Sunteți pe pagina 1din 7

Constructia barajelor :

Scopul amenajrilor hidroenergetice este acela de utilizare ct mai eficient a


energiei hidraulice, prin concentrarea resurselor unui curs de ap pe un sector
ct mai scurt n vederea producerii energiei electrice. Aceast concentrare se
realizeaz prin utilizarea unei cderi (diferen de nivel, H) naturale sau creat
artificial (prin barare sau deviere) ntre dou seciuni succesive ale cursurilor de
ap, situate la cote diferite.
Crearea unei cderi artificiale se poate crea prin mai multe ci, printre care si
prin construirea unui baraj, care ridic nivelul apei i mrete seciunea de
curgere pe o anumit distan n amonte, adic o amenajare tip uzin baraj.

Secionarea unui baraj de greutate cu un plan vertical, n zona de nlime


maxim, permite reliefarea profilului barajului n seciunea maestr. Un baraj de
greutate este alctuit din urmtoarele elemente componente:
1 - corpul barajului;
2 - talpa fundaiei;
3 - paramentul amonte;
4 - paramentul aval;
5 - piciorul amonte;
6 - piciorul aval;
7 - coronamentul barajului;
8 ploturi;
9 rosturi transversale.

Trasarea barajelor :
n cadrul studiilor prealabile pentru proiectarea nodului hidrotehnic se efectueaz
un volum mare de lucrri de topografie inginereasc.
Pentru alegerea alinimentului optic pentru baraj i a amplasamentelor celorlalte
construcii sunt necesare planuri topografice la scrile 1:2000 -1:5000, cu
echidistanele curbelor de nivel E= 0,5 -1m i profile longitudinale n detaliu ale
orizontului apei pe sectorul de ru studiat la scrile 1:25000 1:100000.

Baza de trasare
Pornind de la considerentul c o construcie masiv de beton se
execut pe
ploturi (seciuni care formeaz corpul barajului), prevzute cu rosturi de dilatare
ntre ele, n
faza de proiectare este necesar s se in seama de o serie de particulariti ale
bazei de
trasare:
Baza de trasare planimetric se proiecteaz, de regul, ca o reea local,
conceput ca o reea de microtriangulaie (n cele mai multe cazuri) sau ca
o reea combinat (triangulaie i trilateraie);
Amplasarea punctelor reelei se va face n zone cu teren stabil (din punct
de vedere geotehnic) i n afara zonei de influen a lucrrilor de
construcie a viitorului obiectiv;
Sistemul de axe de coordonate se alege n aa fel nct axa principal
(longitudinal) a barajului s reprezinte axa X, iar axa transversal a
rostului central, axa Y;

Se proiecteaz puncte, care se vor marca cu borne, care s materializeze


axele rosturilor dintre ploturi. Poziiile acestor puncte se determin n
etapa de pregtire topografic a proiectului reelei;
Pentru fiecare rost se proiecteaz cte trei borne de fiecare parte a
barajului (parament amonte i aval), borne necesare pentru trasare i
control permanent al lucrrilor de execuie a barajului;
Din considerente de ordin economic i tehnic, punctele bazei de trasare
planimetrice vor ndeplini i rolul bazei altimetrice de trasare. n acest
scop, se vor efectua lucrri topografice de ncadrare a acestor puncte n
reeaua naional de nivelment.
La trasarea barajelor se folosesc mai multe metode, dar cea mai folosit este
metoda interseciei unghiulare napoi. Aceast metod este folosit la trasarea
barajelor, deoarece traseaz cu mare precizie puncte situate n zone greu
accesibile.

Mod de lucru
Se traseaz axa barajului din punctele R1 i R2;
Se traseaz i se materializeaz punctele intermediare de pe axa
longitudinal a barajului;
Se traseaz i se materializeaz cu borne punctele care aparin axelor
transversale;
Se execut msurtori care au drept scop ncadrarea acestor puncte n
sistemul generat de reeaua planimetric i altimetric a barajului;

Se traseaz limea coronamentului b (cunoscut), perpendicular pe axa


barajului, n fiecare din punctele marcate n profilul longitudinal;
Se traseaz i se marcheaz limea amprizei a, n amonte i n aval
pentru fiecare punct din axul barajului, determinndu-se punctele de
intersecie ale limitei amprizei (baza taluzelor) cu terenul natural;
(*) n aceast faz, lucrrile topografice de specialitate se efectueaz n
scopul trasrii (poziionrii) punctelor proiectate, utiliznd metode i procedee
cunoscute (metoda coordonatelor polare, metoda interseciei unghiulare nainte,
metoda aliniamentului) i trasri de distane pentru marcarea limitei amprizei i
coronamentului.
Trasarea pe nlime a barajului se execut pe baza datelor coninute n
profilul longitudinal al terenului n lungul axei principale (cotele teren ale
punctelor principale i intermediare) i a valorilor proiectate, att pentru
realizarea miezului barajului, ct i pentru lucrrile de teresamente care se
efectueaz ulterior;
Cunoscnd cota de execuie (proiectat) a coronamentului i cotele de
teren ale punctelor din ax, se calculeaz elementul de trasare (cota de
lucru) n fiecare punct al profilului longitudinal: Cl = Hex - Ht ;
n aceast faz, lucrrile topografice constau n trasarea unei cote
proiectate, urmarindu-se realizarea cotei finale a coronamentului i
trasarea unor linii de pant proiectat, n scopul realizrii pantelor
proiectate ale taluzelor.

