Sistematizarea verticala

Sistematizarea verticala poate fi definita ca fiind o parte componenta a sistematizarii generale, avand ca scop determinarea cotelor 0.00 pentru fiecare constructie proiectata, pentru a asigura scurgerea apelor meteorice si pentru a realiza un microrelief util. Se urmareste realizarea scopurilor principale: y Oprirea accesului apelor meteorice din afara in interiorul incintei, atat in timpul executiei cat si in timpul folosirii acesteia; y Indepartarea apelor meteorice cazute in incinta, prin dirijarea si evacuarea lor catre exterior prin: o Lucrari speciale(statii de pompare, bazine de retentie); o Retele subterane(canalizari); o Mijloace de suprafata(rigole,santuri). y Asigurarea cailor de comunicatie pentru pietoni si vehicule; y Asigurarea conditiilor optime pentru fundare a tuturor obiectelor prevazute in incinta. Ca scopuri secundare ale sistematizarii verticale mentionam: y Precizarea etapelor procesului tehnologic de executie; y Stabilirea utilajelor potrivite pentru realizarea proceselor; y Prezentarea unui bilant general al tuturor volumelor de terasamente ce se prelucreaza in incinta.

Analiza elementelor topo generale:

y Cota/plan cotat Prin cota intelegem inaltimea, respectiv adancimea unui punct al scoartei terestre in raport cu nivelul marii, care este considerat plan de referinta. In arhitectura/constructii cota este definita ca dimensiune, in orice sens, alegandu-se u n plan de referinta arbitrar. Practic se dau valori lungimilor, latimilor, adancimilor. Planul cotat este definit ca o plansa ce reprezinta proiectia orizontala, la o scara data, a unor puncte caracteristice din teren. Exista

trei metode de a realiza un plan cotat: procedeul caroiajului, procedeul liniilor caracteristice si procedeul mixt(caroiaj si linii caracteristice) y Curba de nivel/plan ce contine curbe de nivel Definim curba de nivel ca fiin linia sinuasa ce reprezinta locul geometric al tuturor punctelor de aceeasi altitudine(cota). Ea rezulta din intersectia reliefului cu plane de nivel ce sunt situate la acceasi distanta E, numita echidistanta. Marimea echidistantei variaza in functie de scara si in functie de gradul de accidentare a terenului. Elemente ale planului ce contine curbe de nivel o Scara: poate fi definita ca raportul dintre valoare unei dimensiuni masurate pe plan si valoarea corespunzatoare masurata pe teren. Este o fractie ordiara in care numaratorul indica lungimea grafica, iar numitorul indica lungimea corespunzatoare din teren. o Unghi de panta. Declivitate Unghiul de panta este unghiul ce se formeaza intre dreapta determinata de celo doua puncte denivelate A si B intre care se face masuratoarea orizontala dusa printr-unul din ele P. Declivitatea se numesta rampa atunci cand urcarea este in sensul de mers si panta atunci cand este coboratoare in acelasi sens. Se poate exprima: in procente, la mie, sub forma fractionara si in valori unghiulare. o Echidistanta: poate fi definita ca distanta egala la care sunt situate planele de nivel. Marimea echidistantei variaza in functie de scara si in functie de gradul de accidentare a terenului. o Linia de cea mai mare panta: este definita ca dreapta cea mai scurta care uneste doua curbe de nivel consecutive, fiind perpendiculara pe acestea, sau pe tangentele acestora. Este o linie naturala, unica, caracteristica formei de relief o Trasarea curbelor de nivel: constituie operatia de determinare si reprezentare in plan a curbelor de nivel. o Filarea curbelor de nivel: este operatia de materializare in teren a formei si pozitiei unei curbe de nivel cu ajutorul unor taruzi/balize simple/jaloane. o Baza planului cu curbe de nivel: se defineste ca proiectia pe un plan orizontal a liniei ce uneste doua puncte apartinand: primul unei curbe de nivel oarecare, al doilea curbei de nivel urmatoare.

Planimetrie.Nivelment.Baza si repere. o Planimetria: are ca scop determinarea coordonatelor X si Y, pozitia in plan a oricarui punct caracteristic ce se situeaza pe suprafata terenului, depinzand de un sistem de axe rectangulare. o Nivelmentul: urmareste determinarea coordonatei Z a cotei oricarui punct caracteristic. o Baza masuratorilor planimetrice: constituie un aliniament, latura a unei figuri geometrice simple,fiind masurata cu mare precizie. Elemente caracteristice ale reliefului natural: o Liniile caracteristice ale reliefului constituie o alta serie de notiuni topografice ce trebuiesc luate in sonsiderare. Dintre ele amintim:  Coama: se defineste ca fiind linia de desparitre a apelor;  Firul vaii(tavalugul): este linia de unire a apelor. Mai este denumit linie de impreunare/de unire a apelor;  Linia de schimbare de panta: reprezinta o linie caracteristica si defineste o schimbare a vitezei picaturilor de apa ce sunt antrenate in coborarea formei de relief;  Linia de cea mai mare panta a fost definita anterior; o Suprafete caracteristice ale reliefului:  Versantul denumit si coasta: este o suprafata caracteristica a reliefului care se defineste prin desfasurarea dintre doua linii caracteristice, o coama la partea superioara si un fir de vale la partea inferioara o Forme caracteristice ale reliefului:  Forme simple: y Crupa: alcatuita dintr-o linie de coama situata axial si doua fire de vale, marginale. y Valea: alcatuita dintr-un fir de vale axial si doua linii de coama marginale.  Forme compuse: y Mamelonul: alcatuit din minim doua crupe, unite in jurul celui mai inalt punct existent pe coama. y Gavanul: denumit si caldarea este opus mamelonului si rezulta din alaturarea a cel putin doua vai in jurul punctului de cea mai mica valoare,situat pe firul unei vai.

