1.

Stilul Eclectic in amenajarea de interior

Eclectism - Îmbinare a unor elemente luate din stiluri diferite sau din mijloacele personale de exprimare ale unor
artiști consacrați.

Termenul Eclectic defineste tendinta de a alege din diverse stiluri anumite elemente, care sunt considerate a fi cele
mai bune, reprezentatice sau pur si simplu preferate.

Eclectismul este foarte permisiv si la fel de greu de definit ca stil, tocmai pentru ca nu are propriile elemente
caracteristice, ci le imprumuta de la vecini.

Concret, amenajarile interioare in stilul Eclectic pot fi combinatii de la minimalism, clasicism, etc. , este un curent
generos care nu impune restrictii, in schimb e destul de riscant. In orice stil poti da gres foarte usor si poti trece pe
nesimtite granita dintre estetic si grotesc, dar mai ales in eclectism. Iar aceasta, tocmai pentru ca acest stil combina
elemente din genuri diferite si incearca sa le aduca in acelasi decor, sa creeze o peveste intre ele.

Paleta de culori – diversa. Insa, ca o regula generala, culorile neutre sunt folosite in special pentru crearea fundalului
si pentru piesele de mobilier de dimnesiuni mari, iar culorile mai indraznete, pentru accente si mici detalii. De astfel,
crearea de contraste reprezinta un element caracteristic al stilului Eclectic.

Cel mai des folosite culori: alb, crem, maro, gri si negru in contrast cu cele puternice.

Alegerea mobilierului tine de preferintele personale. Nu ezista o regula in combinarea elem de mobilier, astfel ca ele
pot fi clasice sau contemporane, sobre sau noncomformiste, apartinind unor stiluri total diferite. Texturile brute pot
fi combinate cu materiale fine si elegante iar elementele uzate pot fi alaturate obiectelor finisate, ce sunt combinate
intr-un mod neasteptat dar totsi logic.
 2. Stilul Art Nouveau

Stil ce apare catre sfarsitul sec XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea.

Primul stil cu adevarat original, ce nu se inspira din trecut, dar din lumea naturala.

Aceste stil este considerat “stil total”, deoarece si-a pus amprenta asupra tuturor artelor, de la arhitectura, design
interior, pana la moda, pictura, designul afiselor, etc. Este o noua miscare in arte, foarte repede cuprinde intreaga lume.

Constructiile arhitectului Antonio Gaudi etc. Mai multi arhitecti au dezvoltat stilul prin creatiile exterioare, arhitectura
interiorului, designul mobilierului asa ca Victor Horta, William Morris, Hector Guimard, Mackintosh etc.

Stilul Art Nouveau se intoarce la lumea naturala: - curbe alungite; - motive vegetale fiind o dominanta caracteristica,
alaturi de folosirea intensa a fierului forjat, sticlei colorate – vitralii, beton cu mazaicuri, etc.

S-au selectat catea dintre cele mai abstracte elemente ale rococoului – scoica, linii inspirate de la vita de vie, de la ierburi
marite la muguri florali (trandafiri, mac, etc.) de la formele nevertebratelor, a insectelor (fluturi, libelule) in special, la
curbele ce se regasesc in feline si pasari rapitoare, silueta feminina.
3. Aspectul psihofiziologic al culorilor asupra spatiului interior .
Culoarea reprezintă unul din elementele fundamentale ale existenţei umane. Ea este prezentă în viaţa şi activitatea
noastră, punându-şi amprenta pe tot ce ne înconjoară: de la culorile din interiorul locuinţei, la cele din exteriorul ei
(clădiri, străzi, magazine etc.).

De modul cum aceasta ne influenţează psihofiziologic, aducându-ne răceală sau căldură, bucurie sau tristeţe, linişte sau
agitaţie, depinde într-o foarte mare măsură liniştea noastră interioară şi gama trăirilor afective. Pentru toate acestea
culoarea a fost întotdeauna utilizată şi studiată. Culoarea este în acelaşi timp unul din factorii fundamentali ai dezvoltării
capacităţii creatoare a omului.

Fiecare culoare are efecte psihologice proprii, foarte diferite, in funcţie de individ, dar asemănătoare in majoritatea
cazurilor. Cele mai importante dintre aceste efecte sunt crearea unor iluzii cu privire la distanţă (depărtare sau
apropiere),temperatură (caldă sau rece) şi influenţă asupra dispoziţiei generale (calmare,deconectare nervoasă etc.).

Din punct de vedere al efectelor psihologice, cromatica culorilor se poate caracteriza astfel:

• culoarea este cu atat mai caldă cu cat se apropie de roşu şi cu atat mai rece, cu cat predomină albastrul;

• culorile inchise au efect depresiv, descurajant, negativ;

• culorile prea vii sunt obositoare;

• culorile deschise au efect stimulativ, vesel, pozitiv.

4.Sarcinile generale de amenajare a interiorului locuintelor in stil MODERN.
Stilul MODERN se afirma ca stil Modern International intre cele doua razboaie mondiale ,initial in Europa apoi si in Statele
Unite. Daca ne bazam pe denumire , “modern” adica “astazi” , interiorul de “aici si acum” . Dar intr-un sens mai larg ,stilul
modern este mai presus de toate , exact opusul stilului traditional classic si diferit de cel contemporan .

Accentul stilului se pune mai mult pe planele orizontale decit pe cele verticale . Stilul Modern are un accent puternic pe
linii si forme ( linii drepte, forme clare, un minim de accesorii si decoratiuni ).

Interioarele sunt spatii deschise (open-space-urile) scaldate in lumina naturala si foarte aerisite .Nu tolereaza inghesuiala
si haosul , iar fiecare element utilizat trebuie sa aiba o semnificatie si utilitate.

Are efectul unei arhitecturi reduse la beton, beton armat, otel cromat, lemn ,piatra naturala , linoleum din pluta, caramizi
din sticla cu geamuri mari cu deschidere spre natura.

Detaliile specifice sunt: tavanele inalte, caramida si piatra sunt lasate la vedere, ferestrele mari din sticla incadrate in
rame de metal ori caramizi de sticla , mobilierul de nivel jos axat pe linii orizontale, ocupa unul sau doi pereti ai
interiorului.

Spatiile de interior modern sunt mari,incapatoare, cu treceri libere ,putine usi aerate si minimaliste, cu multe aparate
tehnice .

