Sunteți pe pagina 1din 71

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI Facultatea de mbuntiri Funciare i Ingineria Mediului

NOTE CURS COMPENSAREA MSURTORILOR I STATISTIC An II semestrul 1

Daniela Iordan 2009-2010

COMPENSAREA MSURTORILOR I STATISTIC

1. NOIUNI MATEMATICE

1.1 Mrimi, mrimi msurate, erori, corecii Mrimile fizice msurate sunt mrimi determinate prin valorile lor. In realitate, valorile mrimilor sunt necunoscute, nu se pot afla (valori adevrate). Din aceast cauz, n matematic cnd se fac operaii cu valori ale mrimilor, se spune "presupunem c valoarea......... ". Prin msurarea mrimilor fizice se obin valori aproximative (experimentale). La fiecare valoare msurat apare o valoare (pozitiv sau negativ), inevitabil, numit eroare de msurare. Erorile se pun n eviden ,numai atunci cnd valorile mrimilor se obin prin msurtori repetate. Repetnd o msurtoare se obin valori diferite ntre ele, se poate afirma c, folosind instrumente din ce n ce mai performante (precise), se obin valori msurate din ce n ce mai apropiate de valorile adevrate . Se numete eroare diferena algebric pozitiv sau negativ dintre valoarea msurat i o valoare de referin a mrimii msurate . er=MRX (i=l,2,...........m) unde: ei - eroarea fcut la msurare; Mi valoarea obinut din msurare;

1.1

X - valoarea de referit a mrimii msurate; m - reprezint numrul de msurtori; Se

numete corecie (c sau v),eroarea cu semn schimbat c = v = -e = X-M 1.2

n msurtori ca valoare de referin se alege o valoare din valorile msurate,sau o valoare calculat din irul de valori msurtori, considerat ca probabil (apropiat de valoarea adevrat ). n acest caz , erorile sunt numite erori aparente sau reziduale . Cnd valoarea de referin se consider valoarea adevrat, erorile sunt numite erori adevrate sau erori reale i sunt necunoscute . Nu se pot calcula deoarece nu se cunosc valorile adevrate ale mrimilor. A msura nseamn a determina cu instrumente (aparate) de msurat, valoarea unei mrimi n raport cu o unitate de msur dat. Ecuaia msurrii: n=Q/q unde:

1.3

Q reprezint mrimea care se msoar; q unitatea de msur;


n reprezint numrul de cuprindere al unitii de msur

pe mrime de msurat; Mrimile care se msoar, numele unitilor de msur, simbolul i definiia unitilor de msur sunt stabilite prin convenii . n prezent, 45 de state printre care i Romnia, fac parte din Convenia metrului i folosesc Sistemul Internaional de Uniti (SI). Exemple: mrimea lungime masa timp unghi unitatea metru kilogram secunda radian kg s rad simbol m

Aparatele de msurat se mpart n aparate etalon i aparate de lucru. Aparatele etalon servesc la reproducerea unitilor de msur, pstrarea lor i la verificarea aparatelor de lucru (cu care se msoar). Exemplu de msurare : pentru o lungime Q dintre dou puncte A i B ( o latur de drumuire ,etc.) instrumentul d msur ,o rulet cu unitatea de msur q=50 s-a cuprins (repetat )de n=5,213.

Valoarea mrimii msurate Q/^nq^S,213-501X1= 260,65m. Pentru a uura folosirea lor, aparatele de lucru, reproduc multipli i submultipli unitilor de msur..

1.2 Funcii Valorile mrimilor se obin direct ca rezultat al msurrii, indirect folosind funcii explicite i condiionate folosind funcii implicite. Funcia este explicit, cnd se obine cte o valoare din valorile altor mrimi, folosind relaii matematice de calcul. Exemplu : Se msoar la o latur de drumuire, distana nclinat LAB> unghiul zenital ZAB i se obine distana redus la planul orizontal DAB = LAB- sin (ZAB). Funcia este implicit, cnd se obin valori ale mrimilor, folosind relaii matematice de condiie (de regul geometrice) ntre mrimi. Funcia implicit se noteaz f( x, .y, z,..,) = 0 (1.4)

Exemplu: ntr-un triunghi plan se msoar dou unghiuri, unghiul A si B. Unghiul C se afl din relaia geometric dintre mrimi, A+B+C-200s = 0 adic C=200g - (A+B)

Funcia explicit de o singur variabil se noteaz y = f(x), Unde y reprezint variabila dependet, x variabila indepent i f(x), caracteristica funciei (mulimea operaiilor efectuate cu mrimea x pentru a obine mrimea y). Creterea funciei se noteaz cu Ay = f(x+Ax)-f(x)

1.5

1.6

Derivata funciei se noteaz cu simbolurile dy = F(x)dx, i reprezint limita raportului dintre creterea variabilei independente Ax (cretere considerat suficient de mic n valoare absolut), cnd Ax tinde ctre zero, adic:

f(x)=iim/^M^M

1.7

Din punct de vedere geometric, derivata este egal cu tg(a), unde a reprezint unghiul format de tangenta la curb n punctul M, de coordonate M(x,y), cu direcia

pozitiv a axei Ox (coefieientul unghiular al tangentei la curb) Difereniala funciei se noteaz cu simbolul dy sau df(x) i reprezint produsul dintre derivata funciei i difereniala variabilei independente, adic dy = f(x)dx (1.8)

Cteva reguli de derivare i difereniere unde u i v sunt funcii de x, adic u = u(x) i v = v(x): Funcia y - u v y=u v y=u/v y=um
y =4u

Derivata y' = u' v1 yHi' v+u v' y1 = (u' v + u V) / v2 y'=m um_1 u* y'= u7(2

Difereniala dy - du dv dy=v du+u dv dy = (v du - u dv) / v2 dy=m um_1 du dy = du/2

4u)

4i

Exemple de derivate i difereniale unde y = f(x): Funcia > Derivata y = a (a=const.) y=x y=l/x
y4x

y' = 0 y'=l y* = -l/x 2 y = i/(2 V^) y = cos x y' = - sin x y = i/cos2 x y = - l/sin x

Difereniala dy = 0 dy = dx dy = -l/x 2 dx dy = (l/(2 ))ox

y = sin x y cos x y = tgx y = ctgx

dy = cos x dx dy - - sin x dx dy = (l/cos x) dx dy =-(l/sin x) dx

Derivata derivatei nti este derivata a doua i se noteaz (f'(x) sau (f(x))' i difereniala d y = d(dy)=f *(x)d . Regula Taylor de dezvoltare n serie pentru o variabil x cu creterea h : f(x+h) = f(x)+f(x) (h/l!)+f'(x) (h2/2!)+f(m(x) (h3/3!) + ... 1.9

Regula se aplic msurtorilor la a liniarza funciile pentru creteri h suficient de mici (se dezvolt funcia n serie numai cu prima derivat i se renun la urmtorii

termeni). Funcia explicit de mai multe variabile se noteaz z = f(x,y) Creterea funciei se noteaz cu Az = f(x+ Ax, y+ Ay) - f(x,y) Derivata funciei se formeaz separat pe variabila x i y (derivate pariale) adic fx(x,y) respectiv fy(x,y) i se noteaz: d f l d x respectiv d l d y . Difereniala dz = df = ( d f i d x ) dx + ( d f l d y ) dy Dac n funcia z = f(x,y) se face schimbarea de variabile x = x(u,v) i y = y(u,v), derivatele sunt: d z / d u * = ( d z / d x ) ( d x l d u ) + ( d z / d y ) ( d y i d ) respectiv, dzi dv=(dzl dx)( dx / dv) + ( d z f dy)(dy I dv) 1.13 1.12 1.10 1.11

Regula Taylor de dezvoltare n serie pentru dou varabile, unde h i k sunt creterile: f(x + h, y + k) = f(x, y) + (1/1!) (fx' (x,y) h + f.W) k) + + (1/2!) (fx" (x,y) h + f "y(x,y) k) +....+ 1.14

Exemplu: Se msoar la o latur de drumuire AB, lungimea notat cu LAB=125,45m cu creterea ALAB = 0,15m i unghiul zenital notat cu ZAB=75,1735g cu creterea AZAB- 0,05g . Se cere : Distana redus notat cu DAB, creterea funciei, derivatele pariale i difereniala. Pentru distana redusa se aplic relaia de calcul: DAB = LAB sin (ZAB) i se obine: DAB = 125,45 m sin (75,1735g) = 116,031 m Pentru creterea funciei se aplic relaia 1.5 i rezult: ADAB ~ (125,45 + 0,15) m sin (75,173 5g + 0,05g) - 116,031 m = 116,207 m -116,031 m = 0,176 m Derivatele pariale sunt: n raport cu LAB este fx! (x,y) = 1 sin (ZAB) = 0,924919 i n raport cu ZAB este fy* (x,y) = LAB cos (ZAB) = 125,45 m 0,380164 = 47,692 m Se transform 0,058 n radiani ( tiind c lg = 0.015707 rad) i rezult 0)05g=0,000785 rad. Difereniala dz = S^ZAB) dx + LABCOS (ZAB)dy = =0,924919 0,15m+47,692m 0,000785

=0,139m + 0,037 m = 0,176 m care

corespunde cu creterea funciei ADABFunciile algebrice care se obin din variabile independente numai cu ajutorul primelor trei operaii aritmetice (adunarea, scderea i nmulirea), se numesc polinoame. Forma general se scrie astfel: f(x) = a0 + aix -f a2X +... + anxn Exemple de polinoame cu 2 variabile de gradul 1,2, 3 i graficele lor: 1.15

y reprezint variabila dependet x variabila independent

Polinoamele cu 3 variabile formeaz suprafee i se reprezint n spaiul cu trei dimensiuni xyz.

1.3 Funcii de mrimi msurate

Dac folosim variabile msurate, se formeaz polinoame dinstincte chiar dac, variabilele msurate se refer la acelai polinom. Spunem c obinem polinoame diferite, pentru c mrimile msurate sunt afectate de erori.

Ca exemplu, pentru o dreapt D, perechile de puncte msurate i exprimate prin coordonatele lor, formeaz drepte dinstincte Di,D2,D3 ..............

Problema care se pune, const n a gsi o dreapta D s de coeficieni a i b astfel determinai nct la fiecare x msurat, s obinem o coordonat y ct mai apropiat fa de dreapta D. Coeficientul a, reprezint coordonata y a punctului de intersecie dintre dreapta D cu axa ylor. Coeficientul b, reprezint unghiul de pant al dreptei D.

S reprezentm grafic dreapta D i abaterile (erori, corecii) punctelor fa de dreapt, msurate ca distane d pe paralele duse la axa oy, n fiecare punct de coordonate Xj, yi:

Aplicm ecuaia erorii, relaia 1.1 i rezult:e; = d; = y; y Cu relaia 1.2, obinem coreciile: vi = - e^ = - dj = y - y; Unde: i = (1 ,m) reprezint numrul punctelor msurate,

1.16 1.17

yi ordonate msurate iy ordonate pe dreapt, nlocuim n relaia LI7 pe e; cu valoarea lui din relaia Ll6 i obinem m relaii dintre necunoscute (A i B) i mrimile msurate (XJ i yj). Relaiile formeaz un sistem de ecuaii de condiie sau de corecii i se reprezint astfel:
Vi^

A + Bxj-yi

Ll8

Relaiile 1.18 formeaz un sistem de m ecuaii cu (m+n) necunoscute ( m = numrul coreciilor vj i n = numrul coeficienilor.

Sistemele de ecuaii n care numrul de necunoscute este mai mare dect numrul ecuaiilor, din punct de vedere matematic este nedeterminat. Astfel de sisteme se pot determina (calcula) dac se caut pentru coreciile
Vj

cele mai

probabile valori, prin transformarea lor n alte sisteme, numite sisteme normale sau normalizate, cu numrul de ecuaii egal cu numrul necunoscutelor (n exemplul dat dou ecuaii cu dou necunoscute A i B fr necunoscutele
V;).

Matematicianul francez A.

Legendre (1752- 1833) fundamenteaz pentru prima dat teoria prelucrrii observaiilor (msurrilor) prin urmtorul postulat: valoarea cea mai probabil a unei mrimi fizice, bazate pe un set de valori obinute prin msurri (sau ca rezultate din msurri), este aceea pentru care suma ptratelor coreciilor este minim.

Procesul de calcul bazat pe postulat, se numete compensare prin metoda celor mai mici ptrate. Exprimat matematic, postulatul lui Legendre se noteaz astfel:
^vf = minima
i

=i

1.19

Se tie din matematic, c relaia 1.19 este minim, cnd derivatele pariale ale ecuaiilor de condiie sunt egale cu zero. Prin aplicarea postulatului se transform sistemul ecuaiilor de condiie n sistem normal, n care numrul ecuaiilor este egal cu numrul neconoscutelor.

