LUCRAREA NR.

1 - CALCULE PRELIMINARE LA PROIECTAREA UNEI REȚELE

PLANIMETRICE DE ÎNDESIRE

A. TEMA LUCRĂRII

Se cere proiectarea unei rețele geodezice planimetrice, formată din patru puncte din rețeaua
geodezică de stat și îndesită cu un punct de ordinul V, pentru care este necesar calculul
vizibilităților și a erorii estimate de poziționare în plan a punctului nou.

B. DATELE LUCRĂRII

1. Foaia de hartă la scara 1:25000, pe care se va proiecta punctul rețelei geodezice

planimetrice de îndesire (Fig. 1.1).

Fig. 1.1 Foaia de hartă la scara 1:25000

2. Înălțimea reflectorului în punctul vizat IR=2,0 m și înălțimea aparatului în fiecare punct

de stație, IA = 1,65 m.

3. Eroarea medie pătratică de măsurare a unei direcții sα = 2”.

C. CUPRINSUL LUCRĂRII

1. Calculul vizibilității între punctele geodezice proiectate.

2. Estimarea erorii medii pătratice totale de determinare a coordonatelor punctului nou.

D. REZOVAREA LUCRĂRII
1. Calculul vizibilității între punctele geodezice proiectate

Formula generală pentru determinarea altitudinii de calcul a obstacolului, pe direcția dintre

punctul vechi A și punctul nou P, este:

unde: D1 este distanța dintre punctul geodezic A și obstacolul O, exprimată în kilometri;

D2 este distanța dintre punctul nou proiectat P și obstacolul O, exprimată în kilometri;
H1 este cota punctului A, la care se adaugă înălțimea aparatului IA = 1,65 m;
H 2 este cota punctului nou proiectat P, la care se adaugă înălțimea reflectorului IR=2,0 m.
Distanțele D1 și D2 se extrag de pe hartă (fig. 1.2), iar cota punctului A şi cota punctului
P se citesc pe hartă și se corectează funcție de modul de semnalizare. De asemenea, prin
interpolare pe hartă se determină cota punctului intermediar (O) considerat ca obstacol pe traseu,
la care se adaugă înălțimea propriu-zisă a obstacolului.

Fig. 1.2 Determinarea distanțelor între punctele rețelei geodezice proiectate

În tabelul 1.1 se calculează înălțimea obstacolului pe teren ( H O ) - înălțimea reală, respectiv

c
înălțimea vizei deasupra obstacolului ( H O ) - înălțimea calculată, pentru toate vizele de la
punctele vechi (A, B, C, D) și punctul nou (P).

Tabelul 1.1 Calculul vizibilităţii între punctele reţelei proiectate

Viza D1 (km) D2 (km) H1 (m) H2 (m) HOc (m) HO (m) HOc-HO (m)
AP 1,657 0,927 480,1+1,65 362+2,00 406,14 400+5,00 1,14
BP
CP
DP
 Conform instrucțiunilor tehnice în vigoare, pentru eliminarea efectului refracției
atmosferice, razele vizuale dintre punctele geodezice trebuie să treacă peste obstacolele verticale
la o distanță de siguranță ( e ) corespunzătoare ordinului rețelei.
După cum se observă, înălțimea reală a obstacolului în toate cazurile este mai mică decât
înălțimea obstacolului calculată cu mai mult decât distanța de siguranță e =0,5 m, stabilită
pentru punctele rețelei de îndesire de ordinul V. În aceste condiții se poate concluziona că între
punctele geodezice proiectate există vizibilitate.

2. Estimarea erorii medii pătratice totale de determinare a coordonatelor punctului nou

În unele situaţii speciale întâlnite mai frecvent în triangulaţiile locale, îndesirea reţelei se
realizează prin intersecţii multiple înainte, care sunt prelucrate fie riguros, fie prin anumite
metode aproximative.
Relația de calcul a erorii medii pătratice totale de determinare în punctul nou P, este :

unde:
sα = 2” reprezintă eroarea medie pătratică a unei singure măsurători de aceeași precizie
unghiulară;
ρ’’- este coeficientul de transformare a secundelor sexagesimale în radiani cu valoarea

ρ’’ =(180*3600’’)/π

a1 , a 2 - reprezintă mărimile unghiurilor alăturate bazei în gradație sexagesimală, conform

principiului intersecţiei înainte (determinate grafic pe hartă);
b - reprezintă lungimea bazei, determinate grafic conform scării hărții.

Calculul pentru toate variantele posibile de determinare a erorii medii pătratice pentru
punctul nou P se prezintă în Tabelul 1.2.

Tabelul 1.2 Determinarea erorii medii pătratice de poziție în plan a punctului nou, P
Pct. Pct. b a1 a2 st
stație intersecție (cm)
[o ] [o ] (cm)
A
P 424976,6 64,39 37,08 4,6
B
B
C
C
D
D
A

După cum se observă, cea mai nefavorabilă intersecție simplă către punctul nou P este
anticipată a fi din punctele vechi (…,…), iar cea mai favorabilă din punctele vechi (…,…) .