7 METODA DRUMUIRII

7.1 Definiţii şi clasificări

Drumuirea este o metodă de îndesire a reţelei geodezice în

vederea determinării coordonatelor punctelor de detaliu din teren.
Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziţia
reciprocă a punctelor este determinată prin măsurarea distanţelor
dintre punctele de frângere şi prin măsurarea unghiurilor în punctele
de frângere ale traseului poligonal.
Clasificarea drumuirilor se poate face:
1. În funcţie de numărul punctelor de sprijin
- drumuire sprijnită la capete pe puncte de coordonate
cunoscute – 2 puncte de coordonate cunoscute (figura
7.1);
- drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate
cunoscute şi orientări – 4 puncte de coordonate
cunoscute (figura 7.2);
- drumuire cu punct nodal – câte două puncte de
coordonate cunoscute la capătul fiecărei drumuiri şi un
punct de sprijin pentru viză din punctul nodal (figura 7.3);
- drumuire în vânt – un punct sau două de coordonate
cunoscute aflate la unul din capetele drumuirii (figura
7.4).

Figura 7.1 Drumuire sprijinită la capete pe două puncte de

coordonate

147
 Figura 7.2 Drumuire sprijinită la capete pe două puncte de
coordonate cunoscute şi orientări

Figura 7.3 Drumuire cu punct nodal

Figura 7.4 Drumuire în vânt

2. În funcţie de forma traseului poligonal

148
- drumuiri întinse – se porneşte din două puncte de
coordonate cunoscute şi se opreşte pe alte două puncte
de coordonate cunoscute (figura 8.5);
- drumuiri în circuit închis – se porneşte din minim două
puncte de coordonate cunoscute şi se închide traseul pe
aceleaşi două puncte (figura 8.6);

Figura 7.5 Drumuirea întinsă

Figura 7.6 Drumuire în circuit închis

7.2 Proiectarea reţelelor de drumuire

Proiectarea reţelelor de drumuire se va face în funcţie de

următoarele criterii:
►traseul drumuirilor se va alege de regulă de-a lungul
arterelor de circulaţie, în lungul cursurilor de
149
apă, de-a lungul canalelor, digurilor, etc., deoarece laturile şi punctele
de drumuire trebuie să fie accesibile;
►punctele de drumuire se fixează în zone ferite de
distrugere astfel încât instalarea aparatului în
staţie să fie făcută cu uşurinţă;
►între punctele de drumuire alăturate trebuie să fie
vizibilitate astfel încât să se poată efectua măsurarea distanţelor şi a
unghiurilor fără dificultate;
►punctele de drumuire trebuie să fie alese cât mai aproape
de punctele de detaliu ce urmează a fi măsurate.

Figura 7.7 Proiectarea reţelelor de drumuire

Distanţa dintre punctele de drumuire se determină în funcţie

de condiţiile concrete din teren, de gradul de acoperire cu vegetaţie şi
de tipul de aparat cu care se vor face determinările. În cazul în care
se vor efectua măsurătorile cu aparatură clasică ( teodolit ) distanţa
medie se recomandă a fi între 100 – 150 m, distanţa minimă fiind între
40 – 50 m, iar cea maximă 2000 – 3000 m.
Atât unei laturi de drumuire cât şi lungimea totală a traseului
poligonal sunt dependente de situaţia concretă din teren. Astfel, în

150
intravilan lungimea traseului va fi mai mică decât în extravilan unde
vizibilitatea este mai mare.

7.3 Operaţii de teren

Operaţiile de teren care se efectuează într – o drumuire sunt:

- marcarea punctelor de drumuire;
- întocmirea schiţei de reperaj şi descriere a punctelor;
- măsurarea laturilor de drumuire;
- măsurarea unghiurilor verticale.
- măsurarea unghiurilor orizontale;

Marcarea punctelor de drumuire

Se face de regulă cu ţăruşi metalici sau de lemn în funcţie de

locul unde se efectuează măsurătorile (intravilan sau extravilan).

