V-IV TEST-GRILĂ PENCOVSCHI Alexandru gr.

2
1. Criteriul de demarcaţie dintre infracţiunea prevăzută la art.328 CP şi contravenţia prevăzută la art.313 Cod
contravenţional rezidă în:
a) motivul activităţii infracţionale;
b) urmările prejudiciabile;
c) fapta prejudiciabilă.
Răspuns: B
2. Între infracţiunea prevăzută la art.328 CP şi cea de la alin.(3) art.1661 CP (tortura) există o concurenţă:
a) dintre o normă generală şi una specială;
b) dintre o normă parte şi una întreg;
c) dintre două norme speciale, dintre care alin.(3) art.1661 CP este o normă cu circumstanţă agravantă.
Răspuns: A
3. În cazul contravenţiei prevăzute la art.313 Cod contravenţional, depăşirea vădită a limitelor drepturilor şi
atribuţiilor acordate prin lege:
a) întotdeauna este producătoare de anumite daune;
b) nu poate fi producătoare de anumite daune;
c) poate fi producătoare de daune, însă acestea nu ating proporţiile considerabile cauzate drepturilor şi intereselor ocrotite
de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Răspuns: C
4. Dacă persoana publică recurge la folosirea efectivă a armei prin tragerea de focuri, fără respectarea regulilor de
aplicare a acesteia, însă în lipsa intenţiei de a cauza dureri sau suferinţe fizice sau psihice , cele comise se vor
încadra în baza:
a) lit.b) alin.(2) art.328 CP, adică exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu însoţite de aplicarea armei;
b) alin.(2) şi lit.d) alin.(4) art.1661 CP, adică tratament inuman sau degradant săvîrşit prin folosirea armei;
c) lit.d) alin.(4) art.1661 CP, adică tortura săvîrşită prin folosirea armei.
Răspuns: A
5. Reţinerea unei persoane de către ofiţerul de urmărire penală cu nerespectarea temeiurilor prevăzute de art.166
CPP, constituie o varietate a depăşirii vădite a limitelor drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, care necesită a
fi încadrată în baza:
a) art.328 CP, adică exces de putere;
b) alin.(1) art.308 CP, adică reţinerea ilegală;
c) concursului de infracţiuni dintre alin.(1) art.308 şi art.328 CP.
Răspuns: B
6. Între infracţiunea prevăzută la art.328 CP şi cea de la art.309 CP (constrîngerea de a face declaraţii) poate să se
ateste:
a) un concurs ideal de infracţiuni;
b) un concurs real de infracţiuni;
c) o concurenţă dintre o normă parte şi una întreg.
Răspuns: C
7. Infracţiunea de exces de putere sau depăşire a atribuţiilor de serviciu (art.328 CP) şi cea de tragere cu bună-
ştiinţă la răspundere penală a unei persoane nevinovate (art.306 CP) se disting prin:
a) modalitatea componenţei infracţiunii;
b) motivul activităţii infracţionale;
c) subiectul infracţiunii.
Răspuns: B
8. La art.326 Cod penal, se incriminează traficul de influenţă:
a) neoneros;
b) oneros;
c) atît oneros, cît şi neoneros.
Răspuns: B
9. Nesatisfacerea solicitării unei persoane, astfel încît aceasta să fie nevoită să transmită remuneraţia ilicită în
cuantum de 300 euro către persoana publică, pentru a evita lezarea unor interese legitime sau ilegitime:
a) constituie un caz particular de extorcare a remunerației ilicite (art.324 alin.(2) lit.c) Cod penal);
b) constituie un caz particular de pretindere a remunerației ilicite (art.324 alin.(1) Cod penal);
c) nu constituie infracțiune.
Răspuns: A
10. Spre deosebire de infracţiunea prevăzută la art.328 CP, în cazul celei de arestare ilegală (alin.(2) art.308 CP) nu
pot fi lezate:
a)drepturile şi interesele persoanelor fizice;
b) drepturile şi interesele persoanelor juridice.
c) drepturile şi interesele persoanelor fizice și juridice.
Răspuns: B
Nr. Întrebarea Răspunsul

Argumentaţi dacă în contextul art.324 CP RM, În contextul art. 324 CP RM, legiutorul s-a
legiuitorul s-a referit doar la corupere-cumpărare referit doar la corupere cumpărare din
1. sau şi la corupere-mulţumire urmatoarele motive:

1. În cazul coruperii pasive, persoana publică a

prestabilit cuantumul sumei pe care o pretinde
de la persoana care solicită un anumit serviciu,
adică acesta a stabilit un preț pentru serviciile
sale pe care acum îl pretinde de la victimă.
2. Coruperea-mulțumire poate fi în cazul art. 325
CP RM (coruperea activă), deoarece corupătorul
vine cu propunerea de a oferi o remunerație
ilicită sub formă de mulțumire, către persoana
publică în schimbul unor servicii prestate de
aceasta.

Desemnați criteriile de demarcație dintre Criteriile de demarcație dintre infracțiunea

infracțiunea prevăzută la art.324 și cea de la prevăzută la art. 324 și cea de la art.256 CP RM
2. art.256 CP RM sunt următoarele :

1. Victima:

Cu referire la alin. (1) art.324, victima

lipsește, la alin. (2) victim este persoana
de la care a fost pretinsă sau extorcată
remunerația ilegală. În cazul art. 256,
victima este consumatorul.

2. Subiectul :

Cu referire la art.324 CP RM, subiectul

trebuie să aibă calitatea special de
persoană publică sau de persoană
publică straină, persoană cu funcție de
demnitate publică. În cazul art. 256 e
necesar ca subiectul infracțiunii
respective să aibă calitatea special de
salariat într-o întreprindere, instituție
sau organizație.

