Tema 1. Definiia noiunii stil. Date preliminarii despre stiluri.

Arta este strns legat de factorii istorici, sociali, geografici, climaterici, de condiiile naturale, ornduirea social, nivelul de dezvoltare al forelor de producie, materialele constructive locale, uneltele i procedeiele tehnice ale epocii, ideologia, modul de gndire estetic, idealul estetic caracteristic unei anumite perioade de dezvoltare a civilizaiei, specificul istoric i naional al poporului. Arta reflect ideologia societii i idealul ei estetic. n diferite perioade istorice arta a avut un coninut diferit. De-a lungul timpurilor s-au format diferite stiluri artistice. Istoia culturii ne-a lsat motenire un ogat spectru de o iecte uzuale, de o iecte de interior. !ealizate prin fantezia artistului ele au preluat din formele, proporiile, ornamentica stilurilor , ce s-au perindat de-a lungul istoriei. "oiunea #stil$ provine de la cuvntul latin stylus - condei de metal, os, lemn, ascuit la un capt i turtit la cellalt, cu a%utorul cruia &n antichitate se scria pe t lie de cear. De la acest cuvnt latin a provenit i cuvntul #stilou$ ' toc cu rezervor. n lingvistic, literatur noiunea #stil$se utilizeaz &n sensul diferitor sisteme de lim a%, voca ular ( stil oficial, stil usual. )tilul comunicii scrise. )tilul comunicrii orale. n art de asemenea se utilizeaz noiunea stil- sistem de procedee i mijloace artistice, format istoricete i condiionat de unitatea unui coninut ideologic.*+),, vol. , p.-./0 *1nitatea coninutului social-istoric condiioneaz,apreciaz unitatea principiilor, mi%loacelor artistice0. 2rin noiunea #stil $ sunt marcate( - mari epoci, perioade istorice &n dezvoltarea artei *stilul romanic, gotic, renascentist, aroc, clasicist, romantic .a.0 - trsturi caracteristice ale artei unui popor *#silul %aponez$, #stilul egiptean$, .a. 0 - trsturi caracteristice timpului, &n care au veuit diverse personaliti *#stilul 3udovic al 4I5$0 - trsturi carateristice unori curente artistice *stilul modern0 - trsturi caracteristice unui gen artistic *stilul romanlui englez0 trsturi caracteristice ale unui autor anumit, maniera individual de creaie a unor mari artiti *stilul lui !em randt, 2u6in, +minescu, .a. 0 2rincipalele stiluri artistice s-a manifestat &n arhitectur, pictur, sculptur, interior, design, muzic, teatru etc. Stilul arhitectural se apreciaz prin totalitatea principiilor constructive ale unei epoci, ce se manifest &n particularitile funcionale, tehnice, estetice, materialele de construcie, legile de compoziie volumetric, decorarea faadelor i a interiorului. 2rincipalele stiluri artistice sunt( clasicul elin, izantinul, romanicul, goticul, renesansul, arocul, rococoul, clasicismul, ampirul, neoclasicismul, modernul, modernismul, constructivismul.

2.2.1. Stilul antic grec

Cultura Greciei antice a lsat urme adnci asupra ntregii culturi europene, constituind (chiar i n zilele noastre) una din importantele surse de inspiraie artistic, organizatoric, filozofic etc Activitatea spiritual n Grecia antic era atri utul celor ogai, fr a fi interzis sclavilor! "rin modul de gndire i organizare viaa era modest, simpl, auster i so r, caracteristici care s-au impus i n modul de amena#are i decorare a locuinelor, nee$istnd mari deose iri ntre casele ogailor i sracilor! %n schim lcaurile nchinate zeilor nglo au tot ce spiritul uman reuise s realizeze, construciile fiind caracterizate prin forme i proprieti deose ite %n general, n mo ila destul de auster utilizat de grecii antici se regsesc elementele constructive i ornamentale specifice construciilor! "iese de mo ilier nu s-au pstrat, dar se poate realiza o imagine destul de e$act dup reprezentrile n relief, picturi i elementele din ceramic! %n construcie se folosea lemnul de paltin, cedru, mslin, palmier i nuc! %n general, lemnul utilizai! n construcie era colorat, dominante f i i n d culorile& al astru, gal en, rou, roz i run deschis! 'rnamentele concepute de grecii antici constituie, de fapt, aza ornamenticii europene, acoperind un domeniu foarte larg, pornind de la crestturi, trecnd prin asorelief i a#ungnd la ornamentele ronde- osse! %n general, ornamentele n relief snt cele dominante, fr a le negli#a pe cele plane, realizate prin pictur! 'rnamentele vegetale, animale i corpul uman au stat n centrul inspiraiei marilor artiti! (runza de acantus (fig, )!*,#), de laur, precum i crengile cu frunze de mslin au constituit aza ornamentelor vegetale, realizndu-se o reproducere fidel sau stilizat (fig! )!*, k) i simplificat su forma palmetelor (fig! )!*, +)!, 'ameni ai e$pansiunii pe mare, grecii au sim olizat freamtul ei prin meandre (fig! )!*, m) sau prin forme stilizate ale valurilor (fig! )!*, n). (igura i corpul uman au constituit, de asemenea, surs principal de inspiraie a creatorilor de ornamente! "iesele de mo il specifice stilului antic grec snt multe, prezentnd o diversitate de forme i soluii constructive! Lada (fig- )!*, a), conceput n diferite mrimi i forme, ndeplinea funciunea de depozitare a vestimentaiei, armelor precum i pentru edere i odihn!! .ra ogat ornamentat i viu colorat! Patul. (fig! )!*, f, g) avea funciuni multiple (odihn, citit, scris, servit! masa, primire de oaspei etc/), fiind nalt cu picioare n form de coloan cu capitel, legate prin cadru dreptunghiular i acoperite cu saltea care se rs-frngea peste cele dou capete! 0e foloseau perne decorative i cuverturi de acoperire! Taburetul (fig! )!*, e, i) se realiza n construcie fi$ sau pliant i era folosit, n general, pentru a uura urcarea n pat! Mesele (fig! )!*, h) realizate cu trei i patru picioare, fiind aezate n apropierea paturilor, aveau form dreptunghiular, ptrat sau rotund! Scaunele i jilurile (fig! )!*, , c, d) aveau n vedere realizarea unor poziii de oadihn ale corpului uman i n acelai timp i de a impune respect i mreie! "icioarele scaunelor i #ilurilor se terminau, n ma#oritatea cazurilor, cu forme de picioare de animale sau erau de forma coloanelor! (ormele constructive ale paturilor, meselor, scaunelor, #ilurilor i ta uretelor se pstreaz pn n zilele noastre datorit ergonomicitii i funcionalitii lor! 2.2.2. Stilul antic roman

1mperiul roman, prin ntinderea i puterea sa economic, a constituit cea mai mare putere a lumii antice! "rin educaie, romanii erau oameni ai armelor, care-i petreceau mult din vi a n campanii, pe cmpuri de lupt etc, motiv pentru care nu aveau timp s se ocupe de elemente care ar fi putut nfrumusea viaa! 2up cucerirea Greciei, cnd au luat contact cu o civilizaie care atinsese un rafinament deose it, romanii au vrut s depeasc tot ce antichitatea greac realizase pn atunci! 1nspiraia i meterii, care tre uiau s realizeze tot ce 3oma i-a propus, erau din Grecia, motiv pentru care influena artei greceti n imperiul roman este puternic implementat! 0tpni de sclavi, deintori ai unor ogii imense o inute prin cuceriri, romanii vor s-i prezinte superioritatea i prin cas, mo il i vestimentaie! 0e a#unge astfel la o dezvoltare rapid a construciilor, la atingerea unui rafinament deose it n decorarea i amena#area interioarelor, mna de lucru fiind foarte ieftin! Astfel, romanii realizeaz trecerea de la acei oameni practici ai vremurilor de nceput la o via sedentar de lu$ i huzur! 4recerea de la viaa de campanie la viaa sedentar a dus la dezvoltarea activitilor de e$ecuie a mo ilierului, ca o necesitate a amena#rii caselor i a edificiilor! 5o ila stilului antic roman este inspirat n mare! parte din arhitectura construciilor, adaptat funciunilor simple de edere i odihn, aa nct s asigure ma$imum de comoditate i confort! 3egistrul ornamental al mo ilierului este preluat din construcii, reg-sinduse influenele greceti! 0tructura eterogen a mo ilei era rezultatul utilizrii diferitelor materiale, ca rezultat al perfecionrii uneltelor i tehnicilor de lucru (romanii folosesc ca tehnici de lucru ferestruirea, rindeluirea, strun#irea, urghierea, realizarea furnirelor i furniruirea suprafeelor, colorarea i lustruirea lemnului etc)! 'rnamentele de pe mo ilierul roman snt preluate de la greci, dezvoltate i m ogite dup gustul celor care-* utilizau i adaptate tehnicilor folosite de meterii e$ecutani! (runza de acantus a grecilor este preluat i transformat (fig! )!), j), a#ungindu-se la un ornament complet diferit, specific romanilor! .lementele strun#ite utilizate ca picioare i pentru paturi, ta urete, scaune snt dominante! 2e asemenea, sculpturile ronde- osse (fig! )!), g), care reprezint animale sau corpul uman, domin n construcia meselor, #ilurilor, impunnd prin perfeciunea e$ecuiei i dimensiuni! "entru prima dat apare piciorul de cprioar n construcia meselor (fig! )!), b), form care va constitui elementul dominant al arocului! 'rnamentele vegetale su form de ghirlande, lu#eri, cornuri de a unden, rozete snt des utilizate att pentru decorarea interioarelor (a pereilor) ct i a mo ilierului! "rin folosirea rindelelor cu cuite profilate romanii reuesc s realizeze elemente de ancadrament care #oac un rol important n delimitarea spaiului decorat i evidenierea pregnant a ornamentului de pe suprafeele plane! Cunosctori ai tehnicii de cur are a lemnului, romanii realizeaz elemente spaiale n construcia mo ilei (fig! )!), e), de mare efect estetic! 5o ila stilului antic roman cuprinde piese diverse! Taburetul (fig! )!), f, h), lucrat din lemn n com inaie cu ronzul, avea ezutul tapiat sau acoperit cu lnuri! "icioarele, e$ecutate prin strun#ire, realizau o construcie fi$ sau pliant (cele de campanie)!

