Sunteți pe pagina 1din 45

- Retele gravimetrice 6.1 Notiuni fundamentale n Geodezia Fizica.

Principii de determinare gravimetrica a ondulatiilor geoidului;


6.2. Proiectarea retelelor si a masuratorilor gravimetrice;
6.3. Efectuarea masuratorilor gravimetrice;
6.4. Reduceri fizice si geometrice ale masuratorilor gravimetrice ;
6.5.Alte aplicatii geodezice bazate pe masuratori gravimetrice;

Retele gravimetrice
Structura volumelor
Volumul

Modulul

Disciplina

Coordonator

Sisteme de referinta si de
coordonate

Proiectarea si efectuarea
masuratorilor geodezice.

Sisteme de proiectie utilizate


n Romnia si n Europa

Sef lucrari univ.


Alexandru Ilies

Prelucrarea
geodezice

Sef lucrari univ. drd.


Valentin Danciu

II

masuratorilor

Prof.univ.dr.ing.
Constantin Moldoveanu
Sef lucrari univ.dr.ing.
Tiberiu Rus

Cap.6.

Retele gravimetrice
6.

RETELE GRAVIMETRICE

Pag.

Notiuni fundamentale n Geodezia Fizica. Principii de determinare


gravimetrica a ondulatiilor geoidului...

B.94

6.2

Proiectarea retelelor si a masuratorilor gravimetrice...

B.105

6.3

Efectuarea masuratorilor gravimetrice...

B.107

6.4

Reduceri fizice si geometrice ale masuratorilor gravimetrice ...

B.110

6.5

Alte aplicatii geodezice bazate pe masuratori gravimetrice...

B.119

6.1

Probleme actuale / Discutii.

Retele Geodezice de Sprijin

Retele gravimetrice

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

Retele gravimetrice
- Geodezia Fizica W XGLD]a cmpul gravitatii n asociere cu figura Pamntului.
- Gravimetria este stiinta care studiaza
terestru al gravitatii.

asurarea marimilor ce caracterizeaza cmpul

Retelele gravimetrice sunt multimi de puncte materializate n teren, carora li s-au determinat, prin
metode de masurare specifice, parametrii care descriu campul fizic asociat.
geodezie urmatoarelor tipuri de lucrari:
Realizarea retelelor gravimetrice G VSULM
LQ HVW
H QHaHnDU

1. Determinarea deviatiei verticalei;


2. Determinarea corectiilor de reducere la un anumit tip de altitudini n lucrarile de nivelment;
3. Determinarea ondulatiilor geoidului (de actualitate in practica utilizarii sistemelor GNSSGPS);
4. Reducerea masuratorilor astronomo-geodezice pe suprafete conventionale (elipsoid de
referinta).
Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

Retele gravimetrice
6.1 Notiuni fundamentale n Geodezia Fizica.
Principii de determinare gravimetrica a ondulatiilor geoidului;
Gravitatia (F) este reprezentata de forta de atractie a maselor situate n interiorul Pamntului.
Gravitatea (g) este componenta tuturor fortelor care actioneaza asupra unui punct P situat pe
suprafata terestra.
Cmpul gravitatii sau cmpul gravific este domeniul din jurul suprafetei terestre n
care
se
manifesta influenta maselor si a miscarii de rotatie a Pamntului.
Potentialul gravitational, de atractie sau newtonian (V) este potentialul campului gravitatiei.
Suprafata de nivel (s)
W=WP

linie de
forta

Po

Geoid
W=Wo

Elipsoid

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

Suprafata de referinta sau suprafata de nivel zero, a fost denumita geoid [Listing, 1873]. Potentialul
geoidului este denumit si potential de referinta (Wo)