Gama coloristica: nuante de alb si negru, colori pastelate de bej ,gri, sampanie,galben deschis, portocaliu, turcuaz, culori
mai puternice la accesorii.( Motto- Cu cit mai putin cu atit mai bine )
 5. Expresivitatea stilului de interior MINIMALIST.

Stilul minimalist se defineşte printr-un decor aerisit şi luminos, realizat din forme simple, geometrice, curate şi linii
drepte, care nu tolerează mobilierul masiv şi excesul de culori.

Culorile neutre în tonuri de gri, bej, verde, alb şi negru, combinaţii monocrome, nuanţele reci şi contrastul închis-
deschis, toate urmăresc crearea unei senzaţii de intimitate, relaxare, de amplificare şi aerisire a spaţiului.

Lumina este una dintre principalele aspecte ale minimalismului

Ferestrele, prin care ar trebui să pătrundă cât mai multă lumină naturală, foarte importantă în amenajarea minimalistă,
capătă o notă personală printr-o decorare adecvată. Se folosesc, în general, materiale cât mai transparente şi
deschise la culoare.

Mobilierul minimalist, practic, simplu, multifuncţional şi răsfirat, nu ar trebui să ocupe prea mult loc.Elementele
decorative, aproape absente, sunt de factură modernă, cu unele cu tendințe „avangardiste

6. Totalitatea elementelor ce caracterizează interiorul în stilul ART DECO.

Interioarele luxoase, opulente, ornamentele cu forme geometrice, stilizate şi îmbinate repetitiv, printurile vegetale
şi animale, simbolurile astrologice, formele abstracte, piesele de mobilier cu forme rotunjite, liniile orizontale, frânte
sau şerpuite, amestecul delicat de culori şi texturi, elementele împrumutate din cubism, neoclasic şi modernism.

Perioada Art Deco avea culori vibrante, bogate, care ieşeau în evidenţă, pe fundaluri neutre. Purpuriul bogat,
turcoazul, galbenul strălucitor, şi nuanţele calde de albastru-gri.

Include linii paralele, simetrice şi curbe mari, puternice, organizate după norme şi principii raţionale. Simetria este,
însă, una în contrast puternic cu cea din epoca precedentă a stilului Art Nouveau.

Liniile în zigzag, pătratele sau modelele care imită picturile cubiste, aspectul metalic, care oferă ideea de încăpere
futuristă, oglinzile în unghiuri drepte, toate sunt parte ale acestui stil.

Mobilă mare şi elegantă, liniile paralele evidenţiate, curbele pline de har şi semicercurile sunt cele mai comune
trăsături ale pieselor de mobilier.
 Piese de mobilier nou: masa pentru cafea . cocktail , barul pentru bauturi, scaune stilizate din plastic .

Accesorii: sculpture mici din bronz de colectie , obiecte din fier forjat-oameni dansiind , animale, ornament –linia in
spiral .

7.Ansamblul elementelor ce caracterizează interiorul în stilul POP-ART.

 Stil de senzatii tari, excentric,dynamic,atipic
 Postere multicolore cu idoli,eroi din comicsuri,reclame de alimente Cocacola, muzica jazz etc
 Lumini multicoloe, lampadare,lampi de diferite marimi(disocballuri)
 Culori puternice: galben ,verde, albastru,rosu,roz, Contraste de culori calde-reci
 Mobilier forme atipice(buze ,mar) cu captuseala voluminoasa
 Canapea in forma de buze, fotoliu in forma de brate ce te cuprinde, birou cu imprimeuri a portretului,
drapel englez si American
 Obiecte hand made si tehnica colajului papier mache
 Textile cu culori pestritate , imprimeuri cu portrete de oameni sau citate,accesorii din plastic, piele sau
metal
 Reinventarea mobile-----din teanc de ziare se obtine un scaun, din patfi dispusi circular—candelabre
 Forma ceasului curgator
8.Sarcini generale de formare și amenajare a interiorului pentru stilul HIGH TECH.
 Crearea interiorului cu simplitate sofisticata, spatii mari, luminoase
 Includerea tehnicilor si aplicatiilor performante in interior
 Suprafete mari din sticla, inovatii tehnice in mobilier, plante vii, acuarium
 Folosirea decoratiilor si elementelor ingineresti la vedere: scari rotunde, cabluri, tevi
 Incadrarea in mobilier a iluminarii artificiale
 Finisajele peretilor fara decor, tapet, sa fie suprafete netede in culori neutre sau tencuiala bruta a betonului
 Instalarea Inovatiilor in iluminarea artificiala:spoturi cilindrice conice, iluminare pe perimetru mobilierului,
corpuri asimetrice din tuburi de inox,LED
 Montare pereti falsi, paravane din sticla incorporate in rame
 Crearea unui spatiu unic de la living pina la baie(sau a unui interior asemanator navei cosmice)
 Usi glisante din sticla
 Folosire culori retinute, pastelate--- alb, negru, gri, bej de nisip. Accentul prin nuanta puternica fiind numai pe
unele parti a mobilierului
 Preconizarea unei Bucatarii compacte, de dimensiuni reduse, configuratii interesante dar dotata cu elemente
necesare
9. Expresivitatea stilistica POSTMODERNA in amenajarea interioara.

Postomodernismul este termenul de referinta aplicat in domeniul de arhitectura,

arta, literatura si cultura, in teoria critica, filosofie.

Dar totusi nemultumirile pentru stilul modern incepe la sfirsitul anilor 60.
Schimbarile ce erau inevitabile avand la baza mai multe publicatii ale arhitectilor,
precum (ca orice interior redus la forme geometrice pure, lipsea interiorul din
calitatea referitorare de valoarea istorica) – era un stil steril, rezumat la smobism
intelectual, -mai putin inseamna mai plictisitor.

Stilul postmodern respinge rationaismul si functionalismul - formei, ea poarta

caracterul decorativ in interior - nu si functiunea.

Se fac trimiteri la elementele stilurilor istorice dar si cele moderne. Ele sunt
grupate ptintr-o perspectiva plina de ironie groteasca, bizara, caricatuala,
fantastica, creand imagini eclectice atat in domeniul arhitecturiii de exterior cat si
de interior.

Postmodernismul accepta decoratiunea bogata si colorata, kiciul, luxul,

individualitatea, diversitatea materialelor naturale si artificiale.

