UNIVERSITATEA TEHNICA DIN

CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INSTALATII
CAIET DE
PRACTICA TOPOGRAFICA
Specializarea: INGINERIA INSTALAIILOR
Student:
........................................................................
Grupa...................
AN UNIVERSITAR 2011-2012
I. Nivelmentul
Nivelmentul reprezint ansamblul de operaii i de lucrri tehnice executate pentru
determinarea nlimilor (altitudinilor sau cotelor) diferitelor puncte de pe suprafaa
terestr, fa de o suprafa de referin dat.
Operaiile altimetrice sau nivelitice au ca scop determinarea altitudinii reliefului
terenului i reprezentarea sa n plan.
ele mai importante metode de determinare a altitudinii punctelor de pe suprafaa
terestr sunt!
nivelmentul geometric;
nivelmentul trigonometric;
Nivelmentul geometric
"entru calcularea altitudinii prin acest procedeu avem nevoie de dou instrumente:
nivel i mir topografic .
#irele topo$rafice sunt rigle divizate care pozitioneaz vertical pe punctele ntre
care se cere determinarea diferentelor de nivel.
Mirele obisnuite sunt confectionate din lemn, cu lun$imea de %&' m, latimea de ()&
(' cm si $rosimea de *&% cm.
O sin$ura bucata& l+% m "liante& l+ 'm
#irele (fi$.() sunt $radate in centimetri, $rupate cate , sau () diviziuni pentru a
usura citirea. itirea pe mira este formata din ' cifre, n mm, (m, dm sunt inscrisi cm& se
numara mm& se apreciaza).
*-
*.
*/
*0
*,
)*
)%
)'
))
)(
1alpa mirei

2i$.(
3paratele folosite n nivelmentul $eometric poarta denumirea de nivele (fi$.*), iar
principala lor caracteristica este aceea ca realizeaza orizontalizarea precisa a axei de
vizare. 3cest lucru este de o importanta deosebita deoarece la nivelul axei de vizare se fac
citirile pe mira.
2i$.* 1ipuri de nivel
4upa modul de orizontalizare a axei de vizare, instrumentele de nivelment se
clasifica n !
(. nivel ri$id simplu5
*. nivel ri$id cu surub de basculare5
%. nivel cu orizontalizare automata a axei de vizare.
4upa pozitia pe care o ocupa nivela in timpul masuratorilor avem!
-Nivelmentul geometric de mijloc5 n acest caz se face staie cu nivela la mi6locul
aliniamentului dintre punctele 3 i 7. 89 va fi e$al cu valoarea citit pe mira din 3 minus
valoarea citit pe mira din 7 (fi$.%,b).
-Nivelmentul geometric de capt se bazeaz pe faptul c altitudinea punctului 7 din
teren este e$al cu altitudinea punctului 3, n care am fcut staie cu nivela, plus 89. 89
este diferena de nivel dintre punctele 7 i 3, i se calculeaz scz:nd din valoarea nlimii
pe trepied a nivelei valoarea citit pe mir n punctul 7 ( fi$.%,a).
2i$.% .Nivelment $eometric &de capt (a) &de mi6loc (b)
!er"#ii !entru e$ectu"re" citirii !e mir" %e nivelment
Ordinea operaiilor care trebuie executate pe teren n vederea efecturii unei citiri
pe mira de nivelment cu nivelul este urmtoarea!
& se aeaz nivelul n staie5
& se realizeaz calarea aproximativ a nivelului cu a6utorul nivelei sferice5
& se vizeaz mira aezat pe punctul studiat cu a6utorul ctrii dup care se clarific
ima$inea din lunet cu a6utorul urubului de focusare5
& se aduce firul reticular vertical pe mi6locul mirei5
& se efectueaz citirile la cele dou fire stadimetrice i la firul din mi6loc.
Ri%ic"re" "ltimetric& " %et"liilor
#etodele de ridicare altimetric a punctelor de detaliu sunt!
&metoda radierii,
&metoda profilelor i
&combinaii de drumuiri cu radieri i profile.
Metoda radierii de nivelment geometric const n a determina cotele mai multor
puncte de detaliu dintr&o sin$ur staie, n funcie de cota cunoscut 'A a punctului A, fi$.'.
3ceast metod se utilizeaz la ridicarea altimetric a suprafeelor reduse de teren5
la ridicarea altimetric a suprafeelor mari, radierile de nivelment $eometric se combin cu
alte metode.
2i$. '. #etoda radierii de nivelment $eometric.
otele punctelor de detaliu 1( 2( )( * i + se obin n funcie de cota cunoscut a punctului
A, 'A .
ota planului de vizare (sau a orizontului instrumentului) 'i se calculeaz cu
realia!
i
m ! ! + =
,
unde

m este citirea pe mira in punctul 3.

