Sunteți pe pagina 1din 49

Proiect practica topografica

CUPRINS

I. II.

INTRODUCERE INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI TOPOGRAFIC SI

INSTRUCTAJUL DE PROTECTIA MUNCII III. IV. PREZENTAREA APARATELOR UTILIZATE N MSURTORILE TOPOGRAFICE LUCRARI TOPOGRAFICE

1. LUCRAREA NR. 1 - RADIERI NIVELITICE 2. LUCRAREA NR. 2 RADIERI TAHIMETRICE 3. LUCRAREA NR. 3 DRUMUIRE NIVELITICA CU PROFILE TRANSVERSALE 4. LUCRAREA NR. 4 DRUMUIRE TAHIMETRICA COMBINATA CU RADIERI (in circuit)

Proiect practica topografica I. INTRODUCERE


Topografia este o ramura a geodeziei care se ocupa cu tehnica masuratorilor unei portiuni a scoartei Pamantului, cu determinarea pozitiei elementelor scoartei terestre pe suprafete mici (considerate plane), precum si cu tehnica reprezentarii grafice sau numerice a suprafetelor masurate, in scopul intocmirii de harti si planuri; descrierea amanuntita a unui loc sub raportul asezarii, configuratiei etc.; modul in care sunt dispuse in spatiu elementele unui ansamblu. Masurarea si reprezentarea pe plan a formei si reliefului Pamantului a constituit o preocupare pentru om din cele mai vechi timpuri. Pe msur ce cunotintele omului sau amplificat, iar societatea a trecut pe trepte superioare de dezvoltare, masuratorile terestre au nceput s capete o importanta sporita pentru tot mai numeroase domenii ale activitatii umane. n acelai timp ns, topografia mai are o direcie important de activitate: transpunerea pe teren a lucrrilor inginereti proiectate. Materializarea pe teren a lucrrilor proiectate (proiectarea de drumuri, delimitarea de tarlale i parcele, trasarea construciilor i a lucrrilor de mbuntiri funciare etc.) se realizeaz cu instrumente i metode topografice. Prin urmare, topografia are de rezolvat dou grupe mari de probleme: efectuarea de msurtori i calcule pentru obinerea bazei topografice a unui teritoriui; transpunerea pe teren a proiectelor tehnice realizate pe baza planurilor si a hrilor. Preocuprile acestei stiine rezult din nsi etimologia denumirii sale, care provine din alturarea a dou cuvinte grecesti: topos = loc i graphein = descriere. Topografia rezolv problemele care-i revin din stiin msurtorilor terestre n strns legtur cu celelalte discipline componente cu care are numeroase instrumente i metode de lucru comune. Geodezia se ocup cu studiul formei i dimensiunilor Pmntului i a metodelor precise de derminare i reprezentare cartografic sau numeric a suprafeei lui pe poriuni bine definite. n msurtorile geodezice se ine cont de curbura Pmntului. Cuvintul geo dezie provine din grecete: geo = pmnt i daiein = mpart, ceea ce arat c la vechii greci, geodezia nsemn mparirea suprafeelor terestre. Fotogrametria reprezint tiina care se ocup cu msurarea exact i determinarea poziiei n timp i spaiu a obiectivelor fixe, mobile sau deformabile i cu reprezentarea lor grafic, fotografic sau numeric pe baz de fotografii speciale numite fotograme. 2

Proiect practica topografica


Importana lucrrilor topografice Lucrrile de topografie aplicat sunt necesare aproape n toate ramurile economiei naionale, astfel: n agricultur, pentru lucrri de organizare a teritoriului i de ameliorare a unor suprafee prin: amenajri de albii, desecri, irigri etc.; n industria hidroenergetic sunt necesare lucrri topografice pentru determinarea amplasamentului barajelor i hidrocentralelor, a suprafeelor inundate de lacurile de acumulare, a capacitii lacurilor etc.; pentru cile de comunicaie drumuri, ci ferate lucrrile topografice intervin att la alegerea celor mai economice trasee, ct i la amplasarea corespunztoare a staiilor i nodurilor de cale ferat precum i a construciilor care deservesc materialul rulant; n industria extractiv crbuni, minereuri pentru determinarea planurilor de strpungere a rocilor (galerii, tuneluri), pentru determinarea poziiei i mrimii stratului de zcminte, a amplasrii construciilor i instalaiilor de suprafa etc.

Proiect practica topografica III. PREZENTAREA APARATELOR UTILIZATE N MSURTORILE TOPOGRAFICE


1. TEODOLIT ELECTRONIC - Seria DT

Teodolitul electronic seria DT are un sistem incremental optic de citire a unghiurilor cu ajutorul caruia se pot face masuratori digitale de unghiuri. Aparatul poate sa efectueze masuratori, sa faca calcule sa afiseze si sa memoreze date prin intermediul tehnologiilor IT incorporate. Poate sa afiseze rezultatele masuratorilor de unghi orizontal si vertical in acelasi timp. Mai mult unghiurile verticale pot sa fie masurate relativ la o directie oblica data. Teodolitul electronic seria DT poate fi utilizat in masuratori in triangulatia de ordin 4, masuratori pentru drumuri, cai ferate, poduri, canale de apa, mine, masuratori pentru constructii precum si la instalarea liniilor de echipamente industriale mari. Se poate folosi si in masuratori cadastrale, masuratori topografice precum si alte tipuri de masuratori in scopuri ingineresti.

Proiect practica topografica


Cutia instrumentului Vezi schita cutiei de mai jos. Vezi deasemenea si lista cu obiectele de inventar. Instrumentul Manualul Instrumentele de corectare Protectia la ploaie Gel Bateria

Fig. 1 - Schita cutiei Compunere

Fig. 2 Componentele teodolitului electronic

Proiect practica topografica

Fig. 3 Componentele teodolitului electronic

Teodolitele electronice Seria DT pot fi utilizate in efectuarea masuratorilor topografice necesare realizarii diverselor lucrari precum intocmirea retelelor geodezice de gradul IV, urmarirea in exploatare a liniilor de cale ferata, poduri, constructii sau instalarea diverselor echipamente mari. Deasemenea pot fi utilizate si in lucrari de cadastru sau alte lucrari topografice ingineresti.

Proiect practica topografica

Model*

DT102C DT102CL 45 mm

DT102 DT102L

DT105C DT105CL

DT105 DT105L

Telescop Puterea de marire Imaginea Campul de vedere Distanta minima de focusare Precizia unghiulara Sistem de citire Citirea minima Display Compensator vertical Domeniul de compensare Baterie Timp de lucru Temperatura de lucru Greutate

DT105D/105DM DT105DL/105D ML 40 mm

DT105S/105SM DT105SL/105SM L

30X Directa 120" 2 m / 1 m (selectabila)**

2" Encoder incremental photoelectric 1" / 5" ambele fete DA 3" NU NU Acumulatori Ni-Mh 22 ore - 20C +50C 4.8 kg 4.7 kg DA 3" NU NU NU NU

5"

5" / 10" / 20" o singura fata NU NU

Baterii tip AA 20 ore

4.5 kg

Panoul LCD Panoul LCD are doua linii de caractere. Linia de deasupra afiseaza unghiul vertical. Linia de jos afiseaza unghiul orizontal si indicatorul pentru bateriei. Iata intelesul caracterelor afisate pe ecran: Hr: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens orar Hl: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens antiorar Vz: distanta zenitala V%: unghi vertical afisat in mod procente de grade.

Proiect practica topografica


Tastatura operationala
Tasta Functia Pornit Oprit (apasati de doua ori) Iluminarea activa sau inactiva (timpul de apasare este mai scurt) Transfer intre 360 si 400 Selectati modul de masurare a unghiurilor orizontale (in sens orar/ in sens antiorar) Setare unghi orizontal la 00000 Retinerea unghiului orizontal masurat Selectarea zenit / unghi vertical

UNIT

R/L OSET HOLD V/%

Pregatirea pentru masurare Punerea in statie a instrumentului Instalarea trepiedului Ajustati picioarele trepiedului astfel incat inaltimea aparatului sa fie potrivita pentru efectuarea de masuratori. Slabiti surubul de blocare. Instalarea instrumentului pe trepied Asezati instrumentul pe trepied si fixati-l de trepied prin surubul de centrare (fixare) Orizontalizarea instrumentului Orizontalizarea cu nivela circulara Prin rotirea suruburilor de orizontalizare A si B, puneti bula in centrul nivelei sferice. Rotiti surubul de orizontalizare C si puneti bula in centrul cercului.