Forma postmodernista are afinitati geometrice, animaliere, filme animate,

formele lego, etc.

Mobilierul ar trebui sa fie totusi folositor si functioanl, insa scopul major al

mobilierului artistic postmodern este sa adauge o nota de interes intr-un spatiu
interior prin tema, culoare sau forma.

Cauta sa obtina spatii confortabile petru trup, minte si suflet, prin imagine ce
transmit eneregie si emotie.

Respinge monocromia, rationalismul, functionalismul dar foloseste elemente ale

deconstructivismului.

In interior stilul se manifesta printr-o gama suculenta si contrastanta de forme,

culori si decoratiuni.

Peretii dintr-un interior postmodern se zugravesc in culori pure in diferite variatii.

Repetitia formei asemanatoare de diferite culori – pereti, scaune, trepte, coloane

– de diferite ordine din materiale naturale si artificiale - marmura, piatra, metal,
plastic, piele, textile etc.
10. Stiluri etnice. Caracteristica de amenajare interioara pentru stilul JAPONEZ.

Cultura si filosofia japoneza in designul spatiului de interior este definit prin

simplitate, linii clare, culori si elemente naturale.

Stilul japonez nu accepta elemnete straine este un stil minimalist, axat pe calitate
si nu cantitate.

Caracteristica - rafinament, armonie, deschidere catre natura, spre o gradina cu

ape, retinut si ordonat, nu contine multe elemente de decor, promoveaza
convetuirea intr-un spatiu in care formele se contopesc in el, piese de mobilier de
nivelul podelei, cele esentiale.

Materialelor naturale - lemn (bambus, artar, cedru), piatra, ceramica, hartie de

orez, matasea etc.

Culori - tonuri de maro, gri, nuante de verde.

Casa japoneza traditionala nu avea mobila fixa: paturi, mese inalte, dulapuri,
scaune,

Alimentele se serveau de pe mese foarte joase sau platouri tinute pe genunchi.

Locul scaunelor era tinut de pernele rotunde sau patrate confectionate din paie.
Se dormea pe saltele subtiri care se aduceau seara din debara in care se pastreaza
si alte obiecte, iar dinineata se depuneau la loc.

Zona de deservire a ceaiului este mai inalta, pe masa se afla un cet de ceai din
ceramica rosie sau ceramica neagra pictata.
Podelele - bambus si piatra sunt acoperite cu mici covorase.

Decorarea se obtine prin tiparele florale de culori mai vii, incorporate in ceramica
decorativa, evantaiuri, tesaturi, costumul national, paravane.

Peretii de interior si zonarea se obtine prin panouri confectionate din hartie de

orez pe un cadru din lemn, ce servesc drept usi si ferestre, alaturi de jaluzele din
bambus sau draperii japoneze.

Iluminatul – cat mai multa lumina naturala, divuza, translicida. Iar cea artificiala
se transmite prin lampioane din hartie de orez cele de tavan, podea sau masa in
culori pale sau calde, forme rotunde sau patrulatere.

Acceesorii mici fantani arteziene, amenajari florale din orhidee, crizanteme sau
mici copaci bonsai, paravane pliabile invelite in matase pictate cu diferite peisaje
ori scene din viata cotidiana, din lemn sau hartie de orez.
11.Individualitatea interioarelor amenajate in stilul Chinez
Interioarele amenajate in stil Chinez ,se deosebesc prin culori indraznete ,de baza fiind rosul.

Mobilierul si accesoriile sunt bogat ornamentate .

Piesele de mobilier sunt constructii cu forme masive si greoaie din lemn, pictat cu detalii
sculptate si suprafete lacuite sau impletite din bambus.

Accesoriile chinezesti se axeaza pe motive animale – dragoni si maimute,personaje mitologice

,lampioane colorate cu canafuri rosii.

Obiectele de valoare din portelan,vaze pictate cu modele complexe in alb si albastru sau
multicolore ,de dimensiuni mari decoreaza interioarele in stil chinez.

Feng Shui in designul chinezesc este o traditie straveche de amenajare a spatiului pentru a
obtine un mediu armonios ,astfel,ca proprietarii sa se bucure din plin de mobilierul (acesta
poseda energie pozitiva sau negativa ) aranjat cu meticulozitate si spatiul de locuit care transmite
sanatate ,iubire si fericire .

Interiorul poarta o impodobire grafica ce vine din cultura Zen a ornamentului calugarilor din
Tibet.

Cultura chinezeasca Yang si Yin este dependenta si armonia dintre : Yang –raul si Yin –binele
,noapte si zi ,barbat si femee cei care pun lucrurile in miscare .

Peretii sunt decorari cu tapet sau pictura –stampa chineza (peisaje,structuri florale ,vegetale
,pasari) citate ,panouri-grila . Un accent al stilului Chinez este grila chineza de culori inchise
,ce decoreaza geamul,usa ,mobilierul ,piesele de iluminat ,zonarea interiolului.

Lampi colorate de hirtie sau lampioane din lemn si pinza de forme patrulatere incorporate in
grila sau cilindrice ,ovale,de culori foarte vii,cu canafuri,pentru iluminarea zilnica si de sarbatori

.
12.Caracteristica de organizare si décor a interioarelor in stil Indian
In urma cotropirilor si colonizarii tinuturilor indiene s-au imprumutat multe elemente din alte culturi si popoare.

Casa indiana este o cladire etajata ,cu balcoane ,anexe si galerii deschise ,cu zone verzi si bazine acvatice ,in care
variaza miracolul culorilor ,mataselor bogat ornamentate ,sticla colorata ,piesele de iluminat ,mobilierul cu decor
specific indian ,dar si mirosul mirodeniilorspecifice indiene.

Poporul indian are o legatura speciala cu divinitatea,elementele carea sunt incorporate in designul interior prin
accesorii de statuete ale zeitatilor budiste dar si a animalelor considerate sacre :elefantul,vaca,sarpele,rozatoarele
,camila,calul,maimuta etc. De marimi impunatoare ,dar si clopotei care alunga spiritele rele.

Arhitectura spatiului interior in stil Indian este caracterizata de suprafete mari ,cu multe geamuri ,cu delimitari
ale arcadelor in stili indian ,decorate cu mozaicuri,placi de ceramica sau stofe mulicolore.

