persoana pe care o apara are temeiuri reale de a pune la indoiala competenta sau bunacredinta a avocatului si va depune o cerere pentru inlaturarea acestui aparator din proces.Avocatul nu poate prticipa in procesul penal daca a acordat anterior sau acorda in present asistenta juridica unei ale carei interese vin in contradictie cu intersele persoanei pe care o apara,precum si daca se afla in realtii de rudenie sau in relatii de dependenta personala de prima.Cererea de inlaturare din procesul penal a avocatulu se solutioneza de catre procurer sau de instanta si hotarirea respective nu este susceptibila de a fi atacata. 48. Unele aspecte ale activitatii aparatorului in realizarea cailor de atac. Potrivit preveerilor art.307 alin.2 CPPenala avocatul participant la process are dreptul sa declare apel in numele inculpatului cit si in numele sau,coordonind pozitia cu inculpatul.Avocatul care nu a participat in instanta de fond nu poate declara apel in numele sau.Participarea aparatorului la judecarea apelului este obligatorie.Daca in instanta de apel a judecat cauza in lipsa aparatorului decizia acesteia se caseaza cu trimiterea cauzei la rejudecare in aceiasi instanta de judecat.Conform prevederilor art.335-1 CPP judecarea recursului se face cu citarea partilor.Prezenta inculpatului care se afla in stare de arest o decide instanta de recurs.Participarea aparatorului este obligatorie.Conform prevederilor art.308 Cod de PP pentru inculpatul arestat termenul de apel de 10 zile decurge de la inminarea copiei sentintei sau a dispozitivului sentintei, iar pentru persoanele care nu cunos limba in care se s-a desfasurat examinarea cauzei de catre judecata-din ziua inminarii traducerii in scris a sentintei sau a dispozitivului in limba lor materna sau o alta limba pe care o cunosc.Conform prevederilor art.309 CPP recursul in anulare declarat in favoarea celui condamnat,achitat sau persoanei in privinta careia s-a incetat procesul,se judeca cu citarea partilor.Participarea aparatorului in asemenea cazuri este obligatorie.In cazurile in care instantele de judecata rezolva chestiunile privind punerea in executare a sentintei (art.347,348 CPP ) judecata poate admite participarea aparatorului la process,daca cu acesta a fost incheiat contract. 49. Inlaturarea aparatorului din procsul penal. Prin inlaturarea aparatorului se are in vederea indepatarea,excluderea lui din procesul penal.Conform art.72 CPP,(1) aparatorul nu are dreptul sa participle la procesul penal in cazul in care este prezenta una din urmatoarele circumstante: 1) daca el se afla in realii de rudenie sau in realatii de dependenta personala cu persoana care a participat la urmarirea penala sau la judecarea cauzei; 2) daca el a participat in aceasta cauza in calitate de: a) persoana care a efectuat urmarirea penala; b) procuror care a luat parte la desfasurarea procesului penal; c) judecator care a judecat cauza; d) grefier,interpret,traducator,specialist,exper sau martor; 3) daca nu poate fi aparator in baza legii sau sentintei instantei de judecatoresti. (2) Avocatul are acorda asistenta juridical garantata de stat va fi inlaturat din procesul penal daca persoana pe care o apara are temeiuri reale de a pune la indoiala competenta,adica nu I s-a dat lamurire,sfaturi:aparatorul nu a avut intervenitii in cursul procesului; se pune la indoiala bunacredinta,adica onestitatea,corectitudenea,fidelitatea,probitatea.Si va depune o cerere pentru inlaturarea acestui aparator din proces. (3) Aparatorul nu poate participa la procesul penal daca a acordat anterior sai acorda in present asistenta juridica unei persoane ale carei interese vin in contadicctie cu interesele persoanei pe