Desemnaţi ipotezele în care profesorul şi medicul Medicul și profesorul pot fi considerați

pot fi consideraţi persoane publice persoane publice în următoarele cazuri:
3.
1. Când sunt autorizați sau învestiți de stat
să presteze în numele acestuia servicii
publice sau să îndeplinească activități de
interes public.
2. Medicul poate fi considerată persoană
publică atunci când: face parte din
cadrul comisiei de expertiză medico-
militară; medicul din cadrul Consiliului
pentru determinarea dizabilității și
capacității de muncă.
 3. Profesorul din cadrul comisiei de
admitere , de examinare sau de calificare
a studentului, masterandului, doctorand,
audientului etc., se consider persoană
publică.

Indicaţi un exemplu de exces de putere în sensul Un exemplu de exces de putere în sensul

art.328 CP RM comis printr-un act de uzurpare de art.328 CP RM comis printr-un act de uzurpare
4. atribuţii de atribuții ar fi :

Ofițerul de investigații a dispus efectuarea MSI

printr-o odonanță proprie, cea din urmă fiind
nelegitimă deoarece un asemenea act poate fi
dispus doar de procuror cu acordul judecătorului
de instrucție, astfel atribuindu-și atribuțiile
procurorului din cadrul urmăririi penale ceea ce
presupune exces e putere în sensul art.328 CP
RM.

Indicaţi cine se poate autodenunţa în cazul În cazul infracțiunilor de corupție persoana de la

infracţiunilor de corupţie pentru a opera o cauză
5. specială de liberare de răspundere penală?
care se pretinde remunerația ilicită, adică
corupătorul, poate folosi dreptul său conform
CPP RM de a se autodenunța organelor de
urmărire penală (adică DUP din cadrul CNA), în
vedereaa contribuirii la descoperirea acțiunilor
corupționale, dar menționăm că autodenuțul
trebuie să aibă loc înaintea ca corupătorul să
cunoască despre fatul că este în vizorul
CNA/PA, astfel acestea obțin liberarea de
raspundere penală.

Notă: Fiecare răspuns corect se notează cu 2 puncte

Soluționați următoarea speță:

Afrone, activînd în calitate de ofiţer de urmărire penală în cadrul Inspectoratului de Poliţie Drochia,
avînd în gestiune materialul înregistrat în REI nr.1 al IP Drochia, în ordinea art.274 CPP în privinţa lui
Buciceanu pe faptul păstrării substanţelor narcotice, la 15 iulie 2017, aflîndu-se în biroul său de serviciu,
în jurul orei 12:00, a pretins de la Buciceanu suma de 1000 euro, transcriind suma dată pe o bucată de
hîrtie, banii în cauză fiind predestinaţi pentru neatragerea la răspundere penală a lui Buciceanu.
La 16 iulie 2017, în jurul orei 12:30, în parcul central al oraşului Drochia, Afrone a continuat
acţiunile sale de pretindere insistentă şi a convenit de această dată asupra micşorării cuantumului
remuneraţiei ilicite, solicitîndu-i lui Buciceanu suma de 800 euro, bani care, conform înţelegerii,
Buciceanu i-a pus în aceeaşi zi, la ora 17:00, în cutia poştală a scării nr.1 a blocului locativ în care locuia
Afrone, situat pe str. M.Eminescu 16/1, or.Drochia. La ora 17:30, Afrone a deschis cutia poştală,
intenţionînd să ridice remuneraţia ilicită, însă nu a reuşit să intre în posesia acesteia întrucît a fost reţinut
de către ofiţerii Centrul Naţional Anticorupţie. Acţiunile lui Afrone au fost încadrate de către organul de
urmărire penală în baza alin.(1) art.328 Cod penal, adică exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de
serviciu, din raţiunea că în atribuţiile ofiţerului de urmărire penală nu intră tragerea la răspundere penală,
acesta doar propune procurorului refuzul în pornirea urmăririi penale, motiv din care acţiunile de
pretindere comise de Afrone depăşesc vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege.
1) Este corectă soluţia de calificare a organului de urmărire penală? Argumentaţi răspunsul.
2) Daţi apreciere juridico-penală acţiunilor lui Afrone. Argumentaţi răspunsul.
1) Consider că: calificarea organului de urmărire penală nu este corectă, deoarece fapta săvârșită
de cet.Afrone nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de depășire a limitelor
atribuțiilor acordate prin lege.
2) În conformitate cu CP RM, cet.Afrone va fi tras la răspundere penală pentru tentativă de
escrocherie cu olosirea situației de serviciu conform art. 27 și lit.d) alin. (2) art. 190 CP RM,
deoarece conform CPP și L. cu privire la statutul ofițerul de urmărire penală, atribuţiile ofiţerului
de urmărire penală nu includ tragerea la răspundere penală, drept rezultat, cet.Afonea în scop de
cupiditate prin înșelăciune și abuz de încredere, a încercat sustragerea a 800 de euro de la
cet.Buciceanu, promițând acestuia că nu v-a fi tras la răspundere penală. S-a atestat intenția
cet.Afrone spre sustragerea remunerației ilicite, deoarece el din start cunolștea că în atribuțiile
sale nu include dispunerea neatragerii persoanei la răspundere penală. Drept urmare, suntem în
prezența unei tentative, deoarece intenția de a sustrage remunerația ilicită a leu Afrone nu a fost
dusă până la capăt din motive independente de voința făptuitorului.