Întocmirea schiţei de reperaj şi descrierea topografică a

punctelor

Pentru identificarea ulterioară a punctelor de drumuire este

necesar să se întocmească o schiţă de reperaj şi de descriere a
punctelor.
Fiecare punct nou de drumuire trebuie să fie reperat prin trei
distanţe către puncte fixe din teren.

Măsurarea laturilor de drumuire

Dacă măsurătorile se efectuează cu aparate clasice (teodolit)

distanţele se vor măsura cu panglica, dus – întors, toleranţa admisă
între cele două determinări fiind:
T  0,003 L
Dacă măsurătorile se efectuează cu staţii totale distanţele se
vor măsura tot dus – întors, eroarea de măsurare admisă fiind în
funcţie de precizia instrumentului folosit (de regulă nu trebuie să fie
151
mai mare de 2 – 3 pe, unde pe este precizia de măsurare a
instrumentelor).
Distanţa finală între punctele A şi B este dată de relaţia

L AB  LBA
L AB 
2

Măsurarea unghiurilor verticale

Unghiurile verticale se măsoară în fiecare punct de staţie în

ambele poziţii ale lunetei, atât spre punctul din spate cât şi spre
punctul din faţă. Dacă vizarea se face la înălţimea aparatului (figura
7.8 a) înainte şi înapoi, unghiul va fi media aritmetică a
determinărilor, luând ca sens al unghiului cel de parcurgere a
drumuirii.
Dacă vizarea se face la înălţimi diferite (figura 7.8 b), nu se va
mai face media decât la diferenţele de nivel.

a) b)
Figura 7.8 Măsurarea unghiurilor verticale: a) la înălţimea aparatului,
b) la înălţime oarecare

În prima situaţie unghiul este


 AB    BA
2

152
În a doua situaţie diferenţa de nivel este
hAB  d * tg AB
,
 i A  sB
hBA  d * tg BA
,
 iB  s A
hAB  hBA
hAB 
2

Măsurarea unghiurilor orizontale

Unghiurile orizontale între laturile drumuirii se determină ca

diferenţă a direcţiilor unghiulare orizontale măsurate în fiecare punct
de staţie prin metoda seriilor.

7.4 Drumuirea sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute

şi laturi cu orientări cunoscute

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, C,D (X i, Yi, Hi)

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2 (X j, Yj, Hj)

Figura 7.9 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de

coordonate cunoscute şi orientări cunoscute

Etapa de teren

153
 În prima etapă se face marcarea punctelor de drumuire cu
ţăruşi metalici sau de lemn. Fiecare punct nou marcat va fi însoţit de o
schiţă de reperaj şi o descriere topografică. Schiţa va conţine minim
trei distanţe de la punctul nou spre reperi stabili de pe teren, iar fişa
va conţine date despre tipul materializării, coordonatele punctului,
numărul punctului şi alte date descriptive despre punct.
În fiecare staţie de drumuire se vor măsura direcţii unghiulare
orizontale, distanţe şi unghiuri verticale. Ca regulă de măsurare
putem stabili ca prim punct în măsurare să fie punctul de drumuire din
spate (staţia anterioară sau punctul de orientare), iar al doilea să fie
punctul de drumuire următor.
De exemplu în staţia A procedăm astfel:
►instalăm aparatul(centrăm, calăm, punem la punct luneta)
deasupra punctului de staţie;
► măsurăm direcţiile unghiulare orizontale în ambele poziţii
ale lunetei, prin metoda seriilor către punctele: B, 1;
► măsurăm unghiurile verticale către punctele B, şi 1;
► măsurăm distanţele între laturile de drumuire. Se
recomandă măsurarea cu panglica sau electro – optic. Distanţele se
vor măsura dus – întors, eroarea de măsurare fiind în funcţie de
precizia instrumentului utilizat, astfel:
- pentru măsurarea cu panglica toleranţa admisă va fi:
T  0.003 L
- pentru măsurarea electro – optică eroarea de măsurare să
nu depăşească 2 – 3pc, unde pc este precizia de măsurare a
instrumentului.