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

Retele gravimetrice

CONTINUARE ..
In fisierul geod_fiz_2.pdf

Retele gravimetrice
6.2. Proiectarea retelelor si a masuratorilor gravimetrice
1941-1948 - Prima retea gravimetrica nationala [Socolescu, 1950] -50 de statii de pendul, 19761987 - retelele gravimetrice de ord. I si II ale Romniei - 19 puncte,
ret. de ord. II proiectata a avea 216 puncte (nefiind realizata n totalitate).
Aceste retele nu au fost conectate si prin masuratori absolute de gravitate.
Precizia interna a retelei de ord.I: 0.08mgal, iar pentru ord.II de 0.13mgal.
Masuratorile relative de gravitate: aparate de tip Worden (aparat pendular) si Scintrex.
reteaua gravimetrica de ord.I a fost refacuta prin determinari n anii 1994 si 1995
(cnd s-a realizat si reteaua GPS primordiala a tarii) printr-o colaborare dintre DTM
(Directie Topografica Militara) si DMA-SUA (Defense Mapping Agency). Patru din
punctele retelei de ord.I au fost determinate si prin valori absolute de gravitate
(Surlari, Timisoara, Constanta, Iasi) efectuate cu ajutorul unuia dintre cele mai
performante instrumente existente n momentul de fata (gravimetrul absolut FG5 SUA). In fiecare din cele 4 locatii s-a determinat cte un reper central (cu
instrumentul FG5, bazat pe caderea libera) si doua repere martor (unul n apropierea
celui central, iar celalalt la cel mai apropiat aeroport) determinate relativ cu
instrumente de tip LaCoste&Romberg model G. Precizia instrumentala a FG5 este
de circa 1gal. Precizia retelei de ord.I, dupa compensare a fost de 0.01mgal.
Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

Retele gravimetrice
Proiectarea retelelor gravimetrice HW H R HWDS
a de maxima importanta n succesiunea de operatii
necesare a se desfasura pna la obtinerea marimilor de interes (masurabile). O parte a proiectarii
acestor retele este similara cu cea din retelele geodezice geometrice (triangulatie, trilateratie,
nivelment):
studiul configuratiei pe harti si planuri;
recunoasterea terenului si materializarea n teren a punctelor reper (platforme n acest caz);
determinarea altitudinii reperului (marcii) prin nivelment.
Particularitatile URL HFWarii retelelor gravimetrice constau n:
- necesitatea executarii observatiilor de la o etapa la intervale de timp ct mai mici;
DW
HD DVLJXUarii unor conditii de observatii conform standardelor de functionare ale aparatelor;
- QFHVLW
- asigurarea unor conditii de transport a instrumentelor ntre punctele de statie astfel nct sa se
reduca vibratiile (avion sau elicopter de transport);
- proiectarea observatiilor tinnd cont de tipul determinarilor
(relative sau absolute). Diferenta
majora ntre retelele geodezice geometrice si cele gravimetrice consta n atributul suplimentar necesar a fi
detinut de retelele gravimetrice si anume repetabilitatea n timp.
Incadrarea ntr-o anumita clasa sau ordin de precizie a unei retele gravimetrice, conform
standardelor actuale depinde si de repetabilitatea n timp. De exemplu, standardele americane
ncadreaza fiecare punct de gravitate ntr-un anumit ordin de precizie, dat de ab.stand. a GW
HUP LQarii
gravitatii si o anumita clasa de precizie, data de numarul de verificari pe an a stabilitatii YO
RULORU
determinate. Astfel exista:
- ordinul I, clasa I: ab.stand. a det. de 20gal, verif. stabilitatii valorii de 2 ori/an;
- ordinul I, clasa II: ab.stand. a det. de 20gal, verif. stabilitatii valorii de 5 ori/an.
Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

Retele gravimetrice

Schita retelei gravimetice de ord.I a Romniei [Rotaru si Cioanca, 1996]


Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

Retele gravimetrice
Romnia a participat n ultimii ani si la cteva proiecte internationale viznd determinari
gravimetrice si GPS pentru integrarea retelei nationale n retelele europene similare.

In cadrul proiectului UNIGRACE (Unification of Gravity systems of Central and Eastern


European Countries) au fost efectuate determinari de gravitate absoluta printr-o colaborare
ntre Agentia Federala de Cartografie si Geodezie (BKG) Frankfurt a.M., Germania si
Institutul Geologic Romn [Reinhart s.a., 1997].
In anul 1997, Romnia a participat printr-o campanie de observatii GPS si furnizarea unor cote
n sistem de referinta national -1 HDJUa OD SURLHFW ul european EUVN"97
(European Unified Vertical Network) n scopul determinarii unitare a cotelor elipsoidale
(elipsoid GRS80~WGS84) ale punctelor "0" din majoritatea tarilor europene si a estimarii
valorilor naltimii cvasigeoidului specifice fiecarui punct fundamental national si a unui
numar restrns de puncte din reteaua de nivelment (geometric) nationala. In total au fost
determinate n cadrul campaniei EUVN97, 199 de puncte. In Romnia au fost determinate 4
puncte ale retelei de nivelment, incluznd si legatura la punctul fundamental (maregraf)
Constanta.

