Sectiuni transversale

seminar
 Profilele transversale se întocmesc la scara 1:100, pe format A4 desfăşurat şi conţin toate
elementele necesare realizării terasamentelor şi lucrărilor de apărare-consolidare din cadrul
amprizei. Profilul transversal este proiecţia pe un plan vertical a intersecţiei suprafeţei drumului
cu un plan vertical normal pe axa sa.

Profilele transversale sunt necesare în toate punctele în care terenul îşi schimbă înclinarea
şi natura, acolo unde se vor executa lucrări de artă, în punctele caracteristice ale curbelor, iar în
aliniament se prevăd la distanţa de 25 - 50 m. Ele cuprind linia terenului şi elementele necesare
executării infrastructurii (dimensiunile şi cotele căii, taluzuri, supralărgiri, dimensiunile şi cotele
şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor, drenuri, podeţe), precum şi a suprastructurii (lăţimea,
grosimea, şi supraînălţarea căii, dimensiunile banchetelor şi acostamentelor etc.). Profilele
transversale se marchează prin numărul de ordine al pichetului şi poziţia hectometrică.
Elementele constructive care apar într–un profil transversal sunt:
partea carosabilă sau calea reprezintă porţiunea de drum pe care se efectuează circulaţia
vehiculelor. Aceasta, de cele mai multe ori, se consolidează printr–un sistem rutier alcătuit
din mai multe straturi rutiere. Sistemul rutier se aşază pe pământ, care reprezintă patul
drumului;
acostamentele servesc la încadrarea părţii carosabile;
platforma drumului este constituită din cale şi acostamente şi este mărginită lateral de
suprafeţele taluzurilor, de care se separă prin muchiile platformei;
taluzurile, adică suprafeţele înclinate ce iau naştere din săparea sau depozitarea
pământului, în vederea construirii platformei drumului; ele pot fi de rambleu sau de debleu;
şanţul se amenajează în lungul porţiunilor de drum în debleu, are rolul de a colecta şi
evacua în afara zonei drumului apele de ploaie căzute pe platforma căii sau în vecinătatea
acesteia;
 bancheta se amenajează la piciorul taluzului de debleu, sub forma unei benzi înguste,
orizontale sau aproape orizontale, cu scopul de a împiedica pământul căzut de pe taluz să
ajungă în şanţ;
ampriza drumului este fâşia de teren care reprezintă proiecţia în plan a elementelor
constructive ale drumului enumerate mai sus;
zona de siguranţă sau zona laterală limitează proprietatea administraţiei drumurilor şi
serveşte pentru depozitarea materialelor de întreţinere, construcţii anexe.

În funcţie de poziţia liniei platformei drumului faţă de linia terenului natural, profilele
transversale pot fi:
de rambleu (umplutură), când linia platformei drumului se găseşte deasupra liniei terenului
natural;
de debleu (săpătură), când linia platformei drumului se găseşte sub linia terenului natural;
mixt, când linia platformei drumului se găseşte parţial deasupra liniei terenului natural şi
parţial sub linia terenului natural.
Partea carosabilă
Partea carosabilă sau calea se caracterizează prin:
lăţime;
formă;
mod de execuţie.
. Şanţuri şi rigole pentru scurgerea apelor
 
Se execută în mod obligatoriu în toate porţiunile de drum în debleu şi în lungul rambleelor
mici (sub 0,5 m), unde între muchia platformei şi piciorul taluzului nu s–a realizat o diferenţă de
nivel suficientă
Mod de lucru:
1. Se reprezinta pe planul de situatie fiecare pichet din pr longitudinal.
2. Se intocmesc sectiuni transversale pt fiecare pichet in parte, la Sc. 1:100 in functie de CT si
CP in ax (din pr longitudinal) si de CT la 10 m stg-dr fata de axul dr (de pe planul de situatie)
3. Se liniaza sect transersala cnf model
4. Se trec CT si CP in ax, conform pr longitudinal
5. Pe planul de situatie, se reprezinta cate 1 punct situat la 1 cm stanga – dreapta fata de axul
dr. Pt punctele reprezentate se determina CT.
6. In sectiune transversala, la 10 cm stg-dr fata de axul dr (10 m conform SC 1:100) se trec in
rubrica CT cotele citite de pe planul de situatie
7. Se stabileste Cota de Referinta a sectiunii transversale a.i. sa cuprinda toate CT si CP din
sectiunea transversala (2-3 m mai putin decat cea mai mica cota)
8. Se reprezinta conform cotei de referinta, toate CT si CP scrise in profil
9. Se unesc CT, cu mana libera, si se evidentiaza linia terenului
10. In functie de forma sectiunii transversale (aliniament sau curba) se reprezinta partea
consolidata a drumului (partea carosabila) si cele 2 acostamente
11. Se traseaza panta taluzului de la marginea acostamentului in functie de forma sectiunii
transversale:
 pr. Rambleu: panta taluz 1:1.5
 Pr debleu - se amenajeza un sant cu dimensiunile de 0.5 x 0.5 x 0.5 m , panta taluzului fiind
1:1
12.
 stanga PA dreapta
Sc 1:100
Km 0+0.00
10 cm 10 cm

CP
CP=CT
3% 3%
10 cm

:1.5
1 0.5

CT
465

469 469.7

469.

469.
467.

469.

CP

2
9

470.
469.

469.
467.

467.

468.

CT

1
7

Dist 1.20 4.00 4.00 2.20

 stanga PA dreapta
Sc 1:100
Km 0+0.00
10 cm 10 cm

3% 3%
10 cm

:1.5
1 0.5

465

469 469.7

469.

469.
468.

469.

CP

5
5

468.

469.

470.
467.

468.

468.

CT

1
7

Dist 1.20 4.00 4.00 2.20

CT stg

CT dr
Profil aliniament - Pichetii in
aliniament sau Ti, B, Te din
curbele racordate cu
Rrecomandabila : ia = 3.0 % si
supralargire in interiorul curbei s
= 0.30 m

Profil convertit – Pichetii Ti, B,

Te din curbele racordate cu
Rcurenta: ic = 3.0% si apare o
supralargire in interiorul curbei:
s = 0.6 m

Profil suprainaltat – Pichetii Ti,

B, Te din curbele racordate cu
Rminima: is = 6.0% si apare o
supralargire in interiorul curbei:
s = 1.20 m
Rminima
Curba la dr
it = 6%
S = 1.20 m