Exemplu de compensare pentru o diferen de nivel: Relaia matematic este urmtoarea: hy = Hj - Hj 1.20

unde hy reprezint diferena de nivel de la / la j, Hj cota lui i i Hj cota lui j. Introducem valorile msurate i corceiile: Ordonm relaia 1.20 astfel:
hy +

vy = Hj + Vj - (Hj + Vj) v; 4- Hj - H; - hy

1.21 1.22

Vy = Vj -

Notm ljj = Hj - Hj - hy, nlocuim n 1.22 i obinem ecuaia de condiie :

Vij^Vj -v.

+ lij

1.23

Exemplu de compensare pentru o distan redus : Relaia matematic este urmtoarea: D tj - ^{Xj - X t ) 2 + (Yj - Y^ 2 1.24

unde : Dy reprezint distana redus, (Xj, Xj) i (Yi5 Yj) coordonatele punctelor. Se dezvolt n serie Taylor radicalul din 1.24 cu coordonate msurate:
C?^^^

f^f^

f^/^

C*^^^

Derivatele pariale : = -cos(^); = -sin(^); = cos(0 f f );= sin(0?) 1.25 Termenul liber: ly = Distana din coordonate - Distana msurat Scriem ecuaia de condiie: vy = -cos (0y) x* - sin(9ij) y-t + cos(0y)xj + sin(8ij) yj +1^

1.4 Indicatori ai mrimilor msurate

1.4.1

Indicatori de precizie (media aritmetic) Mm o notm 1.26

Media aritmetic simpl pentru un ir de msurri Mi, M2, M3,


m

cu M i este dat de expresia: M

-------m

Media aritmetic ponderat notnd ponderile pi p2 ,................, pm ale mrimilor Mi, M2,
M3,Mm o notm cu IVlp i este data de expresia:
M p = ^ z -------m
=1________

1.27

2>
;=1

Media aritmetic d informaii asupra valorii medii a irului i este considerat ca cea rnaiprobabil valore a irului de msurri. Mediana reprezint valoarea central (de mijloc), din irul de msurri. Modul (ecart maxim) reprezint diferena dintre valorile extreme ale irului de msurri.

1.4.2

Indicatorii variaiei sau de mprtiere (amplitudinea, dispersia,

abaterea standard, coeficient de variaie) Amplitudinea, se noteaz cu W sau Amax i este dat de expresia: W = M m a x -M m i n Ne d informaii despre imprtierea valorilor msurate ntre valorile extreme.
2 2

1.28

1 m-\tt

Dispersia, se noteaz cu a i este dat de expresia; o =---------------V (M, - M f

1.29

Pentru mrimi ponderate este dat de expresia: ap~ =--------------Z, P i (M, - M ' ) 2 130 /w-l7=f Ne d informaii asupra mrimii mprtierii valorilor msurate n jurul valorii mediei aritmetice. Abateresandard_(abaterea medie ptratic, eroarea medie ptratic a unei singure msurri), se noteaz o sau op i este rdcina ptrat a dispersiei. Se exprim n unitile de msur ale mrimilor msurate. Observie. Diferenele Mj - M din relaiile 1.29 i 130, reprezint erorile aparente (reziduale) ale mrimilor msurate. Abaterea standard a mediei aritmetice (abaterea medie ptratic a mediei
<j M =-?= 1-31 Pentru msurri ponderate are expresia, oMp = 1.32 aritmetice, eroarea medie ptratic a mediei aritmetice), se noteaz cu o*m i are expresia:

Abatere probabil, reprezint circa 2/3 din abaterea standard, adic 0,6745. Coeficient de variaie ( variabilitate) se noteaz cu V% i este dat de expresia, V % = 100 M 133

i o

EXEMPLE

STATISTIC
La examenul de licen, cei 250 absolveni a 4 specilizri ai unei faculti au obinut la proba scris a cunotinelor fundamentale i de specialitate rezultatele din tabelul alturat. S se alctuiasc histograma i poligonul frecvenelor. Calculai media, dispersia i abaterea medie ptratic. Nota 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 Nr.absv. 11 19 25 52 81 62

HISTOGRAMA
Nr absv.

81

62 52

25 19 11

10

Not a

12

MEDIA:
_ k k

(=1

=i

-_ll -4,5 + I9-5,5 + 52.6,5 + 25-7,5 + 81-8,5 + 62-9,5_ 49,5 + 104,5 + 338 + 187,5 + 688,5 + 589 1957 000 ja _--------------------------------------------------------------------.---------------------------------------------------------= 7i2o
250 250 250

DISPERSIA:
vn x (x, - xf + n 2 (x 2 - xf +.. + n k {x k xf
7=1

_ nj4,5-7,mf +

i9<(5,5-7,828)2 + 32-(6,5-7,828)2 + 23-(7,5-7,828)2 + 8l'(8,5-7,828)2 + 62-(9,5-7,828)2 250 11-11,07 +19 5,41 + 52 1,76 + 25 0,10 + 81 0,45 + 62 2,79 121,77 +102,79 + 91,52 + 2,5 + 36,45 +172,98 250 250 528,01 = 2,112 250

ABATEREA MEDIE PATRATICA:

a = Vv a = V2,112

a = 1,45

GRAFIC PROCENTUAL

4.40%
H4- -5

24.80%

nBgra ^cn0/

5D6 7 8H9-

-6 -7 -8 -9 -10

20.80%

32.40%

10%

13

2. CLASIFICAREA MSURTORILOR

Clasificarea se va face dup modul de obinere al valorilor mrimilor, numrul lor, condiiile de msurare,ncrederea acordat i interdependena lor.

2.1 Dup modul de obinere al valorii mrimilor Dup modul de obinere al valorilor, msurrile se mpart n directe, indirecte \ condiionate.

Msurtori directe se numesc atunci cnd se obine valoarea mrimii direct, folosind instrumente de msurare. La fiecare msurtoare, obinem cte o valoare msurat. De exemplu, msurarea unei lungimi cu o rulet. Din aceast categorie fac parte i msurtorile obinute n urma unor operaii de calcul cum ar fi: diferena dintre dou numere (msurarea unui unghi orizontal cu teodolitul, msurarea geometric a unei diferene de nivel folosind o nivel) sau nmulirea unui numr cu o constant (msurarea distanelor stadimetric). Msurtori indirecte se numesc atunci cnd se obine valoarea mrimii indirect, folosind relaii matematice cu funcii ntre dou sau mai multe mrimi msurate direct. De exemplu, dac se msoar direct ntre dou puncte A i B, lungimea nclinat LAB i unghiul zenital ZAB, se obin valori indirecte pentru lungimea redus la orizont DAB i diferena de nivel AHAB folosind relaii matematice, astfel: DAB = LAB SHI(ZAB) i AHAB = LAB- COS(ZAB)

Msurtori condiionate se numesc atunci cnd valorile mrimilor msurate direct, sunt supuse unor condiii exprimate prin relaii matematice. De exemplu, unghiurile ajp,y msurate direct ntru-un triunghi plan, trebuie s ndeplineasc relaia a+p+y=2008

14

2.2 Dup numrul msurrilor

Dup numrul msurrilor, msurrile se mpart n msurri necesare '\ suplimentare. Se numesc msurri necesare numrul minim de msurri pentru a determina valoarea unei mrimi. De exemplu, pentru a afla valoarea unei lungimi se msoar o singur dat. Se numesc msurri suplimentare numrul de msurri peste (n plus) necesare pentru a determina valoarea unei mrimi. De exemplu, la msurarea unei lungimi de m ori, diferena m-1 reprezint msurri suplimentare. Numrul msurrilor suplimentare reprezint gradul de libertate al determinrii. De regul, se fac msurri suplimentare; msurrile suplimentare sunt necesare pentru a ridica precizia valorii mrimii msurate sau a prentmpina eventualele greeli care apar n procesul de msurare.

2.3 Dup condiiile de msurare Dup condiiile de msurare, msurrile se mpart n msurri de aceeai precizie si de precizii diferite. Msurri de aceeai precizie sunt msurrile fcute de un singur operator, cu acelai instrument i n aceleai condiii de mediu. Msurri de precizii diferite se numesc msurrile fcute fie de mai muli operatori, fie cu instrumente diferite sau n condiii de mediu diferit. Din definiie, rezult c majoritatea msurrilor sunt msurri de precizii diferite.

2.4 Dup ncrederea acordat Dup ncrederea acordat, msurrile se mpart n msurri de ncredere superioar i redus. Ca exemplu, s presupunem o lungime msurat cu dou instrumente diferite, i anume: un operator msoar cu compasul de msurare i acelai operator sau un alt

15

operator msoar cu panglica sau ruleta. Folosind instrumente diferite ca precizie de msurare, ne face s nu acordm valorilor msurate aceeai ncredere. Considerm c a doua msurare este mai bun (precis). Msurri de ncredere superioar sunt msurri realizate de ctre operatori mai ateni, cu instrumente mai precise i n condiii de lucru (mediu) mai bune. Msurri de ncredere redus sunt msurri realizate cu instrumente mai puin precise, de operatori mai puin ateni sau n condiii dificile de mediu. La prelucrarea msurrilor cu ncrederi diferite, se stabileasc condiii de folosire n aa fel, ca msurrile de ncredere redus s influeneze ct mai puin valorile finale calculate. n acest scop, la fiecare valoare msurat se ataeaz o valoare numeric, numit pondere, proporional cu ncrederea (la msurri de ncredere superioar ponderea este mai mare i la msurri de ncredere redus ponderea este mai mic).

Ponderea, ca definiie, reprezint expresia numeric a ncrederii acordate valorilor msurate. Cnd la mai multe msurri li se atribuie aceeai ncredere (pondere), msurrile sunt considerate de aceeai precizie i cnd li se atribuie ponderi diferite, msurrile sunt considerate de precizii diferite.

2.5 Dup interdependena lor Dup interdependena, msurrile se mpart n msurri dependente i independente. Sunt msurri dependente, msurrile efectuate n condiii de mediu neuniform (variaii ale refraciei atmosferice, diferite de temperaturi, etc.) i cu instrumente imperfecte (cu erori remanente). Din aceast definiie rezult c majoritatea msurrilor sunt dependente. Avnd n vedere dificultatea de a stabili gradul de dependen pe fiecare msurare n parte, n lucrri curente, msurrile Ia prelucrarea lor se consider independente.

17

3. CLASIFICAREA ERORILOR DE MSURARE

Clasificarea se va face dup valoarea de referin, modul de prezentare i surse de provenien.

3.1

Dup valoarea de referin

Dup valoarea de referin, erorile se mpart n erori adevrate (reale) i erori aparente (reziduale). Erori adevrate (reale) sunt erori calculate fa de o valoarea X, considerat ca valoare adevrat a mrimii msurate. Din definiie, avnd n vedere c valorile adevrate ale mrimilor msurate sunt necunoscute, rezult c i erorile adevrate sunt necunoscute. Erori aparente (reziduale, reziduri) sunt erori calculate fa de o valore X, considerat ca cea mai apropiat de valoarea adevrat (just, probabil) . Aceat valoare poate fi de exemplu, media aritmetic a valorilor msurate sau o valore msurat, considerat ca fiind cea mai apropiat de valoarea adevrat (ce mai precis).

3.2 Dup modul de prezentare Dup modul de prezentare, erorile se prezint ca erori absolute i ca erori relative. Erori absolute, sunt erorile calculate n modul, adic:

= |Af,-JST|

1.34

Erori relative, sunt erorile calculate ca raport dintre valoarea absolot a erorii i valoarea absolut a valorii de referin, adic:

1.35 Erorile relative sunt independente de unitatea de msur i exprim intuitiv (mai uor) gradul de aproximare (precizie). Folosind numai mrimea erorile, cnd mrimile msurate sunt diferite ntre ele ca

17

valori sau ca uniti de msur (lungimi mari cu lungimi mici, kg cu gr, etc), nu putem caracteriza cu uurin precizia de msurare (gradul de aproximare). Spre exemplu, la o lungime de 2000 m msurat cu eroarea de 0,5 m i la o lungime de 100 m msurat cu eroarea de 0,05m (de 10 ori mai mic), dup mrimea erorilor, credem c avnd eroarea mai mic, a doua distan a fast msurat (aproximat) mai precis...... Din exemplul dat mai sus, calculnd erorile relative pentru prima lungime 1/ (2000 / 0.5) = 1/ 4000 respectiv 1 (100 / 0.05) = 1/ 2000 pentru a doua lungime, rezult c lungimea de 2000m a fost msurat de dou ori mai precis.. Eroarea procentual, reprezint eroarea relativ nmulit cu numrul 100, adic:
ep=e
r

-100

1.36

Erorile care se fac la calcule, se numesc erori de calcul i sunt determinate printre altele de folosirea numerelor sau numere rezultate din funcii, dezvoltri n serie, etc, cu cifre mai puine.