Fotoliul, e$ecutat su form de tron pentru cazul utilizrii n cldiri oficiale, sau mai simplu (fig! )!), e), pentru locuine, era puternic decorat cu ornamente sculptate sau realizate prin ncrustaie! Patul si bncile (fig! )!), c, i, k), utilizate pentru odihna i luat masa, snt acoperite cu saltele i cuverturi! 6inia constructiva asigura o elegana deose it! 2ecorarea se realizeaz prin sculptur, incrustaie i colorare a lemnului, aurire! Mesele, de forme i construcii diferite (fig! )!), a, b d),snt e$ecutate numai din lemn sau in com inaie cu marmura! "icioarele dein ponderea n ornamentare prin form sau sculpturi ronde- osse! %n general, picioarele se termin cu gheare de leu sau copite! ula!ul, si!etul si lada erau piese de mo il cu rol de depozitare a m rcmintei, armelor si tezaurului familiei! 7neori snt puin ornamentate sau chiar lipsite de ornamente, iar alteori snt e$agerat ornamentate! 5aterialele principale utilizate in construcie au fost marmura, ronzul si lemnul (nuc, tuia, frasin, paltin, ulm) - iar sticla, fildeul, agaua, pietrele semipreioase, aurul ca materiale de decorare prin ncrustaie, placare sau acoperire! Stilul bizantin Lumea obiectelor n perioada Imperiului Bizantin, care avnd o dinuire de peste 1000 de ani (sf.sec.IV nc.sec.!V", poart un pronun#at caracter reli$ios. %tilul bizantin, asimilnd trsturi ale culturii e$iptene &i $reco'romane, s'a rspndit n Balcani, (sia, )usia, &i a avut o influien# decisiv asupra stilului cult romnesc* n ar+itectur, interioare, dar mai cu seam n mobilierul bisericesc. Interioarele, coloanele din interior &i pardoseala erau acoperite cu plci din marmur colorat, oni,, sticl. -elebrele panouri murale &i de pe tavan erau interpretate n te+nic de mozaic din diferite pietre semipre#ioase, ca a$atul, lazurita, cristalul montan etc. Licrind misterios n lumina lumnrilor ele creau o atmosfer cu adevrat divin. .obilierul avea forme masive, $reoaie &i sobre, cu linii &i suprafe#e drepte, cu elemente constructive simple. /reocuparea principal a constuctorilor era concentrat asupra aspectului ornamental decorativ caracteristica de baz a mobilierului bizantin. Varietatea func#ional a mobilierului era redus. .a0oritatea obiectelor de mobilier erau piese corespunztoare cerin#elor oficiale &i biserice&ti* msu#e cu un picior, lzi, bnci, taburete cu picioare n 1,2, scaune cu sptarul drept, fr curburi &i nclina#ie, nalt sau foarte nalt3 0il#uri biserice&ti sau oficiale cu bra#e n form de panouri dreptun$+iulare, picioare masive, cu sec#iune dreptun$+iular, uneori sculptate cu lab &i cap de leu. 4rnamenta#ia mobilierului bizantin era una dintre cele mai bo$ate, fiind aplicat uniform &i abundent pe ntrea$a suprafa# a tuturor panourilor, tbliilor &i fe#elor obiectelor de mobil. 4rnamenta#ia se realiza prin sculptur cu relieful mic, pictur &i mozaic. 5ecora#iunile sculptate cu ornamente $eometrice &i ve$etale frunz de acant, palmete, rozete n form de cruce &.a. erau deseori aurite, iar pu#inele spa#ii libere vopsite n albastru sau ro&u. 6ncrcate cu desora#iuni ornamentale uneori diferitele 0il#uri'tron (de e,., din catedrala %f,%ofia din -onstantinopol" erau incrustate cu aur, filde& &i alte metale pre#ioase. Stilul romanic

7volu#ia te+nic n 7uropa .edieval se desf&oar foarte lent. (6n perioada secolelor V'!II erau utilizate unele utila0e te+nice cunoscute nc din antic+itate. (stfel moara de ap descris nc de Vitruvius a primit o lar$ circula#ie doar n sec.!I." -auza acestei sta$nri te+nice const n primul rnd n caracteristicile constitu#iei mentale ale societ#ii feodale* tendin#a de a se elibera de $ri0ile &i interesele viei#ii pmnte&ti, dorin#a de a se consacra ru$ciunilor &i serviciilor divine. 6n perioada medieval pn n sec.!III orice inven#ie te+nic era considerat un pcat. 8imp ndelun$at nu a fost elaborat nici un tratat te+nic.9: ;<=>?@ABCC ;=D>C EFAG= H<AIBAEAJ=EK?, E;L=>K I= !III E., LMN=A >AOBCDAFJ=A B=EPAF>E= E=F;<CBCQ:L=FK J:J G<AO=EB=A. R >ADABCA I=LG=G= E<AQABC B: F<AI' BAEAJ=E=Q S:;:IA BA NTL= B:;CF:B= BC =IB=G= ><:J>:>: ;= >AOBCJA3 U>C EAVC J:W:LCFK BAI=F>=XBTQC ;A<:. %tilul romanic este primul stil medieval manifestat n toat 7uropa. 7volu#ia lui este condi#ionat de dezvoltarea centrelor monastice, bisericelor, castelelor feodale. /e ln$ mnstiri erau create ateliere meteugreti. 6n ambian#a monastic n sec.!II apare &i primul tratat despre dezvoltarea te+nicii medievale Despre diverse meteuguri, autor al cruia a fost mona+ul Teofil. 8eofil descrie mi0loacele utilizate la construirea, amena0area &i decorarea bisericelor. /rima carte este dedicat preparrii vopselelor, te+nicelor folosite n miniatur, fresc3 a doua carte descrie te+nica vitraliilor, a treia cea metalur$ic &i $iuvaer$ical, analizeaz produc#ia te,tilier. (stfel mon.8eofil a descris principalele domenii ale me&te&u$urilor din perioada romanic (produc#ia te,tilier, metalur$ic, n special de armament, &i cea $iuvaer$ical". Interioarele romanice. 6n castelele feodale principalele interioare pentru trai erau amena0ate n turnurile numite donjone* sli spa#ioase &i semintunecoase, pardoseal de teracot acoperit cu covoare, pere#i de piatr, coloane, &eminee, dar pretutindeni reci &i umede (arderea slab a focului din &eminee nu era n stare s nclzeasc aerul umed al acestor interioare mari &i ntunecoase." Mobilierul romanic, rezultnd din absen#a tendin#ei spre lu,, avea o construc#ie primitiv, era ri$id, masiv, $reoi, incomod &i fr propor#ii ec+ilibrate. /anourile erau e,ecutate prin alturarea mai multor scnduri consolidate prin traverse fi,ate n cuie decorative. .aterialul folosit era ste0arul lemn tare &i rezistent la umezeal. /relucrarea lemnului era dul$+ereasc. 7lementele constructive, finisarea erau rudimentare. (spectul artistic, decorativ era minim. 4rnamenta#ia era prezentat doar prin feroneria dantelat, balamalele de fier for0at, ntr'o msur foarte restrns ornamente de acant, palmete, flori cu patru'opt petale etc. 4biectul principal al mobilierului roman a fost cufrul, care putea fi transformat n armoar, banc, scaun, pat, sipet n care se depozitau obiectele necesare n cltoriile ndelun$ate ale feodalilor. .asa era deobicei mare, alctuit dintr'o scndur lat a&ezat pe dou suporturi, fiind folosit mai cu seam n slile mari &i ntunecoase ale castelelor f'le. /atul era deasemenea nalt &i masiv, cu tblii la cele dou capete &i o tblie lateral pentru izolarea recelii de la perete. 6n perioada trzie a stilului (nc.sec.!II" concomitent cu dulapul pentru arme,+aine &i unelte de lucru, apare patul cu baldac+in, pentru izolarea de aerul rece nocturn. .obilierul romanic era n corespudere deplin cu modul de via# &i nivelul de cultur din epoca respectiv. (Lu,ul &i arta me&te&u$reasc roman au fost date uitrii". Lumea obiectual n perioada roman avea destina#ia de a saticface doar cele mai simple necesit#i utilitare

2.3.1. Stilul gotic 0tilul gotic, specific feudalismului dezvoltat, apare ca o necesitate istoric, datorit avntului pe care-* cunoate economia rilor europene, nce-pnd cu secolul 811! Avntul economic atrage dup sine o eli erare a activitilor artistice si implicit o canalizare a lor att spre sfera construciilor ct sia amena#rilor interioare, ca rezultat al acumulrilor nregistrate de marii feudali, ct si ca urmare a tendinelor de ur anizare a multor localiti! 0nt preluate elementele principale de la vechii romani crora li se asociaz invenii specifice epocii cum snt& arcul de ogiv, vitraliul, falduri e, contrafortul etc! "erioad cu mari posi iliti inventive, feudalismul dezvoltat din secolele 81198: i-a lsat amprenta n timp, pn n zilele noastre, prin construciile de mare rafinament i grandoare! %n mo il stilul gotic suplu, dar n acelai timp masiv, s-a implementat pstrnd aceleai elemente caracteristice construciilor, clar aduse la a ta scar! .lementele definitorii stilului gotic snt completate de la o ara la alta cu elemente specifice care in de tradiiile popoarelor respective, aa nct registrul ornamental specific stilului este foarte ogat! "erfecionarea mi#loacelor tehnice de realizare aduce importante mutaii calitative n aspectul si forma mo ilierului! (erstraiele de de itat uteni, care utilizau cderile de ap, asigur o calitate superioar scndurilor, n comparaie cu cele o inute prin cioplire! 3einventarea rindelelor asigura realizarea suprafeelor plane i a unor finisa#e superioare! 0e inventeaz noi principii structurale n construcia mo ilei (rama cu t lie), care asigur efecte estetice deose ite i uurarea construciilor! 5aterialul lemnos principal utilizat! n construcia mo ilei a fost ste#arul, care prin proprietile sale de rezisten i prelucra ilitate asigura condiii une de tiere cu dalta i ferstrul! %n Germania de sud i rile Alpilor s-a utilizat cu predilecie lemnul de rinoase, iar in unele regiuni ale (ranei, nucul! 'rnamentele snt nregistrate in ma#oritate din natur, fiind e$ecutate, n general, in relief plan i mai rar iu relief comple$ (nalt)! 4 liile snt decorate n ntregime n relief plan (fig! )!;, a, d) sau cu motive care reproduc faldurile unor draperii (fig! )!;, i). 'rnamentele repeta-tive dispuse pe elemente de structur (fig! )!;, e, f) au rolul de ancadrament general sau zonal! 4orsadele capt clin nou importan, fiind elementele verticale asociate arcurilor, cu efecte estetice deose ite! 'rnamentele inspirate din regnul vegetal snt utilizate n forme dinamice de o mare varietate, regsindu-se frunza de acantus n asociere cu iedera, frunza de vi de vie! 0tilizarea i geometrizarea ornamentelor capt un rol preponderent, fiind impus, n general, de e$istena ogivei, construcie geometric de marc frumusee! 7n alt ornament important specific pieselor de mo il nalte este crenelul, dispus in general pe cornie, element de az in identificarea stilului! 2in regnul animal ornamentele importante snt & dragoni, himere, leul, calul, vulturul, porum elul, petele, iar cele inspirate de corpul uman snt & sfin$ul, , cavaleri, prelai, scene i lice etc! "iesele de mo ilier specifice stilului gotic snt diverse, cuprinznd apro$imativ aceeai componen ca n zilele noastre & ula!ul 9 cu pondere mai mare n Germania (fig! )!<, a) era e$ecutat cu dou ui mari sau patru ui i ru, cornia decorat cu creneluri, t liile decorate cu ornamente stilizate sau cu falduri