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

10

Retele gravimetrice
Determinarea schimbarii nivelului marii

Altimetru
Maregraf (plutitor)

Maregraf cu presiune
Retele
ReteleGeodezice
Geodezicede
deSprijin
Sprijin / /6.Retele
6.Retelegravimetrice
gravimetrice

T.Rus/2004

11

Retele gravimetrice

Pozitia maregrafelor in Europa de Sud-Est

http://www.p ol.ac.uk/psmsl/pro

grammes/gloss. info.html

12

Retele gravimetrice

Variatia nivelului marii la Constanta


Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

13

Retele gravimetrice
Baza de date UELN

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

14

Retele gravimetrice
6.3. Efectuarea masuratorilor gravimetrice
Marimile masurabile cu instrumentele specifice pot fi:
valori absolute O H JUDYaWtii (g) cu ajutorul gravimetrelor absolute;
valori relative ale gravitatii (dg) cu ajutorul gravimetrelor (relative);
derivate de ordinul II ale potentialului gravitatii:(Wyy-Wxx), Wyz, Wxy,
Wyz, Wxz, cu ajutorul balantei de torsiune;
Surse de erori n efectuarea determinarilor gravimetrice sunt constituite de:
necalarea corespunzatoare a instrumentului;
influenta parametrilor interni si externi (presiune, temperatura, umiditate);
driftul instrumental (sistemele pendulare lucreaza fara ntrerupere deoarece
asupra lor gravitatea actioneaza n mod continuu) , influenta microseismicitatii,
influenta mareelor terestre s.a.

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

15

Retele gravimetrice
Suruburi de
calare

Nivele torice
n cruce

Ocular

Surub de
blocare

Surub de conicidenta

Afisajul lecturii

Gravimetrul LaCoste&Romberg model G


Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

16

Retele gravimetrice

Gravimetrul Worden
Retele Geodezice de Sprijin

Gravimetrul absolut FG5


/ 6.Retele gravimetrice

17

Retele gravimetrice
Determinarea diferentelor de gravitate si compensarea acestora
- Prima etapa de prelucrare a masuratorilor primare (lecturi efectuate) este cea de aplicare a
corectiilor VSHLILFH VXUVHORU GH HURUL HQXPHUDWH PDL VXV
instrumentale
. In aceasta faza de prelucrare este necesara
determinarea
erorii
drift instrumental.
M io
- Eroarea
dededrift
instrumental HW
H GDWRUDWa modificarii n timp a proprietatilor

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

18

elastice ale sistemelor deformabile si are ca efect o deplasare a punctului zero O


gravimetrului. La instrumentele moderne, aceasta eroare este mica (de ordinul gal/h),
astfel nct ea poate fi considerata ca avnd o variatie lineara n timp. Q DFHDaWipoteza,
driftul instrumental va avea semnificatia pantei dreptei de variatie n timp a lecturilor
efectuate ntr-un punct de statie:

Mo
i
o
i

+ v = x + dx + t y ,
i o

oi

k
o

M lectura efectuata ; v i corectia

; x media lecturilor efectuate


k
necunoscut a aplicata valorii x ; t int ervalul de timp int re

in punctul k ;
masuratoar ea

d
x
k

oi

actuala ( t i ) si momentul masuratori i de refer int a ( t ); y driftul instrument al


o

Determinarea necunoscutelor modelului functional de mai sus are loc pe baza


utilizarii metodei c.m.m.p. avnd n vedere ca modelul este deja unul linear.

Retele gravimetrice
- Diferenta de gravitate ntre punctele stationate se poate determina cu relatia:

ij

= x x ;

Compensarea n retea a diferentelor de gravitate astfel obtinute se realizeaza pe baza


unui model functional similar celui utilizat n retelele de nivelment geometric:

g + v = g g
ij

ij

Modelul stochastic se va forma utiliznd indicatorii de precizie determinati n etapa


precedenta sau utiliznd valori empirice ale acestora:

p ij =

c
2

s g ij

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

19

Retele gravimetrice
6.4.Reduceri fizice si geometrice ale masuratorilor gravimetrice
Pentru a putea rezolva anumite probleme geofizice sau geodezice este necesara
compararea valorilor gravitatii reale masurate (g) cu valorile acceleratiei gravitationale
normale ().

In acest scop marimile masurate (g) sunt reduse, pe baza acceptarii unei
H UHJaO, suprafata de referinta
ipoteze geofizice, la o suprafata de referinta (g gr).
este geoidul sau cvasigeoidul, functie de sistemul de altitudini adoptat.