Predomina contrastele dintre albul imaculat si nuantele negrului si cele ciocolatii ale pieselor de mobilier.Pentru
pereti ,optionale sunt nuantele de albastru turcuaz.Galbenul portocaliu este un alt detaliu la care putem recurge
pentru un spatiu in stil indian.Iar la pardoseli –marmura,placi de ceramica ,granit ,dusumea (scindura).Stilul indian
este o combinatie de lux si luciu ,rafinament si bun gust pe linga simplicitate de linii si foame.

Varietatea de ornamente ,culori ,modele si texturi ,mobilier din lemn de esenta tare,moale si comod de nivel
jos;incrustat si sculptat ,traforat si impletit,decorat cu lacuri colorate ;metal forjat ,mozaicul bombeian,arca indiana
,narghileaua pe masa,toate reflecta spatiul de interior al stilului indian.

Mobilierul indian este de tip transformabil: usa si obloanele de la ferestre ,pot fi folosite ca masa sau scaun pe
timp de zi etc. Tot de la indieni vine tabureta cu picioare cioplite ,fotolii din bambus si salcie impletita.
Canapeaua ,fotolii,patul,taburetii cu suprafete moi si comod de nivel jos sunt decorate cu pernute multe ,in
culori variate ,cu detalii aurii.

Materiale reprezintative :lemnul dur ,fildesul ,perlele ,argintul ,alama,sculptura paunului si penele acestuia ,multe
plante vii .

Piesele de iluminat sunt variate: candelabre clasice cu cristale,veioze de masa ,dar si cele traditionale indiene din
sticla colorata cu ornamente de forma picaturii luminari etc.

Mozaicul acopera peretii ,podeaua ,piesele de iluminat ,mobilierul. Marmura falsa si adevarata este folosita la
pardoseli ,suprafetele meselor etc. Marmura falsa si adevarata este folosita la pardoseli ,suprafetele meselor etc.
Tacimurile si vaze din metale scumpe de argint ,bronz sunt decorate cu pietre pretioase .
 13.Ansamblul elementelor de design interior pentru stilul etnic AFRICAN.
Stilul african de interior este unul din safari, decorat in culori calde, folosind materiale
naturale asa ca : lemnul exotic : palmierul, abanosul, ratanul, bambusul, trestia, blanurile, coltii,
penele si pielicelele animalelor din jungla sau savana africana. Un stil unde nu exista granita
intre interior si exterior.
Interiorarele stilului african sunt zugravite in culori : maronii, galben saturat, auriu,
rosiatice sau ciocolatiu, in contrast cu alb si negru, culori ce amitesc de soarele torid al
desertului. Textilele sunt cu imprimeuri tribale, naive, cele cu animalul print.
Zonarea si decorarea interioarelor in stilul african se efectuiaza prin pinze sau bete de
bambus.
Podeaua se acopera cu rogojini impletite sau covorase mici, felinare invelite cu piele
multicolora.
In interiorul african accesoriile cele mai importante sunt : mastile rituale multicolore ( de
multe ori copiile acestora ), instrumentele muzicale , pielicelele de animale din tinut, vase
impletite din cultura Zulu, vase smaltuite din lut, lemn, sculpturi ale animalului print, a siluetelor
feminine Massai, plante vii, felinare, tablouri cu desen naiv.

14.Individualitatea designului interior pentru stilul etnic RUSTIC.

Stilul rustic este unul natural, strins legat de viata din mediul natural, acel adus din
salbaticie – o usa deschisa spre o lume din poveste, un vis din copilarie.
Arhitectura specifica rustica , indiferent de tara, presupune folosirea materialelor naturale
din zona in care se construieste – lemnul, piatra, lutul, atit la interior cit si la exterior.
Fiecare comuniune umana a dezvoltat un sistem arhitectural specific folosind aceste
resurse – fiind conserve forma lor naturala, astfel stilul rustic actual isi are radacinile in
arhitectura populara caracteristica fiecarei tari.
Arhitectura populara, rustica, naturala foloseste materiale de constructie naturale sau usor
realizabile , folosind resursele locative.
In zonele impadurite de munte se folosetse lemnul si piatra , iar in zonele de cimpie –
lutul si caramida ,lutul ars , lemnul. Forma acoperisului depinde de zona geografica si clima, dar
si de materialul constructiv. In zonele de munte acoperisul este inalt , cu pante abrupte , pentru a
permite apei sa scurga rapid.
In zonele de ses acoperisul este mai jos pentru a nu opune rezistenta vintului.
Interioarele sunt mici , intunecate, cu tavanul jos din grinzi nelucrate , decorat cu legaturi
de flori uscate si plante medicinale , cosuri impletite.
in camera familiala era un cuptor cu pat montat pe care dormea toata familia, pe salteaua
si pernele umplute cu paie.
Podeaua – pamint batut ori acoperit cu scindura lata patinata , piatra , acoperita cu paie , o
rogojina sau covoras lucrat manual , o blana.
Pinzele pentru vestimentatie , putinele draperii , husele de pat sunt prelucrate manual in
razboaie de tesut. Tacimurile de bucatarie , vasele de pastrare a produselor sau modelate din lut
si arse sau cioplite din lemn , metal.
 Paleta cromatica se inspira si ea din natura si este compusa din culori pamintii, precum
nuante de maro , verzui, bej, crem, galben-gri, caramiziu , tonuri rosiatice, dar se evita albul
imaculat.

15.Carasteristica de amenajare interioara pentru stilul Country si Provence

Country si Provence- doua stiluri de amenajare asemanatoare, care isi au originea la tara, Country( Anglia) cu nuante calde,
Provence(Franta) cu nuante reci. Interioarele country, provence trebuie sa transmita senzatia casei, vilei de vacanta.
Country

 Bogat in culori, texturi

 Pereti imbracati in piatra naturala, ginzi de lemn, pereti acoperiti cu taper cu motive florale sau imprimeu in dungi
multicolore
 Mobilier din lemn cu aspect nefinisat, canapele cu hse din petice de panza de dierite texturi si nuante
Provence

 Mai putin colorate, mizint pe accente

 Finisaje tipice provinciie franceze(caramida, pereti cu tencuiala crapati pe-alocuri, pardoseli din piatra naturala)
 Mozaic, fier forjat, multe perdele, pernute pastelate

