UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA

CATEDRA CONSTRUCTII ARHITECTONICE

PROIECT DE CURS
la Sistematizarea verticala

Tema: Sistematizarea verticala a unui cartier

A elaborat: st.gr. Arh-142 Golovcenco Alla

A verificat: conf.univer. Zestrea Petru

Chisinau 2019
 Date initiale a proiectului.

Descrierea situatie

Teritoriul proiectat se afla la intersectia strazilor Calea Orheiului si strada Bucuriei.

După caracteristica fiecărei grupe de condiţii naturale, teritoriul presupus urbanizării
este teritoriu favorabil. Relieful este caracterizat prin orientarea spre Sud,
cu inclinatia- 58‰.Pe teritoriu lipsesc alunecari, carsturi si seluri.
In proiect sunt prezente urmatoarele tipuri de strazi: magistrala oraseneasca cu interes
de oras si straza urbana de interez local.
Regimul de inaltime pe teritoriul dat este P+9E.

Sistematizarea verticala

Sistematizarea verticală prezintă modificarea formelor reliefului existent cu scopul

creării unor noi forme corespunzătoare cerintelor urbanismului, care vor asigura:
- scurgerea liberă a apelor de suprafată
- crearea unor terenuri cu caracteristici necesare pentru constructii
- crearea unor forme de relief capabile pentru asigurarea trasării retelelor ingineresti
urbane.
Metodele de sistematizare verticală folosite in proiectul dat sunt:
a) Metoda profilelor – Această metodă se foloseşte limitat pentru proiectarea
sistematizării verticale a străzilor, pistelor de decolare pe aerodromuri, fâşii
înguste de terenuri urbane. Rareori această metodă poate fi folosită pentru
sistematizarea verticală a terenurilor urbane integre.
a) Metoda curbelor rosii de nivel – care dă posibilitatea modificării formelor de
reliefului existent cu ajutorul liniilor rosii de proiect (curbe de nivel proiectat) cu
echidistanta curbelor de nivel existente mai mare de cît echidistanta de proiect,
fiind aplicate pe acelasi plan si aceeasi scară împreună cu curbele existente, curbele
rosii de nivel vizual caracterizează gradul de modificare a formelor reliefului
existent reiesind din scopul si cerintele de păstrare maximal posibile a formelor de
relief existente. Această conditie va fi satisfăcută atunci cînd curbele de proiect vor
fi maximal apropiate de curbele existente.

2
 Sistematizarea verticală a străzilor urbane

La întocmirea proiectelor de S.V. a terenului se utilizează datele ridicărilor

topografice. La amenajarea terenului trebuie de avut în vedere principiul minimului de
deplasări de pămînt. Prin proiectul de S.V. se va căuta să se realizeze o compensare a
terasamentelor si se va evita transporturile la mare distantă, cu această ocazie trebuie să
se tină seama si de utilizarea pămîntului ce rezultă din săpăturile pentru fundatiile
constructiilor.
Proiectul de S.V. a străzilor urbane se întocmeste pe baza schemei de amplasare pe
verticală a teritoriului orasului pe care sunt indicate liniile rosii ale constructiilor, cotele
nivelării în punctele caracteristice si pantele de proiect pe treceri.

Categoria drumului si străzii Panta longitudinală Diferenta algebrică a

pantelor sect.
învecinate
Străzi cu drumuri magistrale: 50 ≥7
a) cu destinatie orăsenească 60 ≥10
b) cu destinatie raională 40 ≥7
c) cu tranport de mărfuri 40 ≥5

Drumuri cu destinatie rapidă

Străzi si drumuri cu destinatie
locală
a) străzi din localităti 80 ≥7
b) străzile raionale comunale, 40 -
industriale etc.
c) treceri 80 -
3
Determinarea poziţiei curbelor de nivel proiectate începe cu calcularea pantelor
longitudinale proiectate, a segmentelor duse dea lungul trecerilor, cuprinse între
punctele de schimbare a pantei, conform formulei:
ΔH
i l=
L ,
Unde: ∆H – diferenţa curbelor de proiect;
L – distanţa dintre aceste
puncte;

4
 a. Panta longitudinală pentru bulevardul principal

∆H 4
i 1= = =0.00973 ‰
L 411.3
H RECH 0.2
l 1= = =20.55 m
il 0.00973
H 0.1
lb c= b c = =10.277 m
il 0.00973
Hb p 0.15
l b p= = =15.416 m
il 0.00973
B
∗i
2 tr 7∗0.02
l 2= = =14.388 m
il 0.00973
B ∗i 4∗0.005
l gazon = gazon tr g = =2.0 5 m
il 0.00973

Conform datelor obtinute

in urma calculelor am
proiectat curbele de nivel
pe bulevardul principal.