In cazul ipotezei Molodenski, se procedeaza invers, marimile calculate (valorile


a
gravitatii normale ) sunt reduse la suprafata fizica a terenului folosind o ipoteza HRIL]L F
( H).
Anomaliile cmpului gravitational se definesc printr-o relatie de forma:

( P ) = g ( P ) ( P )
r

r - HGXFHUHD JHRIL]La ce s-a aplicat; P - punctul n care se calculeaza anomalia.

Principalele tipuri de
reduceri gravimetrice

reducerea n aer liber (Faye);


reducerea de strat intermediar (Bouguer);
reducerea de relief;
reducerea izostatica;

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

20

reducerea de variatie diurna.

Retele gravimetrice
6.5. Alte aplicatii geodezice bazate pe masuratori gravimetrice
Determinarea deviatiei verticalei
verticala

normala

meridian
geodezic

geoid

ZG

?
Z'

Ao

-dN

ds

S
A

ds

P'

elipsoid

Z"

Componentele deviatiei verticalei

= cosA + sinA .

ZA

compararea coordonatelor astronomice si geodezice pentru acelasi punct:

= -B,

= ( -L) cosB .

( , ) sunt Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

21

coordonatele astronomice.

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

22

Retele gravimetrice
Determinarea corectiilor de reducere la un anumit sistem de altitudini n lucrarile de
nivelment, care sunt prezentate n cadrul Sistemelor de altitudini incluse n modulul Sisteme
de referinta. Sisteme de coordonate..
Reducerea masuratorilor astronomo-geodezice pe suprafete conventionale
(elipsoid de referinta):
- Reducerea azimutelor astronomice pe suprafata elips.de referinta pe baza ec. Laplace:

A = a ( L ) sin + ( cos A sin A)ctg


- Calculul corectiei datorate deviatiei verticalei la reducerea directiilor masurate pe
suprafata elipsoidului de referinta:

= o ( sin A cos A ) ctg

directia redusa pe elipsoid ;


o

directia masurata la nivelul terenului ;

unghi zenital al directiei masurate

- Reducerea unghiurilor zenitale asurate la suprafata elipsoidului de referinta:

= z

+ ( cos A

+ sin A ) z
= z
+ ;

unghi zenital

redus pe elipsoid ;

unghi zenital

masurat la nivelul
terenului

Retele gravimetrice
- Reducerea distantelor asurate cu aparatura electrooptica la suprafata elipsoidului de referinta:

s = 2 R A arcsin

Dc
2 A;
R

redusa pe elipsoid

D c lungimea coardei coresponde

nte pe elipsoid ,

;R

raza Euler ;

( D ) ( h ij )
ij
hi
hj ;
D c=
)(1 +
)
(1+ R
R
A

s lungimea liniei geodezice ( dist

h cot e elipsoidal e ; Do dis tan ta masurata int re punctele i si

ij

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

23

Retele gravimetrice

/ T.Rus /2004

Tema de rezolvat:
Se cere sa se determine pe baza modelului geopotential EGG97 (Univ.Tehn.Hanovra),
valorile ondulatiilor cvasigeoidului intr-un numar de 10 puncte dintr-o retea geodezica si sa se aplice
cotelor (normale) cunoscute pentru aceste puncte.
Rezultatele se vor prezenta intr-un tabel de forma:
Nr.crt. Denumire punct BK[m] LK[m] HMN75[m] ?[m] h=(H+?)[m] xi[] eta[]
Valorile ? se vor det. prin accesare internet la adresa:

http://gibs.leipzig.ifag.de/cgi-bin/
>Utilities
>Geoid height calculation
> Solution 3, Europe

> Latitude: ..
> Longitude ..
Retele
ReteleGeodezice
Geodezicede
deSprijin
Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

24

Exemplu accesare pag.web pt. calcul ondulatii geoid (EGG97)


> submit

reset fields

/ 6.Retele gravimetrice

25

Exemplu rezultat ondulatii (cvasi)geoid si deviatii ale verticalei (EGG97)


Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

26

Retele gravimetrice

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

27

Retele gravimetrice
Supraf.
teren

n'

Legatura intre sisteme de altitudini


gP

P
or

h=H +N=H +?,


h - cota elipsoidala;
Hor - cota ortometrica;
HN - cota normala;

Hor

HN
Q
h
Q

N - ondulatia geoidului;
? - ondulatia cvasi-geoidului sau anomalia cotei

HN
Po

go

N
Qo

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

28

W=WP

Teluroid
(UQ=WP)

U=UQ

Cvasigeoid

W=Wo- Geoid

U=Uo - Elipsoid

Retele gravimetrice

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravoimetrice

29

Retele gravimetrice

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

30

Retele gravimetrice

Reprezentarea grafica a valorilor modelului geopotential global EGM96


Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

31

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

32

Retele gravimetrice

Includerea retelei de nivelment a Romniei n reteaua UELN


(19 poligoane de nivelment; 64 puncte nodale; 5 conexiuni la granita cu Ungaria).