"ufetul 9 este nlat pe picioare i destinat pstrrii veselei (fig! )!;, a i )!<, b), are n general construcia uilor de tip ram cu t lie, pe care ornamentele snt e$ecutate in relief plan! Scaunele 9 au diverse forme i dimensiuni! Cele mai impuntoare snt cele specifice isericilor (strana) cu un registru ornamental foarte ogat (fig! )!;, d, i i )!<, j). 0caunele cu lad (fig! )!<, k) au i rolul de depozitare! 2iversitatea scaunelor pentru uzul general este mare, cuprinznd & scaunele tip foarfec (fig! )!;, c i )!<, i), scaunele tip anc (fig! )!<, #i) etc! Mesele 9 spri#inite pe doi supori laterali (fig! )!;, b i )!<, h) sau pe picioare (fig! )!<, g), au placa groas, masiv! %n general, legtura ntre suporii laterali se realizeaz printr-o travers consolidat cu pan! 5esele de scris prevzute cu placa ra ata il (fig! )!<, e) conin n zona cadrului spaii rezervate pstrrii ustensilelor necesare! resoarul9 pies de mo il utilizat pentru depunerea veselei i o iectelor preioase, este frumos ornamentat (fig! )!;, g i )!<, +) cu compartimente nchise sau cu polie! 4ehnica de decorare principal utilizat este sculptura n relief plan, n :eneia dezvoltndu-se i tehnica ncrustaiei cu filde i sidef! Alte tehnici de decorare, cu areal restrns de utilizare, au mai fost & n 6om ardia 9 pictarea i aurirea = n 0pania 9 acoperirea cu piele de Cordo a imprimat cu ornamentele specifice! 4re uie menionat c goticul in 0pania se manifest printr-o decorare ncrcat a suprafeelor vizi ile, dominnd rozetele, ornamentele geometri-zate si cele vegetale stilizate!

2.3.2. Renaterea
2.3.2.1. Renaterea n Italia

%n timp ce in rostul .uropei stilul gotic reprezenta simmintele popoarelor care l creau, n 1talia acest stil nu a fost acceptat i apreciat niciodat, fiind considerat un stil ar ar! 1talia, leagnul civilizaiei europene, a rmas n continuare adept istoriei proprii, relund permanent ceea ce romanii au i ni i at, modificnd i adaptnd totul la condiiile social-istorice ale timpului! %ncepnd cu secolul 811, atunci cnd n .uropa se contura stilul gotic, n 1talia se pun azele unei dezvoltri deose ite a tiinei i culturii, ca rezultat al ur anizrii i dezvoltrii meteugurilor i coinciznd cu descoperirea unor adevrate genii creatoare (>oticelli, 5ichelangelo)! 5arile familii aflate la conducerea oraelor au finanat i susinut tot ceea ce inventivitatea uman putea s creeze! Centrul motrice l 1taliei devine (lorena, unde familia ancherilor 5edici a avut cel mai important rol n dezvoltarea oraului n sine, asigurarea proteciei i ncura#area artelor, literaturii, creaiei tehnice etc! 2eintoare de importante capitaluri, familia 5edici dorete s schim e cu totul nfiarea oraului, devenind principalul fondator al construciilor care, i n zilele noastre, constituie adevrate i#uterii ale arhitecturii lumii! 5o ila se adapteaz noilor cerine i gusturi, calitatea fiind clin ce n ce mai un, ca rezultat al tehnicilor m untite de prelucrare i decorare a lemnului! 0oluiile constructive noi (ua cu t lie, m inarea n cepuri coad de rndunic ascunse, m inarea la <?@) asigur posi ilitatea unor noi principii de decorare a

mo ilei! Astfel, m inarea la <?@ permite o continuitate a profi-lelor i ornamentelor de ancadrament, fa de stilul gotic la care, n general, profilele erau oprite! %m inarea la <?@ asigur condiii de prelucrare net superioare i implicit calitatea e$ecuiei este mai un! 3egistrul ornamental al 3enaterii italiene este foarte ogat, avnd ca az de inspiraie ornamentele greco-romane! Comple$itatea i diversitatea ornamentelor folosite asigur mo ilierului o estetic deose it! Cu toate reinerile referitoare la stilul gotic, unele influene sint uneori sesiza ile n construcia i decorarea mo ilierului! 'rnamentele cu cea mai larg utilizare snt cele vegetale & frunza de acantus, palmete cu volute, ghirlande, couri i cornuri de a unden etc, uneori stilizate cu deose it sim artistic 'rnamentele geometrice specifice greco-romanilor snt! reluate (ovele, meandre, perle, volute, puncte de diamant, ciucuri, caneluri semirotunde etc), fiind e$ecutate cu o nalt miestrie artistic! Cariatidele, atlanii, amoraii, mtile i figurile groteti, scenele istorice sau mitologice, constituie ornamente importante utilizate n decorarea construciilor, mo ilierului i altor o iecte de uz personal! Au lipsesc nici ornamentele din regnul animal (centaurii, delfinii, vulturii, scoicile, picioarele de leu, solzii etc), care imprim construciilor micare i sta ilitate! 2ecoraia policrom s-a realizat prin pictarea t liilor cu scene istorice sau mitologice, sau prin incrustaie, marchetrie sau tehnica stucaturii! 'rnamentele noi (em leme, cartue, vase decorative, medalioane etc!) n com inaie cu volutele, figurile omeneti, frunzele de acantus etc completeaz registrul decorativ i aa destul de ogat! "iesele de mo ilier specifice 3enaterii italiene snt de o mare diversitate! Lada (fig! )!?,! e) este caracterizat printr-un soclu mare i profilat proeminent i un capac masiv sculptat pe contur! 0uprafaa vizi il a capacului este decorat prin sculptur sau intarsie, reprezentnd n general em lemele familiei! "ereii, e$ecutai n construcie ram cil t lie, snt casetai, utili-znd elemente profilate sau incrustaii! 6ada de tip sarcofag se spri#in pe picioare de leu, iar cea de zestre are soclul continuu! Mobilierul de edere este constituit din scaune, cu sau fr tapierie, a cror form divers este rezultatul personalitii artitilor i a colilor pe/ care le conduceau! %n general, scaunul florentin (fig! )!?, a, l) este caracterizat prin sptar drept i o decoraie ogat, regsindu-se em lemele familiei! 0caunele tapiate sau cu perne las li er structura din lemn, ine gndit ca form i decorare! (i$area tapieriei se realizeaz cu a#utorul cuielor decorative din ronz, alam sau aur (fig! )!?, B)! Canapelele, e$ecutate su form de anc (fig! )!?, c), pstreaz linia canapelelor romane, ornamentaia fiind mult mai ogat, materialul dominant utilizat n construcie fiind lemnul! Masa, asemntoare meselor romane, cuprinde o plac fi$at pe picioare strun#ite legate prin traverse, constituind cadre de rezisten att n partea superioar ct i cea inferioar (fig! )!?, f). ula!ul, asemntor goticului, are n general patru ui 9 dou superioare i dou inferioare, constituind dou corpuri distincte desprite printr-o centur puternic profilat i sculptat! .lementele verticale (pilatrii, semi-atlanii i semicatiatidele) snt masive i ogat decorate! Corniele snt nalte (fig! ),?, $), puternic profilate i ogat ornamentate prin sculptur, incrus-taie i marchetrie! "ufetul este conceput ca un dulap scund (fig! )!?, j) cu dou ui realizate n construcie ram cu t lie, cu soclul masiv spri#init pe picioare scurte, strun#ite sau la de leu! Cornia este su form de plac cu canturi profilate! %n unele variante snt prevzute sertare, dispuse su plac!

%o$oda (scrinul), prevzut cu mai multe sertare, este o creaie florentin, folosit pentru pstrarea len#eriei personale i a celei pentru pat, ogat ornamentat, pstrnd linia arhitectural a ufetului! Patul, cu aldachin, este ncadrat de patru coloane (canelate sau cu tor-sade) care susin un coronament ogat decorat! Secretairul (masa de lucru) are o plac, ra ata il pentru scris i este prevzut la partea inferioar cu ui sau ru cu sertare! 0peciile lemnoase utilizate n construcia mo ilierului 3enaterii din! 3alia au fost & nucul, frasinul, ste#arul, ulmul, radul, tisa, plopul, pinul i unele specii e$otice, numai pentru intarsii i incrustaii! 4ehnica de decorare dominant este sculptura n relief plan, comple$ sau ronde- osse! Alte tehnici de decorare practicate & incrustaia, stucatura, pictura!
-.7.-.-. !enaterea &n 8rana

"rima ar din nordul Alpilor care a preluat cultura 3enaterii a ost (rana! 1niial preluarea a fost direct, mai trziu 3enaterea francez s-a dezvoltat ntr-un spirit propriu de sine stttor, reuind s aduc elemente noi, de mare importan n construcia i decorarea mo ilei! 0int folosite aceleai materiale i aceleai tehnici de decorare precum i acelai registru ornamental, formele arhitecturale ale mo ilei fiind specifice! 5o ilierul de edere, scaunele (fig! )!C, a, b, c, g, k) do ndese un plus de comoditate! %n general, picioarele snt consolidate prin legturi n D, iar cele din fa printr-o legtura lat ogat decorat! 0caunele demnitarilor (#ilurile) erau puternic decorate, cu forme arhitecturale preluate din construcii (fig! )!C, g). EMobilierul de de!o&itare renun treptat la lad, locul ei fiind preluat de dulapurile cu unul sau dou corpuri, ufete i comode (fig! )!F, h, #, $, n). 0uprafeele se caracterizeaz printr-o ogie de ornamente plastice (herniei, cariatide, oameni cu trupuri de animale, plante) 9 suprafeele verticale li ere, lipsite de ornamente, nu erau acceptate! Mesele se e$ecut, n general, cu plci de lungimi mari, fi$ate pe dou picioare panouri sau pe mai multe picioare de tip coloan (fig! )!C, d, e). 0e practic i construcia meselor cu plac de e$tensie! %ana!elele (fig! )!C, i) au fost mai puin reprezentate n acest stil, ele fiind realizate cu dou, trei i patru locuri! Patul baldachin (fig! )!C, j) are n structur coloanele i coronamentul, ca i cel din 3enaterea italian! %abinetul (fig! )!C, f) este o pies de mare importan, considerat piesa de mo il la mod, fiind decorat cu ornamente incrustate!
-.7.-,7. !enaterea &n )pania

0pania, n care goticul francez a avut o mare influen, preia 3enaterea italian, com innd-o cu elementele de influen islamica i izantin, rea-liznd mo ilier cu forme arhitecturale i ornamente originale! Aplicele metalice, tapieriile cu piele de Cordo a presat i aurit, incrustaiile cu pietre preioase, sculptura n relief nalt i ronde- osse snt ornamente dominante! (i$area tapieriilor (e$ecutate din stofe colorate, plu, piele aurit) se realiza prin cuie decorative cu floare rotund sau oval aparent!