3.3 Dup sursa de provenien Dup sursa de provenien, erorile se mpart n erori de msurare i n erori de calcul.

3.3.1

Erori de msurare

Erori de msurare sunt erorile care se fac n procesul de msurare i sunt determinate de condiiile de mediu i de imperfeciuni ale operatorilor, aparatelor de lucru sau ale metodelor de msurare. Erorile de msurare se pot clasifica dup mrime i dup modul de acionare.

3.3.1.1 Dup mrimea lor Dup mrimea lor, erorile se mpart n erori mici (propriu-zise, acceptate) i mari (greeli, neacceptate). Erori mici (propriu-zise, acceptate) apar n timpul msurrii din urmtoarele

cauze:

imperfeciuni ale aparatelor. Aceste erori se numesc erori instrumentale i

sunt mici sau mari n funcie de tipul instrumentului (precizia de msurare), de gradul de uzur al instrumentului sau de metoda de lucru folosit.

imperfeciuni ale operatorilor. Aceste erori se numesc erori personale i sunt

mici sau mari n funcie de iscusina i de starea operatorului.

influena condiiilor atmosferice. Aceste erori se numesc erori de mediu i

sunt mici sau mai mari n funcie de schimbrile de temperatur, de presiune, umiditate, luminozitate, etc. Erori mari (neacceptate, greeli) apar n timpul msurrii din urmtoarele cauze:

neatenia operatorului. dereglri nesezizate ale instrumentelor n timpul lucrului. folosirea de metode de lucru necorespunztoare.

Msurrile afectate de erori mari, dac nu se gsesc cauzele lor, se elimin. De exemplu, la msurarea de trei ori a unei lungimii valorile msurate sunt notate (scrise) astfel: 225,27 m 225,31 m i 252,30 m.,se constat cu uurin c la ultima msurare, nu avem o erore de msurare mare ci o greeal de notare. S-a notat 252,30 m n loc de 225,30 m. Pentru numai dou msurri, se msoar nc o dat lungimea i se constat valoarea greit.

3.3.1.2 Dup modul de acionare Dup modul de acionare, erorile se mpart n erori sistematice i n erori ntmpltoare (accidentale). Erori sistematice, sunt erori date de cauze permanente, acioneaz constant (fie pozitiv, fie negativ), dup legi (relaii matematice) mai mult sau mai puin cunoscute. Cunoscnd cauza (legea de formare), se elimin din valoarea msurat prin corecii aplicate valorii msurate sau prin metode adecvate de lucru.

19

De exemplu, dac se msoar o lungime de 253,45 m cu o panglic de oel mai lung cu 0.05 m fa de mrimea etalonat de 50 m, valoarea msurat se va corecta astfel: se calculeaz eroarea pe unitatea de msura: eu = valoarea nominal - valoarea etalonat = 50,05m - 50m = 0,05 m

se calculeaz numrul de cuprindere al unitii de msurare (valoarea nominal) pe mrimea de masurat: n = 253,45 m / 50.05 m = 5,063936064

se calculeaz eroarea total pe mrimea msurat:


et = eun = 0,05m 5,063936064 = 0,253 m

se calculeaz lungimea corectat scznd din valoarea mrimii msurate eroarea total a: 253,45m - 0,253m = 253,197m Exemple de erori sistematice eliminate prin metode adecvate de lucru:

Erorile de diviziune ale cercurilor gradate se elimin folosind metoda" reiteratiilor".

Eroarea de neorizontalitate la nivele se elimin folosind metoda nivelmentului geometric.

Observaie. Erorilor sistematice se elimin din msurri prin corecii sau metode de lucru. Erorile sistematice mici, care nu se pot elimina, se numesc erori sistematice reziduale i aceste erori se vor considera la prelucrarea msurrilor ca erori ntmpltoare.

Erori ntmpltoare (accidentale), sunt erori care au valori mici, pozitive i negative i nu se pot elimina. Exemple de cauze de erori ntmpltoare:

vibraii ale trepiedelor sau pilatrilor date de micarea solului sau de operator dilatri neuniforme ale aparatelor date de variaia temperaturii date de refracia atmosteric neuniform starea operatorulu

Erorile ntmpltoare se pot micora semnificativ ca mrime, prin folosirea de

20

aparate de msurat i metode de lucru perfecionate. Observaie. Prelucrarea msurrilor se va face folosind erori aparente (reziduale, reziduri) i se consider c msurrile sunt afectate numai de erori ntmpltoare i de erori sistematice.

Ei ori iiiidiiipl'itn n l

Erori sistematice

Eror. groso

LlUll SliU'lLidtlLL'

]iile|if'i(lbii(u fi* ump

Erori sistematice titnp

idqj endentecis

3,3,2

Erori de calcul

La calcule se produc erori care se vor aduga la erorile de msurare. Ca surse de erori de calcul, se pot enumera:

folosirea n formule matematice de parametri sau de constante cu valori

aproximative

folosirea funciilor (sin x, cos x, tg x, etc.) cu un numr finit de termeni procesul de rotunjire a numerelor

Pentru diverse numere aproximative rezultate din msurri (distane, direcii, unghiuri, etc.) la care cunoatem erorile de msurare i cunoatem i rezultatele finale la care va trebui s ajungem, se impune, s nu avem erori de calcul care s afecteze precizia msurrilor (erorile de calcul s fie mai mici sau neglijabile, fa de erorile de msurare).

3,3.2.1 Eroarea numerelor Cifre semnificative ale unui numr aproximativ se numesc acele cifre din scrierea respectiv, care se deosebesc de zero, sau sunt zero dar cuprinse ntre cifre diferite

21

/ta

MSURTORI INDIRECTE

Cazul general

In calcul msurtorilor indirecte , valoarea mrimilor care ne intereseaz se obin prin intermediul unor mrimi msurate direct , mrimile msurate direct si cele de determinat fiind fuctional dependente intre ele. Fie Mi0 , M2......................, Mn , valorile medii a unor mrimi , rezultate din msurtori : directe si Xi , X2 ,.....................Xh , mrimile ce urmeaz a fi determinete indirect. Sa presupunem ca intre mrimile fizice msurate direct si mrimile X;, exista urmtoarele relaii: Mj +v,- - F,- (Xj , X2,................X h ) (i=l,2,...nsi n > h ) (2.50)

Pentru depistarea eventualelor greeli , cat si pentru mrirea preciziei , avem ntotdeauna n > h . Problema care se pune este , ca din sistemul (2.50) sa deducem cele mai bune valori pentru X!, X2,....................Xh. Daca valorile msurate direct M,0 ar fi perfect riguroase (neafectate de erori), atunci sistemul (2.50) s-ar scrie sub forma : Mi = F, (X,, X2 ,........................Xh ) (i=l,2,...nsi n > h ) (2.51)

Acest sistem ar fi compatibil si rezolvabil in raport cu necunoscutele Xi , X2......Xh In acest caz ecuaiile suplimentare in numr de (n-h) ar f simple consecine ale celorlalte h, iar operaiile de msurare s-ar reduce la attea msurtori cite necunoscute sunt.

24

In practica , cu orict grija si pricepere si in orict de bune condiii s-ar efectua msurtorile , acestea sunt afectate in mod inerent de erori.

Datorita erorilor de msurare , sistemul (2.51) este incompatibil de aceia mrimilor msurate trebuie sa li se aplice nite corecii v, astfel ca sistemul sa fe compatibil cu necunoscutele Xi, X2 , . . .Xh. Valorile cele mai probabile ale coreciilor se determina aplicind metoda celor mai mici ptrate. Deci v reprezint coreciile ce trebuie aplicate mrimilor msurate direct , pentru a fi satisfcute toate ecuaiile de tipul (2.50) ce pot fi intocmite , pentru rezolvarea unei anumite probleme .

Liniarizarea ecuaiilor Deoarece in majoritatea cazurilor funciile F din (2.50) sunt neliniare , compensarea devine foarte greoaie . De aceea pentru uurarea calculelor de compensare , aceste ecuaii se aproximeaz cu nite ecuaii liniare , ce se obin prin dezvoltare in serie Taylor, in vecintatea unor valori Xi t apropiate de cele adevrate

Valorile apropiate Xi , X2 ................. Xh se cunosc fe dintr-o msurtoare anterioara , fie prin rezolvarea sistemului (2.11) , in care se iau in consideraie numai h ecuaii si in crae se considera v = 0. Valorile probabile ale necunoscutelor vor fi deci: X = Xi + Xi i=l,2....h (2.52)

in care x reprezint nite corecii ce urmeaz sa le determinam prin compensare. Aceste corecii trebuie sa fie suficient de mici, astfel ca in dezvoltarea in serie sa putem neglija termenii de ordinul II si mai mari . Daca valorile aproximative X , au fost determinate nefavorabil , astfel ca termenii de ordini II si superior , neglijai in dezvoltarea in serie , au valori ce

25

influeneaz compensarea , atunci se reface ntreaga compensare > considerind in locul valorilor apropiate Xf0 valorile Xi = Xj + xs. Introducnd (2.52) in (2.50) se obine :
Vi

= Fi (Xi + x, , X2 + x2 ,.............Xh + xh ) - Mi0

(2.53)

Dezvoltnd in serie Taylor relaia (2.53) si neglijnd termenii de ordinul II si superiori rezulta:

s Fi (Xi, x2,.. xh) - Mi0 + (SF/axo Xl + (aFi/ax2) x2 + ..(dFi/axh) Xh (2.54)


Vl

i = l , 2 , . . . . , n Adoptnd urmtoarele notaii:

(aFi/aX1) =
relaiile (2.54) devin :

a i ; (5Fi/aX2)

= b i ; . .; (3Fi/dXh)

= hi (2.56)

(2.55)

F i (X^X 2V...X u VM i=li

aiXi + bjX2 +........................+ hiXh +lj = Vi

(2.57)

i= l , 2

, si n > h Relaiile (2.57) , poarta denumirea de sistemul liniar al

ecuaiilor de corecii. Un caz particular rezulta cand ecuaiile iniiale (2.50) sunt de la inceput sub forma liniara, adic : M + ^ = aiXi + biX
2

+..............................+ hsxh

(2.58)

Desi nu se mai pune problema liniarizarii totui si in acest caz este recomandabil a folosi valorile aproximative Xi , pentru ca la calculul efectiv , sa avem numere mici (in special termenii liberi ) . Sistemul ecuaiilor de orectii va fi in acest caz :
Vj= ajXi +

b{X

+.......................+ hjXh +lj

(2.59) Mi0 (2.60)

li = aiX! + biX2 +...........................+ hiXh -

Observaia 1. Fiecare msurtoare genereaz cate o ecuaie de corecie . Observaia 2. Din expresiile coeficienilor si termenilor liberi , dati de (2.55) si (2.56) s se observa ca mrimea msurata direct Mj, decicea care este afectata de erori intervine numai in termenul liber .

26

Tot din (2.56) se deduce ca eroarea termenului liber este egala cu eroarea mrimii msurate, deoarece mrimile X;, sunt nite constante . Rezulta deci ca eroarea unei ecuaii de corecie este egala cu eroarea termenului liber al acesteia , coeficienii ^ , bj , ......................,hi putnd fi considerai nite constante lipsite de erori. Observaia 3. Daca mrimile msurate Mj, sunt determinate cu aceeai precizie si ecuaiile sistemului liniar al coreciilor vor fi de aceeai precizie . In caz contrar vom avea un sistem liniar al ecuaiilor de corecii ponderat

Observaia 4. Din observaiile fcute la punctul (2) si (3) rezulta ca ecuaiile sistemului liniar de corecii nu pot fi multiplicate cu constante diferite intrucat se vor modifica ponderile in mod diferit. Se admite a se inmulti tot sistemul cu aceiai constanta. Observaia 5. Sistemele ponderate pot fi reduse la sisteme neponderate , daca fiecare ecuaie se multiplica cu ^[p -x , adic :
Yj = v; 4p \
= ai 4Pi

xi + biV/M x + hiVp i x
2

h^Pi

Aceasta poarta denumirea si de ecuaii omogenizate si au toate ponderea 1 . Observaia6. In expresia (2.56) , a termenului liber Fi (Xi , X2 , .... Xh ) reprezint o valoare calculata a mrimii M$ , deci rezulta regula practica de calcul a termenului liber si anume : Termenul liber = valoarea calculata - valoarea msurata Observaia 7. Daca coeficienii unei necunoscute , spre exemplu a { sunt mult mai mici sau mai mari dect bj,
Ci,

....hi, atunci pentru necunoscuta X i , se poate -1,-2,

introduce o necunoscuta auxiliara X*i = 10 n X t , unde n poate fi: 1 , 2 , ....etc.

