Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Lucrare de laborator nr. 6

Tema: Tactica audierii persoanelor în procesul penal

Efectuat:Pencovschi Alexandru,
gr.1601
Verificat:Bugai Boris,
magistru în drept,lector universitar

Chișinău 2019
I.Noțiunea și etapele audierii
Audierea este o acțiune de urmărire penală și de tactică criminalistică ce constă în obținerea, în
corespundere cu prevederile Codului de procedură penală, de la persoana citată sau prezentată a
declarațiilor referitor la circumstanțele și alte date ale faptei cercetate și fixarea acestora în
procesul- verbal respectiv.

Etapa introductivă a audierii constă în aceea ea ofițerul de urmărire penală se prezintă celui
chemat (adus) pentru a face declarații. După aceasta el stabileşte identitatea persoanei citate sau
aduse la organul de urmărire penală, explicându-i calitatea acestuia şi cauza în care el participă.
Stabilind datele personale, este necesar a-i explica persoanei respective drepturile și obligațiile
sale, prevăzute de legislația procesual-penală, conform statutului său în cauza concretă.

Etapa a doua a audierii – relatarea liberă, începe cu propunerea ofițerului de urmărire penală
persoanei audiate de a expune anumite date despre fapta cercetată, despre anumite persoane
implicate în aceasta sau alte circumstanțe pe cauza cercetată. Relatarea liberă a audiatului
presupune expunerea persoanei respective a celor cunoscute de el și importante pentru cauza
concretă. Modalitatea și consecutivitatea expunerii o poate recomanda ofițerul de urmărire
penală celui audiat sau acesta singur alege modalitatea preferată, cu încuviințarea respectivă a
celui ce audiază.

La etapa a treia a audierii – ascultarea dirijată, ofițerul de urmărire penală, călăuzindu-se de

planul pregătit cu întrebările formulate, pornind de la obiectul audierii pe cazul concret,
adresează persoanei respective anumite întrebări la care urmează și răspunsurile respective.
Toate aceste întrebări se consemnează în procesul-verbal, precum și răspunsurile audiatului.
Adresarea întrebărilor și primirea răspunsurilor este o formă de comunicare specifică cu audiatul,
dar necesară în cazul în care el nu dorește sau nu poate relata liber cele cunoscute despre
infracțiunea cercetată, infractor sau alte circumstanțe ce interesează urmărirea penală.