Proiect practica topografica


Orizontalizarea precisa cu nivela torica (cilindrica) Deblocati parghia de blocare a miscarii orizontale. Puneti nivela cilindrica paralela cu linia care uneste suruburile de orizontalizare A si B. Rotiti suruburile A si B, puneti bula in centrul nivelei torice.

Deblocati surubul de blocare a miscarii orizontale, rotiti nivela cilindrica cu 90 in jurul axei verticale. Prin rotirea surubului de orizontalizare C, puneti bula in centrul nicelei torice. Repetati pasii de mai sus pana cand bula ramane in centrul nivelei torice in orice pozitie sar afla instrumentul. Centrarea Rotiti surubul de focusare al sistemului optic de centrare si focusati pe marca de pe pamant. Slabiti surubul de centrare al trepiedului. Priviti prin sistemul optic si miscati ambaza pe capul trepiedului pana cand marca de centrare coincide cu marca de pe pamant. Strangeti surubul de centrare. Repetati pasii de mai sus. Asigurati-va ca intersectia firelor reticulare coincide cu marca, atunci cand se roteste alidada instrumentului. Focusarea si punctarea Firele reticulare Punctati cu luneta pe cer sau pe o suprafata uniform iluminata, rasuciti surubul de reglare a claritatii imaginii pana cand firele reticulare sunt subtiri, clare si negre. Scala dioptrica indica in acest moment setarea corecta corespunzatoare ochiului observatorului.

Focusarea imaginii tintei 9

Proiect practica topografica


Slabiti parghiile de blocare a miscarii verticale si orizontale. Punctati pe o tinta cu ajutorul lunetei de punctare aproximativa. Strangeti suruburile de blocare a miscarii. Priviti prin luneta si rasuciti inelul de focusare pana cand se vede clar tinta. Puneti intersectia firelor reticulare pe tinta prin intermediul suruburilor de miscare fina in plan orizontal si vertical. Refaceti focusarea prin rasucirea inelului de focusare, pana cand imaginea este clara si fara paralaxa, adica nu trebuie sa existe miscari aparente intre firele reticulare si tinta daca observatorul isi plimba ochiul usor in ocularul lunetei. Daca exista o paralaxa , eliminati-o prin reglarea focusarii. Sagetile de pe inel indica directia de reglare a focusarii la infinit. Studiul teodolitului Clasic Msurarea unghiurilor se efectueaz cu ajutorul goniometrelor, cel mai utilizat n topografie fiind goniometrul numit teodolit. Lucrarea cuprinde o prezentare a acestuia, dup umtoarele aspecte: 1. Prezentarea schemei de construcie a teodolitului i descrierea prilor componente. 2. Prezentarea axelor, a micrilor i a tipurilor constructive. 3. Efectuarea citirilor pe cercurile gradate, folosindu-se dispozitivele de citire, cu prezentarea schiei i a modului de executare a citirilor. Teodolitul este un aparat care folosete numai la msurarea valorilor unghiulare ale direciilor orizontale i a nclinrii acestora, cu precizie mare(2cc...10cc) i foarte mare(0,2cc...2cc). Este utilizat n lucrri geodezice (determinarea reelelor de triangulaie, ndesirea acestor reele, trasarea pe teren a proiectelor, etc). n Romnia se utilizeaz n mod curent urmtoarele tipuri de teodolite: Zeiss-Jena Theo 010 i 010A, Wild T2, T3, i T4, Kern DKM3, MOM TE-B1, etc. Tahimetrul folosete la msurarea valorilor unghiulare ale direciilor orizontale i a nclinrii acestora cu o precizie mai mic(20cc...1c), dar i la msurarea indirect a distanelor, pe cale optic. Principalele tipuri de tahimetre utilizate n Romnia sunt: Zeiss-Jena Theo 030, 020, 020A, 120, 080, 080A, Wild T1A,Wild T16, MOM TE-D2, Freiberger, Meopta, etc. Clasificarea teodolitelor, dup modul de citire a gradaiilor: - teodolite de construcie clasic cercurile gradate sunt metalice; efectuarea citirilor se face cu ajutorul unor lupe sau microscoape fixate aproape de cercuri, pe vernier, microscop cu scri, microscop cu tambur, etc.

10

Proiect practica topografica


- teodolite moderne cercurile gradate sunt din sticl, acoperite etan; citirea se face printr-un sistem optic, centralizat, n cmpul unui microscop, fixat pe lunet sau pe una din furcile alidadei.

1. Prezentarea schemei de construcie a teodolitului i descrierea prilor componente. Prile componente ale unui teodolit: Ambaza(1) prism triunghiular care se sprijin pe trei uruburi de calare. n partea de jos se afl dou plci una flexibil i una rigid; prin lcaul cu filet al plcii flexibile trece un urub-pomp, de fixare a ambazei pe trepied, iar pe placa rigid se sprijin aparatul prin intermediul uruburilor de calare.

9 5 6 7

14

O'
4

11 10

D
13

D'

3 2

12 1 15

V'
Schema unui teodolit de construcie clasic.

11

Proiect practica topografica

calare

Placa rigida Placa flexibila a b

Lacas pentru surub pompa

Ambaza: a-vedere de ansamblu; b-detaliu.

Limbul(2) cerc orizontal gradat disc metalic al crui perimetru e argintat i divizat n grade sexazecimale sau centezimale (la teodolite moderne, limbul e format dintr-un cerc inelar de sticl, fixat pe un suport metalic); pe el se citesc valorile unghiulare ale direciilor orizontale din punctele de staie; prin axul metalic se blocheaz micarea, cu urubul de blocare a micrii generale(12).

60

50

40

30

20

10

350

3 10 320 3 340 330

2 00

90

Limbul: a-limb de metal; b-limb de sticl i modulul de fixare pe suportul metalic.

Alidada(3) cercul alidad disc metalic, concentric cu limbul, susinut de axul plin ce intr n axul gol al limbului; pe disc sunt fixate dou verniere sau alte dispozitive de citire, la acestea citirile fcndu-se cu ajutorul unor lupe sau microscoape(10); se poate bloca micarea alidadei n plan orizontal cu urubul de blocare a micrii nregistratoare(13). Furcile de susinere a lunetei(4) dou piese metalice fixate cu un capt de alidad, celelalte capete sprijinind dispozitivul de susinere a axei de rotaie a lunetei n plan vertical; pe una din furci se afl urubul de blocare a micrii lunetei(14), iar pe cealalt este fixat o nivel toric, numit nivel zenital(9), aceasta orizontaliznd indicii zero de la eclimetru. Luneta topografic(7) dispozitiv optic ce servete la vizarea de la distan a obiectelor (semnale topografice); uneori e folosit i la msurarea distanelor pe cale optic; luneta 12

Proiect practica topografica


este compus din: tubul obiectiv(a), tubul ocular(b), reticulul(c), lentila de focusare interioar(d), manonul de focusare(e), ctare(f).

f b

Lunet topografic.

Tubul obiectiv este format dintr-un sistem de lentile acromatice, iar tubul ocular, din dou lentile dispuse cu concaviatea una spre alta, asigurnd o mrire puternic, sau cu concaviatea spre obiectiv, dnd o imagine clar i mai luminoas.
Ob Lf n' n m N f1 m' f2

Oc

Formarea imaginii n lunet.

La formarea imaginii n lunet, imaginea format de obiectiv, mn, va fi real, micorat i invers. Prin ocular, imaginea privit, mn, va fi virtual, i mai mare ca imaginea mn, i invers fa de obiectul observat de la distan mare, MN. Lentila de focusare Lf, mpreun cu obiectivul formeaz un teleobiectiv; prin deplasarea lentilei de focusare se schimb distana focal a teleobiectivului, permind modificarea acesteia astfel ca imaginea obiectului vizat s fie clar, n planul reticulului. Luneta este numit astronomic dac imaginea observat este rsturnat, i terestr, dac are imagine dreapt. Reticulul lunetei este format dintr-o plac de sticl pe care sunt gravate, foarte fin, dou linii perpendiculare, numite fire reticulare, a caror intersecie materializeaz axa de vizare. Placa este prins ntr-o montur metalic fixat n interiorul tubului obiectivului 13

Proiect practica topografica


prin patru uruburi. La tahimetre mai apar dou linii scurte paralele i echidistante fa de firul reticular orizontal, trasate pe placa de sticl, numite fire stadimetrice, acestea folosind la msurarea pe cale optic.
1 S2 1 r

S1

S4

S4

Reticulul lunetei. Observarea clar a reticulului depinde de dioptriile operatorului (pe montura tubului ocular sunt gravate valorile dioptriilor).
Axa vizare V

h V

Planurile firelor reticulare i tipuri de reticule.

