Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism şi Arhitectura

Departamentul Construcții Arhitectonice

PROIECT DE CURS
La disciplina: “Sistematizarea Verticala”

Tema: “SISTEMATIZAREA VERTICALA A UNUI CARTIER URBAN”

A verificat: Zestre P.
A efectuat: st. gr. ARH-133
Luca Victor

Chişinau 2018
 Caracteristica reliefului teritoriului urban
Din punct de vedere a caracteristicilor teritoriilor urbane, teritoriile oraşelor se
caracterizează în trei grupe principale cu caracteristici separate a condiţiilor naturale a
teritoriului.
I. teritoriul favorabil;
II. teritoriul puţin sau limitat favorabil;
III. teritoriul nefavorabil;
În categoria teritoriilor favorabile sunt incluse terenurile cu următoarele caracteristici:
1) relieful – i= (5 - 100) ‰;
2) inundaţii cu stratul de apă mai mic de 0,5 m, nu mai des de o dată la 100 ani (asigurare de
1%), în 50 ani (asigurare de 2%);
3) nivelul apelor subterane Has>3,5 m de la nivelul pămîntului;
4) lipsesc alunecări, carsturi, seluri.
În categoria teritoriilor limitat favorabile se includ terenurile:
1) relieful – i= (0 - 5) ‰,(100 - 200) ‰;
2) inundaţii cu stratul de apă mai mic de 1 m, o dată la 50 ani (asigurare de 2%);
3) nivelul apelor subterane Has>2,0 m de la nivelul pămîntului;
4) lipsesc alunecări, carsturi, seluri.
În categoria teritoriilor nefavorabile se includ teritoriile:
1) relieful – i> 200 ‰;
2) inundaţii cu stratul de apă mai mare de 1 m, o dată în 20 ani (asigurare de 5%);
3) nivelul apelor subterane Has>1,0 m de la nivelul pămîntului;
4) lipsesc alunecări, carsturi, seluri.
Clasificarea teritoriilor reprezentate mai sus este recomandată pentru teritorii cu
constructii capitale.
Metodele sistematizarii verticale
1. Metoda profilelor
2. Metoda grafico-analitica
3. Metoda curbelor rosii (de proiect) de nivel
Metoda profilelor se foloseste limitat pentru proiectarea strazilor, aerodromului, rareori se
foloseste pentru sistematizarea verticala a terenurilor urbane.
Terenurile se impart in patrate sau dreptunghiuri cu latura in dependenta de relief si se
construieste profilul longitudinal pe o directie a laturilor dreptunghiurilor, apoi tinind cont de
cotele de proiect initiale se construiesc profile longitudinale consecutive pe directiile
perpendiculare.
Metoda grafico-analitica consta in folosirea calculatoarelor si aparatajului matematic
complicat descrierii.
Este o reprezentare a reliefului cu ajutorul curbelor de relief exprimate in functie de ecuatia
matematica. Se foloseste rar din motiv de volum mare de informative initiala de descriere a
relifului in forma matematica.
Metoda curbelor rosii de nivel – este cea mai raspindita metoda, da posibilitate modificarii
relifului existent cu ajutorul liniei rosii de proiect, cu echidistanta curbelor de nivel existente mai
mare decit echidistanta de proiect. Fiind aplicate pe acelasi plan si aceeasi scara impreuna cu
curbele existente.
Curbele rosii de nivel vizual caracterizeaza gradul de modifiacare a reliefului existent, reesind
din scopul si cerintele de pastrare maximal posibila a formelor reliefului existent.
Aceasta conditie va fi satisfacuta atunci cind curbele de proiect vor fi maximal apropiate de
curbele existente. De obicei relieful este caracterizat cu curbe de nivel cu echidistanta destul de
mare cu scopul detalizarii proiectului este necesara micsorarea valorilor echidistantelor si se
recomanda:
Hnech=2.0 m => Hroșuech=0.5 m
Hnech=1.0 m => Hroșuech=0.2 m
Hnech=0.5 m => Hroșuech=0.1 m

H ech H
l1  il 
il L
L – distanţa între curbe
 ΔH – echidistanţa între curbe

B itr
l2  
2 il

Date initiale:
Drum principal:
Bcar1 = 15
Bcar2 = 7
Bgaz = 4
Btrot = 4.5
Hech = 0.2
Hbord1 = 0.1
Hbord2 = 0.2
Drum secundar:
Bcar1 = 14
Btrot = 3
Hech = 0.2
Hbord1 = 0.2
Calculele se fac pentru ambele drumuri. Iniţial pentru drumul principal, apoi pentru cel secundar.
Pentru drumul principal:
DH 34−31
𝑖= = = 0.0075
𝐿 395.76
Hech 0.2
𝑙1 = = = 26.384
𝑙1 0.0075
15 0.02
𝑙1𝑐𝑎𝑟 = ∗ = 19.78
2 0.0075
0.02
𝑙2𝑐𝑎𝑟 = 7 ∗ = 18.46
0.0075
0.005
𝑙𝑔𝑎𝑧 = 4 ∗ = 2.63
0.0075
0.2
𝑙𝑏𝑜𝑟𝑑2(𝑚𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑒) = = 26.384
0.0075
0.1
𝑙𝑏𝑜𝑟𝑑1(𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐) = = 13.192
0.0075
0.02
𝑙𝑡𝑟𝑜𝑡 = 4.5 ∗ = 11.8728
0.0075
 Pentru drumul secundar C-D
DH 35−31.2
𝑖= = = 0.0109
𝐿 347.91
Hech 0.2
𝑙1 = = = 18.31
𝑙1 0.0109
0.02
𝑙1𝑐𝑎𝑟 = 7/2 ∗ = 12.81
0.0109
0.2
𝑙𝑏𝑜𝑟𝑑2(𝑚𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑒) = = 18.31
0.0109
0.02
𝑙𝑡𝑟𝑜𝑡 = 3 ∗ = 5.493
0.0109

Pentru drumul secundar E-F

DH
𝑖= = 422.9 = 0.0094
𝐿
Hech 0.2
𝑙1 = = = 21.14
𝑙1 0.0094
0.02
𝑙1𝑐𝑎𝑟 = 7/2 ∗ = 14.80
0.0094
0.2
𝑙𝑏𝑜𝑟𝑑2(𝑚𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑒) = = 21.14
0.0094
0.02
𝑙𝑡𝑟𝑜𝑡 = 3 ∗ = 6.34
0.0094

Pe teren proiectăm curbele roşii în aşa fel ca să asigurăm scurgerea apei liber prin cartier,
organizînd-o pe drumuri şi împiedicînd acumularea ei în anumite locuri din cartier.
În spaţiile închise formate care ar putea duce la acumularea şi staţionarea apelor de
precipitaţie, cum ar fi curţile blocurilor locative, proiectăm năsîpiri speciale pentru schimbarea
cursului torentelor de apă pluvială.
La intersecţia drumurilor, curbele rosii le proiectăm în aşa fel pentru a asigura scurgerea
apei de precipitaţie pe drumul principal de pe intersecţie şi pentru a împiedica acumularea ei.
 Calculul cotei 0.000 a pardoselei parterului
Cotele rosii de proiect a cladirii se calculeaza identic dupa cotele rosii de proiect a terenului.
Cota 0.000 a pardoselei se calculeaza:
H0=Hrșmax+∆H, (m)
unde: ∆H =0.30…0.45 (de la cota terenului pina la cota pardoselei)
Dupa ce am calculate H0 trebuie de verificat inaltimea soclului sa nu depaeasca 1.80 m
Hmaxscl=H0-Hmin≤1,80 m.