Etapa de calcule

1.Calculul orientărilor laturilor de sprijin

154
 YB  YA
 AB  arctg
XB  XA
YD  YC
 CD  arctg
X D  XC

2.Calculul orientărilor provizorii între punctele de drumuire

 A` 1   AB   A
 12`   1`A  1
 2`C   21
`
 2
 CD
`
  c`4   c

3.Calculul erorii orientării de drumuire

e   CD
`
  CD
e  T
T  c n
c  e
c
k 
n
Unde: eθ este eroarea, c este aproximaţia de citire a
aparatului, cθ este corecţia totală, k este corecţia unitară, iar n
este numărul de staţii de drumuire.

4.Calculul orientărilor definitive ale punctelor de drumuire

 A1   A` 1  k
 12  12`  2k
 2C   2`C  3k
 CD   CD
`
 4k 

155
 5. Calculul distanţelor reduse la orizont

D A1  L A1 sin z A1
D12  L12 sin z12
D2 C  L2C sin z 2C

6. Calculul coordonatelor relative provizorii

X A` 1  D A1 cos  A1 Y A`1  D A1 sin  A1 H A` 1  D A1tg

X 12
`
 D12 cos 12 Y12`  D12 sin  12 H 12
`
 D12 tg
X 2` C  D2C cos  2C Y2`C  D2C sin  2C H 2` C  D2C tg

7.Calculul erorii şi corecţiei coordonatelor relative

e x   X `  ( X C  X A ) e x   X `  ( X C  X A )eh   H `  ( H C  H A )
c x  e x c x  e x c h  e h
cx cx ch
kx  kx  kh 
D D D

Erorile pe x şi pe y trebuie să se înscrie în toleranţă

eD  e x2  e 2y  TD

D
D
ij
TD   (0.003 ij  ) pentru intravilan şi
5000
terenuri cu panta 50

156
 D
D
ij
TD   (0.0045 ij  ) pentru extravilan şi
1733
terenuri cu panta 50
Th  0,2 D km

8. Calculul coordonatelor relative compensate

X A1  X A` 1  k x D A1
X 12  X 12`  k x D12
X 2C  X 2` C  k x D2C

Y A1  Y A`1  k y D A1
Y12  Y12`  k y D12
Y2 C  Y2`C  k y D2 C

H A1  H A` 1  k h D A1
H 12  H 12`  k h D12
H 2C  H 2` C  k h D2C

Verificare

 X  X C  X A
 Y  YC  Y A
 H  H C  HA

9. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire

X 1  X A  X A1
X 2  X 1  X 12
X C  X 2  X 2 C

157
 Y1  Y A  Y A1
Y2  Y1  Y12
YC  Y2  Y2C

H 1  H A  H A1
H 2  H 1  H 12
H C  H 2  H 2 C

Verificarea calculului coordontelor punctului C se face prin

compararea coordonatelor determinate prin
calcul cu cele date iniţial.
ATENŢIE! Explicaţiile de mai sus sunt pentru două staţii noi
(punctele 1 şi 2), dar algoritmul de calcul este acelaşi indiferent de
numărul de staţii noi.

7.5 Drumuirea în circuit închis pe punctul de plecare

158
 Figura 7.10 Drumuirea în circuit închis

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, (X i, Yi, Hi)

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2 (X j, Yj, Hj)
Se măsoară: direcţii unghiulare orizontale, unghiuri verticale
şi lungimile laturilor de drumuire

Etapa de calcule

1.Calculul unghiurilor orizontale

1.1Calculul unghiurilor interioare
Suma unghiurilor într-un poligon teoretic trebuie să fie:
   200 g * (n  2) unde n este numărul unghiurilor
poligonului
În exemplul dat n = 6 deci    200 * (6  2)  800
g

Suma unhiurilor interioare măsurate în poligon este:

 
  A  1   2   3   4   5
Eroarea de neânchidere pe unghiuri este
e       
Corecţia este
c  e
Corecţia unitară va fi
c
k  
n
Unghiurile interioare compensate sunt
     k
Verificarea compensării
 
  k   

1.2Calculul unghiurilor exterioare

Suma teoretică a unghiurilor exterioare trebuie să fie
   200 g
* ( n  2)