Fixarea claritii firelor reticulare se face o singur dat, la nceputul msurtorii, iar fixarea claritii imaginii obiectelor vizate se face de fiecare dat aducndu-se imaginea obiectului n planul firelor reticulare. Lentila topografic analitic are n interior nc o lentil biconvex fix, numit lentil analatic, montat ntre obiectiv i lentila de focusare. La aparatele noi funcia lentilei analatice este nlocuit prin teleobiectiv.
ocular obiectiv O2 r a lentila analatica O1

lentila focusare

Lunet topografic analatic.

14

Proiect practica topografica


Caracteristicile tehnice ale lunetei sunt: puterea de mrire,cmpul de vizare, puterea de separare, luminozitatea i precizia de vizare. Eclimetrul(5) cercul vertical gradat este realizat din acelai material i gradat n acelai sistem ca i limbul; este fixat pe axa orizontal a aparatului, formnd un plan perpendicular pe planul orizontal; eclimetrul este protejat de un disc(6), asemntor cu alidada; la extremitile diametrului orizontal al discului fix se gsesc dou ferestruici prin care se fac citirile, cu lupe sau microscoape(11); din citire rezult un unghi format de direcia axei de vizare cu orizontala, sau cu verticala locului.
V 0 N 5
0 10

2 h'

20 0

M 11 1

h
i2
30 0

i1 Cv

3 Cv

3 4 1 r
0

4 2 5

6 V

10

Eclimetrul.

Compensatorul cu pendul.

Citirile pe eclimetru se fac n dreptul indicilor zero, i1 i i2, aezai n planul orizontal hh. La msurarea unghiului vertical, eclimetrul este mobil, iar indicii zero sunt fici. Indicii zero se afl pe un bra purttor(3), iar aducerea lor n planul orizontal hh se realizeaz cu ajutorul nivelei torice zenitale, (5), i a urubului de calare fin, (7). Alte elemente: lunet(1), eclimetru(2), furc(4), arc de presiune(6). La teodolitele moderne stabilizarea indicelui zero de citire pe eclimetru se face cu ajutorul unui compensator. La acesta, din punctul de oscilaie M a pendulului este prins o plac(1) ce poart prismele deviatoare (2) i (3); n acelai timp se deplaseaz i obiectivul(4) al microscopului; reticulul microscopului de citire este proiectat de prismele deviatoare (2) i (3) i obiectivul (4) peste diviziunile cercului vertical. Nivelele de calare(8) dispozitive ce servesc la verticalizarea i orizontalizarea unor drepte sau planuri. Nivela toric este format dintr-o fiol de sticl umplut complet cu eter sau alcool i nchis ermetic i fixat ntr-o montur metalic; la partea de sus se formeaz o bul de vapori; nivela fiind situat pe alidad, poziia centrat a bulei indic orizontalizarea acesteia.

15

Proiect practica topografica


Nivele sferic alctuit dintr-o fiol n form de cilindru, nchis la partea superioar printr-o calot sferic; n fiola umplut cu lichid volatil se formeaz o bul de form circular; este utilizat tot pentru orizontalizarea alidadei i limbului.
D' D D'

Nivela toric i nivela sferic. Nivela toric cu coinciden nu are repere i nici diviziuni pe fiol; se utilizeaz un sistem de prisme aezat deasupra nivelei; precizia de calare este de 5...10 ori mai mare dect la nivela toric obinuit. Este folosit ca nivel zenital, la orizontalizarea indicilor zero de la eclimetru.

Nivela toric cu coinciden: - sistemul de prisme; - nivela decalat; - nivela calat.

Principalele anexe ale teodolitului

Trepiedul este un dispozitiv suport, de aezare a teodolitului n punctul de staie. Este compus din msua trepiedului pe care se prinde aparatul cu ajutorul urubului pomp i picioarele de susinere, confecionate din lemn i terminate cu saboi de metal. Trepied telescopic

Firul cu plumb greutate cu vrful de form conic, suspendat de un fir; este legat la urubul pomp, servind la operaia de centrare a aparatului.

16

Proiect practica topografica


Baston de centrare are aceeai utilizare ca i firul cu plumb; este format din dou tuburi metalice; bastonul fiind gradat, se poate citi nlimea de la born pn la msua aparatului. Dispozitiv de centrare optic este fixat la ambaz, sau ncorporat n aparat; este compus dintr-o lunet i o prism ce reflect razele de lumin ce trec prin lunet sub un unghi de 100g; precizia de centrare este de 0,5mm.

Dispozitiv de centrare optica

Dispozitiv de centrare optic: - fixat la ambaz; - fixat n corpul teodolitului.

Busola se monteaz pe furca aparatului opus eclimetrului, folosind la msurri direct pe teren a orientrilor. Declinatorul compus dintr-un ac magnetic aezat ntr-un tub, sau ntr-o cutie paralelipipedic; realizeaz dirijarea lunetei pe direcia meridianului magnetic.

Prezentarea axelor, micrilor i a tipurilor constructive. Axele constructive ale teodolitului:


L V

O D

O' D'

L' V'

Axele teodolitului.

17

Proiect practica topografica


a. Axa principal sau vertical(V-V) este axa ce trece prin centrul limbului i este perpendicular pe acesta; n jurul acestei axe se rotete aparatul n plan orizontal; se confund cu verticala punctului topografic de staie. b. Axa secundar sau orizontal(O-O) trece prin centrul eclimetrului i este perpendicular pe acesta; n jurul acestei axe se rotete luneta mpreun cu eclimetrul n plan vertical. c. Axa de vizare a lunetei(L-L) trece prin centrul optic al obiectivului i intersecia firelor reticulare. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cele trei axe: - (V-V) (O-O); - (L-L) (O-O); - (V-V) (O-O) (L-L) = {M}. La teodolit, fiecare nivel toric sau sferic are o ax sau directrice (D-D), care prin calarea nivelei va avea poziie orizontal. Micrile teodolitului: a. Micarea n plan orizontal micarea aparatului n jurul axei principale: - micarea general limbul se rotete odat cu alidada i indicii de citire; - micarea nregistratoare limbul rmne fix i se rotete doar alidada cu indicii de citire. b. Micarea n plan vertical micarea lunetei mpreun cu eclimetrul n jurul axei secundare. Clasificarea teodolitelor: a. Teodolite simple limbul este fixat de ambaz; au numai micare nregistratoare; b. Teodolite repetitoare au micare general i micare nregistratoare; au precizie mai mic, caracteristic tahimetrelor; c. Teodolite reiteratoare au numai micare nregistratoare; caracteristic de precizie i nalt precizie. Seria de teodolite South Electronic Theodolite ET-02, 05, 10, 20 distribuite in Romania de SysCAD Solutions SRL consta intr-o serie de echipamente topografice fiabile, usor de utilizat, cu functii complexe asigurand permormante remarcabile in timpul efectuarii masuratorilor. Performantele acestor teodolite le-au impus nu numai in China ci si in Europa, America, Asia de Sud-Est.