otele punctelor de detaliu se se calculeaz cu relaia !
m ! !
i
=
.
"entru punctul ( (fi$.,)! ( (
m ! !
i
=
.
;<4<=< >31<=3>3
Metoda profilelor se aplic n lucrrile topo$rafice necesare realizrii cilor de
comunicaii, precum i n lucrrile de ndi$uire i desecare realizate pe suprafee mari de
teren.
"rin aceast metod se obin cotele punctelor n vederea ntocmirii profilelor
lon$itudinale i transversale. Nivelmentul lon$itudinal se caracterizeaz prin aceea c
urmeaz axa lucrrii de construcie propuse, in:nd seama de toate punctele caracteristice
ale terenului.Nivelmentul profilelor transversale se realizeaz odat cu nivelmentul
lon$itudinal, c:nd s&a a6uns n dreptul punctului prin care trece profilul transversal.
Metode combinate: drumuire de nivelment geometric combinat cu radieri de
nivelment geometric
3ceast metod se utilizeaz pentru realizarea ridicrilor altimetrice n cazul f:iilor
de teren cu lun$imi relativ mari, c:nd punctele caracteristice a cror cot trebuie
determinat sunt dispuse de o parte i de cealalt a drumuirii.
Tem" lucr&rii,
& unoscand cota reperului de nivelment 'A, sa se determine cotele altimetrice ale
punctelor caracteristice ale profilelor "(, "*, "%.
& ? se calculeze profilele transversale "(, "*, "%.
& ? se redacteze profilul lon$itudinal de la 3 @ 7& la scrile!
(A())) pentru distante
(A()) pentru cote
& ? se redacteze profilele transversale la scara (A()).
?e efectueaz urmtoarele lucrri de teren!
& recunoasterea traseului
& stabilirea pozitiei si marcarea punctelor
& efectuarea cititrilor din statiile ?(&?' la toate cele trei fire reticulare(firele
stadimetrice si firul nivelor) pe staie, cu dou orizonturi ale aparatului si
nscrierea rezultatelor n tabel.
& dintr&o staie ?B aezat in asa fel ncat sa se poata radia cat mai multe
puncte (in cazul de fata toate cele trei profile) se efectueaza citirile pe mira
asezata pe r:nd in punctul de cotC cunoscutC 3 si apoi in punctele a caror cota
se va determina (7, de pe profilul in lun$ si punctele caracteristice ale
profilelor transversale).
& se mCsoar i se nscriu n tabel distanele ntre punctele profilului
lon$itudinal i ntre cele ale profilelor transversale
=eprezentarea profilului lon$itudinal se face intr&un sistem biaxial rectan$ular,
unde pe orizontala reprezentam distantele, iar pe verticala cotele (fi$.0).
2i$. 0. "rofilul topo$rafic
"entru a putea reprezenta toate punctele, vom lua o cota de referinta ce ne permite
reprezentarea punctului cu cota cea mai mica. "e orizontala se masoara distantele intre
puncte la scara de reprezentare a distantelor, dar se trec valorile distantelor reale de pe
teren. ?e ridica verticale din fiecare punct al profilului, verticale ce vor intersecta planurile
orizontale din punctele de cota determinata corespunztoare. Dnind punctele intre ele
obtinem profilele.
4istantele cumulate reprezinta distanta fiecarui punct pana la punctul de incepere al
profilului.
"entru calcularea pantei terenului pe fiecare portiune, pornim de la definitia pantei, care
reprezinta tan$enta un$hiului de panta al terenului.
"
"
"
"
#
! !
#
!
tg p

=

= =
"anta procentuala are o valoare de ()) de ori mai mare!
"
"
"
"
#
! !
#
!
tg p