II.Procedee folosite de ofițerul de urmărire penală pentru

reanimarea memoriei
Un procedeu tactic important de acest gen este asigurarea condițiilor norma-le de audiere ce nu
sustrag atenția martorului ori a părții vătămate de la diferite evenimente, lucruri. Astfel, de
exemplu, dacă cel audiat a uitat unele circumstanțe, le explică parțial, schematic, nu este el însuși
sigur dacă a povestit totul corect, ofițerul de urmărire penală, mai întâi de toate, îi propune
audiatului să nu se grăbească să cugeteze, să încerce a-şi concentra memoria şi a-şi mai aminti
anumite detalii, fapte, circumstanțe. Astfel rolul ofițerului de urmărire penală va consta în faptul
ca împrejurările, condițiile de audiere să fie favorabile pentru amintire: liniştea în biroul
respectiv, lipsa obiectelor ce ar sustrage atenția martorului, victimei, lipsa persoanelor străine,
timpul suficient pentru a-şi aminti etc. Un alt procedeu de ajutorare a martorului ori a părții
vătămate în amintirea faptelor date uitării este formularea întrebărilor ce activează la persoana
audiată așa-numitele legături de asociație. Amintirea prin asociații se întemeiază pe
verosimilitatea existenței legăturii între obiectele și fenomenele percepute. Cel mai des la audiere
se întâlnesc amintirile de asociație prin contingență. Asociația prin contingență presupune că,
amintindu-i celui audiat despre un fapt care are o anumită importanță pentru el, și despre un alt
fapt contiguu cu cel precedent după timp, ofițerul de urmărire penală trezeşte amintirea de
asociație despre acest fapt. De exemplu, amintindu-i martorului că în ziua întâlnirii lui cu
învinuitul a fost o sărbătoare oarecare, lui i se trezesc în conștiință amintirile despre faptele,
legate cu această sărbătoare și, respectiv, întâlnire. Ca rezultat, martorul poate să-și amintească
timpul și locul întâlnirii, conținutul convorbirii cu persoana interesată. Contribuie la înviorarea
memoriei și activizarea legăturilor de asociație un aşa procedeu tactic, ca prezentarea martorului,
victimei a unor obiecte, documente. Esența acestui procedeu constă în faptul că, pentru a-i
înviora memoria audiatului, lui i se prezintă obiecte și documente pe care el le-a cunoscut în
legătură cu evenimentul cercetat. Examinând aceste obiecte și documente, martorul, victima
poate să-și amintească locul și alte circumstanțe în care el le-a văzut. Uneori asemenea amintire
imediat duce la stabilirea evenimentului ce prezintă interes pentru organul de urmărire penală ori
contribuie la ceea că martorul, victima îşi aminteşte faptele legate cu obiectele prezentate lui și
prin asociație, îşi aduce aminte faptul important pentru cercetare. Un alt procedeu tactic, ce
favorizează înviorarea memoriei persoanei audiate, este și formularea întrebărilor care activează
percepțiile lui auditive. De exemplu, martorul a uitat numele de familie al cetățeanului, dar a
reținut prima litera a numelui de familie. In asemenea caz, ofițerul de urmărire penală îi numeşte
mai multe nume de familie ce încep cu litera reținută de martor. În aşa fel, audiatul poate să-și
amintească numele de familie interesat. La înviorarea memoriei persoanei audiate contribuie și
aşa procedeu tactic, ca familiarizarea cu depozițiile altor persoane. În scopul de a evita acțiunea
de sugerare a acestor depoziții asupra conștiinței martorului, părții vătămate i se vor aduce la
cunoștință procesele-verbale nu în întregime, dar numai unele extrase, se vor citi numai unele
fragmente referitoare la circumstanțele în care acest fapt a avut loc. de exemplu, în scopul de a-i
aminti martorului conținutul convorbirilor, se dau citirii fragmente din procesele-verbale de
audiere a altui martor, bănuit sau învinuit, în care acela relatează despre circumstanțele
convorbirii, numărul participanților la ea etc. O variație a acestui mod de ajutorare în amintirea
faptelor uitate este și confruntarea ca procedeu tactic. Prezența altui participant la confruntare,
obținerea declarațiilor acestuia pot favoriza animația memoriei martorului și a duce la amintirea
despre evenimentele petrecute. Intr-o oarecare măsură, la restabilirea memoriei contribuie și
audierile repetate ale martorilor. Nu întotdeauna prima audiere oferă rezultate pozitive. Starea de
excitație a martorului sau a părții vătămate poate condiționa uitarea unor fapte, circumstanțe.
Audierea repetată, efectuată după ce martorul sau partea vătămată s-a liniştit și poate mai
conștient să explice evenimentul întâmplat, uneori duce la amintirea celor uitate. În cazul dat, e
posibilă aplicarea aşa-numitului fenomen de reminiscență, adică amintirea ulterioară prin
legăturile de conținut ale evenimentului.
 PROCES-VERBAL

de audiere a bănuitului
mun. Chişinău 03 decembrie 2019

Ofiţer de urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliţie al sectorului Buiucani ,municipiul
Chişinău, locotenent-major de poliţie Pencovschi Alexandru, în prezenţa avocatului Condurache
Evlampie, care a prezentat mandatul nr. 1113 din25 octombriecurent, in localul Inspectoratului,
de la ora 8 şi 20 min. pană la ora 9 şi 25 min., respectand dispoziţiile art. 104, 260 şi 261 din
Codul de procedură penală, am audiat încalitate de bănuit:

Numele, prenumele Ţuguetu Marcel

Data, luna, anul naşterii 17 mai 1966

Locul naşterii or. Cahul

Cetăţenia cetăţeanal Republicii Moldova

Studiile medii

Situaţia militară supus militar

Starea civilă şi persoanele intreţinute căsătorit, doi copii

Ocupaţia şomer

Antecedente penale nu are

Domiciliul mun. Chişinău,str. Cuza-Vodă, nr. 16/3,ap. 189,

Tel. la domiciliu 57.00.88

Actul de identitate buletin de identitateseria C nr. 42163813,eliberat la 19iulie 2001de of. nr. 84

Ţuguetu Marcel a fost recunoscut in calitate de bănuit prin procesul-verbal de reţinere din
25octombrie 2006. După reţinere, în prezenţa apărătorului el a fost informat că este bănuit,
impreună cu Kuklev Veniamin, de săvarşirea tentativei de furt al automobilului care îi aparţine
lui Foştescu Adrian, adică a infracţiunii prevăzute in art.27şi 195 alin. (2) din Codul penal. Tot
atunci i-au fost explicatedrepturile şi obligaţiile bănuitului, prevăzute in art. 64 din Codul de
procedură penală, şi i s-a inmanat informaţiaîn scris despre aceste drepturi şi obligaţii.

Bănuit _________ Ţuguetu Marcel

Bănuitul Ţuguetu Marcel a fost intrebat dacă acceptă să facă declaraţii asupra bănuielii care i se
incriminează, el răspunzand afirmativ. La întrebarea dacă recunoaşte bănuiala,Ţuguetu Marcel a
răspuns că recunoaşte bănuiala integral.

La propunerea de a face in scris explicaţii asupra bănuielii ce i se impută, bănuitul a declarat că

el refuză să scrie personal declaraţia şi este de acord ca declaraţiile lui orale să fi e consemnate în
procesul-verbal de către ofiţerul de urmărire penală.

Bănuit ___________ Ţuguetu Marcel

Bănuitului i s-aexplicat că, potrivit art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală,el nu poartă
răspundere pentru declaraţiile sale, cu excepţia cazurilor in care el face un denunţ intenţionat fals
că infracţiunea a fost săvarşită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuţie la săvarşirea ei.
Concomitent, el a fost avertizat despre răspunderea pe care o va purta în asemenea caz conform
art. 313 din Codul penal.

Bănuit ___________ Ţuguetu Marcel

În legătură cu bănuiala adusă declar următoarele:„Timp de 12 ani am lucrat în calitate de lăcătuş-

asamblor la S.A „Uzina de tractoare Tracom” din Chişinău.Acum cinci luni am fost concediat în
legătură cu reducerea număruluide personal.Tot atunci, din aceleaşi motive, a fost concediat şi
un bun prieten de al meu KuklevVeniamin.După concediere am incercat să mă angajez la alt loc
de muncă, insăacest lucru numi-a reuşit. Am avut cateva oferte de angajare, insă salariul care
se propunea era mizer şi insuficient pentru intreţinerea familiei. Soţia este bolnavă şi nu lucrează
nicăieri.

Copiii (fiul şi fiica) în varstă de 12 şi, respectiv, 10 ani învaţă la liceu.Aceleaşi probleme le are şi
Kuklev Veniamin. De cateva ori ne-am intalnit, amdiscutatsituaţia creată şi posibilităţile de a ieşi
din ea. Am ajuns la concluzia că ar fi bine să plecăm impreună „la caştiguri” peste hotare. La
început intenţionam să plecăm în Italia sau Spania, insă mai apoi ne-am convins că a face legal
acest lucru, este practic e imposibil, iar propunerile de a ne folosi de serviciile
unor persoane care practică modalităţi de migrare ilegală le-am respins. Ne temeam să nu
fim inşelaţi (cunoşteam cateva cazuri similare), plus la aceasta serviciile reţelelor de migraţie
ilegală sunt scumpe,circa 3 mii euro pentru o persoană.