Interioarele comfortabile, relaxante, cu o atmosfera primitoare, care evoca o gradina cu flori, care face conexiune dintre interior si
exterior prin varietatea elemntelor sale: lemn, piatra, fier forjat, finisate zugravite in alb, lambrisari din lemn natural prelucrat. Lemnul
este cel mai des vopsit in nuante de alb, fildes, vernil sau bleu pal, cu crapaturi, fisuri etc.
Elemente comune: grinzi din lemn ce decoreaza tavanele.
Influente: stil rustic, colonial, romanic.
Elemente specifice lucrate manual: covoare, broderii, produse impletite cu motive florale, paturi din lana sau din sintetic cu desen viu
colorat cusut din petice. Ornamentatie bogata: motive geometrice, vegetale, in dungi si carouri lucrate in culori vii.
Amplasare: aragaz si suprafata de gatit se amplaseaza la mijlocul interiorului.
Culoare face diferenta! Stilul Country foloseste in special culoarea lemnului, a pietrei naturale- nuante calde de maro si bej
(reprezinta caldura focului de la vatra, mancarii preparate). Mobilierul din lemn natural nevopsit de culoare maro. Textile si
decoratiuni- rosu, verde, albastru sau galben. Stilul Provence foloseste culori inspirate de culoarea marii, lavandei, maslinilor,
cimpurilor de floarea soarelui si a salviei. Se mai folosesc tonuri de gri si alb, dar mai rar.

16. Sarcinile generale de organizare si décor a interiorului locuintelor in stilul national Romanesc
Stilul romanesc este un stil rustic artizanal etnic, ce transmite ideea de natura, prin intermediul culorilor, materialellor, tesaturilor
folosite. El se manifesta prin arta populara a Basarabiei-mestesugaritul. Obiectele decorative artizanale specifice interioarelor
romanesti:

 Impletituri din paie de griu, orz, ovaz(palarii, posete, cosuri, suvenire, papusi, jucarii)
 Impletituri din salcie, papura( mese, fotolii, canapele)
 Suvenire nationale (papusi din textile in costume natioanale)
 Prosoape, broderii, costumul national, covorul, lancerul, paritarele moldovenesti;
 Olaritul, obiecte de uz casnic, ceramica decorativa

Influente: stil rustic, medieval, german Beidermeier

Elemente specifice:

 Lazi ptu pastrarea podoabelor, forecate in metal forjat

 Dulapuri, bufete pe picioare inalte cu incrustatii
 Mobilier de sezut(bancheta, banca fara speteaza)
 Mese mari extensibile si joase (forme dreptunghiulare, rotunde)
 Pereti varuiti sau zugraviti cu ornamentaii cromatice vegetale, acoperiti cu covoare, lancere, prosoape, obiecte artizanale
etc
 Ferestre din lemn cu incrustatii decorate cu prosoape
 Podea din scindura lata, slefuita apoi lacuita sau vopsita
 Tavan varuit si sustinut de grinzi din lemn prelucrat cu incrustatii sau vopsit
 Semineu- soba si cuptorul decorat cu placi din ceramica cu polite cu olite, farfurii, ulcioare din ceramica.

Culori: pereti albi, covoare negre, toate bogat ornamentate cu culori cromatic saturate.
17. Compoziţii coloristice aplicate în interior prin conceptul - teoria
coloristică „Timpurile anului”.
CULOAREA - calitatea, intensitatea, saturaţia, puritatea – este un factor deosebit în conceperea
formei.
Scopul principal al coloristicii este de a mări vizibilitatea, a modifica perceperea
formei, a sugera şi determina emoţii.
Conform teoriei coloristice “timpurile anului’’ se creează asociații după paleta coloristică a
anotimpurilor anului.
S-a stabilit că în fiecare anotimp domină câte o culoare din cele trei de bază: roșu,
galben albastru. Această culoare va domina cu nuanțele ei formând asociații cu celelalte
culori din spațiu.
 Primăvara – galben. Culorile vor fi nuanțate cu galben, având aspecte calde ușoare și
vesele.
 Vara – turcoaz (albastru-verzui), interioarele vor fi de nuanțe reci, elegante, pastelate cu
aspect proaspăt.
 Toamna – roșu – formând asociații calde, nuanțe saturate.
 Iarna – albastră în asociere cu alb și contraste tonale.
Conform acestei teorii, pentru încăperile orientate spre nord (zona rece) se recomandă
nuanțele calde iar cele orientate spre sud (zona aridă) – nuanțele reci
Totodată, este necesar de ținut cont de vârsta și temperamentul locatarilor.

18. Tendințe de amenajare interioară și coloristică pentru stilul

contemporan al anului 2018.
Culoarea anului 2018 este ULTRA VIOLET, un ton de culoare puternică, activă ce vorbește
despre eleganță complexă, opulență, dar și minimală în același timp. O altă tendință sunt
conceptele cromatice Far-Feched, Resourceful, Intensity, Intricacy,Technique.

 Far-Feched: culori calde cromatic complementare, de roșu, galben care fac trimitere la
culori exotice, de pământ, naturale ca și cele aparținând culturii africane.

 Resourceful: culori complementare care se referă la albastru, portocaliu, culori reci

combinate cu tonuri calde care să intensifice efectul wow.

 Intensity: un mix eclectic de culori care aduc un plus de forță, putere, rafinament totul
pornind de la un echilibru între negru și gold.

 Intricacy: culori de natură metalice definite ca “noile culori neutre”, cu contraste

subtile.

 Technique conține culori luminoase precum turcoaz, roșu și violet, ce se unesc

conceptual foarte bine cu alb sau culori strălucitoare.

 Nuanțele de verde smarald sau verde închis sunt încă în tendințe, sugerează uniunea cu
natura și fac trimitere la elemente și plante exotice.
19.Importanta iluminatului natural si efectele asupra spatiului interior.
Lumina are rolul de a influența percepția individului asupra unui spațiu și capacitatea de a
modifica dispoziția oamenilor. Aceasta te face să te simți relaxat și în siguranță în propria casă și
de aceea studiul iluminatului interior, atunci când vine vorba de amenajarea unei camere, este
absolut necesar.
Iluminatul îndeplinește sarcinile vizuale pentru un spațiu și completează din punct de vedere
estetic alegerea design-ului interior.

Există mai multe tipuri de iluminat, iar fiecare are un anumit scop.
Iluminatul natural vine bineînțeles de la spațiile vitrate (ferestre sau iluminatoare) și variază
în funcție de anotimp sau starea vremii. Gradul de intensitate și de strălucire poate fi diferit.
Atunci când proiectăm o casă, iar orientarea terenului ne obligă să poziționăm camera de zi sau
dormitoarele către nord, putem câștiga prin proiectarea unor suprafețe vitrate generoase.