18

Proiect practica topografica


Date tehnice Model teodolit Imaginea Factorul de marire Diametrul efectiv Puterea de rezolutie Campul de vizibilitate Distanta minima de focusare Lungimea tubului Sistemul de citire Diametrul cercului (VHz) Valoarea minima citita Acuratete Unghiul orizontal Unghiul vertical Ecran tip LCD Portul de comunicare Accesorii selectabile ET-02 ET-05 ET-10 TELESCOPUL TEODOLITULUI Directa 30X 45 mm 3" 130' 1.4 m 157 mm MASURAREA UNGHIURILOR Decodor incremental cu detectare fotoelectrica 79 mm 1"/5"(Selectabila) 10"/20"(Selectabila) 2" 5" 10" 20" Dual Dual Dual Dual Dual Single Single Single ECRANUL TEODOLITULUI Ecran pe ambele fete ale instrumentului, afisare pe 2 linii de caractere

ET-20

TRANSFERUL DATELOR RS-232C SENSIBILITATEA NIVELEI TEODOLITULUI Nivela torica 30"/2 mm (30" per 2 mm) Nivela sferica 8/2 mm (8' per 2 mm) COMPENSATOR VERTICAL AUTOMAT Sistemul de lucru Detectare electrica in lichid / nivela torica Domeniul de lucru 3' Acuratete 1" (detectare electrica in lichid) / 30" per 2 mm (nivela torica)

DISPOZITIVUL DE CENTRARE OPTICA AL TEODOLITULUI Imagine Directa Factorul de marire 3X Domeniul de focusare 0.5 m infinit Camp de vizibilitate 5 CARACTERISTICI FIZICE Temperatura de lucru -20 C - +45 C Sursa de alimentare Acumulatori tip Ni-H / Baterii tip AA Tensiunea de alimentare 6 VDC Timp de operare Dimensiuni Greutate 10 ore L 145 H 318 W 179 mm 5.2 kg

Verificarea i rectificarea teodolitului. Erorile de msurare apar la teodolite din cauza unor imperfeciuni de construcie sau din dereglarea unor pri componente. Eliminarea influenei acestor erori se poate face fie adoptnd o metod corespunztoare de lucru, fie prin operaia de rectificare. La aparatele moderne efectul erorilor din imperfeciuni de construcie este neglijabil. a. Eroarea de neverticalitate a axei principale a teodolitului. Verticalitatea axei principale a teodolitului se realizeaz prin calarea nivelei torice, fixat pe 19

Proiect practica topografica


alidad. Aceast nivel, datorit manipulrii necorespunztoare, se poate deregla, astfel nct axa principal nu va mai fi vertical.

3 r B PozII A A PozI B d 2 c b

A PozIII B 1

Verificarea i rectificarea nivelei torice. a punerea n eviden a dereglrii; b dereglarea nivelei; c eliminarea jumtii de dereglare din urubul 3 de calare; d eliminarea celeilalte jumti de dereglare din urubul r de rectificare.

Punerea n eviden a erorii produs de dereglarea nivelei torice: se aduce alidada n plan orizontal i nivela toric n poziia I, paralel cu direcia uruburilor de calare 1 i 2; se acioneaz cele dou uruburi pn cnd bula nivelei este adus ntre repere; se rotete alidada cu 100g, aducndu-se nivela n poziia II; se acioneaz urubul de calare 3, pn cnd bula nivelei este adus ntre repere; se rotete alidada cu 200g, aducndu-se n poziia III; dac bula se afl ntre repere, atunci nivela este reglat; n caz contrar se face operaia de rectificare. Operaia de rectificare a nivelei torice se face prin eliminarea unei jumti din deplasarea bulei din urubul de calare 3 i prin eliminarea celeilalte jumti din deplasarea bulei prin acionarea urubului r de rectificare. n practic, punerea n eviden a dereglrii i rectificarea ei se face de 2..3 ori. b. Eroarea de colimaie. Este produs de neperpendicularitatea axei de vizare, L-L, pe axa secundar, O-O, a teodolitului, ca urmare a dereglrii reticulului. Punerea n eviden a erorii de colimaie se face prin vizarea unui semnal aflat la o distan de cca 100m de aparat, cu ambele poziii ale lunetei. Dac axele sunt perpendiculare, diferena ntre citirile efectuate este de 200g. n caz contrar: - n poziia I a lunetei - reticulul este dereglat din r n r1; - citire pe limb: CI=C-c=23g10c ; C - citirea just ; c - eroarea de colimaie; - n poziia II a lunetei - reticulul este dereglat din r n r2; - citirea pe limb: CII=C+200+c=223g18c; 20

Proiect practica topografica


- citirea just: C=[CI+(CII-200g)]/2=23g14c ; - mrimea unghiular a erorii de colimaie: c=[(CII-200g)-CI]/2=4c.
L' L'

100

O'

100

O'

r 1

r
Oc.

Reticul

r2 L

L
c 22 23 24

limb

c 222 223

limb

224

CI

CII

Eroarea de colimaie. a vizarea cu poziia I a lunetei; b vizarea cu poziia II a lunetei.

Rectificarea teodolitului de eroarea de colimaie se introduce citirea medie pe limb cu ajutorul urubului de micare fin a micrii nregistratoare; n poziia II citirea corect pe limb va fi: CII corect=CII eronat-c=223g18c-4c=223g14c; se aduce intersecia firelor reticulare peste semnalul vizat; astfel i citirea pe limb va fi cea just: C=223 g14c, i semnalul se va afla la intersecia firelor reticulare.

limb 221

limb 221

222

223

224

222

223

224

Rectificarea erorii de colimaie. a introducerea citirii medii; b deplasarea reticulului peste imaginea semnalului vizat. Dac rectificarea teodolitului nu este posibil, atunci valoarea just este considerat media valorilor msurtorilor obinute cu ambele poziii ale lunetei. c. Eroarea de indice. Este eroarea produs de neorizontalitatea indicelui zero de la dispozitivul de citire pe eclimetru, ca urmare a dereglrii nivelei zenitale; nu mai exist paralelism ntre directricea nivelei zenitale i linia indicelui zero; unghiurile verticale sunt 21

Proiect practica topografica


msurate eronat n raport cu indicele zero, nclinat fa de orizontal cu unghiul ; constatarea erorii se face prin vizarea unui semnal, cu firul reticular sau nivelar; dac suma celor dou citiri este de 200g pentru unghiuri de nclinare, sau de 400g pentru unghiuri zenitale, nu exist eroare de indice; n caz contrar, se face rectificarea teodolitului. - poziia I: S=32g43c; I=S+=32g43c+ ; - poziia II: D=167g45c; II=200g-D-=167g45c-; - media: =(I+II)/2=(S++200g-D-)/2=[S+(200g-D)]/2=(32g43c+32g55c)/2=32g49c. Eroarea de indice se poate elimina lund ca valoare definitiv media valorilor msurate. - eroarea de indice: =(II-I)/2=(32g55c-32g43c)/2=6c.

Eroarea de indice. a vizarea cu poziia I a lunetei; b vizarea cu poziia II a lunetei. Rectificarea teodolitului se introduce la eclimetru valoarea unghiului vertical mediu; citirea corect pe eclimetru va fi: Dcorect=Deronat+ =167g45c+6c=167g51c; prin aceast operaie se deregleaz nivela zenital; se aduce bula nivelei din nou ntre repere; punerea n eviden i rectificarea erorii de indice se face de 2...3 ori; la teodolitele moderne orizontalizarea indicelui zero de la eclimetru se face cu un compensator cu pendul.

22

Proiect practica topografica


2. NIVELA AUTOMATA Structura generala 1. Ambaza 2. Cerc orizontal 3. Marca de referinta a cercului orizontal 4. Ocular 5. Moleta ocularului 6. Luneta de vizare aproximativa 7. Obiectiv 8. Surub de focusare 9. Surub pentru miscarea orizontala 10. Surub de orizontalizare 11. Prisma pentru observarea bulei 12. Bula circulara

Utilizare Instalati trepiedul si si fixati nivela pe trepied cu surubul de fixare (fig 1). Ajustati picioarele trepiedului pana cand capul terpiedului este orizontalizat aproximativ. Orizontalizati aparatul, prin centrarea bulei din nivela circulara, cu ajutorul suruburilor de orizontalizare. Punctarea si focusarea Punctati cu luneta spre un fundal mai luminos sau vizati o foaie alba de hartie pusa in fata obiectivului. Actionati moleta ocularulu pana cand firele reticulare se vad clar si au culoarea neagra. Vizati cu luneta pe stadie. Actionati surubul de focusare pana cand imaginea este clara. Actionati surubul de miscare orizontala pana cand firul reticular vertical se afla pe centrul stadiei.

23

Proiect practica topografica


Efectuarea masuratorii Masurarea inaltimilor Cititi indicatia de pe stadie in locul in care firul reticular orizontal din mijloc intersecteaza stadia. La stadiile metrice, se aproximeaza cam 1mm. Citirea inaltimii din figura este 3.456m.

Masurarea distantelor Cititi indicatiile de pe stadie in locul in care firul reticular de sus si cel de jos intersecteaza stadia. Faceti diferenta dintre cele doua citiri si inmultiti cu 100 si veti obtine distanta de la instrument la stadie. In figura aceste citiri sunt 3.601m si 3.309m. deci distanta este (3.601-3.309)x100=29.2m. Masurarea unghiurilor Vizati un punct A cu firul vertical si faceti citirea pe cercul orizontal (fig 4). Vizati punctul B si faceti citirea . Unghiul AOB va fi =-.