159
Compensarea acestora se face după algoritmul prezentat la punctul
1.1.

2.Calculul orientării laturii de sprijin

Y  YA
 AB  arctg B
XB  XA
3.Calculul orientării laturilor de drumuire
3.1 Calculul orientărilor utilizând unghiurile interioare
 A1   AB   A  400
 12  1 A  1
 23   21   2
.......................
 5 A   54   5
3.2 Calculul orientărilor folosind unghiurile exterioare
 A1   AB   A  400
 12  1 A  1
 23   21   2
.......................
 5 A   54   5

4.Calcul distanţe reduse la orizont

Dij = Lij * sinz

5.Calcul coordonate relative şi compensarea lor

5.1 Calcul coordonate relative provizorii
X A 1  D A1 cos  A1

X 12  D12 cos 12

X 23  D23 cos  23

X 34  D34 cos  34

X 45  D45 cos  45
X 5 A  D5 A cos  5 A

160
 Y A 1  D A1 sin  A1
Y12  D12 sin  12
Y23  D23 sin  23
Y34  D34 sin  34
Y45  D45 sin  45
Y5 A  D5 A sin  5 A

H A 1  D A1tg A1

H 12  D12 tg 12
H 23  D23tg 23



H 34  D34 tg 34

H 45  D45 tg 45
H 5 A  D5 A tg 5 A

5.2Calculul erorilor şi corecţiilor

e x   X   0
e y   Y   0
e h   H   0

Eroarea totală pe X şi Y este: e e x2  e y2

eT
e h  Th
Toleranţele se calculează cu relaţiile:
D
D
ij
T   (0.003 ij  ) pentru intravilan şi terenuri
5000
cu panta 50
D
D
ij
T   (0.0045 ij  ) pentru extravilan şi
1733
terenuri cu panta 50
Th  0,2 D km

161
Dacă erorile sunt înscrise în toleranţe se calculează corecţiile
c x  e x
c y  e y
c h  eh
Corecţiile unitare sunt
cx
kx 
 Dij
cy
ky 
D ij

ch
kh 
 Dij
5.3 Calcul coordonate relative compensate

X A1  X A` 1  k x D A1
X 12  X 12
`
 k x D12
X 23  X 23
`
 k x D23
X 34  X 34
`
 k x D34
X 45  X 45
`
 k x D45
X 5 A  X 5` A  k x D5 A

Y A1  Y A`1  k y D A1
Y12  Y12`  k y D12
Y23  Y23`  k y D23
Y34  Y34`  k y D34
Y45  Y45`  k y D45
Y5 A  Y5`A  k y D5 A

162
 H A1  H A` 1  k h D A1
H 12  H 12
`
 k h D12
H 23  H 23
`
 k h D23
H 34  H 34
`
 k h D34
H 45  H 45
`
 k h D45
H 5 A  H 5` A  k h D5 A

6.Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire

X 1  X A  X A1
X 2  X 1  X 12
X 3  X 2  X 23
X 4  X 3  X 34
X 5  X 4  X 45
X A  X 5  X 5 A

Y1  Y A  Y A1
Y2  Y1  Y12
Y3  Y2  Y23
Y4  Y3  Y34
Y5  Y4  Y45
Y A  Y5  Y5 A

H 1  H A  H A1
H 2  H 1  H 12
H 3  H 2  H 23
H 4  H 3  H 34
H 5  H 4  H 45
H A  H 5  H 5 A

163
 Verificarea calculului coordontelor punctuluiAC se face prin
compararea coordonatelor determinate
prin calcul cu cele date iniţial.
ATENŢIE! Explicaţiile de mai sus sunt pentru 5 staţii noi
( punctele 1, 2, 3, 4, 5) dar algoritmul de calcul este acelaşi indiferent
de numărul de staţii noi.