=

= = ()) ()) ()) E

II. T-.RAFIA IN.INEREASC/
To!ogr"$i" inginere"0c& este ramura msurtorilor terestre care se ocup cu studiul
i rezolvarea problemelor le$ate de studiile in$inereti, de proiectarea, execuia,
exploatarea construciilor, observarea i urmrirea n timp a acestora.
Topografie inginereasc aplicat n lucrri tehnico-edilitare
Trasarea pe teren a reelelor tehnico-edilitare de suprafa i
subterane
>ucrrile topo$rafice aferente execuiei reelelor tehnico&edilitare (alimentare cu
ap, $az, cldur, de canalizare etc.) cuprind urmtoarele activiti!
& materializarea pe teren cu rui a punctelor caracteristice ale reelei 5
& pichetarea axului reelei ntre punctele caracteristice (principale). 1otodat se picheteaz
limitele anului i se materializeaz centrele cminelor de vizitare conform planului de
trasare5
& verificarea trasrii n plan a axelor, conform proiectului de execuie5
& executarea nivelmentului lon$itudinal al terenului urm:nd axa lucrrii i a nivelmentului
transversal pe axa lucrrii, pentru realizarea profilului lon$itudinal i al profilelor
transversale ale proiectului, n scopul cunoaterii cotelor terenului.
& realizarea pe teren a profilului de execuie i a fundului anului5
& trasarea punctelor de schimbare de pant a canalelor i conductelor cu scur$ere liber5
& urmrirea executrii spturilor p:n la cota prevzut prin proiect i pozarea conductelor
folosind teurile de nivelment.
1rasarea elementelor topo$rafice date prin proiect const n materializarea pe teren a
unor elemente topo$rafice de valoare numeric cunoscut, determinate prin puncte a
cror poziie trebuie precizat n teren. 3cestea sunt de obicei reprezentate prin
elemente topo$rafice simple! un$hiuri, distane, cote i pante.
Tem" lucr"rii,
Tr"0"re" unei linii %e !"nt1 cu teo%olitul.
2ie panta datC! pE+-,,E
?e calculeazC!
c g c g g
c g
$
arctg
-/ -% )% 0 ())
)% 0
())
, , -
= =
= =

?e staioneazC cu teodolitul n punctul 3. ?e centreazC i se caleazC aparatul&vezi
fi$. ..
?e introduce la cercul vertical citirea !
c g
-/ -%
?e blocheazC micarea cercului vertical.
?e mCsoarC nClimea aparatului FiG cu a6utorul unui 6alon pe care se face un semn
cu creionul sau creta n dreptul punctului rou de pe aparat, punct ce indicC intersecia
axei orizontale cu axa verticalC a aparatului.
?e aazC 6alonul l:n$C un Cru bCtut n teren i se ridicC sau se coboarC, p:nC c:nd
firul reticular orizontal(firul de mi6loc) se va suprapune pe semnul marcat pe
6alon(nClimea aparatului GiG). 7aza 6alonului va indica puncul 7 n care a6un$e linia de
panta ce pleaca din punctul 3. Dnind ima$inar punctele 3 cu ( vom obine linia de
pantC datC de -,,E.