Am aflat apoi că este o cale mai uşoară-plecarea în Federaţia Rusă, unde sunt posibilităţi de
angajare la lucru, în special la şantierele de construcţii unde se plăteştebine, câştigul constituind
circa o mie de dolari pe lună.
Unul dintre cunoscuţii lui Kuklev Veniamin ale cărui rude lucrează in Rusia,i-a spuscă multe
oferte de lucru sunt în or. Novosibirsk şi alte localităţi din regiunea cu aceeaşi denumire. Am
hotărat să plecăm in aceste locuri, insă calculand cheltuielile de deplasare şi aranjare pe loc, am
ajuns la concluzia că fiecare din noi trebuie să dispună de minimum 600 de dolari. Trebuia să
mai lăsăm vreo 300-400 dolari soţiilor, pentru a întreţine familiile pană vom incepe caştiga bani
in Siberia.Astfel aveam nevoie decirca 1000 de dolari fiecare, de care nici eu nici Kuklev
Veneamin nu dispuneam şi nici nu aveam de la cine să împrumutăm.

Într-o zi mi-a venit o idee năstruşnică, pe care i-am comunicat-o lui Kuklev Veniamin.I-am spus
că venind seara acasă, deseori trec pe langă blocul nr. 20/2 de pe strada Botanica Veche şi
permanent văd acolo parcat un automobil de model„Audi”.Am propus să furăm pe timp de
noapte acest automobil, să-l ducem la el in garaj (are garaj de metal, insă automobil nuare), acolo
să-l dezasamblăm, detaliile să le vindem la piaţa de automobile, iar banii obţinuţi să-i folosim
pentru deplasare în Siberia şi pentru intreţinerea familiilor în lipsa noastră. Această idee a fost
acceptată de Kuklev Veniamin.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie curent, aproximativ la ora 3 şi 30 min. (in acest timp toţi
dorm), impreuna cu Kuklev Veniamin, conform înţelegerii prealabile, am intrat în ograda casei
nr. 20/2 de pe str. Botanica Veche, ne-am apropiat de automobilul„Audi” care staţiona în
apropierea blocului. Era întuneric, puţină lumină bătea de la felinarul de langă blocul vecin. În
ogradă nu era nimeni. Ne-am furişat spre automobile şi Kuklev Veniamin cu dalta şi
şurubelniţa, pe care le-a luat cu sine, a deschis portiere din spate, apoi pe cea din faţă. El a rămas
pe bancheta din spate, iar eu m-am aşezat pe locul şoferului şi am inceput a scoate carcasa de la
coloana volanului pentru a extrage firele de la lacătul de aprindere, pentru a le contacta, a porni
motorul şi a pleca.În acest timp automobilul a fostiluminat din spate de lumina unui automobil
careintrase în ogradă. Noi însă nu am reacţionat, fiind siguri că nu suntem observaţi.Eu am reuşit
să scot cateva fire ale reţelei electrice şi în acest timp am observat că de noi s-a apropiat un
automobil al poliţiei. Din automobil au coborat doi poliţişti,unul avand asupra sa o armă
automată. Ei s-au apropiat de noi şi au intrebat al cui e automobilul. Am răspuns că eu sunt
proprietarul. Atunci poliţistul a solicitat să prezint actele de proprietate ale maşinei. Atunci a
apărut un bărbat, care a declarat că automobilul este al vecinuluilui, plecat peste hotare. Eu am
declarat poliţiştilor că într-adevăr nu sunt proprietarul automobilului şi am recunoscut că am
avut intenţia să comitem furtul.

Poliţiştii ne-au condus la automobilul lor şi ne-au transportat la Comisariatul de Poliţie, unde am
anunţat datele despre identitatea noastră. Ulterior am fost reţinuţi.Eu eram imbrăcat în scurtă de
culoare neagră, iar Veniamin Kuklev-în scurtă deculoare cafenie.
Acesta este unicul caz de tentativă de furt. Pană acum n-am comis nici un caz de furt sau răpire a
mijloacelor de transport.Permis de conducere a automobilului nu posed, insă deprinderi de
conducere am,ştiu că automobilul poate fi pornit în lipsa cheii, prin unirea firelor sistemului de
electricitate.

Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin, semnez şi corespunde cu cele declaratede mine
verbal, fiindu-mi citită rand cu rand”.

Bănuit __________ Ţuguetu Marcel

Apărător ________ Condurache Evlampie

Ofițer de urmărire penală,

Locotenent-major de poliție __________ Pencovschi Alexandru