Iluminatul general asigură o distribuție uniformă a luminii astfel încât să existe o iluminare
suficientă pentru a desfășura activități generale, cum ar fi discuțiile interactive sau curățenia.
Acest tip de iluminat este asigurat de sursa de lumină din plafon.

Iluminatul ambiental oferă o iluminare mai fină, o lumină discretă, ce se folosește pentru a da
atmosfera unui spațiu sau pentru a face trecerea dintre două încăperi. Acest tip de iluminat se
poate realiza cu ajutorul luminii indirecte, prin scafe, tavane false mai coborâte față de înălțimea
camerei.
Importanta iluminatului intr-un spatiu punctuală sau de accent oferă o lumină directă
concentrată asupra unor elemente arhitecturale sau decorative, asupra unui punct de interes
reprezentat de un tablou sau o statuie. Aceasta scoate în evidență un element din încăpere.
În funcție de cromatica și funcțiile unei camere, se folosește lumina caldă, neutră sau rece.

Lumina caldă se folosește în spațiile unde se dorește un nivel de iluminare scăzut, cum ar fi
dormitorul, iar cea rece în spațiile care necesită activități cu un grad sporit de concentrare -
birouri, blat de lucru, bucătărie etc...
Iluminatul reprezintă- utilizarea deliberată a luminii pentru a obține un efect practic sau estetic.

Iluminatul include utilizarea ambelor surse de lumină artificială ca lămpi și corpuri de iluminat,
precum și iluminarea naturala prin captarea lumina zilei. Lumina zilei (folosind ferestre,
luminatoare, sau rafturi deschise) este uneori folosit ca principală sursă de lumină în timpul zilei
în clădiri. Acest lucru poate economisi energie, în loc de a folosi iluminatul artificial, care
reprezintă o componentă majoră a consumului de energie în clădiri. Iluminarea corespunzătoare
poate îmbunătăți aspectul unei zone, avand efecte psihologice pozitive asupra ocupanților.

20.Importanta iluminatului artificial si efectele asupra spatiului interior.

In amenajarea unui spatiu interior sunt importante mai multe elemente:culoarea, mobilierul,
cerintele stilului, dar si iluminarea naturala si artificiala. Lumina este unul dintre cei mai
importanti factori si forma de expresie a gustului pentru frumos.
Iluminarea necesita o mare atentie, cu ajutorul acesteia se pune in valoare un interior sau
zonele acestuia, insa utilizarea nechibziuta duce la distrugerea unui décor.
Motto: “Orice locuinta traieste prin lumina, atit naturala cit si artificiala”
Este necesar de creat spatii care sa profite atit de lumina cit si de umbra in functie de nivelul de
insorire, de temperature specifice fiecarui anotimp. Ca o completare si extindere a luminii natural
in interior , lumina artificiala are ca scop de a pune in evidenta orice loc din incapere, echilibru
dintre iluminat natural sic el artificial.
Exista 3 tipuri de iluminat artificial in interior:
* lumina de centru-amplasata la mijlocul interiorului, ce distribuie uniform lumina, asemanata
cu iluminarea naturala, o lamp ape tavan sau plafoniera, iar daca iteriorul ne permite poate
gazdui si un candelabru.
*lumina locala- corpuri de iluminat suplimentare pt unele activitatica: cititul, gatitul bucatelor,
pe noptiera, birou etc.
*lumina decorativa-lumina folosita pentru a scoate in evidenta un anumit obiect de arta sau
element arhitectoral, o zona, cu amplasarea suportului de iluminat in diferite pozitii, de diferite
forme si culori. Din acesta categorie fac parte surse de luminat in miscare-globurile decorative
din bucati de sticla, focul din semineu, lumina luminarilor etc.
Pentru obtinerea unui iluminat placut intr-un interior se folosesc cele 3 tipuriu de iluminat
in combinatie.
Piese de iluminat:
Exista mai multe tipuri de becuri pt iluminarea interiorului:
*becuri cu incandescenta-pot dura aproximativ 1000 ore, un bec mai puternic ilumineaza mai
puternic decit mai mult becuri slabe grpate. Culoarea luminii emise estea asemenea cu cea
naturala. Piesele au forme sferice transparente, mata, colorata, de diverse variatii-15,25,150W.

*lampi fluroscente-au o lumina acoperita de tonalitatea naturala, cel mai des de culoare alba
care necesita o acoperire a luminii directe a piesei sau utilizarea unor suporturi suplimentare
colorate
O lampa fluroscenta da o lumina de 3-ori mai mare decit becuri cu incandescenta, activeaza timp
de 7 ani, nu se incalzesc, de forme sferice tubulare, decorative.

*becuri cu halogen- sunt mai noi ca celelalte, emit o lumina dura, alba, actionind asupra
culorilor din interior astfel, incit devin mai intense. Sunt destinate unei rezistente mai mari fata
de celelalte 2 tipuri, insa sunt afectate de praf, uleiuri, trebuie schimbate cu manusi, ce incalzesc
foarte tare.
*banda led-este diode emitatoare de lumina, folosita cel mai des in decorul unei zone, de o
singura culoare sau diferite.

Conditiile necesare pt un iluminat de calitate:

-o lampa nu trebuie amplasata in cimpul visual
-cu ajutorul mai multor tipuri vom evita contrastele excesive dintre lumina si umbra
-cu cit peretii au culori mai inchise cu atit iluminatul va fi mi puternic
-suprafetele prea stralucitoare a tavanului, biroului, peretilor, deranjeaza prin reflectii
-lampile trebuie schimbate la timp, sterse de praf pt a nu diminua luminozitatea difuzata.