iap
iap
437

(
3
7
?)
H7
?uprafata de nivel zero
H3
;3
*
%
3
*
'
2i$. /.0. 1rasarea pe teren a liniilor de panta data! "anta data & ascendenta
"anta terenului & descendenta
2i$. .. 1rasarea pe teren a liniilor de pant dat (panta+ascendent)!
(& teodolit5 * @ miraAstadie5 % @ verticala locului5 ' @ ru.
Tema lucrrii:
Trasarea conductelor de suprafa.
? se realizeze trasarea n nlime a cotei din proiect la faa superioar a consolei
st:lpului
?e cunosc urmtoarele!
& cota proiectat a feei superioare a st:lpilor!
H,pr + (0,,%) m I (),)n) m5
& cota reperului de nivelment =N de pe antier!
H=N + (0%,() m5
1rasarea n nlime
1rasarea n nlime a cotei din proiect H,pr la faa superioar a consolei st:lpului se
face prin nivelment $eometric ca n 2i$. /.
2i$. /. 1rasarea cotei H,pr la faa superioar a consolei st:lpului de susinere a conductei.
& se face citirea pe mira poziionat pe verticala punctului =N!
a + (%,* mm I ()n) mm5
& se calculeaz cota planului de vizare a instrumentului Hi, pornind de la cota
reperului de nivelment de antier =N5
a ! !
%N i
+ =
Hi + (0%,() m I(,%,* m + (0',',* m5
& se calculeaz elementul de trasare care va fi reprezentat de citirea bpr, diviziunea
zero a mirei afl:ndu&se la baza consolei!
d ! ! b
i pr & pr
=
,
bpr + (0,,%) m & (0',',* m @ ),(, m+ ),0-. m
bpr + 0-. mm5
& se vizeaz mira poziionat cu diviziunea zero a mirei la baza consolei5
& procesul de trasare a cotei date prin proiect H,pr la faa superioar a consolei
st:lpului este ncheiat atunci c:nd pe mir se va nre$istra exact citirea 0-. mm
calculat5
& dup aceste operaiuni se fac msurtori de control.
7iblio$rafie
(. oarc, . @ 1opo$rafie in$inereasc, <ditura #atrix =om, 7ucureti, *))%.
*. ristescu, N., Drsea, ;., Neamu, #., ?ebastian @ 1aub, #. @ 1opo$rafie, <ditura
4idactic i "eda$o$ic, 7ucureti, (-.)
%. Nuiu armen & 1opo$rafie, <ditura D.1. "ress, lu6&Napoca, *))..
'. Nuiu armen @ 1opo$rafie @ Jndrumtor pentru lucrri de laborator, <ditura D.1.
"ress, lu6&Napoca, *))-.
,. Nuiu armen , ;oichita =oib @ 1opo$rafie @ 1opo$rafie, <ditura D.1. "ress, lu6&
Napoca, *)().
0. Or$hidan, 1. @ 1opo$rafie, <ditura D.1. "res, lu6, *))(.
/. Nicolae @ "osescu, #. @ 1opo$raphie @ Kdition bilin$ue, tome J (1opo$rafie @
ediie bilin$v , vol. J), #atrix =om, 7ucureti, (---.
BBB & ?13? -.*'A,&/,. #surtori terestre. 1rasarea pe teren a reelelor de
conducte, canale i cabluri.
.. >e$i si norme care s&au avut in vedeer la intocmirea instructa6ului N1?#!
>e$ea %(-A*))0 & >e$ea protectiei muncii
9otararea de Luvern -,,A*)() pentru modificarea si completarea Normelor metodolo$ice
de aplicare a prevederilor >e$ii securitatii si sanatatii in munca nr. %(- din *))0
>e$ea (//A*))) privind modificarea si completarea >e$ii protectiei muncii -)A(--0
9otararea de Luvern -,,A*)() pentru modificarea si completarea Normelor metodolo$ice
de aplicare a prevederilor >e$ii securitatii si sanatatii in munca nr. %(- din *))0
9otararea de Luvern %))A*))0 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile
9otararea de Luvern ()-(A*))0 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca
9otararea de Luvern (('0A*))0 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
9otararea de Luvern ('*,A*))0 pentru aprobarea Normelor metodolo$ice de aplicare a
prevederilor >e$ii protectiei muncii %(-A*))0
MNorme de protectia muncii pentru lucrarile de ntretinere si reparatii drumuriM aprobate cu
Ordinul #11c nr. .A.'5
MNorme de protectia muncii specifice activitatii de constructii monta6 pentru transporturi
feroviare, rutiere si navaleM aprobate cu Ordinul #11c nr. -A.*5
"=O2J>< 1=3N?;<=?3><
?taie "unct
vizat
itiri mirC
(mi6loc)
(mm)
4istane
(m)
cotC plan
vizC
(m)
ote absolute
(m)
( * % ' , 0
(.( ('') ) %/,,'))
?B
') , %/,
( . (
= !
.' , %/0
( . ( ( . (
= + = m ! !
i
m ! !
i
=
(.* (%., ) %/,,',,
(.% (%-* ),(. %/,,''.
(.' (,%% ) %/,,%)/
3 (,.. *,'0 %/,,*,*
(., (0(% *,0' %/,,**/
(.0 (... ),(* %/',-,*
(./ (-(* ),*, %/',-*.
(.. (0*, ),)0 %/,,*(,
(.- (0(, ),*' %/,,**,
(.() (,./ ) %/,,*,%
(.(( (/(/ (,() %/,,(*%
*.( (,)) ) %/,,%')
*.* ('0, ) %/,,%/,
*.% ('0. ),(. %/,,%/*
*.' (0(, ) %/,,**,
7 (0/) *,') %/,,(/)
*., (/(, *,,( %/,,(*,
*.0 (-0, ),)0 %/',./,
*./ (-,) ),%( %/',.-)
*.. (0,) ),)* %/,,(-)
*.- (0', ),*, %/,,(-,
*.() (0'/ ) %/,,(-%
*.(( (/0( (,)/ %/,,)/-
%.( (,/* ) %/,,*0.
%.* (,0) ) %/,,*.)
%.% (,,- ),(. %/,,*.(
%.' (/(, ) %/,,(*,
(/0) *,'* %/,,).)
%., (//, *,%, %/,,)0,
%.0 (-/, ),)/ %/',.0,
%./ (--% ),*/ %/',.'/
%.. (/*, ),)* %/,,((,
%.- (/(* ),%- %/,,(*.
%.() (/%) ) %/,,(()
%.(( (/(, ),-0 %/,,(*,