7.6 Drumuirea cu punct nodal

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, C, D, E, F (X i, Yi, Hi)

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 (X j, Yj, Hj)
Se măsoară: direcţii unghiulare orizontale, unghiuri verticale şi
lungimile laturilor de drumuire

Figura 7.11 Drumuirea cu punct nodal

Etapa de calcule

1.Calculul orientărilor laturilor de sprijin

YB  YA YD  YC YF  YE
 AB  arctg CD  arctg  EF  arctg
XB  XA X D  XC XF  XE

164
2.Calculul orientărilor provizorii ale laturilor de drumuire

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

 A 1   AB   A  C 3   CD   C  E 5   EF   E
 12  1 A  1  34

  3 C   3  56

  5 E   5
 2 N   21

 2  4 N   43

 4  67

  65

 6
 2 
1
  N 2   N1   N 4   N 2  7 N   76  7

 NS  NS
 3 
 NS   N 7   N 3

3.Calculul orientării ponderate

1  2   3 
p1 NS  p 2 NS  p3 NS
 NS 
p1  p 2  p3
Unde
1 1
p1    0.250 n1 este numărul de staţii în drumuirea 1
n1 4
1 1
p2    0.250 n2 este numărul de staţii în drumuirea 2
n2 4
1 1
p3    0.200 n3 este numărul de staţii în drumuirea 3
n3 5

4.Calculul erorilor şi corecţiilor orientărilor

Drumuirea Eroarea Corecţia Corecţia

unitară
Drumuirea 1 e1   NS
1
  NS c1  e1 c1
k1  
n1

165
Drumuirea 2 e1   NS
1
  NS c1  e1 c1
k1 
n1
Drumuirea 3 e 3   NS
 2 
  NS c 3  e 3 c 3
k 3 
n3

5.Calculul orientărilor compensate

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3
1
 A1   A1  k

 C 3   C 3  k 2   E 5   E 5  k 3
 12  12  2k1  34   34  2k 2   56   56  2k 3
 2 N   2 N  3k1  4 N   4 N  3k 2  67   67  3k 3
2 
 NS   NS  1
 4NS k 1NS  4k 2   7 N   76

 4k 3
` 3
 NS   NS  5k 3

5.Calculul coordonatelor relative provizorii

Drumuirea 1
X A 1  D A1 cos  A1 Y A 1  D A1 sin  A1 H A 1  D A1tg A1
X 12
 D12 cos 12 Y12  D12 sin  12 
H 12  D12 tg 12
X 2 N  D2 N cos  2 N Y2 N  D2 N sin  2 N H 2 N  D2 N tg 2 N


 X   1
  Dij cos  ij  Y     D
1
ij sin  ij  H     D 1
ij tg

Drumuirea 2
X C 3  DC 3 cos  C 3 YC 3  DC 3 sin  C 3 H C 3  DC 3 tg C 3

X 34  D34 cos  34 Y34  D34 sin  34 
H 34  D34 tg 34
X 4 N  D4 N cos  4 N Y4 N  D4 N sin  4 N H 4 N  D4 N tg 4 N
 X     D
2
ij cos ij  Y     D
2
ij sin  ij  H   2
  Dij tg ij

Drumuirea 3
X E 5  D E 5 cos  E 5 YE 5  D E 5 sin  E 5 H E 5  D E 5 tg E 5

166
 
X 56  D56 cos  56 Y56  D56 sin  56 
H 56  D56 tg 56

X 67  D67 cos  67 Y67  D67 sin  67 
H 67  D67 tg 67
X 7 N  D7 N cos  7 N Y7 N  D7 N sin  7 N H 7 N  D7 N tg 7 N
 X     D
3
ij cos  ij  Y  3   Dij sin  ij  H     D 3
ij tg ij

6.Calculul coordonatelor provizorii ale punctului N

Drumuirea 1 Drumuirea 2 Drumuirea 3

X  1
N  X A   X
YN1  Y A   Y 1
H N1  H A   H 1
1
X  2 
N  X C   X
YN 2   YC   Y  2 
H N 2   H A   H  2 
 2 
X  3 
N  X E   X  3
YN 3  YE   Y  3
H N 3  H A   H  3