Scaunele, cu i fr rae (fig! )!G, e, f, g, j, k, m), au construcii i decorri diverse datorit comple$itii elementelor de influen artistic! 6egturile picioarelor snt puternic decorate! Mesele (fig! )!G, b, i) nu au pondere mare n componena mo ilierului, ele fiind cu plcile ogat colorate prin intarsii i incrustaii cu pietre preioase! "icioarele strun#ite sau cu torsade snt legate ntre ele prin elemente din lemn sau fier for#at! %ana!elele (fig! )!G, h, n), cu o construcie mai rigid, snt decorate cu ornamente sculptate, tapieria fiind fi$at prin cuie decorative! Patul (fig/- )!G, d) are capetele e$ecutate din elemente strun#ite legate intre ele prin profite din lemn sau metal! Ca ornamente definitorii ale stil u l ui sint medalioanele sculptate, care reprezint figuri de lupttori - m rcai in armuri metalice, grupa#e de coifuri i arme, lazoane! 5edalioanele au forma oval, dreptunghiular sau ptrat, toate aplicate pe panouri n locul t liilor, fiind delimitate prin ipci profilate! %abinetul din 3enaterea francez capt o form original (fig! )!G, c), fi in d constituit d i n t r - u n corp superior simplu, cu suprafee plane, spri#init pe coloane prevzute cu caneluri i torsade! 6egtura dintre picioare, aflat su corpul superior, este de construcie special, fiind prevzut cu stlpi i arcade! 2ecorarea suprafeelor corpului superior este simpl, avnd la az aplicele metalice realizate din me ta l e preioase! 1nteriorul este, in general, cptuit cu catifea sau plu rou!
-.7.-.9. !enaterea &n Anglia

Cu toate reformele nnoitoare ale vieii economice, sociale i politice, conservatorismul englez a ntirziat mult apariia elementelor 3enaterii n arhitectur i mo il! Colicul se consolidase cu adinei rdcini in tradiia autohton i a permis infiltrrile timide ale noului stil numai incepnd cu secolul 8:1, su Denric al:111-lea! A ia su regina .lisa eta, 3enaterea a reuit s se impun i n Anglia, continund sa se dezvolte pn la mi#locul secolului al 8:11-lea, dup reguli proprii de construcie i decorare! 5o ilierul 3enaterii engleze (stilul .lisa etan) este so ru, fr frontoane i fr arcade! 1nfluena italian, german i flamand se manifest prin compartimentarea geometric a panourilor pieselor de depozitare! "icioarele mo ilierului erau, n ma#oritatea cazurilor, realizate prin strun#ire, n form de vase decorative, desprite de profile adinei ogat sculptate, cuprinznd frunza de acantus stilizat, adaptat suprafeelor spaiale! "ufetul (fig! )!H, i, k) este realizat dintr-un corp, spri#init pe picioare strun#ite, ogat decorate! 7ile snt realizate n construcie ram cu t lie, zonele centrale ale t liilor fiind decorate cu ornamente geometrice sau florale stilizateE, ncadrate cu ipci profilate! Iona de depozitare este complet nchis sau cuprinde i polie (fig! )!H, A), in cazul ufetului pentru vesel! Mesele snt realizate cu plci spri#inite pe cadre masive (fig! )!H, a, b, c) 9 cazul meselor fi$e, sau cu plci spri#inite pe cadre uoare - - cazul meselor e$tensi ile (fig! )!H, d, e)! "icioarele strun#ite se consolideaz cu legturi de form paralelipipedic sau cu elemente strun#ite su form de mtnii aezate cap la cap! .lementele finiale strun#ite, dispuse pe legturile cadrului central sau la colurile plcii, snt orientate, in #os! Scaunele au picioarele stru n#i te (toate sau numai cele din fa), legturile inferioare fi in d drepte, sau strun#ite in forma de mtnii aezate cap la cap (fig! )!H, f, g). 0ptarul netapiat este constituit din legturi traforate sau sculptate,cu elemente finiale s t r u n # i t e orientale in #os! 4apieriile snt fi$ate de schelet cu a#utorul cuielor decorative! Patul, cu aldachin, este realizat dup modelul italian (fig! )!H, j), cu un coronament ogat decorat, spri#init pe stlpi strun#ii, prevzui la partea inferioar

cu piedestale clasice, iar la partea superioar cu capitel ionic! "atul propriu-zis nu este legat de cei patru stlpi! %abinetul (fig! )!H, ti) este masiv, avnd corpul format din trei suprafee asam late su unghi diferit de JF@! Cornia este profilat adnc i decorat cu ornamente sculptate repetative, stilizate! Centura masiv nglo eaz sertarele i asigur punctul de spri#in pe cei doi stlpi groi, strun#ii i sculptai! 0patele, realizat su form de ram-cadru, consolidat de stlpi prin legturi, asigur structura de rezisten a construciei!
-.7.-.:. !enaterea &n ;ermania

1mperiul german, ntins i eterogen, nu reuete s pun capt luptelor interne pentru putere, care genereaz o stare de anarhie i constituie o frn n dezvoltarea economic i social! Germanii au rmas credincioi stilului gotic, ale crui influene se resimt i in zilele noastre! Cu toate acestea, ptrunderea 3enaterii este inevita il, chiar dac aceasta se realizeaz ncepnd cu a doua #umtate a secolului al 8:1-lea, mult mai tirziu dect n celelalte ri europene! %n mo il 3enaterea german se dezvolt pe dou ci, specifice sudului i nordului! 0udul Germaniei preia 3enaterea italian, iar nordul preia 3enaterea nord-franeez i flamanda, aceasta avnd drept efect realizarea unei diversiti mari de piese de mo il! 6a nceput transpunerea elementelor de! arhitectur in mo il se face! cu stKngcie, mo ila corp reproducKnd n miniatur faadele unor construcii! 'dat cu venirea n Germania a artitilor italieni i francezi care lucreaz la curile princiare, piesele de mo il primesc forme elegante! 3enaterea german se caracterizeaz, n general, prin masivitate, rectangularitate i o decoraie, in ma#oritate, realizat prin ornamente sculptate (fig! )!J, a-i).
2.3.3. Stilurile barocului
<

"erioada arocului ncepe la sfiritul secolului al 8:1-lea, reprezentnd o continuare a 3enaterii! Aceasta este perioada impunerii ornduirii capitaliste, perioad a marilor descoperiri geografice, perioad de sciziune n rndul isericii deintoare a puterii i ogiilor! 0e realizeaz trecerea la a solutismul monarhic! 0istemul ornamental al arocului are ca suport elementele 3enaterii numai c peste formele echili rate, logice, peste so rietatea geometriei 3enaterii se suprapun detalii e$cesive de suprafee i linii cur e, #ocuri de um re i lumini, contraste de culoare, aur, forme i volume pline de micare i fr-mntare! 0tructura constructiv este ascuns de ornamentele care o acopr, predominnd liniile cur e, pentru a scoate materia din ncremenire! 'dat cu stilul aroc ncepe o nou perioad n confecionarea mo ilei, realizndu-se mo ila de curie, n manufacturi specializate amplasate pe lng curile regilor i ale marilor demnitari! 5o ila de mare lu$ se adapteaz ceremonialului de la curtea monarhilor! 0uprafeele mo ilei se acoper cu esene no ile (palisandru, mahon, a anos, nuc), cu incrustaii n filde, sidef i porelan! 0im olul stilistic al arocului este frunza de acantus, inspirat de pe capite-liul corintic al epocii elenistice!
2.3.3.1. Barocul n Italia

>arocul s-a nscut n 1talia, pe aza lucrrilor de pictur realizate de 5ichelangelo! 6a nceput mo ilierul a fost de form greoaie! Lada (fig! )!*F, e) pierde din importan transformndu-se n co$od, iar cele care se mai folosesc au forme cu suprafee ogat ornamentate i capacul de form neregulal! 5o ila realizat n 1talia n prima #umtate a secolului al 8:111-!lea se caracterizeaz prin ogia motivelor decorative plastice, e$ecutate n stuc i vopsite sau aurite! Mobila de edere (fig! )!*F, a, c, d, f), cu scheletul reliefat plastic i aurit, constituie piese de parad! Mesele au plcile realizate din marmur sau mozaic, spri#inite pe elemente portante puternice, reprezentnd lei, vulturi sau spirale ample de acantus! 5o ila arocului italian a constituit modele pentru toi artitii .uropei occidentale, chiar i n prima #umtate a secolului 8:11! (ormele greoaie ale arocului italian, ntreinut de iserica catolic, s-au meninut pn la sfr-itul secolului al 8:11-lea, cnd a nceput importul de mo il din (rana!
2.3.3.2. Barocul n Frana

%n (rana stilul aroc se mai numete, i Lstilul regilor francezi/, coincizind cu perioada domniei celor mai vestii regi! >arocul francez poate fi mprit in patru perioade distincte & arocul timpuriu 9 n timpul domniei lui 6udovic al 8111-lea (*C*F9 *C<;)= arocul de tranziie 9 n timpul domniei lui 6udovic al 8l:-lea (*C<;9*G*?)= 3egence 9 stil de tranziie 9 n timpul minoratului regelui 6udovic al 8:-lea (*G*?9*G);)= rococo ( arocul trziu) 9 n timpul domniei lui 6udovic al 8:-lea (*G);9*GG<)! 0tilul 6udovic al 8111-lea constituie o tranziie ntre 3enatere i aroc, artitii reuind s confere operelor lor specificul decorativ francez, cu toate influenele care veneau din 1talia! 2ecorarea este greoaie, fiind vizi il influena arocului flamand! 'rnamentul dominant este cartuul care decoreaz suprafeele plane! F caracteristic important a stilului este torsionarea montanilor i mai ales a elementelor orizontale din structura scaunelor, fotoliilor i meselor (legturi, picioare)! 6a mo ila de edere este specific legtura n D, dintre picioare, la care se adaug nc o legtur ntre picioarele din fa! 0e folosete tapieria fi$, cu cuie din argint sau aram, cu floare decorativ! %n general, mo ilierul stilului 6udovic al 8111lea este greoi, nefuncional, stilul neprezentnd interes in producia actual de mo il! Stilul Ludovic al XlV-Iea! %n anul *CCG se nfiineaz L5anufactura regal de mo il a Coroanei/ unde artistul Charles le > r u n reunete n #urul lui peste HFF meteri i artiti ai timpului! "rintre ei se afl i e enistul A n d r e (Ch a r * e s >oulle care reuete s dea interpretri deose ite picturilor, realiznd ornamente de mare valoare pentru mo il! >oulle perfecioneaz tehnica marchetriei, inlroducnd procedee cunoscute su denumirea de Ltehnica >oulle/! 4ehnica >oulle const n realizarea unor desene pe suprafeele mo ilei prin incrustarea ucilor de materiale diferite (zinc, lemn colorat, aga)! "rin decuparea plcilor de zinc i de aga rezultau dou posi iliti de constituire a desenului & 9 efectul de aga = oulle 9 realizat din compoziii metalice strlucitoare pe fond nchis

9 efectul contre oulle 9 realizat din compoziii nchise din lemn colorat, dispuse pe zinc al !