24

Proiect practica topografica

Verificarea si rectificarea Nivela circulara Centrati bula folosind suruburile de orizontalizare, apoi rotiti instrumentul cu 180. Bula ar trebui sa ramana centrata (fig 5). Daca bula se misca din centrul nivelei, atunci trebuie facuta rectificarea acesteia. (fig 6).

Actionati suruburile de orizontalizare pentru a aduce bula cu jumatate din distanta cater centru (fig 7). Utilizand surubelnita (indicata in figura), actionati suruburile de rectificare a nivelei astfel incat bula sa ajunga in centrul nivelei (fig 8).

Verificarea orizontalitatii liniei de observare Linia de observare (vizare) trebuie sa fie orizontala si sa nu iasa din toleranta de 3mm pentru ca masuratorile sa poata fi considerate precise. Puneti instrumentul in statie la jumatatea distantei dintre doua stadii si orizontalizati-l. Cele doua stadii se afla la o 25

Proiect practica topografica


distanta de 30 pana la 50m una de alta. Centrati bula. Faceti citirea pe stadia A. De exemplu 1.924m. faceti citirea pe stadia B, de exemplu 1.712m, H=AB=+ 0.212m. astfel B este mai inalt fata de A cu 0.212m.

Mutati nivela si instalati-o la proximativ 1m fata de punctul A. Stim ca B este cu 0.212 mai inalt decat A. In acest caz, citirea pentru B tebuie sa fie cu 0.212 mai mica decat cea a lui A. Citirea pe stadie in A este, de exemplu 1.696m -0.212m. Atunci, citirea in B terbuie sa fie 1.484m. faceti citirea in B. Daca citirea se incadreaza in 1.484m 3mm, linia de vizare este orizontala.

Daca nu se incadreaza, atunci faceti rectificarea astfel: Desurubati moleta ocularului. Actionati surubul de rectificare (fig 11) pana cand firul reticular din mijloc da citirea ceruta de 1.484m pe stadia B. Puneti la loc moleta ocularului, dar nu strangeti prea tare.

26

Proiect practica topografica


Mentenanta instrumentului Pentru a proteja toate piesele aparatului si pentru a evita scaderea preciziei, aparatul trebuie sa fie manipulat cu atentie. 1. Dupa operatiile la teren, instrumentul trebuie curatat si pastrat in cutie. 2. Utilizati pensule moi si hartie pentru lentile pentru a curata partea optica a aparatului. Nu atingeti lentilele cu mana. 3. Daca instrumentul nu functioneaza cum trebuie, va trebui verificat si reparat de catre tehnicieni instruiti in acest sens, sau de catre fabricant. 4. instrumentul trebuie pastat in conditii de umiditate scazuta, si curatenie.

Nivele automate South

Caracteristicile principale ale nivelelor South: Comportare excelenta la lucru in medii dure, nivelele fiind foarte rezistente la socuri si ideale pentru lucru in medii caracterizate de vibratii. Posibilitati de lucru in campuri magnetice, datorita compensatorului utilizat de aceste nivele topografice. Existenta prismei pentru vizualizarea usoara a nivelei sferice de calare conferind un precizie marita in utilizarea nivelelor automate South Surveying.

27

Proiect practica topografica


Tabel caracteristici nivele automate produse de South Surveying
MODEL NIVELA SOUTH Abaterea medie standard pentru 1 km dublu de nivelment geometric Imaginea Factor de marire al nivelei Diametrul obiectivului Camp de vedere Distanta minima de focusare Constanta de multiplicare Constanta aditionala Domeniul de compensare Setarea acuratetii compensatorului Sensibilitatea nivelei sferice de calare Gradatia minima a cercului orizontal NL20 2.5mm NL22 2.0mm NL24 2.0mm NL26 1.5mm NL28 1.5mm NL30 1.5mm NL32 1.0mm

20x 34mm

22x 34mm

24x 34mm

Directa 26x 28x 38mm 38mm 120' 0.5m 100 0 15' 0.6 " 8'/2mm 1 sau 1 gon

30x 38mm

32x 38mm

Pentru marirea preciziei nivelei se poate utiliza un micrometru optic, care permite efectuarea de masuratori topografice cu o precizie submilimetrica. Domenii de utilizare ale nivelelor automate South: Nivelment geodezic Trasarea lucrarilor topografice prin nivelment geometric de precizie Urmarirea deformatiilor si tasarilor diverselor constructii Orice alte lucrari topografice, indiferent de clasa de precizie

28

Proiect practica topografica IV.LUCRARI TOPOGRAFICE LUCRAREA NR. 1 - RADIERI NIVELITICE


Pe principiul nivelmentului geometric de mijloc, dintr-o staie si de nivelment, n raport cu cota a cunoscut a unui reper nivelitic se determin cotele punctelor caracteristice aflate n perimetrul staiei.

b1 b2

b3

b4

1 A ZA Z1 N.M.N. 1 2 2 Z2

3 Z3 Zi 4 Z4

3 4

Fig.nr.12 Radierea nivelitica

Astfel staia se va aeza n centrul de greutate al zonei msurate, la o distan de cel mult 50-100 m de reperul de cot a cunoscut. Se vor face citirile pe mir a, b1, ., calculul cotelor rezultnd din relaiile: i = a + a 1 = i b1 Dac nivelul topografic utilizat are cerc orizontal, msurtoarea poate fi completat cu date planimetrice privind punctele msurate : citiri la firele stadimetrice pentru aflarea distanelor orizontale aparat punct vizat i la cercul orizontal pentru aflarea direciilor staie punct vizat.

U
S

29

Proiect practica topografica


Observaie: n acest ultim caz utilitatea msurtorilor de distane i unghiuri nu este pus n valoare numai dac staia i punctul de cot cunoscut au coordonatele plane cunoscute sau dac punctul de cot cunoscut are coordonatele plane cunoscute i se staioneaz n acesta (cazul staiei topografice totale).

In cadrul radierilor nivelitice s- au efectuat urmatoarele etape: S-a asezat nivelul in mijlocul Suprafetei de ridicat; S-a calat nivelul; S-a facut o schita detaliata a punctelor de ridicat; S-a vizat intai o directie de referinta, iar pe mira s-a citit : L0 ,L1 si L2 cu verificarea:

Pe cercul orizontal s-a citit valoarea (HZ) astfel incat sa fie 0g00c; S-au citit rand pe rand, in toate celelalte puncte (501-60n) pe mira citindu-se L0 , L1 si L2 cu verificare, dar si unghiul orizontal ; S-au efectuat calculele :

1)Distantele orizontale (d0) : dO S-A=KHA=100( dO S-501=KH501=100( dO S-60n=KH60n=100( 2)Unghiurile orizontale () : 501=C501-CA=C501 60n= C60n-CA=C60n CA=0g00c CA=0g00c00CC ) ) )

30

Proiect practica topografica

Punct staie

Punct vizat

Citiri pe mir(m)

Hz

A 501 C501 502 503 504 505 506 C502 507 508 509 510 511 C503 512 513 514 C504 515 516 517 518 519 520 521 522 523 524 525 C505 526 527 C506 528 529 530 531

0g00c00CC 0g00c00CC L0 L2 L1 0.886 0.968 0.806 0 0 1.196 1.23 1.163 18.15 18.15 1.097 1.141 1.052 46 46 0.902 0.982 0.823 64.15 64.15 0.788 0.884 0.69 65 65 1.018 1.093 0.941 80 80 1.088 1.148 1.027 81 81 1.262 1.278 1.246 82.5 82.5 1.21 1.236 1.185 86.5 86.5 1.387 1.406 1.368 104 104 1.368 1.397 1.34 110 110 1.343 1.383 1.301 114 114 1.311 1.359 1.263 111 111 1.32 1.379 1.261 116 116 1.273 1.395 1.151 118 118 1.35 1.41 1.29 121 121 1.35 1.431 1.269 125 125 1.345 1.455 1.235 120 120 1.358 1.5 1.215 130 130 1.21 1.373 1.047 124 124 1.324 1.49 1.158 132 132 1.308 1.506 1.112 128 128 1.31 1.491 1.128 131.5 131.5 1.371 1.543 1.202 136 136 1.422 1.517 1.329 134 134 1.437 1.497 1.379 133 133 1.42 1.46 1.38 132.5 132.5 1.475 1.523 1.426 138 138 1.444 1.459 1.427 153 153 1.569 1.635 1.502 156 156 1.472 1.502 1.443 169 169 1.741 1.811 1.671 180 180 1.8 1.887 1.712 193 193 1.618 1.663 1.574 188.5 188.5 1.884 1.977 1.79 195 195 1.97 2.08 1.861 190 190 2.135 2.284 1.986 195 195 2.246 2.42 2.071 190.5 190.5

d0
[m]