care o apara, precum si daca se afla in realatii de rudenie sau in relatii de dependenta personala de prima. (4) Inlaturarea aparatorului din procesul penal poate avea loc la cererea banuitului, invinuitului, inculpatului ori din oficiu la initiative organului ce desfasoara procesul penal.In acest sens organul de urmarire penala si rocurorul emite ordonanta motivate,iar instanta- incheierea motivate.Hotarirea este definitive,nefiind succeptibila de a fi atacata. 50. Renuntarea la aparare. Renuntarea la aparator inseamna vointa banuitului,invinuitului,inculpatlui de a-si exercita el insusi apararea,fara a apela la asisteta juridical a unui apartor.Cererea de renuntre la aparator se anexeaza la materealele cauzei.Renuntarea la aparator poate fi acceptata de catre procuror sau instanta numai in cazul in care ea este inaintata de catre banuit,invinuit,inculpat in mod binevol,din propria initiative,in prezenta avocatului care acorda asistenta juridical garantata de stat.Nu se admite renuntarea la aparator in cazul in care este motivata prin imposibilitatea de a plati asistenta juridical sau este dictate de alte circumstante.Procurorul sau instanta este in drept sa nu accepte renuntarea banuitului,invinuitului,inculpatului la aparator in cazurile prevazute in art.69 alin.(1) pct.2)-12 ((2) banuitul,invinuitul,inculpatul intimpina dificultati pentru a se apara el insusi,fiind mut,surd,orb,sau avind alte dereglari esentiale ale vorbirii,auzului,vederii,precum si difecte fizice sau mintale; (12)prpcesul penal se desfasoara in privinta rebilitarii unei persoane decedate la mometul examinarii cauzei;precum si in alte cazuri in care interesele justitiei o cer. Determinarea faptului ca interesele justitiei cer asistenta obligatorie a aparatorului tine de competenta procurorului sau a instantei si depende; 1) complexitatea cazului- cu cit este mai complicat cazul,cu atit este mai mare necesitatea acordarii asistentei obligatorie a avocatului,de exeplu,cind in cauza este o pluralitate de infractiuni si de infractori. 2) Capacitatea banuitului,invinuitului,inculpatului de a se apara singur-se apreciaza pur individual,avinduse in vedere capacitatile,cunostintele si perceperea fiecarei persoane in parte,De ex: banuitul,invinuitul,inculpatul se afla intr-o stare psihica sau fizica anormala,fara insa ca aceasta sa-i determine iresponsabilitatea. 3) gravitatea faptei, de savirsirea careia persoana este banuita sau invinuita,si de sanctiunea prevazuta de lege pentru savirsirea ei-se va tine cont de importanta si pericolul faptei si de eventuala sentinta. Admiterea sau neadmiterea renuntarii la aparator se considera ca banuitul, invinuitul, inculpatul isi exercita apararea de sine statator.Banuitul,invinuitul,inculpatul care a renuntat la aparator este in drept,in orice moment al desfasurarii procesului penal,sa revina asupra renuntarii sis a invite un aparator sau sa solicte deasemenarea unui avocat care acorda asistenta juridical garantata de stat,care va fi admis din momentul cind a fost invitat sau solicitat. 51. Avocatul in procedura civila.Notiuni generale. Instanta judecatoreasca este in drept sa numeasca din oficiu partii sau intervenientului un reprezentant avocat: Instanta judecatoreasca solicita oficiului territorial al Consiliului National pentru Asistenta Juridica Garantata de Stat desemnarea unui reprezentant avocat pentru parte sau intervenient: a) in cazul in care partea sau intervenientul sunt lipsiti sau limitati in capacitatea de exercitiu si nu au reprezentanti legali sau daca domiciliul iritului u este unoscut; b) daca instanta constata un conflict de interese intre reprezentant si reprezentantul lipsit ori limitat in capacitatea de exercitiu.

