Profilul longitudinal

seminar
 Profilul longitudinal are drept scop să arate succesiunea şi mărimea
declivităţilor drumului; precum şi înălţimea umpluturilor şi adâncimea săpăturilor în
ax. Pentru a se evidenţia neregularităţile terenului, profilul longitudinal se prezintă
grafic la scară deformată şi anume scara înălţimilor se ia de regulă de zece ori mai
mare decât scara lungimilor. Scările uzuale sunt: 1: 1000 şi 1: 2000 pentru lungimi
cu 1:100 şi 1:200 pentru înălţimi (cote), utilizându-se formatul A4 desfăşurat.

Profilul longitudinal sau profilul în lung al drumului este secţiunea verticală, prin
axa drumului, cu suprafaţa terenului natural şi cu suprafaţa căii, desfăşurată pe un
plan vertical.
 Proiecţia intersecţiei cu suprafaţa terenului este o linie neregulată şi se numeşte
linia terenului sau linia neagră.
Proiecţia intersecţiei cu suprafaţa platformei drumului, prin axul lui, se prezintă
sub forma unei linii continue, regulate şi se numeşte linia proiectului sau linia roşie.
Orice punct de pe cele două linii este definit printr–o cotă. Cotele punctelor de pe
linia roşie se numesc cotele proiectului; cotele punctelor de pe linia neagră se
numesc cotele terenului.
Diferenţele, măsurate pe verticală, dintre cotele proiectului şi cotele terenului sunt
numite cote de lucru sau cote de execuţie. Ele pot fi pozitive sau negative, după cum
linia roşie se află deasupra sau dedesubtul liniei terenului, adică după cum drumul de
găseşte în rambleu (umplutură) sau debleu (săpătură).
Linia roşie, care are forma unei linii poligonale, este formată din porţiuni
orizontale numite paliere şi din porţiuni înclinate, numite declivităţi. Declivităţile sunt
pozitive în cazul rampelor şi negative în cazul pantelor, după cum drumul urcă sau
coboară.
 Acestea se exprimă în procente sau prin tangenta trigonometrică a unghiului de
înclinare în funcţie de sensul drumului, considerat faţă de punctul de origine. Din punctul
de vedere al circulaţiei, rampa pentru circulaţie într-un sens devine pantă pentru
circulaţie în sens contrar.
Punctele de pe linia roşie în care declivităţile îşi schimbă valoarea sau sensul se
numesc puncte de schimbare de declivitate, iar distanţa orizontală dintre doua puncte
succesive de schimbare de declivitate se numeşte pas de proiectare.
În punctele de schimbare a declivităţii se introduc arce de cerc care racordează
declivităţile adiacente, denumite racordări verticale. Aceste sectoare curbilinii pot fi
concave sau convexe, după cum centrul de curbură se află deasupra liniei roşii,
respectiv sub linia roşie iniţială.
Pentru studiul şi fixarea liniei roşii există o serie de criterii generale, tehnice şi
economice, de care trebuie să se ţină seama la proiectarea liniei roşii şi anume:
declivitatea maximă admisă, racordarea declivităţilor, lungimea pasului de proiectare,
cote obligate, volumul terasamentelor şi compensarea terasamentelor.
Racordarea declivităţilor
 
Pentru a asigura continuitatea circulaţiei precum şi vizibilitatea în profil longitudinal,
declivităţile trebuie racordate prin curbe de racordare verticală. Racordarea a două
declivităţi succesive prin curbe verticale se face atunci când diferenţa algebrică dintre
ele, în valoare absolută (tangenta trigonometrică, m), este mai mare de 0,5%.
Pentru fiecare racordare verticală se calculează elementele sale principale:
tangenta T şi bisectoarea B. Lungimea curbei de racordare verticală nu se mai
calculează, ea considerându-se egală cu lungimea traseului în plan orizontal.
Racordarea declivităţilor
 m = |(+i1)-(+i2)|= |i1-i2| - R convexa m = |(+i1)-(+i2)|=|i1-i2| - R concava

m = |(-i1)-(-i2)|=|-i1+i2| - R concava m = |(-i1)-(-i2)|= |-i1+i2| - R convexa

m = |(+i1)-(-i2)|=|i1+i2| - R convexa m=|(-i1)-(+i2)|=|-i1-i2| - R concava

 Lungimea curbei de racordare verticală nu se calculează, rămânând lungimea
traseului stabilită la studiul în plan.
Pentru drumurile publice, razele minime de racordare, conform STAS 863-85 sunt:

Viteza de 50 40 25
proiectare, km/h
Raza minimă 700 400 200
concavă, m
Raza minimă 1300 1000 500
convexă, m
De completat profilul longitudinal:
-De introdus pichetii suplimentari, in aliniamentele mai lungi de 50 m (se introduc pichetii la
distante egale, doar in aliniament)
-De completat rubrica Distante intre picheti, cu distantele partiale intre fiecare pichet in
parte (in metri)
-De completat rubrica Distante cumulate ( de la 0 la finalul drumului)
-De completat rubrica Cote teren in ax CT – pentru fiecare pichet in parte se scrie cota
acestuia de pe linia terenului (linia neagra)
-De completat rubrica Cote proiect in ax CP – pentru fiecare pichet in parte se scrie cota
acestuia de pe linia proiectului (linia rosie)
-De completat rubrica Diferente in ax – pentru fiecare pichet in parte: CP-CT – daca
rezultatul este negativ se trece in rubrica cu “-”, daca rezultatul este pozitiv se trece in
rubrica “+”