Pentru a nu se modifica sistemul liniar al ecuaiilor de corecii, se va imparti coeficientul a; cu 10n, rezultnd :

27

v i =-^X*, + b,X 2 +...............h X h h Din rezolvarea sistemului normal va rezulta X i X^X^IO"" , apoi deducem :

Msurtori indirecte de aceeai precizie Din sistemul liniar al ecuaiilor de corecie (2.61) , in care vom presupune ca toate ecuaiile au aceeai pondere , valorile cele mai probabile ale coreciilor se deduc , utiliznd metoda celor mai mici patratre, adic : [w] =min (2.62)

Daca in (2.62) se nlocuiesc valorile coreciilor v; date de sistemul (2.61) se obine : [w] - Vl2+ v22 + ....................+ vn2 = (atxi + blX2 +....................+ hixh +li)2 + + (a Xi + b2x2 +..................+ h2xh +12)2 +
2

+ (axi + bnx2 +........................+ hnxh +ln)2 = min (2.63) Din (2.63) se observa ca avem o funcie de necunoscute Xj, adic [w]=F(xi,x 2 ,:,x h ). Pentru a determina minimul acestei funcii de mai multe variabile, trebuie ca : dF/dXi = 0 (i = l , 2 , .........., h ) (2.64)

Efectund aceste derivate se obine :


dF / SXi = 2 a! (aixi + bix2 +............................+hiXh + lj) +

+ 2 a2 (a2Xl + b2x2 +............................+h2xh +12) +

'

+................................................. +
+ 2 an (anXl + bnx2 +............................+hnxh +1) = 0 Aceasta derivata pariala mai poate fi scrisa si sub forma [av] = 0 (2.66) (2.65)

dF f d X 2 = 2 bi
2

(aiXi +

blX2 +...................+hixh +10 +

+ 2 b2 (a X! + b2x2 +............................+h2xh +12) +

+............................................................. +

28

+ 2 bn (anx, + bnx2 +...................+hnxh + ln) = O sau [bv] = O (2.68)

(2.67)

Analog se calculeaz si celelalte derivate pariale , pana la ultima, care va fi

dF /

axh = 2 hi (aiX! + bix2 +................................+hX


2

+ li) +

+ 2 h2 (a Xi + b2x2 +...................+h2xh +12) +

+............................................................. +
+ 2 hn (a Xi + bnx2 +...................+hnxh + ln) - 0
n

(2.69)

sau [hv] = 0 (2.70)

Anularea derivatelor de ordinulintai ne determina punctele staionare ale funciei . Vom arata la tratarea matriciala ca acestea sunt puncte de minim , adic derivata de ordinul II este pozitiva . Daca in relaiile (2.65) , (2.67) , (2.69) se efectueaz calculele rezulta; [aa]xj + [ab]x2 + ... + [ah]xh + [aj ) = 0 [abjx + [bb]x2 + ... + [bh]xh + [bj ) = 0 [ah]xi + [bh]x2 + ... + [hh]xh + [hj ) = 0 (2.70) Sistemul (2.70) se numete sistemul normal al coreciilor. Se remarca faptul ca matricea coeficienilor acestui sistem este simetrica , deci nesingulara. Rezulta ca sistemul are soluie iar aceasta este unica. Prin rezolvarea acestui sistem se determina coreciile Xi , care aplicate valorilor apropiate Xj , conform relaiei Xi = Xi + xi ne da valoarea cea mai probabila a necunoscutelor. De asemeni cu ajutorul coreciilor Xf din sistemul liniar (2.69) se pot deduce coreciile
Vj care

vor fi aplicate mrimilor msurate Mj.

29

Daca calculele de compensare se executa manual - cu mijloace calasice de calcul determinarea coeficienilor si termenilor liberi si ecuatiillor normale se face intr-un tabel de forma de mai jos: Tabel 2.4
Tabelul coeficienilor ecuaiilor de corecie
nr.crt. 1 2 3 ai %
b, b, h, li li Si Si

calcule de control

ba

hz

l2

n
s

% [a]

bn

Sn

[b]

P]

[S] / 2,

SHa]+[b3+--M

faa] [bb]~

Tabelul coeficienilor ecuaiilor normale [al]--| - [as] Ebb}^ [bl] [bs] [hhH- CHU fhs] [11] i risi

-- .....

controale

Tabel 2.5

Pentru calculul corect al coeficienilor sistemului normal se fac urmtoarele controale:

In tabloul coeficienilor ecuaiilor de corecie , se fac sumele atat pe orizontala (pentru fiecare ecuaie ) , cat si pe verticala , sumele generale [s] si fie identice .
i

trebuie sa

In tabloul coeficienilor ecuaiilor normale , sumele se fac asa cum se indica prin liniile punctate cu sageti.

Controlul se face pe fiecare linie si anume , trebuie sa avem : [aa] + [ab] +...................+ [ah] + [al] = [as]

30

Cazul msurtorilor indirecte ponderate Fie sistemul liniar al ecuaiilor de corecie ponderat:
ajXi + bjX2 +..................+ h;xh + li = Vi ------------------------pi

(2.71)

i = l , 2 , ........., n

Valorile probabile se vor determina in acest caz din condiia : [ p v v ] = min Relaia (2.72) , in care se tine seama de valorile coreciilor poate fi scrisa si sub forma : [ p V V ] = PiVi + p V +...................+ p V
2 2 2 2 n n 2

(2.72)
Vi

date de de (2.71) mai

Pi (aixi + bix2 +............................+ hixh + l i

f+ f+ f = min
(2.72)

+ p2 (a xi + b x
2

2 2

+.........................+ h2xh +12

+....................................................................... +
+ pn (a X! + b x
n n 2

+.......................+ hnxh + ln

Minimul acestei funcii se determina din condiia : d[pw] /dxi = 0 i = 1 ,2 ,........., n (2.73)

Efectund aceste derivate se obine : d[pw] /dxi = 2 p^i (^Xj + biX


2

+...................................+ hiXh + \{ ) = 0

(2.74) (2.75)

d[pw] fdx2 = 2 2 pias (ajX! + biX


;=1

+..............................+ hiXh + li ) = 0

a[pw] /Sxh = 2 2] Piai (aiXj + biX +..........................+ hiX


2
i

+1{)

=0

(2.76)

=i

Relaiile (2.74) , (2.75) si (2.76) mai pot fi scrise si sub forma : [pav] = 0 ; [pbv] = 0 ; [ p h v ] = 0 (2.77)

Daca se fac calculele in (2.74) , (2.75) si (2.76) se obine sistemul norma al coreciilor in cazul ponderat si anume : [paa] xi + [pab] x2 +............+ [pah] xh + [pal] ) = 0 [pab] X! + [pbb] x2 +..................+ [pbh] xh + [pbl] ) = 0
31

.................................................................................... [pah] xi + [pbh] x2 +...........+ [phh] xh + [phl]) = 0 Sistemul (2.78) fiind simetric , se obinuiete prescurtata urmtoare :

(2.78)

a fi scris sub forma

[paa] xi + [pab] x2 +............+ [pah] xh + [pal] ) = 0 + [pbb] x2 +...........+ [pbh] xh + [pbl] ) = 0

...........+ [phh] xh + [phl] ) = 0

(2.79)

Ca si in cazul msurtorilor indirecte de aceeai precizie , calculul coeficienilor sistemului normal se face intr-un tablou de forma de mai jos :

Tabel 2.6 Tabelul coeficienilor ecuaiilor de corecie cri.PiaibihiliSiPi3iPibjPi hiPiliPi Sscontroale1PiaibihiliSiPiaiPibiPihiPi hPlS| 2P2a2b2h2l2S2P232p2b2P2h2P2I2P2S2nPnbnhnInSnPn3nPnbnPnhnPn'nPnSs[a][bl[h]DlS] / I[pa][pbl[ph[Pi][ps]

Tabel 2.7 Tabelul coeficienilor ecuaiilor ipaat^pabl [pah]| -[pal]l - control normale [pbhMpbl]-fpbs]
[pbb

[phh] f [phl]- ^fphs] [p'n f[pisi

Toate calculele de control sunt analoge cu cele de la cazul msurtorilor de aceeai precizie. ' In tabelul (2.7 ) se calculeaz si valoarea [pil] care este utila la evaluarea preciziei

32

Rezolvarea sistemelor de ecuaii normale

Generaliti Metodele de rezolvare a sistemelor liniare se impart in doua grupe :


1. Metode exacte , care dau un algoritm finit pentru calculul soluiei ( de exemplu regula

lui Cramer sau metoda eliminrii a lui Gauss )


2. Metode iterative , care permit sa gsim soluia cu o eroare arbitrar mica (dar nenula ) ,

sub forma unui sir convergent de vectori din Rn ( n fiind numrul ecuaiilor si al necunoscutelor din sistemul dat) , a crei construcie se face printr-un proces unic , numit proces de iteraie . Desigur, chiar metodele exacte nu dau soluia numerica dect cu aproximaie s in msura in care rezultatul unui calcul simplu - de exemplu impartirea a doua numere prime intre ele , nu se poate da dect cu o aproximaie orict de mica , dar nenula. Metodele iterative sunt , de obicei , simple si comode pentru folosirea mainilor de calcul .Dar fiecare proces iterativ are un domeniu limitat de aplicaie , deoarece in proces iterativ poate fi divergent pentru un sistem dat , sau poate sa convearg atat de incet incat sa fie neutilizabil. De regula metodele iterative se aplica atuncii cand coeficientiii diagonali ai sistemului sunt mai mari in valoare absoluta , dect coeficienii nediagonali , convergenta fiind asigurata in acest caz .Sistemele normale , rezultate in procesul de compensare , se bucura in general de aceasta caracteristica (mai ales in cazul reelelor de nivelment 0. Menionam ca in cazul metodelor exacte , putem avea o metoda directa , daca calculul soluiei se efectueaz fara calculul prealabil al matricei inverse a sistemului indirecta, in cazul cand se calculeaz inversa matricei sistemului. Metodele indirecte sunt utilizate in special cand avem de rezolvat mai multe sisteme de ecuaii liniare , care difer doar prinmatricea - coloana a termenilor liberi.
9

si

Rezolvarea sistemelor de ecuaii normale cu un numr mare de necunoscute , necesita calcule destul de laborioase , iar erorile de calcul pot atinge valori apreciabile. De aceea , caracteristicile si structura ecuaiilor normale , impun alegerea cu discernmnt a celor mai adecvate metode de rezolvare .Metoda eliminrii a lui Gauss.

Rezolvarea sistemelor de ecuaii normale prin metoda eliminrii a lui Gauss Consideram un sistem normal de 3 ecuaii : [aa]xi + [ab]x2 + [ac]x3 + [ab] = 0 [ab]xj + [bb]x2 + [bc]x3 + [b] = 0 [ac]xi + [bc]x2 + [cc]x3 + [c] = 0 Metoda de rezolvare consta din reducerea de necunoscute , prin eliminri succesive. Din prima ecuaie a sistemului (2.70) se scoate necunoscuta xi si se introduce in celelalte doua:
X]

(2.70)

=.MX2.M
[aa]

.M1 [aa] [aa]


X3

(2 71)

[aa] J

}x3+L/] [aa] J l

-MM l= o

[aa] J

(2.72) (2.73)

[M-IfM}x2i[cc]-IML [aa]

[ [ab] [ab] [aa]


;

[aa] .
ru n ru n

notnd cu: [bb.l] - [bb] [bi.1] = [bl] .

[bc.l] = [bc][cel] = [cc] -

[abllac] JL [aa] [ac] [ac] [aa]

[aa]

34

[CL1]=[C1]

W]

(274)

[aa]

Expresii carese numesc " algoritmi Gauss " de ordinul I, atunci ecuaiile (2.72) si (2.73) se scriu: [bb.l]x2 + [bc.l]x3 + [bl.l] = 0 [bc.l]x2 + [cc.l]x3 + [cl.l] = 0 Din prima ecuaie a sistemului (2.75) avem :
X a

(2.75)

= . M

, . m .............................