4oate aceste ornamente realizau mpreun cu a anosul din structura mo ilei efecte estetice deose ite! "rote#area i fi$area compoziiilor se realiza cu elemente de consolidare o inute din ronz cizelat i aurit! >oulle i aplica tehnica de decorare la realizarea dulapurilor si comodelor! 5o ilierul stilului 6udovic al 8l:-lea are un caracter pur decorativ, somptuos, cu dimensiuni i forme largi, cu ornamentaie ogat i simetric, realizat prin sculptur i marchetrie! 4apieria, realizat cu materiale scumpe ( rocart, damasc, satin, piele, velur), completeaz, alturi de finisa#ul prin aurire, somptuozitatea pieselor de mo il! , 0peciile lemnoase utilizate la e$ecuia elementelor de structur au fost& nucul, prul, ste#arul, a anosul i alte specii e$otice cu culori nchise! 5otivele decorative dominante snt cele sim olice & soarele, mtile cu raze, dou litere 6 ntretiate, em leme militare, ornamente vegetale (ste#ar, laur, mslin etc)! Mobilierul de edere i de odihn (fig! )!*F, g, h, i, j) a avut o dezvoltare deose it n acest stil, fiind ogat tapiat i ornamentat cu sculpturi frumos e$ecutate! Scaunul (fig! )!*F, g) are picioarele n consol sau trunchi de piramid, iar sptarul puin nclinat in spate! Fotoliile clasice (fig! )!*F, i) au raele cur e n plan orizontal, terminate la capete cu volute, iar tapieria este prevzut cu ciucuri! Fotoliile de odihn (fig! )!*F, h) au raele prelungite pe sptar, n partea superioar prevzute cu dou poriuni proeminente pentru spri#inirea capului! Patul de &i (fig! )!*F, j) sau canapeaua de odihn este fr sptar, cu o singur t lie lateral! Mesele (fig! )!*F l, $, !) snt construite n dou variante & masa consol i masa o inuit! 5asa consol are, de o icei, placa din marmur ori mozaic, cu cadrul i picioarele ogat ornamentate! 5asa o inuit este larg i ogat ornamental, susinut pe patru picioare de forme diferite (fig! )!*F, k) & a-iustri, trunchi de piramid, picioare de cprioar sau lucrate ca un ust la partea superioar! 6egturile picioarelor i cadrul snt ornamentate simetric, dominnd liniile cur e, volutele n form de 0 i C! Masa birou (fig! )!*F, n) este specific acestui stil i prevzut cu opt picioare in consol fi$ate prin legturi in 8- 0ertarele au feele cur e prevzute cu ornamente plane! .le snt desprite n plan vertical prin lezene in consol, cu sculpturi proeminente! %o$oda (fig! )!*F, o), care nlocuiete lada i ufetul, a fost conceput de >oulle n diferite forme constructive i arhitecturale, cu dou sau mai multe sertare, puternic decorat cu marchetrie! Stilul Regence! 0tilul regenei, denumit uneori rocaille, constituie o perioad de tranziie ntre grandoarea monumental a curii regelui 6udovic al 8l:-lea i farmecul linitit al regelui 6udovic al 8:-lea! 6a mo ilier (fig! )!**) ogia marchetriei din a anos, aga i alte materiale ncepe s fie a andonat n favoarea suprafeelor tratate li er, ornamentate cu furnire din lemn de palisandru, trandafir i liliac! 'rnamentele sculptate snt mai fine i n ma#oritate acoperite cu aur! "icioarele pieselor de mo il snt de forma piciorului de cprioar terminate n partea de #os cu o form stilizat de copit, simpl sau com inat cu acanturi! 'rnamentele stilului 3egence snt preluate de la stilul 6udovic al 8l:-lea, dominnd Lmotivul rocaille/ alctuit din scoici diferite! "iesele de mo ilier snt diverse, cuprinznd dulapuri, mese, comode, canapele pentru edere (fig! )!**, g) i pentru odihn (fig! )!**, d), scaune, paturi etc!

0tilul 6udovie al 8:-lea nltur formele rigide, geometrice din construcia mo ilei, lsind li ertate liniilor curgtoare, asigurnd prin aceasta un plus de finee i rafinament! 2in punct de vedere istoric, stilul 6udovic al 8:-lea reprezint barocul tr iu !rococo"# aceasta fiind perioada de strlucire a arocului! 3ococo este stilul de curte regal i urmrete mai mult asigurarea unei comoditi i rafinament artistic dect efecte de mreie ale monarhului! Culorile care domin snt al , al astru deschis, verde deschis, roz! 5o ilierul i interioarele snt ogat aurite! 4ot ce goticul i apoi 3enaterea au reuit s realizeze referitor la simetrie, rococoul vrea s nlture i odat cu aceasta toate liniile drepte i frinte! 0tilul 6udovic al 8:-lea a prezentat i prezint mare interes n activitatea actual i viitoare de proiectare i e$ecuie a mo ilei, prin frumuseea formelor, proporiilor i ornamentelor specifice! %n timp, odat cu mutaiile realizate n activitatea uman, piesele de mo ilier i-au modificat formele i dimensiunile, adaptndu-se cerinelor funcionale necesare omului modern, fr a-i pierde din frumusee, dac linia stilului nu este alterat! ' caracteristic important a stilului este aceea c scoate din nou n eviden structura lemnoas a mo ilei, chiar i n cazul pieselor de mo il de edere i odihn (scaune, paturi, canapele), pentru a putea prezenta mult mai ine liniile cur e i profilele ogate! "entru a nu afecta frumuseea formelor, sistemele de m inare snt n ma#oritate ascunse, asigurndu-se astfel continuitatea liniilor i suprafeelor cur e! 0peciile lemnoase utilizate cu predilecie snt & nucul, fagul, ste#arul, paltinul, mahonul, palisandrul, migdalul, trandafirul, n culori naturale sau colorate (negru, auriu, rou, roz! al astru, violet, verde deschis) i acoperite cu lac! 4ehnicile de az n decorare snt sculptura, intarsia, marchetria, aurirea suprafeelor, m inarea artistic a furnirelor! 'rnamentele specifice stilului snt cochiliile de scoici, ghirlandele de flori i frunze delicate, lu#ere cu frunze i fructe, toate tratate li er i fluent! "iesele de mo ilier specifice stilului 6udovic al 8:-lea sint de o mare varietate, att ca structur cit! i ca form (fig! )!*))! Mobila de edere i odihn cuprinde cele mai diverse piese! 0caunul (fig! )!*), d) cu sptarul tapiat ca i fotoliul cu rae (fig! )!*), b) au picioarele cur ate uor n 0, n form de picior de cprioar, legate n linii fluente de rama ezut respectiv de sptar, legturile dintre picioare (n D sau n 8) fiind complet eliminate! 0cheletul, vizi il, prezint o construcie continu, nentrerupta de m inrile dintre elemente! 0ptarele sint cur e, urmrind linia corpului omenesc! (orma sptarelor i ezuturilor este invers (oval, rotund, n form de vioar etc), fiind tapiate sau lucrate n mpletitur de pai! am us sau rogoz! (otoliul L>ergere/, pies specific stilului, are raele cur e pline, tapiate (fig! )!*), k). %ana!elele, (fig! )!*), c, e)! au ezutul i sptarul tapiate, cu scheletul vizi il! Constructiv snt realizate cu dou locuri (marchize 9 fig! )!*), e) sau cu trei locuri (fig! )!*), c), fiind prevzute cu perne cilindrice detaa ile! 'e&longurile i fotoliile cana!ea (fig! )!*), f,j), independente sau alturate, formeaz comple$e de mo il specifice stilului! 0caunul lung (fig! )!*), f) este construit su diverse tipuri! Palul renun treptat la aldachinul cu coloane, pstrnd ns o consol pe care se monteaz perdele sau draperii! Mesele cuprind o varietate de forme i construcii, n general impuse de funciile utilitare pe care le ndeplinesc! .$ecutate n construcie simpl, fi$ (fig- )!*), h), n

consol (fig! )!*), i) sau pentru scris (fig! )!*), g), nu prezint legturi ntre picioare, acestea fiind legate de cadru prin linii continue! 6egturile cadru snt ogat ornamentate, iar plcile nu au canturi cu poriuni drepte! 5esele n consol au o legtur ntre picioare ogat sculptat! %o$odele snt principalele piese de mo il pentru depozitare! %n general, suprafeele care le mrginesc snt cur e (fig! )!*) a), legtura ntre suprafeele frontale i laterale realizndu-se prin intermediul lezenelor ogat decorate! 0uprafeele snt! continue att n cazul construciei cu ui ct i cu sertare! 'rnamentele din ronz aurit lucrrile, de intarsie i m inarea artistic a furnirelor se com in cu sculpturile aplicate n special pe lezene i picioare! Comodele au! n general, dou forme constructive & cu picioare nalte i dou sertare suprapuse i cu picioare #oase i trei sertare, ultimele cu un volum de depozitare mai mare! 0tilul 6udovic al 8:-lea, prin frumuseea formelor i ornamentelor, r-mne unul din stilurile principale, puternic implementate n cultura european i mondial, spre care productorii de mo il i-au ndreptat permanent atenia!
-.7.7.7. =arocul &n ;ermania

2up instaurarea monarhiei n "rusia i Austria, principii statelor germane i regii au ncura#at artele! Arhitecii germani ca > a l t a z a r, A e u m a n n, 0chlutter i alii creeaz o arhitectur nou, azat pe #ocuri de suprafee n spaiu, care se regsesc i in mo il conferindu-i o vigoare i un patetism deose it! 3enaterea i arocul francez influeneaz simitor modul de gndire n e$ecuia i decorarea mo ilierului aroc n statele germane i Austria! 5o ilierul arocului german este masiv, greoi, cu ornamentaie ogat e$ecutat n relief nalt! 0oclurile i corniele masive snt puternic profilate, dup traiectorii drepte i frnte, prezentnd n zonele centrale un ornament sculptat! 5esele au picioare masive, strun#ite, cu profile adnci i capiteliu superior! 0pecific claselor nstrite, mo ilierul arocului german nu urmrete funcionalitatea ci fastul, prezentarea ogiei i puterii! 2e aceea, datorit dezechili rului realizat ntre ornamentaie i structur, stilul aroc german nu a prezentat interes n timp! >arocul trziu (rococo) aduce n Germania o nou viziune in tratarea ornamentaiei mo ilierului, influenele franceze fiind vizi ile (fig! )!*!;)! 2ac n prima parte a rococoului german mo ilierul era e$agerat de ncrcat, aproape pierzndu-se funcionalitatea, spre sfrit e$agerrile iniiale fac loc unor construcii raionale i de un gust! (itrinele i dula!urile (fig! )!*;, a, f) pstreaz formele ornamentaia se simplific lsnd suprafee li ere! arocului, dar

Mesele de scris (fig! )!*;, b, e) a und n sertare de toate dimensiunile, iar $esele fi)e i cele *n consol (fig! )!*;, c, g) preiau linia rococoului francez, cu o simplificare a ornamentaiei! 'rnamentaia asimetric, specific arocului trziu, se regsete i aici, liniile cur e, lu#erele, ghirlandele fiind dispuse ct mai dezordonat!
-.7.7.9. =arocul &n >landa

>arocul n 'landa se dezvolt ntr-o strns interdependen cu cel din nordul Germaniei!