Zpv=ZA+L0A [m]

Zi= ZpvL0i
[m]

16.2 6.7 8.9 15.9 19.4 15.2 12.1 3.2 5.1 3.8 5.7 8.2 9.6 11.8 24.4 12 16.2 22 28.5 32.6 33.2 39.4 36.3 34.1 18.8 11.8 8 9.7 3.2 13.3 5.9 14 17.5 8.9 18.7 21.9 29.8 34.9

100.886

100 99.69 99.789 99.984 100.098 99.868 99.798 99.624 99.676 99.499 99.518 99.543 99.575 99.566 99.613 99.536 99.536 99.541 99.528 99.676 99.562 99.578 99.576 99.515 99.464 99.449 99.466 99.411 99.442 99.317 99.414 99.145 99.086 99.268 99.002 98.916 98.751 98.64

Nr. Pct. A 501 C501 502 503 504 505 506 C502 507 508 509 510 511 C503 512 513 514 C504 515 516 517 518 519 520 521 522 523 524 525 C505 526 527 C506 528 529 530 531

31

Proiect practica topografica


532 533 534 C507 535 536 537 538 539 540 541 542 543 544 545 546 547 548 C508 C509 C510 C511 549 C512 550 551 552 553 554 555 556 557 558 C513 529 K201 K202 K203 K204 2.369 2.167 2.058 1.845 2.031 2.024 2.105 2.229 1.945 1.773 1.83 2.173 2.09 1.76 1.775 1.702 1.498 1.449 1.605 1.558 1.436 1.317 1.523 1.157 1.332 1.312 1.456 1.464 1.521 1.511 1.47 1.383 0.92 0.86 0.504 0.708 1.088 1.513 2.562 2.315 2.183 1.922 2.148 2.148 2.238 2.382 2.064 1.888 1.961 2.372 2.288 1.89 1.89 1.816 1.621 1.591 1.663 1.614 1.466 1.379 1.55 1.184 1.364 1.333 1.466 1.479 1.55 1.549 1.5 1.389 1.008 0.95 0.675 0.823 1.137 1.545 2.175 2.02 1.929 1.768 1.918 1.901 1.97 2.078 1.826 1.662 1.701 1.979 1.89 1.63 1.661 1.59 1.372 1.305 1.548 1.501 1.405 1.254 1.496 1.129 1.3 1.292 1.447 1.449 1.491 1.472 1.442 1.376 0.829 0.77 0.335 0.589 1.041 1.48 204 234 232 211 254 259 253 259 269.5 289 289.5 291.5 297 297 289 298 321 323 277 304 310 336 303 370 335 365 317.5 236 268 244 215 353 19 382 393 399 399.5 16 136 204 234 232 211 254 259 253 259 269.5 289 289.5 291.5 297 297 289 298 321 323 277 304 310 336 303 370 335 365 317.5 236 268 244 215 353 19 382 393 399 399.5 16 136 38.7 29.5 25.4 15.4 23 24.7 26.8 30.4 23.8 22.6 26 39.3 39.8 26 22.9 22.6 24.9 28.6 11.5 11.3 6.1 12.5 5.4 5.5 6.4 4.1 1.9 3 5.9 7.7 5.8 0 1.3 17.9 18 34 23.4 9.6 6.5 98.517 98.719 98.828 99.041 98.855 98.862 98.781 98.657 98.941 99.113 99.056 98.713 98.796 99.126 99.111 99.184 99.388 99.437 99.281 99.328 99.45 99.569 99.363 99.729 99.554 99.574 99.43 99.422 99.365 99.375 99.416 100.886 99.503 99.966 100.026 100.382 100.178 99.798 99.373 532 533 534 C507 535 536 537 538 539 540 541 542 543 544 545 546 547 548 C508 C509 C510 C511 549 C512 550 551 552 553 554 555 556 557 558 C513 529 K201 K202 K203 K204

S-a dat cota punctului A : ZA=100.000 m.

32

Proiect practica topografica

LUCRAREA NR. 2 - RADIERI TAHIMETRICE


Pn la apariia staiilor topografice totale ridicarea tahimetric a detaliilor efectuat simultan pentru planimetrie i nivelment a fost prin metodele sale: tahimetria cu diagram i cea stadimetric cu mir vertical, cel mai frecvent procedeu utilizat la msurarea suprafeelor terestre n vederea redactrii unei hri sau plan topografic. Principial, n afara modului de a obine elementele primare: distane orizontale i diferene de nivel (prezentat pe larg la capitolul privind tahimetrele ca instrumente topografice) procedeul este n fapt o radiere sprijinit pe o baz (latur sau drumuire es. ab sau ac), masurandu-se in tur de orizont necompensat punctele caracteritice din zona. - cu ajutorul scarii grafice se pot afla marimile reale (din teren) ale unor distante figurate in plan sau se pot raporta la scara planului distante pe harta/plan; - metoda consta prin compararea unei distante preluata cu distantierul pe harta/plan cu scara grafica asezand un capat al acesteia pe o gradatie a bazei, celalalt capat pe talon, distanta reiesind ca numar a celor doua marimi determinate grafic ; In cazul scrii grafice transversale , la aceasta folosindu-se un talon difereniat se obin precizii de zeci de ori mai mari ca n cazul precedent. Ridicarea terenului prin radiere tahimetrica se executa pe puncte caracteristice (adancituri, ridicaturi, panta constanta). Pe fiecare punct radiat se instaleaza jalonul cu reflector,la fel stabilim si o inaltime jalonului pe care o introducem in statia totala. Astflel obtinem si situatia pe plan orizontal si pe plan vertical. Punctele radiate pot fi de situatie,pentru cote si mixte,adica pentru cote si si situatie. Metoda radierii tahimetrice, ca metoda fundamentala de ridicare in plan a unei suprafete de teren se aplica in cazul suprafetelor mici de teren pentru a caror ridicare este necesara o singura statie. In cadrul radierii tahimetrice se lucreaza cu teodolitul si au fost realizate urmatoarele etape: Unghiul orizontal s-a citit la baza mirei 1=C501-CA 2=C502-CA

33

Proiect practica topografica


-daca citirea la punctul A pe cercul orizontal este 0g00c 1=C501 16=C516

Unghiul vertical s-a citit la Iap=L0 ; S-a realizat schita; S-a aseazat teodolitul in punctul de statie S1 ,aproximativ la mijlocul distantei ; S-a centrat si s-a calat teodolitul; S-a masurat inaltimea aparatului Iap ; S-a vizat punctul A si apoi celelalte puncte in sens orar; S-a citit la baza mirei in punctul A ,unghiul orizontal (HZ) ; Am dus firul reticular L0 la o valoare egala cu inaltimea aparatului Iap; L0=1500; Iap=1,5m; Pe mira s-a citit L0=1500; L2 si L1 cu conditia ca : ;

Imediat dupa s-a citit unghiul vertical V .

Pct. Statie

Pct. Vizat A 501 502 503 504 505 506 K507 508 C509 510 511 512 513 514 C515 516 C517 518 519 520 521

Hz
0g00c00CC

V
0g00c00CC

Citiri pe mira [m] L2 1.542 1.554 1.555 1.664 1.54 1.665 1.528 1.512 1.527 1.595 1.668 1.593 1.668 1.69 1.572 1.61 1.594 1.647 1.651 1.647 1.618 1.609 L1 1.449 1.434 1.435 1.328 1.448 1.324 1.462 1.479 1.464 1.395 1.319 1.397 1.319 1.3 1.417 1.382 1.396 1.342 1.356 1.342 1.369 1.381 L0 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495

0 7.9782 19.3654 19.9594 19.9664 23.9816 28.2878 34.7368 51.618 68.637 73.78 76.6622 77.8772 77.9774 99.5966 114.9514 133.2172 136.6182 136.8864 142.24 152.5574 158.527

99.292 99.577 99.9616 99.8094 100.03 99.8862 100.7344 99.929 100.285 101.4026 101.5042 101.575 101.5042 101.4644 101.7168 101.6742 101.4512 101.6742 101.7176 101.6742 101.3768 101.263

di=KH =100(L2L1) [m] 9.3 12 12 33.6 9.2 34.1 6.6 3.3 6.3 20 34.9 19.6 34.9 39 15.5 22.8 19.8 30.5 29.5 30.5 24.9 22.8

d0=KH= =sin2z [m] 9.2988 11.9994 11.9999 33.5996 9.1999 34.0998 6.5991 3.2999 6.2998 19.99 34.8978 18.865 34.8805 38.9793 15.4887 22.7842 19.7897 30.4789 29.4785 30.4789 24.8883 22.791