5
 b. Panta longitudinală pentru strada secundara din Est

∆ H 4.823
i 1= = =0.01025 ‰
L 470.68
H RECH 0.2
l 1= = =19.51 2m
il 0.01025
Hb p 0.15
l b p= = =14 . 634 m
il 0.01025
B
∗i
2 tr 5∗0.02
l 2= =5 . 2 =1 0.243 m
il 0.01025
B ∗i 3∗0.005
l gazon = gazon tr g = =1.4 6 3 m
il 0.01025
B∗i tr 2∗0.02
l tr = = =3.66 m
il 0.0075

Conform datelor obtinute in urma calculelor am proiectat curbele de nivel pe

strada din Est.

6
 c. Panta longitudinală pentru strada secundară din Vest

∆ H 5.779
i 1= = =0.0109 ‰
L 530 .00
H RECH 0.2
l 1= = =18.34 8 m
il 0.0109
H 0.15
l b p= b p = =13.76 1m
il 0.0109
B
∗i
2 tr 5.25∗0.02
l 2= = =9.63 3 m
il 0.0109
B gazon∗i tr g 3∗0.005
l gazon = = =1.37 6 m
il 0.0109
B∗i tr 2∗0.02
l tr = = =3.66 m
il 0.0109

Conform datelor obtinute in urma calculelor am proiectat curbele de nivel pe

strada din Vest.

7
 d. Panta longitudinală pentru strada secundară din Sud

∆ H 3.515
i 1= = =0.0091 ‰
L 386.14
H RECH 0.2
l 1= = =21.97 8 m
il 0.0091
H 0.15
l b p= b p = =16 . 483 m
il 0.0091
B
∗i
2 tr 5.25∗0.02
l 2= = =11.53 8 m
il 0.0091
B gazon∗i tr g 3∗0.005
l gazon = = =1.64 8 m
il 0.0091
B∗i tr 2∗0.02
l tr = = =4.39m
il 0.0091

Conform datelor obtinute in urma calculelor am proiectat curbele de nivel pe

strada din Vest.

8
 Sistematizarea verticală a intersectiilor de
străzi urbane

Reiesind din scopul principal a sistematizării

verticale – evacuarea liberă a apelor de suprafată,
momentul cel mai important în procesul
sistematizării verticale a intersectiei îl constituie
crearea unor astfel de forme noi de suprafete care
vor asigura scopul dat. Aceasta înseamnă
racordarea corectă a curbelor de nivel ce vin spre
intersectie respectînd valorile necesare ale
declivitătilor pentru asigurarea scopului dat. Este
evident că intersectia propriu zisă uneori se va
modifica esential, forma profilului transversal
măcar a uneia dintre străzile de intersectie.
Străzile de intersectie sunt de aceeasi categoriie si
parametri. În acest caz forma suprafetei intersectiei
se aduce în apropierea formei reliefului în locul dat
cu o singură declivitate generală de orientare a reliefului. Adică în preajma intersectiei
profilele transversale ale străzilor capătă forma
într – o singură pantă. Trecerea treptată spre această formă într – o singură pantă a
profilelor transversale se efectuează treptat la distanta 30-50 m de la intersectie,
racordînd curbele de nivel ale străzilor de intersectie.

9
 Sistematizarea verticală a terenurilor urbane alăturate străzilor

Prin proiectul de sistematizare verticală a unui cartier se stabilesc cotele clădirilor, ale
drumurilor si aleilor interioare, ale locurilor de parcare
pentru autovehicule, ale celor pentru odihnă si joc etc.
Datele principale care servesc la întocmirea proiectelor de
sistematizare verticală ale cartierelor sunt cotele clădirilor
principale.
Prin proiectul de sistematizare verticală trebuie să se
urmărească asigurarea scurgerii apelor de suprafată în
conditii cît mai bune si amenajarea suprafetei cartierului cu
utilizarea ratională a pămîntului rezultant din aplanarea
terenului si din săpăturile făcute pentru fundatiile clădirilor si a celorlalte amenajări si
instalatii evitîndu – se transporturile la distante mari.
Pentru a impiedica inundatia parterului intr-un bloc locativ din cartierul proiectat, va
trebui de modificat relieful din curtea cartierului.

