Analiza traseului crestelor papilare:

a) început de creastă papilară -este numit Iocul de unde o linie papilară își începe traseul;
b) sfîrșit de creastă papilară -este considerat punctul terminus al traseului;
c) bifurcăție a crestei papilare -se numește punctul unde o creastă se desparte în două trasee
diferite;
d) trifurcație -este considerat punctul în care o creastă papilară se desparte în trei trasee
distincte.
e) ramnificatie -se numește acel detaliu întâlnit în câmpul papilar al unei dactilograme în care o
creastă se divide în două creste cu trasee separate, apoi, după un drum de câțiva milimetri, una
din ele se desparte iar în două creste și așa mai departe, întreagă figura având aspectul unei
ramuri;
f) contopire de creste papilare -se formează în punctul de pe dactilogramă unde două creste
papilare se unesc;
g) contopire triplă -se formează în punctul în care trei creste papilare își unesc traseele într-unul
singur;
h) fragmentul- este o creastă papilară foarte scurtă, a cărei lungime depășește doar
de câteva ori grosimea să, și este situată între alte două creste papilare de lungimi mai mari;
i) butonieră -este formă pe care o capătă o creastă care se bifurcă, iar după un drum foarte scurt
cele două ramuri ale acesteia se unesc din nou, având în continuare un singur traseu. Construcția
papilară respectivă are formă unui oval alungit care se aseamănă cu o butonieră;
j) inelul este la fel că butonieră -cu deosebirea că este circular;
k) inelul punctat -este un cerc care are în centru un punct papilar;
l) depășire -se consideră locul unde sfârșitul unei creste papilare depășește cu 2 - 3 mm. începutul
alteia care își are traseul alăturat;
m) creastă aderentă sau cârligul -este un fragment lipit cu unul din capete de o altă creastă mai
lungă;
n) întrerupere -se consideră locul în care o creastă papilară își întrerupe traseul apoi, după 2 -
3 mm. reapare și își continuă traseul;
o) punctul papilar -este o creastă papilară cu formă asemănătoare unui punct și, de obicei, este
situat fie într-o întrerupere de creastă, fie în delta sau între două crește;
p) grupul de creste papilare -este detaliul format din mai multe puncte papilare, înșiruite în linie
sau într-o altă configurație;
r) triunghiul capetelor de creste -se formează în locul unde un sfârșit sau un început de creastă
papilară este față în față cu două capete de creste care pot fi sfârșituri sau începuturi de creste;
s) anastomoză -este o creastă scurtă care face legătură între alte două creste. Ea se mai numește
și creastă transversală sau podeț;
t) devierea -se formează când două creste care vin una în întâmpinarea celeilalte cu puțîn înainte
de a se întâlni se inconvoaie brusc și se sfârșesc;
u) creste alternative -se consideră detaliul care ia naștere în locul unde două creste paralele ce
se află învecinate își schimbă pozițiile, astfel una se întrerupe și deviază ușor de pe traseul sau,
iar cealaltă îi ia locul trecând prin întrerupere;
v) intersecția -este locul unde o creastă se încrucișează cu altă;
x) reîntoarcerea -este creastă care după ce a parcurs un drum din traseu se îndoaie formând o
buclă și se întoarce în sensul din care a venit.
y) cicatricea – este un detaliu caracteristic care mai poate fi luat în considerare.