34

Proiect practica topografica


522 C523 524 526 527 528 529 C530 531 532 533 C534 C535 536 537 538 K539 K540 541 542 543 544 C545 159.51 171.751 172.5494 179.9224 180.1776 180.4526 186.0336 186.885 215.5822 215.6554 219.5644 254.5242 282.7432 284.0532 286.4996 290.2672 305.862 309.6395 311.0026 367.3302 368.3444 374.1616 390.8546 100.9226 100.9912 101.21 101.074 100.8148 100.7718 100.7614 101.0322 99.875 99.7598 99.3668 96.775 97.985 97.3262 98.198 98.027 97.724 97.3262 97.8026 98.2052 98.3136 97.3624 99.198 1.551 1.623 1.691 1.691 1.625 1.609 1.55 1.522 1.632 1.652 1.558 1.523 1.584 1.555 1.651 1.613 1.542 1.528 1.556 1.571 1.521 1.515 1.437 1.363 1.296 1.298 1.367 1.381 1.438 1.469 1.358 1.338 1.432 1.467 1.403 1.433 1.339 1.378 1.447 1.46 1.432 1.419 1.468 1.475 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 11.4 26 39.5 39.3 25.8 22.8 11.2 5.3 27.4 31.4 12.6 5.6 18.1 12.2 31.2 23.5 9.5 0 6.8 12.4 15.2 5.3 4 11.3976 25.9936 39.4857 39.2888 25.7957 22.7966 11.1983 5.2986 27.3998 31.3995 12.5987 5.5999 18.0918 12.1784 31.175 23.4774 9.4878 0.92 6.7919 12.3901 15.1893 4.7109 3.9993

35

Proiect practica topografica


1. LUCRAREA NR. 3 DRUMUIRE NIVELITICA CU PROFILE TRANSVERSALE 1.Calcul distantelor orizontale dintre punctele de drumuire: ( =65.5 m =95.2 m =98.7 m =73 m =83.3 m ) ( )

2.Calculul diferentelor de nivel dintre punctele de drumuire:

12 (3mm )

= 1.931 m = 2.3655 m = 2.4475 m = 2.8085 m =1.5335 m

11.086 m

3.Verificarea si compensarea diferentelor de nivel:

= =

= 200 m ; = 211.06 m =211.06 200 = 11.06 m T ;T=20mm ; (Km) 36

Proiect practica topografica


11.086 11.06 = 26 mm = - (mm)=-26 mm = ( )= = -0.062545 mm/m = =-4.10 = -5.96 =-6.17 =- 4.56 = - 5.21

=1.9269 m =2.359594 m =2.44133 m =2.80394 m =1.52829 m Verificare:

4.Calculul cotelor:
( )

... = =201.9269 m =204.28644 m =206.72777 m =209.53171 m =211.06 m (se verifica) Verificare:

37

Proiect practica topografica


5.Calculul cotelor punctelor intermediare:
( )

=
( )

(i = 501 505 ) =202.408 =202.4009 m

( ) ( ) ( ) ( ) ( )

= 204.55044 m = 207.02777 m = 209.89571 m =211.927 m


L0(m) 2.478 2.321 2.316 2.367 2.462 Z(m) 199.9229 200.0799 200.0849 200.0339 199.9389 101 506 507 508 509 510 L0(m) 0.6 0.53 0.461 0.405 0.316 Z(m) 201.8009 201.8709 201.9399 201.9959 202.0849

A 501 502 503 504 505

S1 520 521 522 523 524

L0(m) 1.518 1.398 1.458 1.356 1.521

Z(m) 200.8829 201.0029 200.9429 201.0449 200.8799

102 511 512 513 514 515

L0(m) 0.49 0.35 0.436 0.375 0.785

Z(m) 204.0604 204.2004 204.1144 204.1754 203.7654

S2 516 517 518 519

L0(m) 1.594 1.464 1.428 1.712

Z(m) 202.9564 203.0864 203.1224 202.8384

103 525 526 527 528

L0(m) 0.534 0.429 0.44 0.55

Z(m) 206.4938 206.5988 206.5878 206.4778

S3 529 530 531 532 533

L0(m) 1.788 1.622 1.689 1.638 1.786

Z(m) 205.2398 205.4058 205.3388 205.3898 205.2418

S4 538 539 540 541

L0(m) 1.708 1.539 1.632 1.71

Z(m) 208.1877 208.3567 208.2637 208.1857

38

Proiect practica topografica

B 542 543 544 545 546

L0(m) 0.935 0.901 0.823 0.727 0.506

Z(m) 210.992 211.026 211.104 211.2 211.421

S5 547 548 549 550 551 552

L0(m) 1.745 1.61 1.576 1.536 1.478 1.603

Z(m) 210.182 210.317 210.351 210.391 210.449 210.324

104 534 535 536 537

L0(m) 0.54 0.421 0.38 0.346

Z(m) 209.3557 209.4747 209.5157 209.5497

LUCRAREA NR. 4 DRUMUIRE TAHIMETRICA COMBINATA CU RADIERI (in circuit) 1.Calculul unghiurilor orizontale si compensarea lor : = = = = = = = = = = = = = = =

+ =

+ +

= =

= 39

Proiect practica topografica


= =

= = = = = = = = =

= =

+ +

= =

=(n-2) x 200 = (8-2) x 200 =1200 =1201.2023 = = 1201.2023 1200 = ==-

T=

= == = = = = = = = = 2.Orientari prin transmitere : = = + = = + = = + + = + + = + + = + + = + + = + + = + +

+ + ( ( ( ( ( ( ( )= )= )= )= )= )= )= 40 =

Proiect practica topografica


Verificare : = -

3.Calculul distantelor inclinate : =K = 100( 28 m =K =K 28.1 m =K = = 100( = 28.05 m = 100( = 100( -

) = 100( 16 91 1411) =28 m = ) = 100( 16 90 1410) =28 m

) = 100( 1685 1404 ) =28.1 m = ) = 100( 1685 1404 ) = 28.1 m

= 100( 1681 1420 ) = 26.1 m = 26.1 m = 100 ( 1681 1420 ) = 26.1 m

= 100 ( 1645 1385 ) = 26 m = 26 m = 100 ( 1645 1385 ) = 26 m = = 26.05 m = 100( 1670 1360 ) = 31 m = 31 m = 100 ( 1670 1360 ) = 31 m

= 100 ( 1673 - 1365 ) = 30.8 m = 30.75 m = 100 ( 1675 - 1368 ) = 30.7 m = = 30.87 m

= 100( 1700 - 1344 ) = 35.6 m = 35.55 m = 100 ( 1696 - 1341 ) = 35.5 m

41

Proiect practica topografica


= 100 ( 1740 1382 ) = 35.8 m = 35.8 m = 100 ( 1740 - 1382 ) = 35.8 m = = 35.67 m

= 100( 1714 - 1408 ) = 30.6 m = 30.6 m = 30.6 m

= 100 ( 1738 1430) = 30.8 m = 30.65 m = 100 ( 1734 - 1429 ) = 30.5 m = = 32.625 m

= 100( 1646 - 1518) = 12.8 m = 12.85 m = 12.9 m = 100 ( 1615 - 1485) = 13 m = 12.85 m = 100 ( 1615 - 1488 ) = 12.7 m = 12.85 m = 100( 1698 - 1402) = 29.6 m = 21.6 m = 29.6 m = 100 ( 1709 - 1411) = 29.8 m = 29.8 m = 29.8 m = 29.7 m = 100( 1801 - 1315) = 48.6 m = 48.6 m = 48.6 m = 100 (1789 1301 ) = 48.8 m = 48.8 m 42

Proiect practica topografica


= 48.8 m = 48.7 m

4.Calculul unghiurilor zenitale : = = = = = = = =


( ( ( ( ( ( ( ( ) )

= 99.2995
) ) ) ) )