Lumina din living- repr. Elemental cel mai important al locuintei, intensitatea acesteia trebuie
adaptata la stilul interiorului, solicitat de proprietar. Se apeleaza la toate tipurile de iluminat, dar
elemental cheie este un candelabru.
Bucatarie –are nevoie de un punct lumins central si de altele locale deasupra mesei din zona
sufrageriei, ce coboara aproape de acesata in zona de lucru , toate organizate cu piese de iluminat
fara a bate direct.
Camera de baie-un punct luminous deasupra cazii, altui deasupra oglinzii si altele 2 de o parte
si de alta a acesteia.
Dormitorul- are nevoie de un iluminat cald si calm in combinatie cu lumini slabe locale creind o
stare relaxanta
Camera copiilor- ei sunt cei ce descopera lumina si lumina prin joaca deaceea piesele de
iluminat cu motive din desene animate, povesti sunt bienvenite in interiorul copiilor, dar trebuie
ferrite din fata copiilor sa nu puna mina , sa nu le atinga , sau sa se joace cu acestea sau sa
corespunbda cerintelor impuse.
Sursa principal de lumina este cea din centru ce reflecta uniform tot interiorul, pe linga cel
decorative si zonal.Scolarul are nevoie de o lampa de masa sau de perete etc.
Corpurile de iluminat sunt unul dintre factorii de expresie a gustului frumos, ele nu exercita
doar functia de de vizualizare pet imp de noapte dar si accesorii ale decorului in interioarele
contemporane.
21. Influenta utilizarii in amenajare si decor cu oglinzi asupra spatiului
interiorului.
Efectul major pe care oglinda il ofera interiorului este acela de a conferi sentimentul de amploare si
dinamica in spatiu. Incaperile mici si plictisitoare pot capata o noua infatisare devenind luminoase,
aerate si spatioase prin simpla pozitionare a oglinzilor in interior. Intr-un spatiu relativ mic, cum ar fi un
hol sau dresing, oglinda dubleaza la propriu profunzimea imaginii.

In cazul amplasarii in mijlocul interiorului a unui stilp nedorit, oglinda are capacitatea de ai diminua
prezenta prin placarea cu oglinzi mari si mici.

Inramata sau simpla, patrata, rotunda sau ovala- oglinda –poate fi amplasata in orice colt al casei, cat si
pe masa, tavan, se potriveste oricarui stil decorativ de la cel romanic la high tech, depinde de solicitarea
fiecaruia.

22. Factorii importanti de organizare interioara ce definesc interiorul pentru

stilul LOFT
Loft este trecerea de la spatii industriale la apartamente generoase.

-este un plan deschis (open-space), cu tavane inalte, ferestrele uriase ce ocupa cate un zid intreg, pentru
o luminiozitate maxima si spatiile mari, fara prea multi pereti despartirori-doar in dormitor si baie, stil cu
caracter industrial.

Deviza stilului LOFT „Cu cat mai simplu cu atat mai bine, democratie in toate formele sale!”

Libertatea gandirii, libertatea ideologiei, libertatea in tot – asa este exprimat interiorul unui apartament
in stil LOFT.

Posibilitatea de a combina noul cu vehciul, materiale brute si nefinisate cu materiale high-tech...

Interiorul acestui stil contine atat pereti nefinisati de beton sau caramida aparenta, pardoseala din
scanduri de lemn in combinatie cu cele mai noi tehnologii sau mobilier tapitat din piele sau textile
clasice.

Stilul LOFT pasteaza elemente de structura originale din cladire:

-stilpi, podele de lemn sau beton

- pereti fara finisaje din beton, caramida, piatra, schandura

-grinzi la fel din lemn neprelucrat sau grinzi din beton cu tavi

23. Stilul Etnic

Concepția de "stil etnic" poate fi adesea asociată cu exotica.

Mulți oameni cred în mod greșit că aici pot fi folosite numai statui africane sau elemente specifice
japoneze.

De fapt, stilul etnic interior înseamnă crearea unui interior cu o amprenta națională a oricarei
culturi.

Stilul interior etnic dau un caracter național clar exprimat pentru întregul interior și "ne ghidează"
la vechile tradiții populare.

Stilul etnic pare mai mult ca o stilizare ușoară a principalelor caracteristici ale casei naționale
tradiționale.

Un astfel de interior poate fi creat doar cu tehnici de decorare, folosind accesorii nationale tarii
alese.

Cel mai frecvent, nu necesită stilizarea completă a peretelui, podelei și tavanului.

24. Natura si conditiile urbanistice ca baza de formare a interiorului.

Orientarea locuinte

- Urmareste expunerea corespunzatoare la lumina soarelui pentru a permite radiatiei solare sa

patrunda in interiorul camerelor. IN orientare se va tine cont de clima regiunii in care este
amplasata locuinta.

In zona temperata, orientarea optima este spre directia sud sau sud-est. Amplasarea spre nord nu
permite patrunderea directa a luminii solare in locuinta, orientarea spre vest supraincalzeste, iar
amplasarea spre est expune locuinta la vanturile reci din perioada iernii.

De obicei, o camera trebuie sa fie expusa direct luminii solare cel putin 1 ora in timpul iernii. Aceste
orientari sunt indicate pentru dormitor, camera de zi sau incaperile in care stau copii. Cu cat nr de
incaperi dintr-o locuinta este mai redus, cu atat orientarea lor va fi mai usoara si mai buna.

Confort termic

Confortul termic in locuinta este probabil cea mai importanta caracteristica ce trebuie asigurata, pentru
ca intre organism si mediul extern sa nu fie variatii importante de t. Se considera confort termic optim
situata in care organismul isi regleaza temperatura cu consum minim de energie. Conditiile mediu din
spatiul inchis sunt determinate de proprietatile fizice ale aerului (temperatura, umeditate), de surse de
radiatie calorica, de temperatura peretilor si a obiectelor din jur. Toate acestea actioneaza complex
formand microclimatul incaperii.

Iluminarea incorecta pot duce la imbolnaviri, si anume:

- Lipsa radiatiilor luminoase si ultraviolete creaza conditii prielnice pentru bolile respiratorii sau
infectioase cu transmitere aeriana, soarele fiind un element esential in crestere si dezvoltare.
- Umezeala si frigul
 - Lipsa dotarilor igienico- sanitare. In prezent, multe locuinte nu sunt racordate la reteaua de apa
potabila, nu au sisteme de canalizare, iar baia sau wc-ul inca sunt amplasate in curte, de obicei,
la cativa metri de fantana.

Spatiile si nivelul de iluminare necesar:

- Camera de zi, camera copiilor, bucatarie, sufragerie – 50%

- Dormitor – 30%
- Grup sanitar – 20%
- Anexe, camara – 10%

25.Psihologia si fiziologia de asimilare a interiorului de catre om.