1niial mo ilierul era masiv conceput, n volume arhitecturale cu planuri de separaie realizate de pilatri, lezene, cornie i plci intermediare i decorate cu ornamente specifice! 3enaterii trzii! ula!urile $asi+e snt prevzute cu sertare la partea inferioar, iar uile snt realizate n construcie ram cu t lie, profilate adnc i sculptate cu perle i acanturi! 5asivitatea construciei se reduce, aa nct n faza arocului trziu, mo ilierul olandez capt forme, structuri i proporii plcute, motiv pentru care s-a meninut mult timp n atenia productorilor de mo il! (itrinele (fig! )!*<, a, c) au dou corpuri distincte separate prin plci orizontale! Corpul inferior conine sertarele, prelund funciile comodei (fig! )!*<, g, i), iar corpul superior prevzut cu polie este nchis cu ui realizate n construcie ram cu sticl! Scaunele snt realizate ntr-o diversitate de forme i construcii (fig! )!*<, b, d, f, h) cu sptare mpletite sau tapiate, sau cu sptare cu lir! Comodele i vitrinele rococoului olandez snt i astzi pe piaa mondial, ele prezentnd interes permanent!
-.7.7.:. =arocul &n Anglia

0tilul aroc n Anglia prsete mo ilierul masiv e$ecutat din ste#ar, trecnd spre mo ilierul zvelt cu multe elemente strun#ite (fig! )!*?)! 5o ilierul englez este mKi so ru, cu linii drepte dominante, fr e$tragere a profilelor, ornamentelor i liniilor cur e! %n cazul picioarelor se o serv dominarea celor strun#ite (n cazul celor realizate su form de 0, acestea s*nt. mai simplu decorate, mai suple, terminate printr-un papuc sau o form simpl de la )! 'rnamentele geometrice centrale i de ancadrament se regsesc la decorarea suprafeelor plane ale! uilor i feelor de sertar (fig! )!*?, a, e, d, i)! 0ptarele scaunelor fotoliilor i canapelelor pot fi tapiate (fig! )!*?, f) sau mpletite din am us (fig- )!*?, h, j. A), uneori chiar i ezutul fiind mpletit (fig! )!*?, b). >arocul englez atinge apogeul in timpul reginei Ana, lund denumirea de stilul ,ueen -nne, cnd mo ilierul se caracterizeaz prin forme zvelte, curate, suple (fig! )!*C)! 0ptarele scaunelor i ncadrate de elementele su (fig! )!*C, d, e, j). (ormele constituite din linii cur e i canapelelor sint traforate, coninnd lire centrale, ansam lului spate, rezultat din prelungirea picioarelor lirelor raforate sint diverse, profilele fiind simetrice, frnte!

%abinetul (fig! )!*C, a) preia forma dulapului francez, iar msua de toalet cu oglind (fig- )!*C, f) este o pies de mo il caracteristic stilului! 0uprafeele pieselor de mo il snt acoperite cu ornamente la care se o serv influenele /artelor orientale, chinezeti! "erioada de sfrit a arocului (rococo) n Anglia are la az lucrrile sculptorului 4homas Chippendale, care a adaptat creaiile sale din domeniul mo ilei, gusturilor aristocraiei engleze! Chippendale m in formele i linia stilului rococo francez (6udovic 8:) cu elementele specifice englezeti i cur elementele orientale (chinezeti), o innd efecte estetice i decorative deose ite! Scaunele i cana!elele au picioarele drepte sau uor arcuite (fig! )!*G, a, b, j, k), terminate simplu sau su forma de la de! animale! >raele snt cur ate, pstrnd linia specific a arocului! 7n efect deose it l realizeaz sptarele, asupra crora artistul i-a ndreptat toat atenia, o innd, su forma unor m inri de are (fig! )!*G, c, k) sau are i panglici (fig! )!*G, o, , +), efecte estetice plcute!

Mezuturile de scaune snt n form de trapez! (itrinele pstreaz linia arocului (fig! )*G, e, f, h), cu cele dou corpuri distincte, sticla uilor fiind faet i fi$at n rame fagure! %o$oda (fig! )!*G, g) a fost preluat din arocul francez, cu o simplificare a formei i n special a ornamentaiei! 0uprafeele cur e ale plcilor i uilor, din structura vitrinelor i comodelor, snt prezente i aici ca i n rococoul francez, german i olandez!
2.3.4. Stilurile clasicismului

2escoperirea oraelor romane Derculeanum i "ompei de su cenua :ezuviului, i a mormintelor unor faraoni din .gipt, aduce un nou val n compartimentele de concepie i e$ecuie din arhitectur i mo il! >arocul, n special forma tirzie (rococo), foarte ncrcat din punct de vedere al ornamentaiei este a andonat, incercndu-se reveniri la arta simpl greco-roman! 3oma devine centrul noului curent, ncepind cu a doua #umtate a secolului al 8:111-lea, dar 1talia primete cu reinere aceste idei noi! Aoile tendine n proiectarea mo ilei sint introduse n (rana prin tinerii aflai la studii in 3oma! 1deile simplificatoare, reluate de filosofie (2iderot, Nean NacOues 3ousseau) i promulgate n toate pturile societii franceze, devin dominante, favoriznd astfel implementarea rapid i profund a lor i in sectoarele produciei de mo il, aa nct se poate spune c de fapt clasicismul s-a format i dezvoltat n (rana!
2.3.4.1. Ciasicismul n Frana

Clasicismul francez cuprinde trei perioade distincte & perioada domniei regelui 6udovic al 8:1-lea = perioada revoluiei urgheze = perioada imperiului lui Aapoleon! Cele trei perioade istorice, diferite din punct de vedere al organizrii i principiilor socio-filosofice, s-au regsit n mod diferit n arhitectur, arte plastice i implicit in construcia i decorarea mo ilei! Stilul Ludovic al XVI-lea cuprinde dou etape in dezvoltare &E 9 prima etap, caracterizat decoraiunilor din 3oma antic = prin tendina de preluare a formelor i

a doua etap, caracterizat prin tendina de preluare a formelor i decoraiunilor din Grecia antic! 0e poate spune astfel c se instituie Lclasicismul greco-romanEE pe aza realizrilor din perioadele 3enaterii i arocului! 0tilul 6udovic 8: las clasicismului culorile deschise & al , crem deschis i vernil! 5o ila stilului 6udovic 8:1 renun la liniile cur e, revenind la simetrie %n construcie i ornamentaie! (ormele geometrice i liniile drepte recapt importan in definirea formelor i ornamentaiei pieselor de mo il! 6iniile fluente, continue, specifice arocului snt a andonate, aa nct noul stil prezint structura constructiv a mo ilei prin zone vizi ile de m inare a elementelor! 5o ila stil 6udovic 8:1 are tendine spre forme miniaturale, logice, strict necesare! 'rnamentele rezult dintr-o m inare a motivelor antice romane i greceti cu cele! egiptene i chinezeti! Alturi de meandre, capetele de er ec, vulturii romani i cornuri ale! a undenei, inspirate din antichitatea greco-roman, se mai folosesc pentru decorare tol ele cu sgei, torele aprinse i flori de cmp

aezate n couri sau mpletite n ghirlande i coronie (fig! )!*H, B)! "entru cornie, lezene i cadre se utilizeaz ornamentele repe-tative! 4ehnicile de realizare a ornamentelor sint sculptura, marchetria i pictura pe lemn! 0culpturile snt aurite mat sau patinate! "icioarele mo ilierului stil 6udovic 8:1 snt! lungi, drepte i uoare, cu seciune circular sau poligonal, avnd forma de coloane care se su iaz n partea de #os! Canelurile longitudinale sau nfurate elicoidal, gulerele decorative i profilele transversale snt elemente specifice stilului! 0ptarele scaunelor, fotoliilor i capapelelor (fig! )!*H, a, b,fE) snt ovale, rotunde sau dreptunghiulare, totdeauna ncadrate cu elemente sculptate sau profilate! Cadrele de rezisten ale meselor, scaunelor i fotoliilor snt formate! din elemente drepte (fig! ;!*H, a, j), uneori fiind folosite i legturi fa cur ate (fig! )!*H! b, f), sau pentru mesele mici chiar cadre ovale sau rotunde (fig! )!*H, i). %o$odele snt realizate su form divers, cu plci dreptunghiulare sau semirotunde (fig- )!*H! r, d, e), realizate din marmur al sau gri! 6ezenele snt puternic profilate i sculptate, realiznd asam lri su unghi de <?@ cu pereii laterali! "rin modificarea comodelor s-au realizat servantele, piese de mo il cu lungimi mai mari, prevzute cu sertare, polie etc! "iroul cilindru (fig! )!*H, h) este o pies de mo il specific stilului,prevzut cu ui laterale i sertar central, desprite prin lezene ogat ornamentate! Capacul este realizat su form de rulou sau u ra ata il in sfert de cere! Paturile (fig! )!*H, g), lucrate din lemn colorai, au capetele de o icei tapiate, mrginite de, colonete sau statui, ca o prelungire a picioarelor! Stilul Directoire reprezint stilul de tranziie ntre 6udovic al 8:1-lea i .mpire, creat n perioada revoluiei franceze i a directoratului, cnd are loc o orientare a artelor plastice spre forme ct mai simple i severe, care s corespund idealului de via propagat de revoluie! Are loc o trecere masiv spre folosirea ornamentelor, formelor i structurilor romane! "erioada directoratului este scurt, motiv pentru care acest stil nu s-a sta ilizat! 0-a urmrit n mod deose it eliminarea decoraiunilor e$agerate i somptuoase, care aminteau de monarhie! 5o ilierul este simplu att ca form ct i ca decorare (fig! )!*J) i nu a meninut interesul productorilor de mo il!

Stilul $mpire% 2up instaurarea dictaturii militare a lui Aapoleon i dup victoriile strlucite repurtate de acesta n aciunea de constituire a imperiului, orientarea artelor are n vedere glorificarea puterii imperiale i a victoriilor militare! 2in aceast cauz, stilul .mpire nu este un stil natural, ca rezultat al cutrilor artitilor i a tendinelor artelor n evoluia lor fireasc = el este un stil artificial, realizat prin dogme i direcii impuse, comandate!
0tilul .mpire readuce interesul i preocuparea pentru latura artistic a mo ilierului aroc, srcit n perioada directoratului, meninnd linia constructiv i motivele decorative antice greco-romane i egiptene! 'rnamentele dominante snt cele sculptate n ronde osse (cariatide, atlani, capete i picioare de lei, sfinci), dispuse pe elementele de susinere, precum i ornamentele aplicate-realizate din ronz cizelat i aurit! "e suprafeele plane se folosesc pentru ornamentare em leme cu arme i litera A lucrat n ronz aurit, ncon#urat cu ornamente su form de coronie! 6ezenele i picioarele snt decorate cu palmete sculptate n relief plan sau realizate prin ncrustaie! Mobilierul de de!o&itare are forme arhitecturale cu frontoane i cornie antice i coloane cu capiteliu!

