Lucrarea nr.

2 - Măsurarea direcțiilor azimutale prin metoda seriilor complete

A. TEMA LUCRĂRII

Se cere cunoaşterea modului de lucru pe teren în efectuarea observaţiilor azimutale prin

metoda seriilor complete şi compensarea în staţie a seriilor de măsurare executate într-un punct
geodezic, cu evaluarea preciziei rezultatelor.

B. DATELE LUCRĂRII

1. Schiţa vizelor;
2. Carnetul de teren al măsurătorilor efectuate în teren al direcţiei azimutale dintr-un punct
de triangulaţie geodezică de ordinul IV.

C. CUPRINSUL LUCRĂRII

1. Descrierea modului de lucru pe teren în efectuarea observaţiilor azimutale prin metoda

seriilor complete;
2. Prelucrarea în staţie a seriilor executate într-un punct de triangulaţie geodezică de ordinul
IV;
3. Compensarea în staţie a seriilor executate în acelaţi punct de triangulaţie geodezică;
4. Evaluarea preciziei rezultatelor.

D. REZOVAREA LUCRĂRII

1. Descrierea modului de lucru pe teren în efectuarea observaţiilor azimutale prin

metoda seriilor complete

Metoda seriilor complete constă în efectua tuturor observaţiilor în turul de orizont fiind
recomandată de instrucţiuni în reţelele de triangulaţie de ordinul III, IV şi V. În cazul unui punct
de triangulaţie de ordinul IV, observaţiile din teren se efectuează în următoarea succesiune:
a) Se instalează teodolitul (verificat şi rectificat) în punctul de staţie cu cca. 30 de
minute înainte de începerea observaţiilor, pentru a căpăta temperetura mediului
ambiant;
b) Se alege în turul de orizont un punct de referinţă, cel mai îndepărtat şi care are
totodată condiţiile optime de vizibilitate;
c) Se efectuează un tur de orizont pentru a se determina la ordinul de minute direcţiile
spre punctele care urmează a fi vizate;
d) Se vizează cu luneta în poziţia I punctul de referinţă şi se introduce în dispozitivul de
citire a teodolitului originea corespunzătoare primei direcţii (0g00c00cc);
e) Se verifică punctarea şi se fac citiri prin dublă coincideţă. Toleranţa între 2
coincidenţe pentru un teodolit cu precizia de 2 secunde THEO 010 A pentru un punct
de ordinul IV este de 4;
f) Se roteşte alidada în sensul acelor de ceasornic şi se fac observaţii în turul de orizont
prin dublă coincidenţă, închizând semiseria pe punctul de referinţă cu respectarea
toleranţei de 15;
Lucrarea nr. 2 - Măsurarea direcțiilor azimutale prin metoda seriilor complete

g) Se aduce luneta în poziţia a doua şi se vizează punctul de referinţă efectuându-se

citiri prin dublă coincidenţă;
h) Se roteşte alidada în sens antiorar şi se efectuează toate observaţiile din turul de
orizont prin dublă coincidenţă, închizând şi cea de-a doua serie pe punctul de
referinţă.
După inchiderea primei serii se trece la efectuarea în mod identic a măsurătorilor şi
pentru celelalte serii, de fiecare dată intoducându-se în dispozitivul de citiri o nouă origine.
Numărul de serii dat de instrucţiunii pentru un punct geodezic de odinul IV este t6 serii
pentru un instrument cu precizia de 2. Intervalul dintre serii de măsurare se calculează cu
relaţia:

I= 200g /t =200g/6 = 33g33c33cc

Pentru a se diminua erorile de perioadă scurtă a gradaţiilor cercului orizontal se modifică

intervalul stabilit cu 10c cât reprezintă mărimea unei rotiri complete a micrometrului optic de
citire a unghiurilor. Vor rezulta pentru cele t6 serii următoarele originii după formula:

sau dezvoltat: sau dezvoltat:

O1=0g00c + (1-1) (33g33c33cc + 10c) = 0g00c00cc
O2=0g00c + (2-1) (33g33c33cc + 10c) = 33g43c33cc
O3=0g00c + (3-1) (33g33c33cc + 10c) = 66g86c66cc
O4=0g00c + (4-1) (33g33c33cc + 10c) = 100g29c99cc
O5=0g00c + (5-1) (33g33c33cc + 10c) = 133g73c32cc
O6=0g00c + (6-1) (33g33c33cc + 10c) = 167g16c65cc

2. Prelucrarea în staţie a seriilor executate într-un punct de triangulaţie geodezică

de ordinul IV

Prelucrarea unei serii în staţie pentru punctul de triangulaţie geodezică de ordinul IV se

efectuează pe un formular tip specific lucrărilor de producţie. În acest tabel se înscriu
observaţiile efectuate în teren, se calculează media la nivelul secundelor pentru cele două
coincidenţe corespunzătoare fiecărei direcţii, se determină diferenţele dintre citirile din poziţia I
şi citirile din poziţia II şi apoi media celor două citiri. În final se obţin valorile directe reduse la
zero scăzând din mediile citirilor, de pe fiecare direcţie media citirilor pe direcţia de referinţă.
Controlul de închidere se face scăzând din media citirilor pe direcţia de referinţă la închiderea
turului de orizont, media citirilor de plecare de pe aceeaşi direcţie de referinţă (Tabelul 2.1).
Lucrarea nr. 2 - Măsurarea direcțiilor azimutale prin metoda seriilor complete
Lucrarea nr. 2 - Măsurarea direcțiilor azimutale prin metoda seriilor complete
Lucrarea nr. 2 - Măsurarea direcțiilor azimutale prin metoda seriilor complete

3. Compensarea în staţie a seriilor executate în acelaţi punct de triangulaţie

geodezică

În cazul metodei seriilor complete, valoarea cea mai probabilă a unei direcţii este dată de
media aritmetică a direcţiilor reduse la zero din toate seriile. Se face observaţia că toleranţa pe
aceeaşi direcţie dar în serii diferite este de 15cc pentru punctul geodezic de ordinul IV şi a
instrumentului cu precizia de 2’’. Formula generală pentru mediile direcţiilor reduse la zero din
toate seriile este:

unde , t = numărul de serii;

, n  numărul total al direcţiilor.

este direcţia redusă la zero din seria i pe direcţia j (Tabelul 2.2 ).

4. Evaluarea preciziei rezultatelor

a) Eroarea medie pătratică a unei singure direcţii măsurate într-o singură serie (egală cu
eroarea medie pătratică a unităţii de pondere)
Lucrarea nr. 2 - Măsurarea direcțiilor azimutale prin metoda seriilor complete

Pentru calculul sumei pătratelor corecţiilor se aplică o formulă funcţie de diferenţele

între mediile în cele t serii şi valorile pe direcţia j în cele t serii (Tabelul 2.2).

b) Erorile unghiurilor compensate

= =s0√ 2/t
c) Eroarea medie a unei direcţii compensate în staţie