52. Avocatul imputernicit prin mandate si avocatul imputernicit prin procura in cazul civil. Aparatorul confirma calitatea imputernicirelor sale organelor de drept prin mandat,precum si alte documente ce-I confirma imputernicirile.Avocatul acorda asistenta juridica clientului in baza contractului de asistenta juridical,incheiat in forma scrisa.Imputernicirile avocatului se confirma prin mandat. Formularul mandatului este un document de stricta evidenta.Continutul,forma si modul de utilizare a mandatului se aproba de catre Guvern.Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulta intr-o procura,eliberata si legalizata in modul stability de lege.Procurile eliberate de persoanele fizice se autentifica natorial.Procurile persoanelor domiciliat in localitati in care nu exista birouri natoriale se autentifica de catre autoritatile administratiei plublice locale. Procurile eliberate de persoanele fizice pot fi autentificate in modul si in cazurile stabilite de Codul Civil la art.252 ali.(4);Sunt echivalente cu procurile autentificate natorial procurile eliberate de: a) persoane care se afla la tratament stationar in spitale,snatorii si alte institutii medicale militare,in cazul in care sunt autentificate de sefii acestor institututii,de adjunctii in probleme medicale sau de medical-sef,sau de medical de garda; b) militari,iar in punctele de dislocare a unitatilor militare,institutiilor sau institutiilor de invatamint military unde nu exesta birouri natoriale sau alte organe care indeplinesc acte natoriale,de salariati si de membrii familiilor lor si ale militarilor,autentificate de comandantul (seful) unitatii sau institutiei respective. c) persoane care ispasesc pedeapsa in locuri de privatiune de libertate,autentificate de seful institutiei respective. d) persoane majore care se afla in institutii de protectie sociala a populatiei,autentificate de administratia institutiei respective sau de conducatorul organului de protectie soiala respective. Procurile se elibereaza in numele persoanei juridice cu contrasemnatura administratorului ei sau a unei alte persoane imputernicite,adeverite prin acte de constituire si sigilitate cu stampila acesei organizatii.Valabilitatea procurii care confirma imputernicirile reprezentantului in instanta de judecata inceteaza in temeiurile art.255 din CODUL CIVIL:expirarea termenului,reuntarii persoanei careia ii este eliberata;dizolvarea persoanei juridice care a eliberat procura;dizolvare persoanei juridice careia ii ste eliberata procura;decesul persoanei fizice careia ii este elierata procura,declararii ei drept incapaila,limitata in capacitatea de exercitiu ori disparuta fara de veste;decesul persoanei fezice careia ii este eliberata procura,declararii ei inapabila,limitata in capacitatea de exercitiu sau disparuta fara de veste. Mandatul dat reprezentantului nu inceteaza prin decesul mandantului si nici prin survenirea incapabilitatii lui.Mandatul este valabil pina la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantii legali ai incapabilului.Reprezentantul legal depune in judecata actele ce atesta statutul si imputernicirile sale.Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris, eliberat de Baroul de avocati,sau prin alt act prevazut de lege.Imputernicirile reprezentantului se atesta si prin declaratie orala data in judecata de catre reprezentant,consemnata in procesu-verbal al sedintei de judecata si semnata de acesta din urma,sau printr-o cerere scrisa,care se anexeaza la dosar.Reprezentantul care renunta la imputerniciri trebuie sa instiinteze atit reprezentatul,cit si instanta cu cel putin 10 zile inainte de data de judecarii pricinii sai inainte e expirarea termenelor de atac. 53. Avocatul la etapa prejudiciara. 54. Caracterul relatiilor avocat client. Codul Penal al RM,CPP,Codul Civil,CPC.Legea cu privirea la Avocatura ( 19.07.2002) are menirea sa reglementeze si relatiile avocat-client,care apar in baza de accord,convenit in comun intre partile interesate.In genere relatiile avocat-client se desfasoara respectindu-se principiile umanizmului,individualitatii,egalitatii in fata legii si de stima recipuroca in masura si in vederea solutionarii juste a cauzei de comun acord cu celelalte parti coparticipante.