Am facut desfasurata cladirilor

din blocul locativ, am calculat
cotele negre si cele rosii,
determinat relieful pamintului.

10
Apoi, am proiectat cotele rosii in asa fel ca declivitatea terenului sa fie mai mare de 5
promile.

Sistematizarea verticală a terenurilor unui grup de cladiri

11
 Calcularea cotelor 0.000 a cladirilor
La proiectarea sistematizării verticale a cartierelor se foloseste metoda curbelor rosii de
nivel proiectate.
Datele principale ce servesc la întocmirea proiectelor de sistematizare verticală ale
cartierelor sunt cotele principale ale clădirilor (negre,rosii). Cotele negre ale clădirilor se
calculează.
Cotele rosii de proiect a clădirilor se calculează identic după cotele rosii de proiect ale
terenului.
Cota zero a pardoselii parterului se calculează: H0=Hrșmax+∆H, m, unde:
Hrșmax – cota rosie maximală a clădirii;
∆H= 0,3...0,5 m – înăltimea de la cota terenului pînă la cota pardoselii.
După ce am calculat H0 trebuie efectuată verificarea pentru a stabili ca înăltimea
soclului să nu depăsească valoarea de 1,60 m.
Hmaxscl=H0-Hmin≤1,60 m.
În cazul cînd Hscl este mai mare decît valoarea limită admisibilă, sub parter se
construieste demisol sau etaj tehnic.

Calcularea H0 pentru primul grup de tronsoane:

H0=18.91+ 0.3 = 19.21, Hmaxscl=19.21 – 18.47 =

0.74 ≤1,60 m

Calcularea H0 pentru al doilea grup de

tronsoane:
H0=18.70+ 0.3 = 19.00, Hmaxscl=19.00 – 16.76 =
2.24 ≤2.25 m ( H0=4.5, deoarece P+1E au
destinatie publica)

Calcularea H0 pentru al treilea grup de tronsonane:

H0=19.30+ 0.3 = 19.60, Hmaxscl=19.60 – 17.44 = 1.56 ≤1,60 m

Calcularea H0 pentru al patrulea grup de tronsoane:

H0=16.21+ 0.3 = 16.51, Hmaxscl=16.51 – 14.20 = 2.25 ≤2.25 m ( H0=4.5, deoarece P+1E
au destinatie publica)

Calcularea H0 pentru al cincilea grup de tronsoane:

12
H0=17.21+ 0.3 = 17.510, Hmaxscl=17.510 – 14.28 = 3.23 >1,60 m ( Deoarece,
Hmax > 1,60 m se va propune proiectarea demisolului)

Calcularea H0 pentru al saselea grup de tronsoane:

H0=14.48+ 0.3 = 14.78, Hmaxscl=14.78 – 12.95 = 1.41 ≤1,60 m

Concluzie

In urma proiectarii sistematizarii verticale a unui cartier noi am omis acumularea apelor
in curtea tronsonului al saselea si am directionat scurgerea apelor astfel incit sa omitem
sansele de inundare a peretilor cladirilor de locuit.
In urma calcularii cotei 0.000 pentru cartierul acesta se va proiecta:
Primul grup de tronsoane- cu subsol, deoarece inaltimea soclului este mai mica decit
inaltimea normata de 1,6 m.
Al doilea grup de tronsoane- cu P+1E cu destinatie publica.
Al treilea grup de tronsoane- cu subsol, deoarece inaltimea soclului este mai mica decit
inaltimea normata de 1,6 m.
Al patrulea tronson- cu P+1E cu destinatie publica.
Al cincilea tronson- cu demisol, deoarece inaltimea soclului este mai mare decit
inaltimea normata de 1,6 m.
Al saselea tronson- cu subsol, deoarece inaltimea soclului este mai mica decit inaltimea
normata de 1,6 m.

13