Retele gravimetrice

Reteaua actuala UELN n care este inclusa ROMANIA

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

33

Retele gravimetrice

Reprezentarea diferentelor dintre punctul de


nivel 0 al retelei de nivelment UELN, aflat la Amsterdam si nivelul 0 din
tarile incluse n aceasta
retea.

Retele Geodezice de Sprijin

/ 6.Retele gravimetrice

34

IBLIOGRAFIE
Atudorei M., Astronomie, Partea I-a, Ed. I.C.B., Bucuresti, 1983;
Atudorei M., Masuratori geodezice prin unde, Ed. I.C.B., Bucuresti, 1981;
Dragomir V., Ghitau D., Mihailescu M., Rotaru M., Teoria figurii Pamntului, Ed Tehnica, Bucuresti, 1977;
Featherstone W.E., The use and abuse of vertical deflections, http://www.cage.curtin.edu.au/~will/abuse.pdf;
Featherstone W.E., Reger J.M., The importance of using deviations of the vertical for the the reduction of survey data to a geocentric datum.
http://www.cage.curtin.edu.au/~will/devertfinal.pdf;
Forsberg R.,Terrain effects in geoid computation, International School for Determination and Use of the Geoid, Milano, oct.10-15, 1994; Ghitau
D., Geodezie si Gravimetrie Geodezica, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983;
Ghitau D., Gravimetrie Geodezica, Ed. I.C.B., Bucuresti, 1974 ;
Ghitau D., Somrdolea I., Gravimetrie geodezica - QGUXPator pentru lucrari practice, Ed.ICB, Bucuresti, 1989 ;
Heiskanen W., Moritz H.,
Physical Geodesy, Freeman & co, San Francisco, 1967, Reprint Instit. of Physical Geodesy, T.U. Graz, 1993;
Hofmann-Wellenhof B., Kienast G., Lichtenegger H., GPS in der Praxis, Wien, New York, 1994;
Ihde J., Some Remarks on Geodetic Reference Systems in Eastern Europe under the Aspect of an Uniform European Geoid, Preprint prepared for
publication in the Bulletin Godsique, Insitute for Applied Geodesy, Leipzig,1992;
Leick A., GPS Satellite Surveying, John Wiley & Sons, New York, 1990;
Reinhart E., Richter B., Wilmes H., Erker. E., Ruess D., Milev G., Simek J., Kakkuri J., Fejes I., Marson I., Sledzinski J., Rosca V., Mojzes M.,
Vodopivec F.,
Unification of Gravity Systems of Central and Eastern European Countries - UNIGRACE, Assembly of the European Geophysical Union, Vienna, 2125 April, 1997;
Rotaru M., Stadiul actual si o posibila conceptie de viitor privind lucrarile geodezice n Romnia, Revista de Geodezie, Cartografie si Cadastru, Vol. 2,
Nr. 2, Bucuresti, septembrie 1993;
Rotaru M., Cioanca N., Reteaua de gravitate absoluta a Romniei si legatura acesteia cu reteaua de gravitate relativa de ordinul I. Realizari si
perspective, , Revista de Geodezie, Cartografie si Cadastru, Vol. 5, Nr. 2, Bucuresti, septembrie 1996;
Rus T., Studii si cercetari privind utilizarea sistemelor de pozitionare cu sateliti n Geodezie - Metode moderne de determinare a geoidului, H]a de
doctorat, UTCB, Bucuresti, 2000;
Rus T., Khtreiber N., Hofmann-Wellenhof B., Studiul Geodului in Muntii Alpi, Simpozionul 50 de Ani de la Infiintarea Facultatii de
Geodezie, Bucuresti, 26Retele
ReteleGeodezice
Geodezicede
deSprijin
Sprijin / 6.Retele gravimetrice
28 noiembrie, 1998;

35

=
V(x,

y, z) =

W =

GM
r

G
2r

?(a,

b, c)dadbdc

(x a)

(C A + B) (1 3 cos

?) +

3G
4r

(y

(B A) sin

b) +

sau

= G

(z c)

? cos2L

sin

?dv
l

= G

dm

4 G

g
S
( ) d + H
H
H

? + G

Torge W., Gravimetry, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 1991.

/ 6.Retele gravimetrice 36