(2.76)

[bb.l]

[bb.l]

Intoducand (2.76) in a doua ecuaie a sistemului (2.75) rezulta : =0 (2.77)

[.1]

[bb.l]

Adoptnd urmtoarele notaii:


M = w

. M =[a].! . M W

[66.1]
[c 2]

[aa] [aa]

[bb.l] [bb.l]

, = [c,,]_MM=[cZ]_

MM.
[bb.l]

(2.78)

care poarta denumirea de " algoritm Gauss " de ordinul II, ecuaia (2.77), va fi: [cc.2] x3 + [cl.2] =
[cc][cc]

(2.79)

Prin eliminri succesive ce le-am efectuat am reuit sa reducem sistemul la o forma triunghiulara. In ordinea inversa , cu relaiile (2.80) , (2.76) si (2.71) se deduc necunoscutele. Toate calculele de eliminare cat si de determinare a necunoscutelor se pot face intr-un tablou numit schema Gauss , pe care o prezentam mai jos :

35

Tabelul 2.8 Xix2x3LScontrol123456[aa]Eab][ac][al][as]-1[ab]/[aa][ac]/[aa][al]/[aa][as]/ [aa]se face controlXi = ....[bb][bc][bl][bs][bb.1][bc.1][bl.1][bs.1]se face control-1[bc.1]/[bb.1][bl.1]/[bb.1][bs.1]/[bb.1]se face controlx2 = ....[CC][cl] [cs][cc.2][cl-2][cs.2]se face control-1[cl.2]/[cc.2][cs.2]/[cc.2]se face control

x3 = ..

Verificarea soluiilor: [(S-L)x] = - [L] Modul de calcul in schema Gauss redusa ( si care nu reprezint dect o ordonare a calculelor d ereducere a ecuaiilor si necunoscutelor si apoi de determinare a soluiei), este urmtorul: a) Se inscriu coeficienii ecuaiilor normale in liniile : -pentru ecuaia 1 in linia (1) -pentru ecuaia 2 in linia (3) -pentru ecuaia 3 in linia (6) Deoarece sistemul este simetric este suficient a fi inscrisi coeficienii de pe diagonala si cei de deasupra.
b) Se imparte linia (1) , cu coeficientul -[aa] , obtinandu-se linia (2) si care

reprezint altceva dect prima ecuaie eliminatoare (2.71).


c) Linia (4) , care reprezint ecuaia sistemului redus odat (2.75), se obine

astfel:

-se ia ca pivot elementul din linia (2) , coloana (2), adic -i^-J- 9 se
[aa]

inmulteste succesiv cu elementele din linia (1) , iar la aceste elemente se adaug coeficienii din linia (3) -obligatoriu se va face controlul urmtor: [bb.l] + [bc.l] + [bl.l] = [bs.l] Demonstrarea acestei egaliti este imediata , daca se dezvolta algoritmii Gauss si se grupeaz convenabil tremenii. d) Linia (5) , rezulta din linia (4) , care se mparte cu -[bb.l] si reprezint ecuaia reliminatoare (2.76) e)Pentru deducere algoritmilor Gauss de ordinul II din linia (7) - linie ce reprezint ecuaia red7usa de doua ori (2.74) - se procedeaz astfel: Se vor considera doi pivoi si anume : -elementul din linia (2) coloana (3) 9 adic si elementul din lima (5) ,
[aa]

coloana (3), adic -^ c '^ v J


[bb.l]

Aceti pivoi se nmulesc succesiv cu elementele din linia de deasupra lor, se aduna aceste produse si apoi se nsumeaz si cu elementele corespunztoare din linia (6). Controlul obligatoriu al acestei linii (7) este urmtorul: [cc.2] +[cl.2] = [cs.2]
f) Linia (8) se deduce din linia (7), impartindOo pe aceasta cu - [cc.2]. g) Se deduc necunoscutele si anume :

-din linia (8) se deduce x3 = -1-^21 y adic tocmai expresia data de


[cc.2]

(2.80) -din linia (5) se deduce necunoscuta X2 , iar din linia (2) se determina si necunoscuta Xi.

Verificarea soluiilor Verificarea rezolvrii sistemului normal se poate face :


1. Introducnd necunoscutele in fiecare ecuaie a sistemului (2.70) , pe care trebuie

sa le verifice (in limita preciziei de calcul).


2. Printr-o singura relaie , obinut prin insumarea tuturor ecuaiilor (2.70);

|Jaa] + [ab] + [ac] ^ {[ab] + [bb] + [bc] jx2 + {[ac] + [bc] + [cc] }x3 - -[bl] - [cl] Deoarece aceste sume le putem deduce uor din schema Gauss - schema care ne va servi deci si la verificarea soluiilor vom avea : {[as] - [al]}x, +{[ba] - [bl] }x2+{[cs] - [cl] } x3 = - [al] [bl] - [cl] sau utiliznd notaiile din schema Gauss , obinem : ( S r Li )XJ + ( S2- L2 )x2 +( S3- L3 )x3 = - L r L2- L3 adic cu simbolul Gauss : [(S-L)x] = -[L] (2.81)

Aceasta verificare va fi satisfcuta in limita preciziei de calcul precizie care depinde de numrul de cifre utilizat in calculule , de numrul ecuaiilor si mai ales de conformarea sistemului. Determinarea unei tolerante a erorilor de calcul la rezolvarea sistemelor este foarte greu de stabilit s de aceia in practica pentru determinarea solutiiloor cu n cifre exacte se lucreaz n + 2 ^ n + 3 cifre .

Calculul preciziilor

Eroarea medie patratica a unei singure msurtori Pentru determinarea relaiei de calcul a erorii medii patratice , vom utiliza procedeul de reducere la msurtori directe si anume : In cazul msurtorilor directe , avnd de determinat o singura necunoscuta x , sistemul liniar al ecuaiilor de corecii se prezint sub forma particulara :
ai + li = Vi

0..82)

38

i = l,2,....,n Eroarea medie patratica a unei singure msurtori , este data de formula cunoscuta:

m = JM
V n-l

(2.83)

iar pentru msurtorile ponderate , eroarea unitii de pondere va fi : H = J^


V nl

(2.84)

In cazul general de msurtori indirecte , sistemul liniar al ecuaiilor de corecii are forma:
asXi +biXj +.................+ hiXj + li = vx

(2.85)

i = 1 ,2 ,

n>h

Pentru a reduce la cazul unei singure necunoscute va trebui din sistemul (2.85) sa eliminam (n-l) necunoscute . In acest caz vom ramane cu unsistem de n ( h - 1)

ecuaii cu o singura necunoscuta si

aplicnd relaia (2.83), rezulta formula de calcul a erorii medii patratice a unei singure msurtori , 8in cazul msurtorilor indirecte : m = JMV n-l sau in cazul ponderat, eroarea unitii de pondere va fi : (2-87)
V n-l

(2.86)

Pentru fiecare msurtoare reala Mj , in cazul msurtorii ponderate gsim eroarea medie patratica aferenta, mj cu ajutorul relaiei cunoscute : r^s-a inut seama de expresia lui \x dat de (2.87) , avem : (2.88)

39

Eroarea de calcul a sumei ptratelor coreciilor Pentru controlul calculelor [w], respectiv [pw], se vor folosi mai multe metode : a) Din sistemul liniar al ecuaiilor de corecii
Vi =

a Xi +biX; +...................+ hiXi + li


s

(2.90)

cu ajutorul coreciilor

Xi

, care au fost determinate prin rezolvarea sistemului normal , se

calculeaz valorile individuale vj , apoi acestea se ridica la ptrat si se insumeaza: [w] = v12-l-v 2 2 +..............+ vn2 In cazul msurtorilor ponderate procedeul este analog : [pw] = p l V l 2 + p2v22 +.............+ pnvn2 b) Calculul [pw] printr-o singura relaie in funcie de cerinele x Daca in ecuaiile sistemului (2.90) se multiplica prima ecuaie cu s.a.m.d., si apoi se insumeaza rezulta : [pw] = [pav]xi + [pbv]x .....................+ [phv]x + [plv]
2 h ;

(2.91)

(2.92)

piVi

a doua cu p2v2 ,

dar: [pav] = [pbv] =............... [phv] = 0 rezulta deci: [pw] = [plv] Multiplicand ecuaiile sistemului (2.90) , astfel: -prima ecuaie cu pili a doua cu p2l2, si a.m.d. si le insumam rezulta : [pw] = [pil] + [pal]Xl + [pbl]x ......................+ [phl]x
2 h

(2.93)

(2.94)

Relaia obinut se poate calcula direct cu ajutorul schemei Gauss, avnd toate elementele necesare in aceasta schema. c) Calculul [pw] in funcie de algoritmi Gauss Pentru simplificarea calculelor vom considera cazul unui sistem cu 3 necunoscute In acest caz (2.94) vom avea forma : [pw] = [pil] + tpal]Xl + [pbl]x + [pcl]x
2 3

(2.95)

40

Deducem relaia de calcul a [pw] in funcie de algoritmul Gauss se va face prin nlocuirea necunoscutelor Xj , cu valorile lor rezultate din rezolvarea sistemului normal. Din (2.71) avem :
v

_ [pab] [paa]

[pac] [paa]

[pal] [paa]

Xi---------------X2 -----------X3 -----------

nlocuind aceasta valoare in (.95) avem :


r/Tf/1

T n/r/l T n n r \

[pw] - [pn] _ i p n u "*i + [pbl]. n w X 2 +


[paa] [paa]

[pcl] - M W
[paa

rx3

sau cu notaiile Gauss: [pw] = [pH] dar x2 = -------x3 - [pbbA] [pbbA]

[paa]

+ jpbl.l]x2 + [pcl.l]x3

(2.96)

si substituit in (2.96) rezulta : [pw] = [pll]- M ^^ ^ [paa] adic: [pw] = [pil] ^ insa: ^_ [pc/.2] [pcc.2] [paa] [pta.l] + [pcl.2] x3 [pM.l] ^ [pcl.1]-^1^-11 x3 [pta.l]

Rezulta deci relaia de calcul a sumei ptratelor coreciilor in funcie de algoritmii Gauss: r ^ -j = rpii] _ [ p a f l l p a n ^ [paa]
_ [pbL\][pbIA] [pcl.2][pcl2] ~ ^
K

[pta.l]

[pcc.2]

'

Pentru cazul msurtorilor neponderate din (2.97) rezulta : [aa]


[.1]

[cc.2]

41

(2.99) In cazul cand avem h necunoscute : [pw] = [pll.h] (2.100)

Valoarea [pw] poate fi calculata direct din schema Gauss , daca in coloana termenilor liberi introducem, ca element patratic [pil] si apoi il reducem de h ori . Eroarea medie patratica a necunoscutelor Deoarece necunoscutele Xj au fost descompuse conform (2.52) in : Xi = Xi0 + Xi i = l , 2 , ..............., h Unde valorile X;0 au fost alese arbitrar (desigur respectnd condiia ca sa fie suficient de apropiate de valorile probabile X;) , la o compensare aceste valori Xj , fiind importante , erorile medii patratice ale necunoscutelor Xj sunt egale cu erorile medii patratice ale coreciilor Xi. Din observaia Vj = M - Mj (i= 1 , 2 , .... ,n ) , intr-o ecuaie de corecii, doar termenul liber este afectat de eori si anume eroarea unui termen liber lj, este egala cu eroarea mrimii msurate M; . Pe de alta parte , coreciile
Xi

obinute din rezolvarea sistemului normal

sunt

dependente , ca urmare a prelucrrii in comun a ansamblului de mrimi msurate Mi , deci pentru obinerea preciziei lor nu putem aplica direct formula erorii unei funciuni de mrimi independente . Vom incerca deci sa exprimam fiecare corecie
Xj

, ca o funcie liniara de termeni

liberi (care sunt independeni ) si apoi sa aplicam legea de propagare a erorilor pentru mrimile independente . Consideram sistemul normal: [paa]xi + [pab]x2 + [pab]xi + fpbb]x2 + + [pah]xh + [pal] = 0 + [pbh]xh + [pbl] = 0 (2.101) [pah]xi + [pbh]x2 + + [phh]xh + [phl] = 0

Dupa regula lui Crammer, o necunoscuta oarecare Xj, va fi :

[paa]....[pal]....[pah] [pab].....\pbl\........[pbh] [pah]....[phl]....[phh] [paa][pab] ......................\pah ] [pab][pbb]

(2.102)

i<j<h

Dezvoltam determinantul de la numrtor dupa coloana j apoi notnd cu D , determinantul si cu Ay complementii algebrici ai sistemului, se obine :
-Xj = l

jpal] A + [pbl] A ........................+ [phl]A


tj 2j

J
hj

(2.103)

Aii

Daca se noteaz : Qy = ~

(2.104)

pe care ii vom numi coeficieni de pondere si care nu sunt altceva dect elementele matricei inverse , vom avea : -xj=

2 (aiQ r-biQzj +...............+ hiQ h j )pili


ir

(2.105)

i=\

Relaia (2.105) se mai poate scrie : -xj=

2 ^ li

(2.106)

unde : ^ = (aiQy+ biQ2j +............+ hiQhj) Pi Calculnd eroarea funciunii (2.106) s se obine : (2.107)

m2xj = a2, m2n + a22 m2^ +..................+ a2n m2i Dar:

(2.108)

u2 avem

deci:
2 2

or

(2.109)