Forme complexe: y Dealul: reprezinta o dezvoltate compleza a mamelonului; y Depresiunea: este dezvoltarea unui gavan; y Seaua: contine minim doua mameloane; y Craterul: este definit de un mamelon in varful caruia se afla un gavan; y Bazinul hidrografic: este compus dintr-un sistem de vai secundare legate direct sau indirect de o vale principala, colectoare.

Notiuni de baza folosite in activitatea de sistematizare verticala

y Incinta sau zona sistematizata: este definita ca suprafata de teren supusa sistematizarii verticale, in limitele imprejmuirii complexului sau in limitele neimprejmuite ale unui cartier,oras. o Benzile de racordare: sunt fasii, spatii adiacente perimetrului incintei si au ca scop permiterea racordarii, prin taluze in sapatura sau umplutura, a platformei sistematizate vertical, cu relieful terenului natural. Au o latime variabila de la o latura la alta a incintei. o Benzile de trecere: sunt destinate realizarii cailor de comunicatii cum ar fi alei,strazi, drumuri, luand in calcul toate accesorii aferente. o Parcela, microraionul, raionul: reprezinta parti din suprafata incintei sau a zonei supuse sistematizarii verticale. Pot fi parti ale incintei sau pot fi individualizate,separate de rest. Cota 0.00. Cota de executie: in topografie se refera la nivelul marii, denumit si nivelul absolut iar in arhitectura se refera la suprafata superioara a pardoselii ce apartine parterului cladirii. Curba de nivel proiectata. Planul cu curbe de nivel proiectate. Este o curba de nivel care primeste atributul proiectata intrucat in sistematizarea verticala, aceasta curba materializeaza solutia unui relief sau microrelief viitor, pentru care se intocmeste proiectul. Planul cu curbe de nivel proiectate exprima, prin mijloace topografice, solutia de sistematizare verticala a unei incinte,permitandu-se astfel transmiterea ei organelor de avizare sau executie. Liniariatetea ,regularitatea si unghiularitatea sunt caracteristici proprii ale curbei de nivel proiectate.

Elemente caracteristice ale reliefului proiectata prin sistematizare verticala: relieful proiectat prin aceste metoda pastreaza taote elementele caracteristice ale terenului natural o Linii caracteristice ale reliefului proiectat: se definesc si indeplinesc aceleasi functiuni conform cele mentionate mai sus. o Linia zero: este o caracteristica a sistematizarii verticale. Se constinuie ca fiind o linie franta cu ajutorul careia se materializeaza granita dintr suprafetele sistematizate in umplutura(rambleu) si cele sistematizate in sapatura(debleu). o Suprafetele caracteristice: sunt in general plane, de cele mai multe ori, plane inclinate. o Formele caracteristice ale reliefului proiectat: sunt tot forme simple, mai rar compuse.

Metode pentru determinarea volumelor de terasamente la lucrarile de sistematizare verticala

y Metoda profilelor: defineste faptul ca volumul de terasaente, aferent unei constructii, caracterizata prin lungime, rezulta din insumarea produselor partiale dintre sectiunile de umplutura si sapatura, determinate analitic sau grafic, in profil, multiplicate cu distanta aplicata intre profile si distanta dintre profile multiplicata cu sectiunea medie, de umplutura sau sapatura, a celor doua profile ce limiteaza distanta. Printre dezavantajele acestei metode enumeram: scaderea gradului de exactitate, numarul mare de profile si piese desenate si lupsa indicatorilor asupra variatiilor ce pot avea loc intre doua profile transversale. Metoda cartogramei: este o metoda specifica sistematizatii veritcale obiect caracterizat prin doua dimensiuni mari fata de o a treia, mult redusa. Cartograma este o metoda de calcul si prezentare a volumelor de terasamente. Ea consta intr-o plansa de dimensiunile planului general al incintei care se sistematizeaza si se intocmeste la scara planul general, sau la o alta scara convenabila, functie de posibilitatea inscrierii cu usurinta a tuturor datelor. o Datele cartogramei redau: conturul si limitele incintei, reperii si elementele trasarii, totalitatea obiectelor amplasate in incinta, canevasul de calculsau totalitatea figurilor geometrice de baza sau derivate, cotele proiectului sau ale solutiei de sistematizare, cotele

terenului natural, cotele de executie, liniile zero, volumul de terasamente, profilul sistematizarii verticale in diferite sectiuni caracteristice ale planului general, cat si miscarea volumelor de terasament. Metoda cartogramei prezinta o suma de avantaje fata de metoda profilelor: y Grad sporit de exactitate; y Grad sport de centralizare; y Face posbila o privire de ansamblu la nivelul intregii incinte sistematizate; y Elimina partial sau total necesitatea epurelor.