Calcule efectuate
Se calculeaz unghiul de trasare a axei barajului, din diferena de
orientri
(R2-R1 - R2-2), cunoscnd coordonatele punctelor R1, R2,
1, 2, 3, 4, care aparin reelei de trasare;
Se calculeaz coordonatele punctelor de capt A i B ale axei barajului,
cunoscnd dinstanele R1A, R2B, AB;
Se calculeaz limitele amprizei, n funcie de pantele taluzurilor i de cota
de execuie a fiecrui punct luat de pe profilul longitudinal al terenului n
lungul axei barajului.

Microtriangulatia
Reteaua de microtrilateratie e recomandata pentru constructii nalte sau pentru
urmarirea deplasarilor. Forma retelei poate fi lant de triunghiuri, patrate sau
romburi sau cu sistem central si se recomanda pentru tuneluri, lucrari
hidrotehnice (baraje), centrale subterane.
Se foloseste la determinarea vectorului deplasarii orizontale ale punctelor de
control, fixate pe constructia luata in studiu, in raport cu un sistem de referinta,
constituit din puncte fixate in terenuri nedeformabile si in afara zonei de influenta
a constructiei, formind reteaua punctelor de microtriangulatie.
Metoda microtriangualtiei este folosita la urmarirea comportarii in timp a
constructiilor masive (baraje, ecluze, viaducte, poduri), ca si a terenurilor din jurul
acestora. Constructia retelei de microtriangulatie se face cu o precizie mare.
Determinarea vectorului deplasarii orizontale a constructiei necesita efectuarea
masurarilor repetate (ciclice) ale retelei de microtriangulatie, cu aceeasi precizie
cu care a fost construita initial. Calculele de compensare trebuie executate
riguros, prin metoda celor mai mici patrate, cu scopul de a se obtine valorile cele
mai probabile ale coordonatelor punctelor retelei, avindu-se posibilitatea
aprecierii preciziei rezultatelor compensarii si deci, si a preciziei de determinare a
vectorului deplasarii orizontale a punctelor de control, de pe constructia studiata.
In figura se prezinta reteaua de microtriangulatie folosita la urmarirea comportarii
unui baraj arcuit. In componenta retelei intra urmatoarele categorii de puncte:

- puncte de control, numite si marci de vizare, ce sunt nxaie pe constructii ce


lirniea^a *1 observata, (sri ca;',ui tic laia sunt incastrate in parainentul aval al
barajului), .Aceste puncte, Pi, F..-,Pt au roiul de a da cu exactitate marimile si
directiile deplasarilor. Semnalizarea lor se face cu marci speciale de diferite
forme, confectionate din bronz cromat spre a rezista la coroziune. Cercetarile au
aratat ca cele mai bune sint semnalele sub forma de disc, diametrul cercului j
reprezentind 1:20 din distanta medie de la punctul fix la punctul de determinat.
De exemplu, la o distanta de 400 m diametrul cercului va fi de 20 mm. Aceasta
forma corespunde atit cazului vizelor orizontale, cit si al vizelor inclinate.
- puncte de statie, din care se fac observatii repetate spre punctele de control de
pe constructie. Punctele de statie, de exemplu I, II, III si IV, sunt materializate prin
pilastri de beton armat, cu fundatie adanca, avand la partea superioara piese
speciale de centrare si prindere a teodolitului.
La o serie de cercetari, la partea superioara a pilastrului s-a fixat, in beton, o
placa de otel in mijlocul careia se afla dispus un reper cu filet ce inlocuieste
surubul pompa. Astfel se asigura o perfecta centrare a teodolitului si a
semnalelor de vizare pe punctele de statie;
- punctele de referinta, K1, K2, K3, de la care se determina eventualele
schimbari in pozitia punctelor de statie sint amplasate in terenuri stabile si la
distante de 200300 m de constructia observata, spre a se elimina orice influenta
a acesteia asupra lor;
- punctele de orientare O1, O2, O3, amplasate la distante mai mari, in terenuri
care prezinta un grad ridicat in privinta stabilitatii, indicate de studiile
geotehnice.
Reteaua de microtriangulatie se poate prezenta sub una din urmatoarele tipuri:
- retea completa, care cuprinde toate cele patru categorii de puncte si cu vize
reciproce intre punctele de statie si punctele de referinta;
- statie si punctele de referinta;

- retea superficiala, compusa din puncte de statie si puncte de referinta. La


realizarea retelei de microtriangulatie se urmareste obtinerea unei bune
conformatii a figurilor geometrice componente, in vederea obtinerii unei precizii
antecalculate care sa satisfaca pe deplin cerintelor impuse. Se alege un sistem
de axe rectangular care sa coincida cu axele principale ale constructiei
observate. De exemplu, in cazul urmaririi comportarii unui baraj, deformatiile
rezultate pe axa Y, paralela cu axa barajului, sunt mai mici decat cele pe
verticala, adica dupa axa Z, care la randul lor sunt mai mici decat cele paralele
directiei presiunii apei, adica dupa axa X.