Din (2.107), rezulta : = [paa] Q2u + 2[pab] Qy Q2j +...............+ 2[pah] Qy Qhj + + [pbb] Q22h +................+ 2[pbh] Q2h Qhj +

+...............................................+
+ [phh] Q2hj grupnd convenabil termeniise obine : aa = Qij {[P^] Qij + [pab] Q2j +................+ [pah] Qhj}+ + Q2j ^pab] Qy + [pbb] Q2j +................+ [pbh]Qhj J(2.110)

+
+ Oii {paj] Qy + [pbj] Q2j +...............+ [phj] Qhj

+
+

+
+ Qhj ^ah] Qij + [pbh] Q2j +..................+ [phh]Qhj jTinand seama de faptul ca Qy =
Ay _

+
1

si dand factor comun pe expresiile

din paranteze nu reprezint altceva dect dezvoltarea determinantului sistemului iniial dupa coloana l a , a , 2a,.................., a ja,.............., a h a , insa toate se inmultesc cu minorii corespunztori coloanei a ha, deci toater parantezele vor fi nule , in afara de cea corespunztoare coloanei j care va fi 1 , adic :

[paa] Q y + [pab] Q2j +..............+ [pah] Qhj = 0 [pab] Qy + [pbb] Q2J +.............+ [pbh] Qhj = 0

[paj] Qij + [pbj] Q2j +.............+ [phj] Qhj = 1

(2.112)

[pah] Q y + [pbh] Q2j +

+ [phh]Qhj = 0

Relaiile (2.111) , tinand seama de (2.112) devine : aa


P

(2.113)

adica, conform (2.109) vom avea : (2.114) Dupa cum s-a mai artat coeficienii de pondere Qy (j = 1 , 2 , reprezint elementele de pe diagonala principala a matricei inverse , iar eroarea medie patratica a unitii de pondere se deduce din relaia :

Daca compensarea se executa cu mijloace de calcul sistemul se rezolva cu schema Gauss , atuncin coeficienii de pondere Qy , se pot calcula tot cu ajutorul schemei Gauss, astfel: Toate calculele pentru determinarea coeficienilor de pondere Qy , sunt ilustrate intabelul de mai jos . Observaie : cunoscnd coeficienii de pondere Qy (j = 1 , 2 ,.................., h )precum si eroarea medie patratica a unitii de pondere , putem construi un interval de ncredere, care acoper necunoscutele Xj, cu probabilitatea p , astfel: (2.115)

Eroarea medie patratica a unei funcii de mrimi determinate indirect


Stere G&jssp3*urCTd\ara3sternJiinc^ T<=te.U29 L [aa] -1
\

-1
0

Os 0

CV 0

Isb^aaJ

Lacflaa] fbcl] -[bcIMtbl] [U.1] HU.l]1bb


Ll] [d] -1 0

Bta
-1

\m

u
-1 -1 -1/[bbi1] 0

u
0 0 0 -1

fi
t2
/[tal] [y

s,

>6=...

~{d^[oa
PI] pi.3J

-M[cc2| Ar-

dbaiyitfci1])= R

-1
-1/ [cc2I

f3y
Or-

Fie o funcie: F = F( X 1 ? X 2 s ..............X h ) in care:


X i , X2 , ..............Xh sunt mrimi determinate indirect , in funcie de mrimile

(2.116)

msurate direct Mi, M2 ,...............Mn . Se pune problema de a determina eroarea medie patratica a funciei (1) , datorata erorilor argumentelor X ; . Ca urmare a prelucrrii in comun a ntregului ansamblu de mrimi msurate directpentru a determina cele mai probabile valori ale necunoscutelor X j - mrimile determinate indirect sunt dependente . De aceea pentru determinarea erorii funciei (2.116) nu putem aplica formula transmiterii erorilor din cazul msurtorilor independente. Vom caut sa exprimam necunoscutele Xs in funcie de termenii liberi 1;, ai ecuaiilor de corecii , deoarece aceti termeni liberi sunt independeni , sunt elementele care conin erori iar eroarea medie patratica a lor este egala cu eroarea medie patratica a mrimilor msurate respective . In general 5 funcia (2.116) nu este de forma liniara . De aceia ia se aduce la forma liniara prin dezvoltare in serie Taylor, in jurul valorilor aproximative :

Xi = X + Xi

( i = l , 2 , ..........,h)

Efectund aceste calcule se obine : F(X, + x,, X2 + x2,.................., Xh + xh ) = F(X,, X2 ,................., Xh ) +

E(^)x i + t
neglijeaz notnd : F(Xi, X2 ,................., Xh ) = f0 si <)=fi relaia (2.117) devine: (1 = 1 .....h )

(2,17)

in care -1 - reprezint suma termenilor de ordin superior in dezvoltarea in serie si care se

(2.118)

F = f0 + f i x i + f i x i +...........+f h x h Coreciile expresiile: -Xl = [al]Q + [bl]Q21 +..............+ [hl]QhI -x2 = [al]QI2 + [bl]Q22 +.............+ [hl]Qh2 sau in general: -Xj = [al]Qij + [bl]Q2j +............+ [hl]Qhj m care Qhj = -
Xj

(2.119)

, deduse cu ajutorul regulei lui Kramer din sistemul (2.101) au

(2.120)

In relaiile (2.102), punnd in evidenta termenii liberi care conin erori , se obin:

-X! =

(arQn + biQ21 +...................+ hjQu )li


;=1

-x2 = X (aQi2 + biQ22 +................+ hiQw ) h

........................................................................
-Xj = 1

(2.121)

(aiQu + biQsj +.................+ hiQhj )li 1 - 1 , 2 , ............, h

Deoarece eroarea unei funcii de corecii este egala cu eroarea termenului liber , coeficienii a;, b;,..........., hj pot fi considerai constani (lipsii de erori) Deci coeficienii termenilor liberi 1, . din relaiile (2.121) care sunt sume de produs a coeficienilor aj, b;,..........., hj sunt tot nite constante (lipsite de erori) Notnd aceste constante cu : a i = aiQ11+biQ2i +..............+hiQ h i Pi = aiQ12 + biQ22 +..........+ hiQh2 ....................................................... coi = ajQu + bjQ2j +.........+ hjQhj relaiile (2.121) devin:
-Xi

(2.122)

= [al] [PI] (2.123)

-X2 =

-xh = [l] Introducnd valorile coreciilor Xj, date de (2.123) in (2.19) se obine :
F = f0 - (fjcn + fipi +...................+ fi,) li
;=1

(2.124)

Relaiei (2.124) I se aplica formula erorii unei funciuni de mrimi independente. Se obine considernd si mu = mj2 =...........= m Observaie: Erorile individuale pot fi deduse ca nite cazuri particulare , ale erorii unei funciuni. Ex : pentru necunoscuta Xj, funcia F va avea forma particulara F = Xi, adic
fi = f 2 = .............= fi-, = =.............= fh = 0 si fi = 1

Obinuit se noteaz QFF = , eroarea funciei va fi:


pF

m F=Vr

(i.i4i)

48

Elipsele erorilor In msurtorile de precizie , pe langa valorile probabile ale mrimilor msurate sau deduse indirect , prin calcule , interseaza si precizia acestora . Asemenea problema se pune deci si in cazul reelelor geodezice . Poziia planimetrica a unui punct , determinat in urma compensrii (estimare prin metoda celor mai mici ptrate ), depinde de doi parametri: x si y . In acest caz avem un domeniu bidimensional de incredere domeniu ce reprezint o elipsa , a crei utilitate si mod de construire va fi artat mai jos . Deoarece erorile medii patratice mx si my , calculate in urma compensrii, isi schimba valorile la o rotaie a axelor de coordonate ceea ce produce o neuformitate in aprecierea preciziei , este necesar a se construi elipsa erorilor , care este independenta de sistemul de axe ales . Cu ajutorul elipsei erorilor putem determine erorile in poziia punctelor pentru orice direcie ? deci si pentru direcia axelor de coordonate , cat si direciile pentru care erorile sunt maxime , respectiv minime . Semiaxele elipsei , cat si unghiurile acestora cu axele decoordonate vor fi determinate, astfel: Fie cu un sistem rectangular u, v, rotit cu unghiul (p , fata de sistemul iniial xy

Coordonatele unui punct curent P in sistemul uv in funcie de coordonatele xy vor fi: u = x cos (p + y sin cp v = -x sin (p - y cos cp Se observa ca u este o funcie liniara de x si y , mrimi ce sunt deterrninate indirect . Deci pentru determinarea erorii lui u , se va aplica formula erorii unei funciuni de mrimi determinate indirect, (2.141)

? S f , Qn + 2f,f2Q12 + +
f22Q22 +

+ 2f A Qih + + 2f,f h Qlh + + f hQhh


49

obtinandu-se :
2
Quu = QxxCOs (p + 2Qxy

sin cp cos (p + Qyy sin cp

(2.142)

Translaia sistemului x,y n sistemul u,v

iar eroarea medie : mu = m Jq HH Se remarcadeci , ca eroarea mu este o funcie de cp , valorile maxime si respectiv minime ale acesteia se determina pentru ^uu o d(p Relaia (2.142) poate fi scrisa si sub forma : Quu = Qxx+Qyy (cos2 cp + sin2 cp) + Qxx-Qyy (cos2 <p - sin2 <p) +Qxy sin2 cp (2.144) (2.143)

Calculnd derivata in raport cu (p se obine :


-(Qxx - Qyy )

sin2 (p + 2 Qxy cos2 q> = 0

(2.145)

de unde rezulta :

tg2q> =

Qxx-Qyy

(2.146)

Ecuaia (2.146) ne da soluia 2cp n % = arctg sau cp n = arctg 2


2

Qxx-Qyy

cand n = 0 rezulta (pi = - arctg


2 Grx - Qyy

unghiul format de axa

mare a elipsei ca axa X cand n = 1 rezulta cp2 = - arctg


Y

2
Y

+E
2 ^

= <p.

L unghiul

&

^-KV

format de semiaxa mica a elipsei si axa X. Tabel pentru stabilirea cadranului in care se aa unghiul cp
Qxy> Qxx-Q

Qxy<

^>o
0

0G < cp <50G 50 < cp < 100

0G < cp < 50 100G<cp<150G

Qxx-Qyy<

Pentru a determina valoarea maxima respectiv minima a coeficientului de pondere Q , trebuie introdusa valoarea unghiului (2.144) aduce la forma : Q^.&E ^ W c p
+Q

uu

cp

dat de (2.145) in (2.144) . Pentru aceasta ecuaia

sin 2 <p

(2.144a)

La relaia (2.1443) adugnd ecuaia (2.145) ridicata la ptrat si impartita cu 4 , rezulta : (Quu Q2xy sin2 2cp + (Q^+Qyy f

f = ( &El^LfCQ^ ^ 2 ^^Qxy cos2 cp sin2 cp +


sin 2

2cp - 2 ^-^ Q^ sin2 cp cos2 q> + Q2,, cos2 2(p =

= (^^)2 + Q%

(2.147)
uu

Notnd cele doua valori externe ale lui Q

, Qmax

si

avem :

51

Erorile liniare maxime si respectiv minime vor fi: mmax = m


VCGmax ;

mmin = m -J(Qmin ;

52

Observaii:
elipsele erorilor reprezint domeniul de incredere in poziia

planimetrica a unui punct si este un invariant


elipsele erorilor ne permit sa determinam direciile dupa care

eroarea este max si min .


de asemeni cu ajutorul elipsei putem determina erorile pe orice

direcie (inclusiv pe direciile X , Y);


erorile pe o direcie oarecare ( r) care face un unghi \|/ cu axa

mare se poate determina atat analitic cat si grafic :


CTr =

-Ja.2 cos2 9 + b2 sin2 \|/

elipsa absoluta se utilizeaz si la optimizarea reelelor geodezice Daca avem o reea geodezica formata din p - puncte noi , atunci elementele matricei de covarianta se calculeaz cu ajutorul blocurilor bidimensionale dupa diagonala principala a matricei inverse a sistemului normal.