Psihicul uman este un mecanism delicat, a cărui muncă depinde în mod direct de factorii care ne înconjoară -
sunete, obiecte, forme, culori ..

Designul psihologic al interiorului constă în dezvoltarea unui astfel de interior care să poată satisface psihologic
caracteristicile și nevoile individului (copil, familie) sau să fie utilizat în diferite tipuri de spații, în conformitate cu
anumite obiective.
Varietatea structurilor înconjurătoare este determinată pe baza a 4 sisteme de bază ale percepției umane,
care, într-un fel sau altul, determină cursului proceselor fiziologice și psihologice:

1) - Visual (influenteaza: culoarea, forma, liniile). Percepția vizuală este unul dintre cei mai puternici factori în
dezvoltarea psihicului uman. În primele ore ale vieții, copilul începe să exploreze lumea, bazata pe senzațiile și
impresiile sale vizuale. Orice imagine vizuală pătrunde în conștiința unei persoane, lăsând o experiență, formând
baza pentru dezvoltarea ulterioară.
Culoarea, forma, liniile și textura obiectului sau spațiului perceput au o mare influență asupra caracteristicilor
psihologice, precum formarea conștiinței, dispozitiei, atenția, memoria și altele.
* Simetria –se asimileaza mai usor decat asimetriia , de catre ochiul uman.

2)- Tactil (influenteaza: forma, textura) Senzatiile tactile sunt, de asemenea, un factor foarte important în
dezvoltarea psihicului uman, a bazei emotionale, a viziunii asupra lumii, în special în stadiile incipiente ale
dezvoltării. Cu ce forme și texturi o persoană interacționează, exploatind lumea din jurul lui, poate depinde de
calitățile personale și de caracteristicile fizice pe care le va deține în viitor.
De exemplu, pentru o persoană nervoasă și agresivă sau un copil hiperactiv și dezechilibrat, cele mai favorabile
sunt formele rotunjite și textura moale. Și pentru o persoană neemoțională, inhibată sau un copil lent, inactiv,-
forme unghiulare, suprafețe neuniforme și aspre, care prin nivelul tactil pot excita sistemul nervos.

3) - auditiv (influenteaza: zgomotul, sunetul, muzică) Tempoul, ritmul, tonalitatea, frecvența sunetelor și melodiile
din spațiul din jur - toate acestea au un impact necondiționat asupra psihologiei omului.
Prin urmare, nu trebuie să uitați niciodată de acompaniamentul sonor al interiorului dvs.: diverse melodii, zgomote
naturale, obiecte esoterice care fac sunete - toate acestea vă vor ajuta să creați atmosfera și dispoziția potrivită.

4) - Olfactiv (influenteaza : mirosul).

Diferitele mirosuri joacă, de asemenea, un rol în formarea dispoziției și a stării emoționale
Există o mulțime de mirosuri diferite care pot provoca bucurie și euforie, sau invers, pot calma și relaxa, unele
mirosuri ridică pofta de mâncare, altele ajută să adormi repede, alții ridică tonusul fizic etc.

Este important a tinem cont si de temperamental individului ,el poate fi :

 1. Coleric- (Puternic, Agresiv, Insensibil, Energic)
2. Sangvinic- (Sociabil și deschis, Neatent,Împrăștiat și neorganizat, Voios, vesel și fără grijă.)
Interior --aspectul cit mai flexibil și spațiile deschise,extinse. Culorile calde și luminoase sunt optime, de exemplu,
nuanțe moi de portocaliu și galben.

3. Melancolic- (Îngrijorat și emotiv, Creativ, Conștiincios și perfectionist, Capricios, gânditor și sensibil.)

4. Flegmatic - (Calm, Cu tact și diplomaţie, Politicos, amabil, liniștit, Flexibil.)
Paleta coloristica este dominată de tonuri pastelate și tonuri întunecate. Dacă permiteți reprezentanților fiecăruia
dintre aceste tipuri psihologice să-si aranjeze locuinta proprie dupa gust, atunci casa flegmaticului va arăta ca un
magazin de antichități și casa melancolicului - cu atelierul unui pictor.

26. Proiectarea spatiului interior al edificiilor ca sisteme.

27. Constructiile ca mijloc de amenajare a spatiului

Când s’a născut, în epoca neolitică, ideia de locuință, nevoia care a îndemnat pe om să
construiască, a fost exclusiv aceea de a se adăposti contra intemperiilor.
Locuința preistorică, rolul celei dintâi realizări constructive, se compunea dintr’o singură
încăpere de formă mai degrabă neregulată și era, în parte, săpată în pământ. Cu cât însă gradul de
civilizaţie al popoarelor a crescut cu atât și felul lor de viață s’a schimbat. Ca o consecință,
planul locuinţei primitive, rudimentară și lipsită cu totul de confort, s’a modificat și s’a
amplificat așa fel ca să poată satisface pe deplin cerințele noi și din ce în ce mai rafinate ale
vieții.
O locuință poate să fie sau independentă, pentru un individ ori o familie, așa cum a fost la
început, sau înglobată în blocuri de apartamente, așa cum o găsim câte odată începând din epoca
Renașterii încoace și foarte des, astăzi, în toate orașele mari din lume.
Esențialul în compunerea unui plan de locuință stă în gruparea pieselor cerute de program într’un
tot armonic și practic, precum și în completarea pieselor cu toate accesoriile capabile să
satisfacă, în mod lesnicios și perfect, cerințele de higienă și confort: băi, apă curentă, canal,
aerisit, încălzit, luminat.
A face arhitectură nu însemnează însă a ne limita numai la îndeplinirea acestor cerințe practice.
O construcţie nu poate fi operă de arhitectură sau design dacă nu satisface în acelaș timp și
rațiunea și ochiul. Lucrul acesta nu poate să fie realizat, dacă se neglijează celelalte elemente
care, ca și cel practic, fac parte integrantă dintr’o operă arhitectonică.
Concluzie: Elementul practic reprezintă cerințele pozitive ale programului, scopul însăși al
clădirii. El constitue rațiunea de a fi a compoziției arhitectonice. Elementul tehnic este
construcția în sine, care reprezintă totalitatea mijloacelor cu care se poate realiza compoziția
arhitectonică; iar elementul estetic este arta de a proporționa și înfrumuseța edificiul, adică arta
de a-i da expresie atât în interior, cât și în exterior. Toate acestea reprezinta amenajarea spatiului
cu ajutorul constructiilor.