Mobilierul de edere (scaune, fotolii) are sptarele gondolate (fig! )!)F, a, b, c), iar n cazul canapelelor raele snt inegale i gondolate (fig! )!)F, d)! "aturile (fig! )!)F, i) pstreaz aceeai linie in e$ecuia capetelor, revenind aldachinul su form de cort militar! Mesele dre!tunghiulare (fig! )!)F, j) au patru picioare su form de ca riatide, ntre care snt dispuse picioare su form de coloan, toate prinse pe tlpi masive legate longitudinal cu o travers decorat cu vase ornamentale sau grupuri statuaro! Cadrul mesei este masiv i decorat cu ornamente repetative (meandre, mpletituri de flori i frunze etc)! Mesele rotunde sau o+ale au plcile susinute pe picioare su form de coloane cu seciune rotund sau prismatic, consolidate prin legturi sau plci inferioare (fig! )!)F, e, k). ula!urile i co$odele (fig! )!)F f) au suprafee plane cu lezene su form de coloane cu seciune prismatic sau rotund, iar picioarele su form de la de leu! 0uprafeele plane snt mpodo ite cu palmete, ghirlande, cununi de laur, figuri de sfinci etc! 0peciile lemnoase utilizate snt cele indigene (paltin, cire, frasin) i e$otice (mahon rocat, a anos, lmi)! 2.3.4.2. Clasicismul n Anglia 0o rietatea antichitii greco-romane a gsit n Anglia un teren prielnic, aa nct noul curent, introdus n mo il de fraii A d a m (avnd la az elementele structurale ale stilului 6udovic al 8:1-lea adaptate specificului englez), s-a impus destul de repede! 5ai trziu clasicismul englez a fost preluat i dezvoltat de ali doi creatori de mo il, George D e p p * e P h i t e i 4 h o m as 0he r a t o n, aa nct diversitatea pieselor de mo il este foarte mare, pstrnd specificul concepional al creatorilor si! 5o ila Adam (fig! )!)*, a, b, c, d, e) folosete cu predilecie ornamentele de provenien greco-roman, realizind o m inare ntre diferitele tehnici de decorare (sculptur, intarsie, pictur) pe aceeai pies de mo il! 0-a folosit cu predilecie lemnul de mahon masiv sau n furnire, ornamentele fiind realizate din culori deschise, contrastante cu culoarea rocat a fondului! 1nfluenele stilului 6udovic al 8:1-lea snt vizi ile prin forma picioarelor i sptarelor scaunelor, unele piese fiind e$ecutate asemntor cu cele greco-romane (fig! )!)*, a). 5o ilierul pictat cu ghirlande i medalioane este specific stilului, comodele i dulapurile realizate de fraii Adam constituind piese de inspiraie pentru muli creatori de mo il! D e p p * e P h i t preia stilul continental 6udovic al 8:1-lea, asociindu-i mai multe linii cur e (fig! )!)*, f, g, h, i, j, k). 'rnamentaia este mai re-strns, efectul estetic deose it este realizat prin forma oval, rotund sau para olic a sptarelor scaunelor, fotoliilor, canapelelor! DepplePhite a fost considerat un mare creator n arta mo ilierului, stilul lui prezentnd interes i n zilele noastre! (rumuseea scaunelor, fotoliilor i canapelelor este o inut prin forma sptarelor, realizate prin traforare, sculptare sau prin aran#ament de aghete sfrun#ite! 5o ila corp este dominat de liniile drepte i de figurile geometrice ordonate (dreptunghi, ptrat), ornamentat cu elemente sculptate sau o inute prin marchetrie i pictur! 7ile cu sticl pstreaz rama fagure cu elemente faetate! 4apieria este realizat din stofe simple n dungi!

0 h e r a t o n este autorul a noi piese de mo ilier mult mai apropiate de tre uinele umane din vremea sa! Caracteristic mo ilierului 0heraton snt liniile drepte (fig! )!)*, l, $). 5esele de lucru, iroul pentru dame! mesele de cusut i pentru #oc snt piese de mo il specifice stilului! 'rnamentaia, mai mult plan, este realizat cu predilecie prin lucrri de intarsie, culoarea fondului fiind cea specific mahonului, specie cu cea mai larg utilizare!
)!;!<!;! &lasicismul n Germania

0u influena revoluiei urgheze din (rana se pune capt, n Germania, artei oficiale, de curte, m rindu-se noua orientare simplificatoare, cu influene antice! %n mediile urgheze se dezvolt stilul >iedermeier, ca o interpretare german a clasicismului! Concepia i realizarea mo ilierului n clasicismul german are n vedere simplificarea formelor i ornamentaiei i folosirea n construcie a speciilor indigene (acoperite cu specii e$otice), aa nct s rezulte un mo ilier ieftin, accesi il pturilor largi ale urgheziei! .ste folosit lemnul de cire, frasin, par colorat n nuane maronii, att su form masiv ct i su form de furnir! 5ahonul este folosit cu predilecie su form de furnire! 5o ilierul stilului >iedermeier conine aceeai structur a garniturilor ca i cel din zilele noastre! (ormele simple i mai puin ornamentate l face foarte tehnologic, aa nct stilul a pstrat interesul pn n zilele noastre ula!ul (fig! )!)), c) este de construcie simpl, paralelipipedic, pereii laterali i uile snt plane, neornamentate, realizate su form de ram cu t lie! %n cazul t liilor false se utilizeaz ipci decorative pentru fi$are! %ana!eaua (fig! )!)), a) i scaunele (fig! )!)), b, e, g) au raele i sptarele arcuite uor, e$ecutate din elemente cur ate, sau su form de lir (fig! )!)), f). 4apiarea se realizeaz cu stofe vrgate sau nflorate! Mesele cu plcile dreptunghiulare, ptrate, rotunde sau ovale au picioarele drepte (fig! )!)), a) sau cur ate (fig! )!)), f), fi$ate pe tlpi sau pe plci! 0-au folosit i construcii de mese cu picioare laterale su form de lir, legate prin traverse longitudinale! Patul (fig! )!)), h) foarte asemntor clasicismului francez dar mai simplu decorat, pstreaz forma gondolat a capetelor! "iroul (fig! )!)), i) devine o pies de mo ilier util i de aceea i se acord o atenie deose it, rezultnd o diversitate constructiv! 6inia general este definit de e$istena sertarelor, cutiilor i a corpurilor interioare! 'rnamentele dominante snt cele de natur vegetal, stilizate (flori, frunze, coroane, rozete, crengue cu flori vii) i mai puin cele de origine animal (le ede, psri, grifoni)! 'rnamentele aplicate din ronz se realizeaz din ta le am utisate!

-.7.9.9. ?lasicismul t&rziu &n 8rana

0tilurile clasice dezvoltate n perioada clasicismului au creat, n toate rile europene, Lmo ilierul zilelor noastre/, urmrind, n general, formele simplificate, ornamentele strict necesare i reduse ca dimensiuni, aa incit s se poat o ine un mo ilier mai ieftin, accesi il pturilor largi ale populaiei! 4endina de tehnologizare a mo ilierului s.a continuat pna n zilele noastre, evoluind odat cu

apariia noilor tipuri de materii prime pe az de lemn i a altor materiale utilizate ca nlocuitori! 5odificarea formelor i structurilor mo ilei clasicismului a fost permanent! 2up anul *H<F clasicismul este ndeprtat de pe linia modei, de ctre noul curent 9 Lclasicismul trziu/ sau noul rococo# curent aprut i dezvoltat in (rana in timpul domniei regelui urghez 6ouis "hilippe! 0tilul se ncadreaz apro$imativ n perioada *H;F9*HCF, cptnd o rspndire n apro$imativ toate rile .uropei, fiind regsit su alte denumiri (n Anglia se regsete su denumirea de stilul Victorian). Cea mai mare dezvoltare a stilului se realizeaz n Austria, unde stilul pstreaz n faza iniial influene din .mpir i >iedermeier, pentru ca mai trziu s se desprind de acestea, devenind un stil de sine stttor, cunoscut su denumirea de stilul Louis Phili!!e. /0pecificul arhitectural al stilului se caracterizeaz prin folosirea dimensiunilor mici n construcie, prin com inarea liniilor drepte cu cele cur e i prin prsirea proporiilor caracteristice clasicismului i arocului! ula!ul (fig! )!);, a) de haine sau de vase este de dimensiuni mici, n general cu o u, la care domin suprafeele plane! 2ecorarea nltur ornamentele ncrcate, realizate prin intarsii sau sculptur, mrginindu-se la realizarea unor ancadramente i utilizarea unor ornamente aplicate! Ser+anta ( ufetul) utilizat pentru e$punerea porelanurilor se compune dintr-o comod cu ui la partea inferioar, peste care se aaz un corp superior deschis (cu polie), su form de raft! 6egtura ntre cele dou corpuri se face prin elemente masive arcuite sau din panouri decupate! %o$odele renun la sertare, folosind numai 7ile plane, fr ornamente realizate prin intarsie! Mesele de scris (fig! )!);, c) capt importan deose it, fiind prevzute cu multe sertare aezate atit su ct i deasupra plcii! "icioarele revin la forma arocului, fiind suple, cu linii fluente i se termin n forme stilizate! Mobilierul de edere i odihn (scaune i canapele 9 fig! )!);, , d, e, g) prsete proporiile specifice arocului, fiind dominat de linii ntortocheate, capricioase, ntrerupte, profilarea elementelor de structur domin ca tehnic de decorare! 5o ilierul este mai greoi dect cel aroc, eu ezutul mai #os i sptarele nalte 9 pe care se mai regsesc influene ale st i l u l u i englez DepplePhite! 4apieriile snt realizate cu stofe cu modele florale, folosind culorile & cafeniu, al astru, viiniu i verde! Msuele s!rijinite !e un !icior central (fig! )!);, f), cu plci rotunde sau poligonale, capt o rspndire deose it! "iciorul central i cele suplimentare slut ogat decorate prin sculptur, acestea fiind piesele de mo il pe care se mai pstreaz specificul rococoului! -.9. )@I31!I3+ !1)@I?+ 0tilurile artistice create i dezvoltate la curile regale nu au fost accesi ile maselor largi de oameni! 3ezolvarea pro lemelor de confort n e$istena populaiei s-a realizat prin e$ecuia unor piese de mo ilier mai simple, mai puin ornamentate, care urmreau mai mult ndeplinirea rolului funci on al dect, a celui estetic! 0e poate spune astfel, c n t i m p au coe$istat permanent dou stiluri artistice & stilul de c u r t e i stilul rustic!