QxlxlQxlyl QylxlQylyl Qx2xlQx2yl Qy2xlQy2yl

Qxlx2Qxly2..................................QxlxpQxlyp Qylx2Qyly2..................................QylxpQylyp Qx2x2Qx2y2......................................Qx2xpQx2yp Qy2x2Qy2y2.....................................Qy2xpQy2yp

QxpxlQxpyl QypxlQypyl

Qxpx2Qxpy2............................... QxpxpQxpyp Qypx2Qypy2............................... QypxpQypyP J

iar at

+ cx2

unde at abaterea totala

1.4.Tratarea matriciala a msurtorilor indirecte

53

1.4.1 .Msurtori indirecte de aceeai precizie Fiesistemul liniar al ecuaiilor de corecii ^ = a f xi +


biX2 + hiXh +

1; iar, n>h

(1)

i = 1,..................,n

daca in acest sistem adoptam urmtoarele notaii

r
v(,l) = v2

*() =

x2

A(n,h)=

a, b, \ a2 b2 h2

'71N
12

(2)

\xhj
introducem (2) in (1) si rezulta v = Ax + l (3)

sistemul (1) respectiv (3) este nedeterminat, pentru eliminarea nedeterminrii vom folosi metoda celor mai mici ptrate care ne furnizeaz valorile cele mai probabile atunci eand v v = mm daca in (4') inem seama de (3) vom avea (Ax+1)T (Ax+1) = min (A A)x + A 1 = 0 sistemul normal N = A A si (6) poate fi scris sub forma Nx + A T 1 = 0 Se rezolva sistemul normal inmultind cu N" si avem (Af N)x + N" A 1 = 0 rezulta
^ (matricea unitate)

[w] = min

(4) (4') (5) (6)

(7)

x = -ST1 A T 1 calculul preciziilor :

(8)

w
n-h

eroarea medie patratica a unei singure msurtori

N"1 = Qx unde, Qx reprezint matricea cofactorilor <7xii <7


o-JQxU

eroarea medie patratica a parametrilor

54

1.4.2.Masuratori indirecte ponderate consideram sistemul liniar al ecuaiilor de corecii


Vi = ajXj + biX2 + hiXh +

1[

---------------- pj iar, n>h

(1)

i 1,................,n

v(,l) =

v2
K

x2
xhj

\ A(n,h)=
a b2
K

h2

/2

(2)

/(,) =

0..p2..0
O..O..pw

cu notaiile (2) relaia (1) devine : v = Ax + l sistemul (3) fiind nedeterminat folosim principiul metodei clor mai mici ptrate vTpv = min daca in (4) inem cont de relaia (3), obinem: (Ax+1)T p (Ax+1) = min
*T*

(3)

(4) (5)

aceasta relaie se deriveaza in raport cu x si se va obine : (ATPA)x + ATP1 = 0


(sistemul normal)

(6)

notam cu N A PA si relaia (6) devine: Nx + ATP1 = 0 In relaia (6') inmultim la stnga cu N"1 si obinem soluiile sistemului normal: x = -N"1ATPl calculul preciziilor:
CJo =
f Pvv n-h

(6')

(7) eroarea medie patratica a unitii de pondere


gQ

N"1 = Qx unde, Qx reprezint matricea cofactorilor c^xii= JQxii eroarea medie patratica a parametrilor

Matrici
{Operaii cu matrici, Inversa unei matrici, Ecuaii matriceale)

1.1. Despre matrci Acest concept l-am ntlnit nca din primul an de liceu, atunci cnd s-a pus problema

{ax + by =
c ax +

by=c Acestui sistem i-am asociat un teblou ptratic, care conine coeficienii necunoscutelor (n prima linie ecuaia sunt coeficienii lui x, y din prima ecuaie, iar in a doua linie figureaz coeficienii lui x, y din a ab' doua): Am numit acest tablou matrice ptratic (sau matricea sistemului). Pe cele dou coloane ale matricei figureaz coeficienii lui x (pe prima coloan a, a ) i respectiv coeficienii lui^ (pe a doua coloan b, b ) . Definiie. Se numete matrice cu m linii i n coloane (sau de tip m x n ) un tablou cu m linii i n coloane a a 2i a 21 a 2n
\antl
a

m2

mn J

ale crui elemente ai} sunt numere complexe. Uneori aceast matrice se noteaz i A - {p tJ ) unde i = 1, m i j \, n. Pentru elementul ai} , indicele / arat linia pe care se afl elementul, iar al doilea indice j indic pe ce coloan este situat. Mulimea matricilor de tip tmxw cu elemente numere reale se noteaz prin M (i). Aceleai semnificaii au i mulimile M

(z),M (g),M (c).

Cazuri particulare 1) O matrice de tipul 1 x n (deci cu o linie i n coloane) se numete matrice linie i are forma A^(a, a 2 ... a n ). 2) O matrice de tipul m x 1 (cu m linii i o coloan) se numete matrice coloan i are forma B= a.
v

a 3) O matrice de tipw x n se numete nul (zero) dac toate elementele ei sunt zero. Se noteaz cu O

56

'o o oo oo

0^

4) Dac numrul de linii este egal cu numrul de coloane, atunci matricea se numete ptratic. a In A= a2
n

a nn J Sistemul de elemente [au a22 ... ann) reprezint diagonala principal a matricii A, iar suma acestor elemente an + a1% + ... + am se numete urma matricii A notat Tr(A)=y]au . Sistemul de elemente (ahl aln_x ... anl) reprezint diagonala secundar a matricii^. Mulimea acestor matrici se noteaz Mn Printre aceste matrici una este foarte important aceasta fiind fl 0 ... 0 0 1 ... 0

(c).

0 0 ... 1 i se numete matricea unitate (pe diagonala principal are toate elementele egale cu 1, iar n rest sunt egale cu 0). Operaii cu matrici Egalitatea a dou matrici Definiie. Fie A = [a iJ ) i B = scriem A=Baca a u =b iJ9 (V)/-^,(V);=^. Exemplu: S se determine numerele reale x, y astfel nct s avem egalitatea de matrici 0 x-2y 0 9-2x R. Matricile sunt egale dac elementele corespunztoare sunt egale, adic: x+l=2 x + y = -x-\ Rezolvnd acest sistem gsim soluia x l 9 y -3. 0=0 x 2 y = 9 - 2x. Mm

^(c). Spunem c matricile A, B sunt egale i

Adunarea matricilor Definiie. Y\tA [a tJ ) 3 B = (& ( / ),C = matricilor^, B dac: c i j=a ij +b iJ

^(c). Matricea C se numete suma , (v) / = l,m ,(v) l,n.


Mm
7=

Observaii 1) Dou matrici se pot aduna dac sunt de acelai tip, adic dac au acelai numr de linii i acelai numr de coloane, deci A,Be Mm>n 2) Explicit adunarea matricilor A, B nseamn: a au a n bn bn ... bln b 21 a n +b u a 2 +b 2 ... a ln +b ln a 2n b22 ... flf^j ^^22 +

(c).

2rt

Exemplu: S se calculeze A + B pentru:


'1-12^ ( 0 5 -3N

1. A =

,5=

3 0 1 '1 r l

10 1 5

'0 r

,-1

R. 1. Avem , 4 + = '1 - 1 2>' 0 5 - 3 ' ' 1 + 0 - 1 + 5 2 - 3 ' ' 1 4- r +=,3 0 1 ; 10 1 5 /^3 + 1 0 0 + 1 1 + 5,13 16, 2. Avem
'1 ,-1 1 > + '0 ,1
i]
t
/

=V

1+0 1+1 -1+1 1+0

120 1

Proprieti ale adunrii matricilor At (Asociativitatea adunrii). Adunarea matricilor este asociativ, adic: {A + B)+ C = 4 + (B + C), (V)A, B, C e MMiII A2 (Comutativitatea adunrii). Adunarea matricilor este comutativ, adic: A + B = B + A ,(v )A,BeM m (c). A3 (Element neutru). Adunarea matricilor admite matricea nul ca element neutru, adic 3 O mjt e M )astfel nct A +O mjl = A, (\/)Ae M(c).

(c).

(c

A4 (Elemente opuse). Orice matrice A e M m/1

(c) are un opus, notat- A, astfel nct A +

(-A)=0.
nmulirea cu scalari a matricilor Deflnitie.me Z e C i A =(a i y )e MWiII Se numete produsul dintre scalarul X C i matricea ^4, matricea notat AA e Mm ^{c) definit prin XA =[a u ).
Obs.: A nmuli o matrice cu un scalar revine la a nmuli toate elementele matricii cu

(c).

Deci A =

Aa2l Aan ... M l n \^m\ toml ... XamnJ

Exemplu Fie A

- - 3 2 O - 1 3

5 . Atunci 6A =

-18 30' 4 61

Proprieti ale nmulirii matricilor cu scalari SI

AM = W . M ^^C;(v)i6Mmi(c);

53 {% + i)A- AA + fiA, (V) A, // e C, (V) ^M f f l jC); 5 4 1^^,1 C,(V)^MJC);

nmulirea matricilor Definiie. Fie 4 = (a f t i )e M m > n (iJ), B =(& i y )e M (i). Produsul dintre matricile^ i 5 (n aceasta ordine), notat AB este matricea C {c kJ ) e M m (i?) definit prin
1=1

1) Produsul .45 a dou matrici nu se poate efectua ntotdeauna dect dac Ae M m n (/?), i?e M n / I (^), adic numrul de coloane ale Iui ^ este egal cu numrul de linii ale lui B, cnd se obine o matrice C = AB e M (r) .

2) Dac matricile sunt ptratice A, B e M M (R) atunci are sens ntotdeauna att AB ct i BA, iar,
n general, AB * BA adic nmulirea matricilor nu este comutativ. Proprieti ale nmulirii matricilor I , (Asociativitatea nmulirii). nmulirea matricilor este asociativ, adic {AB )C = 4BC),(v)^e M(C),(V)BE M,, (c),(v)Ce M(c). 12 (Distributivitatea nmulirii n raport cu adunarea). nmulirea matricilor este distributiv n raport cu adunarea matricilor, adic (A + B)C = AC + BC, C(A + B)=CA + CB, (y)A, B, C matrici pentru care au sens operaiile de adunare i nmulire. 13 Dac / M

(c) este matricea unitate, atunci

I.A = AI,=A, (V)^M,(C). Se spune c / este element neutru n raport cu operaia de nmulire a matricilor.
59

Puterile unei matrici Definiie. Fie A e M j c ) . Atunci A1 = A 9 A 2 = A - A , A 3 =A 2 -A,..., A" = An ~ l --4 ,(v) ne N\ (Convenim A = I 2 ).

INVERSA UNEIMATRICI Definiie. Fie A e M w 5eM n

(c). Matricea A se numete inversa bil dac exist matricea


B - A = I n , I n fiind matricea unitate.

(c) cu proprietatea c A - B = (c)

Matricea B din definiie se numete inversa matricii A i se noteaz B = A~ l . Deci A-A~' =A~ l - A = I. Teorem. Matricea A e M este inversabil dac i numai dac det{) ^ 0. O astfel de matrice se numete nesingular. Construcia lui A" presupune urmtorii pai: Pasul 1. (Construcia transpusei) l a,, a ... a ll "12 Dac A =
K

"In

a2l a22 ... a a nl an2 ... a nnJ

2n

an al2 ... a atunci construim transpusa lui A * Aai2 a21

... a n2
a nn J

Pasul

2.

(Construcia '(-irA. (-i)1+2a2


2

Matricea A*-

obinut, din ' A , inlocuin fiecare element cu complementul su algebric se numete adjuncta matricii .4. Pasul 3. (Construcia inversei) Se ine cont de teorema precedent i se gsete c:

A -A = A-A =

(d O O O d O ^0 0 0

0N 0 d

, iar de aici

Ultimele egaliti arat c

A'1 =

A'

Ecuaii matriciale
Voi prezenta n continuare o tehnic de rezolvare a unor ecuaii de forma AX C, XA = C, AXB = C , unde A, B, C sunt matrici cunoscute, iar X este matricea de aflat. Astfel de ecuaii se numesc ecuaii matriciale. Astfel de ecuaii se pot rezolva numai atunci cnd A, B sunt matrici ptratice inversa bric. Pentru rezolvarea ecuaiei AX = C nmulim la stnga egalitatea cu A~* i avem: A~ 1 (AX)=A- ] C o (a~ 1 a)x = A~ l C &IX = A~ X C <=> X = A"'C. Deci soluia ecuaiei date este X = A~ l C, Pentru determinarea soluiei ecuaiei XA = C vom nmuli la dreapta cu A~l i analog vom gsi X = CA"1 , soluia ecuaiei matriciale. Pentru gsirea soluiei ecuaiei AXB = C nmulim egalitatea la stnga cu A~l i la dreapta cu B'1 i obinem X = A~ } CB~ l .