7.Calculul coordonatelor medii ponderate ale punctului N

Coordonata X Coordonata Y Coordonata H

1  2   3  1  2   3 
X p  X N p 2  X N p3 YN p1  YN p 2  YN p 3 H 1 p  H N 2
XN  N 1 YN  HN  N 1
p1  p 2  p3 p1  p 2  p3 p1  p

unde ponderile se calculează cu relaţiile:

1 1 1
p1  p2  p3 
 D1  D2  D3

8.Calculul erorilor şi corecţiilor

Drumuirea Eroarea pe X Corecţia pe Corecţia

X unitară pe X
Drumuirea e X1  X N1  X N c X  e x1
1
1 c x1
1 kX 
 D1

167
 Drumuirea e X2   X N 2   X N c X2   e x2  c x 2 
2 k X 2  
 D2
Drumuirea e X3  X N 3  X N c X3  e x3  3 c x 3
3 kX 
 D3
Drumuirea Eroarea pe Y Corecţia pe Corecţia
Y unitară pe Y
Drumuirea eY1  YN1  YN c y1  e y1 c y1
1 k y1 
 D1
Drumuirea eY 2   YN 2   YN c y2   e y2   2 c y2 
2 ky 
D 2

Drumuirea  3  3   3  3  3
eY  Y  YN c y  e y cy
k y 3 
N
3
D 3

Drumuirea Eroarea pe H Corecţia pe Corecţia

H unitară pe H
Drumuirea e H1  H N1  H N c H  e H1
1
c 1
1 k H1  H
 D1
Drumuirea e H 2   H N 2   H N c H 2   e H 2  c H 2 
2 k H 2 
 D2
Drumuirea e H 3  H N 3  H N c H 3  e H 3  3 c H 3
3 kH 
 D3

9.Calculul coordonatelor relative compensate

168
 Drumuirea 1
X A1  X A 1  k x1 D A1
X 12  X 12  k x1 D12
X 2 N  X 2 N  k x1 D2 N
Y A1  Y A 1  k y1 D A1
Y12  Y12  k y1 D12
Y2 N  Y2 N  k y1 D2 N
H A1  H A 1  k H1 D A1
H 12  H 12  k H1 D12
H 2 N  H 2 N  k H1 D2 N
10.Calculul coordonatelor absolute
Drumuirea 1
X 1  X A  X A1
X 2  X 1  X 12
X N  X 2  X 2 N
Y1  Y A  Y A1
Y2  Y1  Y12
YN  Y2  Y2 N
H 1  H A  H A1
Drumuirea 2
X C 3  X C 3  k x 2  DC 3

X 34  X 34  k x 2  D34
X 4 N  X 4 N  k x 2  D4 N
YC 3  YC 3  k y 2  DC 3
Y34  Y34  k y 2  D34
Y4 N  Y4 N  k y 2  D4 N
H C 3  H C 3  k H 2  DC 3

H 34  H 34  k H 2  D34
H 4 N  H 4 N  k H 2  D4 N
Drumuirea 2
X 3  X C  X C 3
X 4  X 3  X 34
X N  X 4  X 4 N
Y3  YC  YC 3
Y4  Y3  Y34
YN  Y4  Y4 N
H 3  H C  H C 3
169
Drumuirea 3
X E 5  X E 5  k x 3 D

X 56  X 56  k x 3 D5

X 67  X 67  k x 3 D6
X 7 N  X 7 N  k x 3 D
YE 5  YE 5  k y 3 D
Y56  Y56  k y 3 D5
Y67  Y67  k y 3 D6
Y7 N  Y7 N  k y 3 D
H E 5  H E 5  k H 3 D

H 56  H 56  k H 3 D

H 67  H 67  k H 3 D
H 7 N  H 7 N  k H 3 D
Drumuirea 3
X 5  X E  X E 5
X 6  X 5  X 56
X 7  X 6  X 67
X N  X 7  X 7 N
Y5  YE  YE 5
Y6  Y5  Y56
Y7  Y6  Y67
H 2  H 1  H 12 H 4  H 3  H 34 YN  Y7  Y7 N
H N  H 2  H 2 N H N  H 4  H 4 N H 5  H E  H E 5
H 6  H 5  H 56
H 7  H 6  H 67
H N  H 7  H 7 N

170