Etica comportarii avocatului cu clientul sunt de cele mai complicate intrebari.La baza relatiilor avocatului cu clientul se manifesta increderea.Din primele clipe de discutie cu avocatul,clietul trebuie sa inteleaga,ca in fata lui nu-I judecatorul,procurorul,ci ajutorul,sustinatorul,si nu sunt motive de anu fi sincir cu avocatul.Prn incredere se reflecta nu doar natura juridica a relatiilor avocatului cu persoana ce se adreseaza la el,ci si latura morala a activitatii de aparare,orientarea ei la asigurarea drepturilor subiective a cetatenilor. 1. Avocatul actioneaza doar atunci cind este imputernicit de clientul sau,potrivit contractului cu acesta ori in cazul in care este numit din oficiu,la cererea de urmarire penala sau judecata,sau acorda la solicitare asistenta juridical gratuita. 2. Avocatul isi consulta clientul in mod constiincios si cu deligenta, informeaza clientul cu privinta la evolutia cauzei ce i-a fost incredintata. 3. Avocatul nu este in drept sa accepte o cauza atunci cind cunoaste cu certitudine ca nu are competenta necesara pentru a se ocupa de aceasta cauza,exceptind cazul in care coopereaza cu un alt avocat, care are competenta necesara. 4. Avocatul nu poate accepta o cauza atunci cind datorita altor obligatii se afla in imposibilitate de ase ocupa de ea cu promptitudine,sau de a consulta correct clientul. 5. In cazul in care avocatul se afla in imposibilitatede a-si exercita atributiile,trebuie sa se asigure,cu respectivul client sa-si poata gasi un timp util,un alt avocat care sa-I ofere asistenta juridical,pentru a se evita prejudicierea clientului. 6. Relatiile cu clientul trebuie sa fie oficiale, bazate pe respect reciproc. 7. Avocatul nu este in drept sa accepte o propunere frauduloasa si este dator sa actioneze In conformitate cu legea.Relatiile dintre avocat si client sunt bazate pe onestitate, probitate, echitate, corectitudine, sinceritate si confidentialitate. 55. Dezbaterile judiciare in procedura civila. Imputernicirea de reprezentare in judecata acorda reprezentantului dreptul de a exercita in numele reprezentatului toate actele procedurale,cu exceptia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a stramuta pricina la o judecata arbitrala,de a renunta total sau partial la pretentiile din actiune, de a majora sau a reduce cuantumul acestor pretentii,de a modifica temeiul sau obiectul actiunii,de a o recunoaste,de a incheia tranzactii,de a intenta actiune reconventionala,de a transmite imputerniciri unei altei persoane,de a ataca hotarirea judecatoreasca,de ai schimba model de executare,de a amina sau esalona executarea ei,de a prezenta un titlu executoriu spre urmarire,de a primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi judecatoresti,drept care trebuie mentionat expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata de reprezentant. 56. Unele aspecte ale activitatii avocatului in realiarea cailor de atac ordiare sau extraordinare. Potrivit prevederilor art.307 alin.2 CPP aparatorul participant la process are dreptul sa declare apel in numele inculpatului cit si in numele sau,coordonind pozitia cu inculpatul.Avocatul care nu a participat in instanta de fond nu poate declara apel in numele sau.Participarea aparatorului la judecarea apelului este obligatorie.Daca in instanta de apel a judecat cauza in lipsa aparatorului decizia acesteia se caseaza cu trimiterea cauzei la rejudecare in aceiasi instanta de judecata.Conform prevederilor art 335-1 CPP judecarea recursului se face cu citarea partilor. Prezenta inculpatului care se afla in stare de arrest o decide instanta de recurs.Participarea aparatorului este obligatorie. Conform prevederilor art.369-5 CPP recursul in anulare declarat in defavoarea celui condamnat, achitat sau persoanei in privinta careia s-a incetat procesul, se judeca cu citarea partilor.Pariciparea aparatorului in aseme cazuri este obligatorie.

57. Specificul activitatii avocatului pe cale contraventionala. Este aparator persoana admisa in pofesia de avocat avind dreptul sa participe la procesul contraventional pentru a asigura asistenta juridica sau a reprezenta parte ape care o asista in baza de contrac sau din oficiu. 58. Contravenientul si dreptul la aparare.Notiuni generale. In procesul contraventional, autoritatea competenta solutioneze cauza contraventionala este obligate sa asigure partilor si altor participanti la proces deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile prezentului cod.Pe parcursul procesului contraventional,partile au dreptul sa fie asistate de un aparator ( avocat) . In momentul pornirii procesului contraventional, autoritatea competenta sa solutioneze cauza contraventionala este obligate sa aduca la cunostinta persoanei pasibile de raspundere contraventionala dreptul ei de a fi asistata de un aparator. In cel mult 3 ore din momentul retinerii,persoanei care este pasibila de sanctiunea arestului contraventional si nu are aparator ales I se desemneaza un aparator din oficiu. 59. Unele indicatii metodice privitor la pregatirea si inaintarea plingerilor pe cauzele administrative. 60. Intocmirea si ridicarea cererilor, plingerilor si altor acte cu character juridic petetioarilor. 61. Asistenta juridica si rolul avocatului in apararea afacerilor comerciale. 62. Cerintele inaintate fata de cuvintarea avocatului in procedura civila. Cuvintele avocatului trebuie sa fie dictate de gindirea pozitiva si nu trebuie de vorbit in van.In aceasta directie sunt doua conditii obiective: precizia si realitatea cuvintarilor si doua conditii subiective; cunoasterea domeniului si a limbii de desfasurare a procesului, pornind de la cauza ca totul a fost gindit din timp,insa avocatul se va gindi inc o data.