1.

Sisteme de coordonate utilizate in geodezie

2. Elemente privind forma si dimensiunile Pamantului; modele de aproximare a figurii Pamantului, suprafetele importante in geodezie. Studierea formei i dimensiunilor Pmantului constituie una din preocuparile principale ale geodeziei. Pamantul este un corp semirigid, cu o structur neomogen i este supus continuu aciunii unor fore interne i externe, care a condus la configuraia neregulat a suprafeei topografice ce prezint inlimi i adancimi, faa de nivelul mriIor,de pan la 10-11 km. Forma general a Pmantului nu se incadreaz in niciuna din formele geometrice cunoscute cu care a fost aproximat, fapt ce a condus la noiunea de geoid, proprie numai Pamantului. Geoidul este suprafaa echipotenial care coincide cu suprafaa linitit a mrilor i oceanclor, prelungit imaginar pe sub continente i este perpendiculara, in oricare punct al ei, pe direcia verticalei loculul (direcia firului cu plumb). Geoidul nu are o suprafa matematic, deci nu poate fi definit geometric. Totui corpul,geometric care aproximeaz cel mai bine geoidul este elipsoidul de rotaie cu turtire mic la poli, obinut prin rotirea unei elipse in jurul axei sale mici. Geometric, elipsoidul de rotaie poate fi definit prin doi dintre parametrii menionai mai jos, dintre care unul trebuie s fie liniar : a = OE = OE - semiaxa mare (raza ecuatoriala); b = OP = OP semiaxa mica; f = (a-b)/a - turtirea; E = a2 - b2 - excentricitatea liniara; e = E/a - prima excentncitate; e = E/b - a doua excentricitate; c = a2/b - raza de curbur polar. Masuratorile geodezice de orice fel se executa pe suprafaa fizica, definite de formele de relief, iar prelucrarea lor se face pe o suprafa matematica, denumit suprafaa de referint. Suprafaa terestr fiind curb, dificultile principale provin tocmai din trecerea de la imaginea real deci pe o suprafa curb la imaginea redus la scar, pe o suprafa plan. n studierea i reprezentarea suprafeelor terestre distingem: Suprafaa topografic = real, pe care se fac msurtorile, care se reprezint pe hri i planuri: geometrizat i simplificat. (reprezint 29% din stotal pmnt) .nu poate fi matematizat.

Geoidul = suprafaa de nivel mediu a mrilor linitite, presupus prelungite pe sub continente. .nu poate fi matematizat. (folosete la reprezentarea celei de a treia dimensiuni : z cota) Elipsoidul de referni = cea mai apropiat figur geometric operativ, de cea real (folosete la ridicri planimetrice pe suprafee mari) V: verticala perpendicular la geoid N: normala perpendicular la elipsoid.

3. Probleme de rezolvat pe elipsoidul de rotatie

4. Clasificarea reelelor geodezice 1. Clasificarea reelelor geodezice dup numrul elementelor fixe din reea a) Reea geodezic liber b) Reea geodezic fr constrngeri c) Reea geodezic constrns 2. Clasificarea dup form a) Reea format din lanuri de triangulaie b) Reea compact de triangulaie sau reea de suprafa 3. Clasificarea dup destinaie a) Reea geodezic internaional b) Reea geodezic de stat c) Reea geodezic local 4. Clasificarea dup numrul de dimensiuni ale spaiului n care este amplasat reeaua geodezic a) Reea geodezic unidimensional b) Reea geodezic bidimensional c) Reea geodezic tridimensional d) Reea geodezic n spaiul cu patru dimensiuni. Timpul constituie cea de-a patra coordonat.

5. Pozitionarea planimetrica

6. Metode de prelucrare a observatiilor in retelele geodezice planimetrice

7. Sisteme de altitudini si importanta cunoasterii lor.

Sistemul de altitudini dinamice

8. Prelucrarea masuratorilor efectuate in retelele de nivelment geometric si trigonometric.

9. Metode de indesire a retelelor geodezice si incadrarea retelelor geodezice.

a. Cand in retea au fost efectuate numai masuratori de directii azimutale b. Cand in retea au fost efectuate atat masuratori de directii azimutale cat si de distante

10. Metode de indesire a retelelor geodezice planimetrice, transformari de coordonate in spatiul cu doua dimensiuni