APLICAII
Aflai x ,y tiind ca are Ioc egalitatea: 1) 1 2 jc-3 vW 1 y-x-ll N 0J~{\9 0
4v-H

~7x + 6y

1 = 1 2x-3y = y-x-U=>3x = 4y-llz=>x =

-7x + 6y = \9^>~7-^-~^-+6y = l9^>77~2Sy + lSy = 57=>10y = 20=>y = 2 0=0 x = 4y-U =2 8-11 >=> x =-----=> x = -l

dar y

6]

'y + 3 8-y v 2x 3x + y 2) x-ly -5 2x 4v. 2x = y + 3=>2-2y = v + 3=>3y = 3=> y = l 3x + y = 8-y x-7y = -5 2x = 4y ==> x = 2y =>x = x= 2y dar y = l^ 2 3) 'y + 3x , 3
2

-1>

V+i -f

3 6, y + 3x = x + l ^ > 6 + x + 3x = x 2 + l =>x 2 -4x-5 = 0 -1 = -1 3 = 3 y x = 6=> y = 6 + x x 2 -4x-5 = 0=>x 2 -5x + x-5 = 0=^x(x-5)+(x-5) = 0^>(x-5Xx + l)=0^>x 1 = 5 x2 = -l I. II. dac x = 5, atunci y = 11 dac x = -l, atunci y = 5

-xz-5 0^ xy O 4 4 -zy ) ^yz + yx zx - 3 xy = -xz - 5 x(y + z)+ 5 = 0 0=0 yz + yx = 4 y(x + z)-4 = O => y
A

x+

2 -."

= 4=>x 2 y + y 2 x + 3y = 4x + 4y

zx3 = -zy =>z(x + y)-3 = 0=> z

yj x 3+ y

x +xy + 3

1. S se calculeze A + B m cazurile: -3Sf 2 4 N ,04,5 -3, i)^=


,4+=

1+2 -3+4N O+ (-5) 4+ (-3)

A + B

3f -5 1

l + 2) A = i O -l-/ + i\
+

i'J'

^ + ^ _ A + / + (-l~30
"( 0+J

2+i 1 + / -i -i + 2 + i
7

3i

-1-/ + 1 +
62

(-0j

A + B =

-2i i

+r
0

2. Se considera matricile r r m - 2 2^ n 2 m A 4 - 1 2m 5 2 -4 = 10 -12 1 -5 S se determine m, n, p astfel nct A + C.

m1 0 6 -1 6 B =

3 0

-4 -l P -1 m 2 -6 5 1,

2 + n = -\=>n = -3 m + m = 4 => 2m = 4 => m = 2 2m + 6 ~ w 2-l = p=>/? = l = -3 Deci - m = 2p =

1. Se consider matricile A,B e M 2 3 (C) . 1 i -1 -i 1 0 2 3iJ 1 i i+ S se calculeze: 3A - 2iB, + ^ (-2 -2* tfW 1 / -3 ^ f3 3i -3 + 2B. 2 -2i 2 2-2j 0 6 9i -2i 8 7i + 2 , v '1 / -1>10> -1 - C '-2*20 ' - r 4 + 2B = j+ 2+, 2 3';, 1 *2 -3Jv 22/2/+ 2,v 2 4* 2/-1,
f

\i

f -i 1 0 -Ti 1> 30 V 1 / i+1

1. Calculai produsele de matrici A B , unde a) A r i B ( 3 2 11^ N 30 2 11 1 = 1 '6 + 2 + 1 2 + 1 + '9 3 AB = 0'+ 0 + 0, ^9 + 0 + 3 J0 3> 1

b) A =

i 5 == (l 2 3)
r

2 4 6N 1 2 3 3 6 9,

AB =
v

63

c) A =

-2i

i
O

B
v

AB =

'
v

1 -I + /-0

-3M + M

-2iW + 0-0 -2-(-3z)+0-l

2 -1> d) ,4 = -4 6 i B = .5 2 -V

(2' -4
5

AB =

52

'3 4 9 N e) A = 5 - 1 6 535 '11 AB = 32 9 i

' 5 8 -4 -5 -3 13 ^ 26 , -22 -27 -17 v 29

4 ^ 7

Calulati inversa matricilor: '1 2^


v

3 4, deA = -2 *0 ' 4 ^ A -3 1

a)A=

DeciA _ 1 =

^-r

.4*=i der4 4 -2 -3 2 1

-2 3/2

-b) '34N34B=det = ,56,56

= -2*0 -3 2 ^ 5/2 -3/2

b- = -!-b

-=-L
det5 -2

6 -4^ -5 3

64

1 1 1 A= 1 2 3 1 3 6

1111 det A= 2 3 = 1 3 6 1*0


(i Ai Ai^
A =

Ai Ai Ai K Az Az Ai j

A.Jj

3 1

-^13

-^21

~^~22 ^

^23=2 ^31

^32 ^ ^33

1
f

3 -3 1

-3

Deci A = - 3 5 -2 1 -2 1

Deci . T ^ = det 4

-3 5 - 2 -2 1 , v l

3.
r

A =

l 1 1 P 1 1 - 1 - 1 1 - 1 1 - 1 1 - 1 - 1 1
-^n

1 det A =
N

1 1 = -16*0

A
A

2\

A A

z\

^
"^41

1 1 - 1 - 1 1 - 1 1 - 1
1 -1 -1 1 -1 -1 1 11 1 -1 -1 1

42

Al
A3

"^32

Al
A3

A = As Au

A3

Ar= ( - r

-1 -1 1

=-4

A34 A M>

AM- i r

-1 -1

=^

1 1 -1

11 -1 -1 -1 1

=-4
S.A.M.D

f-4

_4 _4

- 4 - 4 4 4 -4 4 - 4 4 -4 4 4 - 4

'_4 Deci
1

_4

_4 4 4

_4^ 4 4 -4

- 4 - 4 -16 -4 4

det.4

-4 4 - 4

' 1 1 1 1 1 - 1 1 - 1 -

1 P 1 - 1 1 - 1 1 1

Ecuaii matriceale:
Sa se rezolve ecuatile :

a)

2 1' 2 5 6^ X= 3 6 8 1 2 2 1 det^ = =4*0 2 3 2 3 t 3 '3 4 -2 2 2 2) -1' 3r'95 N '2 r '56 ) 44'56'42,2 \,6*)1 v 21 2 ,,68,1 a1 7 2' -3 5, -1 -2 5 8 = 2 * O => iversabila inversabila

Fie A = i

nmulind la stnga ambii memebi ai ec cu A~ , obinem

X=

b)
" 1
2

-1 -2'
Fie 5

00

,5

= ,5 00

det =
f

2^

2 1-5 -l

4 1^ 5 1 , 2 2,

nmulind la dreapta ambii memebri ai ec cu B

obinem

66

x =

7 2 -3 -l -2 5
A

' 7 2^ -3 5

1N

2
2;

' 23 6 ^ -49_______ 11 4 2

c)

1 2 0 1 -1 2

3 2 1

' - 1 5 3 ^ 2 1 -l
v

-3 4 -5 y

1 2 3 0 1 2 deti = Fie ^4 = -1 2 1

2 3

O 1 21 4 O => inversabila !-l 2 1

1 -4

'-3
-2
V

1^
nmulind la dreapta ambii mambri ai ec cu A
1

4 -2 -4 1

obinem

-\ 5

_3 4
-2 4 -2 1 -4 l

2 1 -l -3 4 --5

-4 4 -9 - 8 ^ 16 -4 24 -l -16

-l 2 4 -6 4

67

Lucrarea nr.1

Msurarea directa, cu aceeai precizie, a unei distante

plusuri

x'j
nr.crt. 1 2 3 4 5 6 Xo X distanta x, (m) 273,169 273,195 273,179 273,206 273,188 273,161 273,185 273,183

er. probabile

ptrate er. v2

ptrate er.

(mm)
-16 10 -6 21 3 -24 -12 Ml

Vj (mm)
-14 12 -4 23 5 -22 0 [v,]

(mm2)
196 144 16 529 25 484 1394

x'2 (mm2)
256 100 36 441 9 576 1418 MX',]

X=Xo+[x'i]/n

273,183

[V|V,]

1 ) X=Ix/n 2) 3)
Vj =xrx

X j X

j-Xq

er. medie ptrai ca a unei singure msurtori directe de

ac. P
0

"V

n - 1

/[ v v J 3

16,7

mm

4)

calculul er.medei aritmetice, a er. limita si a er.probabile

s =
Aiim =2s0

6,8

mm

33,4

mm

r = "^~ o
s

mm

Eroarea unei funcii de mrimi independente, msurate direct

tema lucrrii Sa se efectuieze evaluarea preciziei de determinare a urmtoarelor funcii de mrimi independente, msurate direct: a) nlimea unui semnal geodezic, determinata pe cale trigonometrica datele problemei a.1- distanta orizontala de la punctul de staie la centrul semnalului geodezic D= 151,145 m Z - 87,4576 g.c.cc a.2- erorile medii patratice ale valorilor medii ale elementelor masurate,sD=0,041rrr si Sz=35 ,3 pentru o funcie generala de mrimi independente msurate direct y = f (Xi ,xargumentele 2 , .,. .x ) au valorile X ,X ,..........Xn si erorile medii patratice s1(s2,.....sn, unde
1 2

eroarea medie patratica a funciei se calculeaz cu relaia:

J3I

s T =.

dxl

s +

' df ^
K

sl +

df

dX2;

a.1 formula de calcul a erorii medii patratice de determinare a inaltimii semnalului geodezic prin metoda trigonometrica I = D ctg Z fiind o funcie de mrimile msurate direct, D si Z pentru calculul erorii medii patratice a inaltimii semnalului se calculeaz derivatele pariale ale funciei in raport cu valorile medii ale argumentelor, rezultnd:

d f dx

J
astfel:
Sl

dl dD

= ctgZ

d f dx -

dl dZ

D
sin

d f 3D

sl +
K

dZ

Sl

= V

ctg 2 Z-s 2D

-B_s2 =0,012
sin Z ,

2dat~87,4523CC -tgz=5,009889Zedcr 87,457576ctgZ=0,19960522sinZ=0,98065 506sD= 0,041sin4z=0,92483677S2= 35,3ctg2z=0,03984224 sZ(rad)= 0,000055

i= 30,169

Lucrarea nr.3 Tema : Sa se efectuieze evaluarea preciziei de determinare a urmtoarei funcii de mrimi independente, msurate direct: Suprafaa unui teren de forma triunghiulara, ale cror elemente, baza si nlimea, s-au msurat pe cale directa. 1) stabilirea formulei de calcul a erorii de.determinare a suprafeei terenului de forma triunghiulara. date : baza b=174,521 m, h=103,172 m,cu erorile medii patratice, sb=0,057m, sh=0,039 m cu formula:

S = -bh =f(b,h)

se calculeaz derivatele pariale ale funciei in raport cu valorile medii ale mrimilor msurate direct:
df _

as _ h
2

df

as _ b
2

ax7 ab

ax7 ah

erorile medii patratice de msurare ale celor doua argumente fiind sb si sh .eroarea medie patratica de determinare a suprafeei trenului va fi:

Ss

=|VK)2+(bsh)2
ss= 4,5014m2

2)calculul suprafeei de teren si a erorii medii patratice S= 9002,8403 m*

mrimea suprafeei se va scrie sub forma: S ss, respectiv 9002,8403 m2 4,5014m2

Lucrarea nr.4 Stabilirea anticipata a preciziei msurtorilor si condiiile optime de msurare

Tema : sa se stabileasc anticipat carte trebuie sa fie precizia de msurare pe teren a argumentelor, pentru care funcia sa nu depeasc o valoare impusa anticipat, si condiiile optime in care se va obine funcia cu erorile cele mai mici, pentru urmtoarele probleme: 1) determinarea diferenei de nivel dintre doua puncte, prin metoda nivelmentulu trigonometric, date: 1.1 - distanta orizontala si unghiul zenita!,D=147 m, Z=89g 1.2 - eroarea medie patratica a diferenei de nivel, impusa anticipat, s^^O.OISm 1.1-stabilirea erorilor de msurare pe teren a distantei orizontale si a unghiului zenital, astfel ca, eroarea diferenei de nivel sa fie mai mica dect mrimea impusa anticipat. 1.2- determinarea, pentru o distanta orizontala constanta, a valorii unghiului zenital pentru care, diferena de nivel va avea cea mai mica eroare relativa. Problema inversa, de stabilire a erorilor medii de msurare pe teren a argumentelor, astefel incat eroarea funciei rezultate sa fie mai mica dect o mrime impusa anticipat,se poate rezolva satisfctor, prin folosirea principiului influentelor egale:

pp ca:

sr =

df

st =

s: =

2 _ "y

sau, trecandu-se Ia valorile absolute:

(df ^

2 02 Si

( V.'

31

f V.

3f

pe baza (or se pot determina valorile medii patratice ale msurtorilor directe din teren, in raport cu valoarea maxima a erorii funciei, cu relaia : i=1,n

calculul diferenei de nivel dintre doua puncte prin metoda nivelmentulu trigonometric, se face cu relaia: AZAB=DctgZ=f<D,Z) se calculeaz derivatele pariale ale funciei:

df df dx. calculul anticipat ale erorilor de msurare pe teren a celor doua argumente: - pentru msurarea distantei orizontale:

(AZ)

= ctgZ D sin2 Z

d (AZ) d Z

_s^z

sD=0,061m

- pentru msurarea unghiului zenital:

" P fnM