Capitolul 4: Intocmirea profilelor longitudinale și a profilelor transversale

CAPITOLUL 4

ÎNTOCMIREA PROFILULUI LONGITUDINAL ȘI A PROFILELOR

TRANSVERSALE

4.1 Aspecte generale asupra întocmirii profilelor

Nivelmentul longitudinal și transversal prin profíle are ca scop obținerea profilului
longitudinal și transversal al unei fâșii de teren pe care urmează a fi proiectată și pentru a realiza
o cale de comunicație. Profilul este o secțiune verticală imaginară prin suprafața topografică a
Pământului realizată cu ajutorul datelor obținute din masurătorile efectuate în acea zonă.
Profilele se împart în următoarele categorii:
 Profil longitudinal;
 Profil transversal.

Indicatorul corespunzător fiecărei scări a lungimilor trebuie să cuprindă:

 Numărul punctului;
 Cota terenului în punctul respectiv;
 Distanțe parțiale (distanța între puncte);
 Distanțe cumulate (distanța de la primul punct până la fiecare punct de pe profil);
 Pante.

Pe scara lungimilor la aproximativ 1-2 cm față de origine se fixează poziția primului punct
trecându-se denumirea punctului, cota punctului, apoi se trage o linie verticală, se scrie 0, iar pe
ultimul rând se trage o altă linie verticală.

Pe scara înălțimilor la aproximativ 1-3 cm față de origine se fixează valorile rotunde ale
cotelor în mod crescător. Din puncte, se ridică perpendiculare până la valoarea cotei punctului
respectiv și se unesc punctele.

Ridicările făcute trebuie să corespundă din punct de vedere al preciziei, deoarece ele vor
servi la realizarea proiectului și la aplicarea sa în teren.

Profilele transversale sunt dispuse perpendicular pe axul longitudinal, din 50 în 50 sau 100
în 100 m, în general după configurația terenului (schimbări de pantă) și după natura lucării
proiectate.

90
Capitolul 4: Intocmirea profilelor longitudinale și a profilelor transversale

Efectuarea măsurătorilor pe teren se desfășoară la fel ca la drumuirea cu radieri,

considerând punctele intermediare și cele de pe profilul transversal ca puncte radiate.

4.2 Redactarea profilului longitudinal

Profilul longitudinal (Anexa 2) reprezintă intersecția terenului cu un plan vertical ce trece

prin axul drumului rezultând linia terenului în plan vertical. Profilul longitudinal, Anexa..., al
traseului are drept scop să arate succesiunea aliniamentelor, curbelor, mărimea declivităţilor,
volumul de săpătură şi umplutură, kilometrajul, ampriza, racordările în plan vertical, etc.

Profilul longitudinal se redactează în următoarele etape:

 se alege scara distanțelor orizontale (1:500, 1:1000, 1:2000), scara înălțimilor se alege de
obicei de 10-100 ori mai mare pentru a scoate mai bine în evidență relieful;
 se trasează pe o hârtie de dimensiuni convenabile (recomandată utilizarea hârtiei
milimetrice), axele profilului: axa Ox reprezintă orizontala pe care se vor marca lungimile
și axa Oz;
 se vor marca lungimile și axa OZ - a cotelor, se alege un orizont convențional, care să
coincidă cu axa OX și să se gasească cu 1-5 m mai jos de cea mai mică cotă a profilului
longitudinal;
 se realizează liniatura profilului cu rubricile aferente (în funcție de destinația profilului);
 se transformă la scară, distanțele dintre picheți și dintre picheți și punctele intermediare;
 se marchează pe axa OX, poziția acestora la abscisa corespunzătoare unde în linia 1 se
trece denumirea picheților, și în linia a doua cota fiecărui punct ce apare în profil;
 distanțele parțiale sunt distanțele calculate dintre două puncte vecine pe profil (linia 3);
 distanțele cumulate sunt egale cu distanța totală de la primul punct al profilului la un punct
oarecare;
 panta terenului se calculează între punctele, între care se schimbă vizibil declivitatea, fiind
egală cu raportul dintre diferența de nivel dintre aceste puncte și distanța între aceste
puncte;
 se ridică față de orizontul convențional cotele tuturor punctelor ce apar în profil, la scara
aleasă;
 unind punctele obținute, se obține profilul longitudinal (Anexa 2).

91
Capitolul 4: Intocmirea profilelor longitudinale și a profilelor transversale

Figura 4.1-Profilul longitudinal

4.3 Redactarea profilului transversal

Profilul transversal reprezintă secțiunea transversală a unei lucrări într-un punct

caracteristic de pe traseul său, acesta redă forma lucrării în punctul respectiv cu toate elementele
de construcție.

Elementele componente ale profilului transversal sunt partea carosabilă și acostamentele.

În cadrul profilului, fâșia de teren ocupată efectiv de drum se numește ampriză. Lățimea platformei
unui drum este formată din lățimea părții carosabile și acostamente.

Profilele transversale au drept scop să arate detaliile de execuţie pentru fiecare pichet şi să
dea posibilitatea calculului secţiunilor de săpătură în vederea determinării volumelor de
terasamente.

După forma lor întâlnită în proiectare, profilele transversale se împart în trei categorii:
 Profil transversal tip rambleu (umplutură);
 Profil transversal tip debleu (săpătură);
 Profil transversal tip mixt (săpătură şi umplutură, sau invers).
92
Capitolul 4: Intocmirea profilelor longitudinale și a profilelor transversale

o Reprezentarea profilelor transversale parcurge următorii pași :

 Se întocmește un tabel în care se trec: denumirea punctelor, cota terenului în punctele
respective, distanțele dintre puncte (cumulate și parțiale), cota punctului și panta dintre
puncte;
 Considerăm sistemul rectangular pe axe XY, abscisa X ca fiind scara înălțimilor 1:10, iar
ordonata Y ca fiind scara lungimilor 1:100;
 Pe scara lungimilor se alcătuiește un indicator care va conține: denumirea punctului, cota
teren a punctului, cota proiectului (dacă este cazul), distanța parțială, distanța cumulată și
panta;
 Cotele punctelor se calculează la birou, distanțele parțiale se măsoară pe teren și distanțele
cumulate se determină prin calcul algebric;
 Se calculează panta terenului cu relația:

∆𝐻𝑖−𝑗
𝑝=
𝐷𝑖−𝑗

 Pe scara înălțimilor se fixează cota minimă și maximă a profilului în valori rotunde;

 Din aceste puncte se ridică perpendiculare;
 Se unesc vârfurile punctelor obținute rezultând profilul transversal.
(Profilele transversale sunt prezentate la sfârșitul capitolului 4.)

Figura 4.2-Profilul transversal

93