= 101.2575 = 101.6265 = 101.5702 = 100.4957 = 100.0712 = 98.4717

= 97.9107

5. Calculul distanei orizontale

6. Calculul coordonatelor relative plane

43

Proiect practica topografica

7.Calculul coordonatelor relative vertical : zi = sin cos = sin x cos = 26.05 x sin 99.2955 x cos 99.2955 = 0.287 m = 30.87 x sin 101.2575 x cos 101.2575 = -0.608 m = 35.67 x sin 101.6265 x cos 101.6265 = - 0.910 m = 30.62 x sin 101.5702 x cos 101.5702 = -0.754 m = 12.85 x sin 100.4957 x cos 100.4957 = -0.1 m = 29.70 x sin 100.0712 x cos 100.0712 = -0.032 m = 48.70 x sin 98.4717 x cos 98.4717 = + 1.169 m = 28.05 x sin 97.9107 x cos 97.9107 = + 0.920 m = -28 mm = - 0.028 m

8.Verificarea si compensarea coordonatelor relative : =+ 0.43 m = + 0.43 m = = 0.43 m ; T = 0.0045 + = + 0.00 m = + 0.00 m D= = 242.38 T = 0.21 m >T = - = - 0.43 m =| | = = -0.357 cm/m = x |xi | =- 0.357 x |-25.96 | = -9.26 cm -9 cm

= -0.357 x |- 11.74 | = -4.19 cm -4 cm = -0.357 x |- 1.70 | = -0.6 cm -1 cm = -0.357 x | 20.71 | = -7.39 cm -7 cm = -0.357 x | 12.28 | = -4.38 cm -4 cm = -0.357 x |27.40 | = -9.78 cm -10 cm = -0.357 x |- 1.75 | = -0.62 cm -1 cm = -0.357 x |- 18.81 | = -6.71 cm -7 cm -43 cm = = -25.96 0.09 = -26.05 m = -11.74 0.04 = -11.78 = -1.70 0.01 = -1 .71 = 20.71 0.07 = 20.64 = 12.28 0.04 = 12.24 44

Proiect practica topografica


= 27.40 0.1 = 27.30 = -1.75 0.01 = -1.76 = -18.81 0. 07 = -18.88 |

0 = 0.12 m

| = | - 0.028 m | < = 0.25 m = 0.25 = = = + 0.0115 cm /m = = 0.0115 x 26.04 = + 2.99 mm + 3 mm = 0.0115 x 30.86 = 3.55 mm 4 mm =0.0115 x 35.64 =4.1 mm 4 mm =0.0115 x 30.60 = 3.51 mm 4 mm =0.0115 x 12.85 = 1.47 mm 1 mm =0.0115 x 29.70 = 3.41 mm 3 mm =0.0115 x 48.67 = 5.6 mm 6 mm =0.0115 x 28.02 = 3.22 mm 3 mm = =287 + 3 = 0.290 m = -608 + 4 = -0.604 m =-910+4 = -0.906 m =-754 + 4 = -0.750 m = -100 + 1 = -0.099 m = -32 + 3 = -0.029 m = 1169 + 6 = 1.175 m = 920 + 3 = 0.923 m 9.Calculul coordonatelor absolute: = 1000 m = 2000 m = 200 m 101 {

45

Proiect practica topografica


{

{ Verificare {

10.Calculul coordonatelor polare plane si cotelor punctelor de radiere : = 196. 7445 140.9555 = 55.7890 501 = KH x x = 100 ( 1618 1481 )x 101.8830 = 13.69 m = KH x = 100 ( 1618 1481 )x sin 101.8830 x cos 101.8830 = -0.405 m = + = 200.000 0.405 = 199.595 m = 268.3585 140.9555 = 127.4030 502 = 100 ( 1592 1507 ) x 99.0955 = 8.5 m = 100( 1592 1507) x sin 99.0955 x cos 99.0955 = 0.120 m = 200.000 + 0.120 = 200.120 m = 152.8630 85. 1665 = 67.6965 503 = 100 ( 1650 1384 ) x 101.6750 = 26.58 m = 100 (1650 1384 ) x sin 101.6750 x cos 101.6750 = -0.699 m + = 200.290 0.699 = 199.591 m =170.9765 85.1665 = 85.81 504 = 100( 1666 1362 ) x 102.0510 = 30.37 m = 100 ( 1666 1362 ) x sin 102.1510 x cos 102.0510 = - 0.978 m = 200.290 0.978 = 199.312 m = 22.0240 316.3000 + 400 = 105.7240 505 = 100 ( 1550 1490 ) x 102.2205 = 5.99 m = 100 ( 1550 1490 ) x sin 102.2205 x cos 102.2205 = - 0.209 m + = 199.686 0.209 = 199.477 m = 373.9830 316.3000 = 57.6830 46

Proiect practica topografica


506 = 100( 1585 1455 ) x 100.2690 = 13.00 m = 100( 1585 1455 ) x sin 100.2690 x cos 100.2690 = -0.055 m = 199.686 0.055 = 199.613 m = 0.1435 263.2240 + 400 = 136.9195 507 = 100 ( 1598 1528 ) x 101.75 = 6.99 m = 100 ( 1598 1528 ) x sin 101.75 x cos 101.75 = -0.192 m + = 198.780 0.192 = 198.588 m = 9.8185 263.2240 + 400 = 146.5945 508 = 100 ( 1666 1460 ) x 101.6860 = 20.58 m = 100( 1666 1460 ) x sin 101.6860 x cos 101.6860 = -0.545 m = 198.780 0.545 = 198.235 m\

= 21.2580 333.9635 + 400 = 87.2945 509 = 100 ( 1610 1553 ) x 99.4505 = 5.70 m = 100 ( 1610 -1553 ) x sin 99.4505 x cos 99.4505 = 0.049 m = 198.030 + 0.049 = 198.079 m = 45.4995 333.9635 + 400 =111.5360 510 = 100 ( 1641 1524 ) x 99.7890 = 11.70 m = 0.039 m =198.069 m = 47.0520 341.8510 + 400 = 105.2010 517 = 100 ( 1610 1480 ) x = 0.312 m =199.389 m 98.4710 = 12.99 m

= 82. 1225 341.8510 + 400 = 140.2715 518 = 100 ( 1636 1454 ) x 97.9735 = 18.18 m = 100 ( 1636 1454 ) x sin 97.35 x cos 97.9735 = 0.579 m = 199.077 + 0.579 = 199.656 m

511 = 100 ( 1630- 1468 ) x 98.0295 = 16.18 m = + 200 + (- 400 ) = 381.0346 + 200 +78. 9425 ( -400 ) = 259.9771 47

Proiect practica topografica


=321.3580 242.4155 = 78.9425 = x cos = 16.18 x cos 259.9771 = -9.51 m = x sin = 16.18 x sin 259.9771 = -13.08 m =100 ( 1630 1468) x sin 98.0295 x cos 98.0295 = 0.501 m = + = 993.34 9.51 = 983.83 m = + = 2080.86 13.08 = 2067 .78 m = + = 197.931 + 0.501=198.432 m 512 =100 ( 1630 1471 ) x 98.3190= 15.89 m = 330.6940 242.4155 = 88.2785 = + 200 + (-400)= 381.0346 + 200+ 88.2785 -400 = 269.3131 = 15.89 x cos 269.3131 = -7.36 m = 15.89 x sin 269.3131 = -14.08 m = 100( 1630 -1471) x sin 98.3190 x cos 98.3190 = 0.419 m = 993.34 7.36 =985.98 m =2080.86 14.08 =2066.78 m =197.931 + 0.419 = 198.35 m 513 = 100( 1593 1504 ) x 98.3650 = 8.89 m = 345.0275 242.4155 = 102.6120 = 381.0346 + 200 + 102.6120 400 = 283 .6466 = 8.89 x cos 283.6466 = -2.26 m = 8.89 x sin 283.6466 = -8.60 m =100( 1593 1504 ) sin 98.3650 x cos 98.3650 = 0.228 m = 993.34 2.26 = 991 .08 m =2080.86 -8.60 = 2072.26 m = 197.931 + 0.228 = 198.159 m 514 = 100 ( 1591 -1541 ) x 98.2910 = 4.99 m =379.0435 242.4155 = 136.6280 = 381.0346 + 200 +136.6280 400 = 317.6626 = 4.99 x cos 317.6626 = 1.36 m = 4.99 x sin 317.6626 = -4.80 m = 100 ( 1591 1541 ) x sin 98.2910 x cos 98.2910 = 0.134 m =993.34 + 1.36 = 994.70 m = 2080.86 4.80 = 2076.06 m =197.931 + 0.134 = 198.065 m 515 ( ) ( )

) 48

Proiect practica topografica

516 ( ) ( )

11.Calculul suprafetei Verificare: ( ) ( )

49