0tilurile rustice snt specifice fiecrei ri i, mai mult chiar, fiecrei zone sau regiuni geografice, cu elemente de interferen i cu i n f l u e n t e dificil de descifrat i departa#at! (ormele constructive i modul de ornamentare snt simple i specifice regiunii respective, nefiind agreate i acceptate n alte regiuni! 4radiionalismul in aria rustic a avut i mai are influene hotrtoare asupra dezvoltrii anumitor stiluri rustice! 2atorit acestui tradiionalism, n timp, stilurile rustice nu au prezentat interes pentru productorii de mo il, Q deoarece cantitile necesare de mo ilier, fiind mai mici, nu erau renta ile! %n plus, tendinele de generalizare ale anumitor stiluri artistice nu au dat nici un rezultat! 2ezvoltarea localitilor rurale i ridicarea nivelului de cunoatere al populaiei a dus la ndreptarea ateniei ctre stilurile artistice consacrate istoric, a andonndu-se din locuine mo ilierul rustic, rezultat al mutaiilor survenite n preocuprile, gusturile i necesitile oamenilor! 4endina permanent de ur anizare, de modificare a locuinelor, a dus treptat la a andonarea stilurilor rustice, acestea rmnnd la faza de muzeu! "roductorii de! mo il au ncercat, n timp, realizarea unor sim ioze ntre stilurile rustice i cele de curte, rezultnd produse mai mult sau mai puin acceptate, dar care nu prezint garania unui accepiuni largi i permanente! 3ezolvarea cerinelor de mo ilier rustic a rmas s se fac zonal, n ateliere mici, cu fle$i ilitate mare n schim area produciei, acolo unde se cunosc! %n amnunime particularitile specifice de form i ornamentale ale stilului rustic respectiv! 4endinele de impunere pe pia a stilurilor rustice france e# germane 'i flamande se pstreaz i n prezent, proiectanii de mo il ncerend s gndeasc mo ilier rustic, dar cu funciuni moderne, activitate destul de dificil, dar nu imposi il! 3mne deschis permanent pro lema proiectrii produselor noi,n concordan cu nevoile actuale ale oamenilor, prin reactualizarea stilurilor consacrate istoric, impunndu-se prin aceasta un studiu permanent i foarte atent al caracteristicilor care le definesc! Aeostilurile snt ntr-o permanent transformare, fiind n total corelaie cu evoluia vieii i a materiilor prime i materialelor utilizate n construcie! "roiectanii de mo ilier neostil (stiluri istorice actualizate) tre uie s fie permanent documentai din punct de vedere al noilor tehnologii, al noilor utila#e, al noilor tehnici de decorare etc!, impunndu-se astfel realizarea unui sistem informaional naional sau internaional, la care s ai acces permanent! 2e asemenea, ei tre uie s ai la dispoziie toate studiile referitoare la comerul eu mo il, la tendinele modei n construcia i decorarea mo ilei etc! "rintr-o informare corect i permanent, prin conceperea de produse noi, originale, prin participarea la trguri i e$poziii cu aceste produse, se poate a#unge la eficientizarea produciei de mo il i la creterea prestigiului rii!

)tilul Art "ouveau

Design interior Art

ou!eau - 2rimul stil cu adevarat original al secolului 44, Art "ouveau nu se mai inspira din trecut, intorcandu-se catre lumea naturala, cur ele alungite si motivele vegetale fiind o dominanta, alaturi de folosirea intensa a fierului for%at pentru realizarea de detalii si ornamente. 3iniile alungite, sinuoase, savant cur ate sunt motivul cel mai intalnit, intr-o incercare de imitare a siluetei unor plante agatatoare. 8lorile, frunzele si chiar semintele stilizate sunt definitorii pentru acest stil, atat ca reprezentari pe tesaturi sau tapete, cat si in forma tridimensionala, in ornamente si sculpturi. Are loc, dupa so rietatea erei victoriene, o redescoperire a formei feminine si a lemnelor eAotice, sticlei colorate, argintului si pietrelor semipretioase.

Stilul Art ou!eau este considerat un Bstil totalB, deoarece si-a pus amprenta asupra tuturor artelor vizuale, de la arhitectura, design interior si arte decorative, pana la moda, pictura, designul afiselor si ilustratie. In general, stilul se caracterizeaza prin linii curbe, ondulate, dinamice, fara sa se cada in eAcese ornamentale. "outatea pe care a adus-o acest stil fata de stilurile care l-au precedat a fost faptul ca s-a ins"irat #oarte mult $in natura.

2entru a o tine un loo6 in acest stil $e amena%are, sunteti pe drumul cel un daca aveti o podea parchetata - de preferat, un parchet in nuante mai inchise, patat de vreme. 2eretii vor fi fie varuiti in una dintre culorile dominante ale paletei, fie acoperiti cu tapet specific stilului, in modele vegetale si linii cur e. 8lori stilizate, in special crini si maci, frunze, muguri, pene de paun, pasari si li elule - iata temele dominante pe care tre uie sa le cautati. 2uteti opta fie pentru scaune drepte, cu spatar inalt, in maniera lui ,ac6intosh, fie pentru mo ilier cu linii usor cur ate si tapitat in modele florale stilizate. Asezarea placilor ceramice alterneaza pe cele al e cu cele cu modelC sunt in mod special dezira ile placile cu modelul usor iesit in relief. 2entru iluminat, standardul perioadei este lampa @iffanD - acele lampi cu a a%urul din sticla colorata. >riginalele sunt foarte costisitoare, insa mai toate magazinele de calitate va pot pune la dispozitie reproduceri reusite, la un pret rezona il. )ticla colorata este de altfel o alta pecete a stilului ce apare pretutindeni, de la lampi si o iecte decorative, la panouri incastrate in mo ilier sau geamurile usilor. Designul interior se remarca prin ornamentatii si teAturi. ?ele mai des intalnite forme de ornamentatii si imprimeuri din acest stil sunt( flacara sau scoica, ier urile marine, coralii,

frunzele, plantele agatatoare, mugurii florali, paunii, florile stilizate, in special macii si liliacul, carceii de plante, strugurii, crengile, ciulinii, pasarile, dragonii z uratori. &obilele sunt de o icei grandioase, scaune cu spatarul inalt, gardero e, cufere pictate, dulapuri cu multe sertare, cu geamuri pictate. In general, piesele de mo ilier au linii rotunde, sinusoidale, elegante. ,asutele sunt de o icei %oase, in com inatie de sticla, lemn si metal. Culorile au tente so re, mai curentului Art "ouveau este verde oliv, gal en mustar si paleta retinuta, care lasa mult pale, violet, rosu, al astru, verde, maro. ;ama de culori a destul de linistita si ponderata - predomina nuantele palide de run. Accentele violete, purpurii si al astru indigo completeaza o loc li er de manifestare %ocului eAu erant al formelor.

'uminile ' ?orpurile de iluminat sunt adevarate opera de arta, lampi, veioze, lampadare si candela re realizate de artisti cele ri. 1nul dintre acestia este 3ouis ?omfort @iffanD, cel care a realizat tot felul de o iecte de iluminat cu a a%urul pictat. Accesoriile ' o iecte de arta, ceasuri de perete, clante decorate la usi, ornamente din argint, sticla, alia%e pe aza de cositor, oglinzi somptuoase cu rame de ronz sau lemn sculptat, portelanuri, cutii de i%uterii, cufere pictate, vaze pictate.

Stilul (rt 5eco

rt Deco

desemneaz o miRcare artistic a nceputului secolului Y0 n artele decorative, ar+itectura, sculptura, moda, decorri interioare Ri artele vizuale!5enumira stilului (rt 5eco este o abreviere din francez denumirea 7,poziSiei internaSionale de (rte 5ecorative Ri industriale moderne, care a avut loc la /aris n 1ZY[. (7,position Internationale des (rts 5\coratifs et Industriels .odernes" ' e,pozitie imens dedicat artelor decorative, in care erau e,puse obiecte create de mari arti&ti, unicate, scumpe* e,ponate realizate din materiale rare, fildes, cristal, mobilier din lemn e,otic, fotolii tapitate cu piele de sarpe sau rec+in, vase incrustate cu pietre pretioase, scrumiere lucrate din marmura sau metal incrustat cu pietre pretioase, iar sticla, in forme $ratioase de flori sau fluturi, era semnata de nume celebre (ca Lali]ue". 5eRi miRcarea a primit nume doar n 1ZY[, cnd era de0a puternic conturat Ri definit, ori$inea sa se $seRte n perioada apo$eului miRcrii artistice (rt ^ouveau ' perioad numit n _ranSa, La Belle 7po]ue (intrerupt la inceputul secolului !! de industrializare si productia in serie". (rt 5\co este un stil care continua lu,ul stilului `art nouveau` furnizand mobilier si obiecte unicate destinate cu precadere celor avuti. (cest stil s'a manifestat ca o e,plozie de strlucire, pe un fundal al cldirilor din beton, materialelor &i obiectelor ieftine si de proasta calitate, la care a functia construia forma b. 5urata temporal ma,im a stilului a cuprins perioada dintre anii 1Z1Y ' 1Zc0

(cu diferite ncercri ulterioare de revitalizare n anii postbelici 1Z[0 'd0 care au fost n mare parte nereuRite". -ei mai importanti desi$neri art deco au fost francezii * Louis .a0orelle, (ndre eroult, /ierre -+areau si fac]ues 7mile )u+lmann. In stilul art deco s'au mai mbinat &i idei din cubism, futurism, la care s'au adau$at influente e,otice, orientale, africane, indiene. (cest stil se caracterizeaza prin foarte multe contraste. 7ste un stil cu forme $eometrizate si ritm sacadat, linii caracterizate prin simetrie, efecte de stralucire prin aplicarea elementelor de sticla si feronerie. Materiale ' /redominante sunt combinatiile de metal, sticla, fier for0at si lemn. Mobilier ' %caune tapitate cu piele, masute de cocgtail, antic+itati si mai ales mobila pictata, alaturarea unor elemente opuse, materiale fine cu materiale brute. !umini ' -orpurile de iluminat e$ante, $randioase, in functie de marime incaperii.%unt specifice lustrele, sfesnicele, candelabrele. "orme - In $eneral, in acest stil s'a mers pe $eometrizarea formelor, cu foarte multe combinatii de linii drepte la mobile, unele dintre ele fiind rotun0ite la colturi. #ulori ' ^uante contrastante si culori luminoase, cu foarte multe imprimeuri pe tesaturi, care dau impresia de incarcatura. ccesorii ' ^uduri de femei, antic+itati, ceasuri, statuete si sculpturi, obiecte din portelan, ornamente africane, motive decorative inspirate din trecut sau re$iuni e,otice, 7$ipt, (merica precolumbiana etc.

6nceputul s.!! s'a manifestat printr'o revolu#ie nu doar n artele plastice ci &i n desi$n.5eosebit de viabil a fost func#ionalismul manifestat n domeniul ar+itecturii &i n arta obiectelor uzuale, devenit un stil interna#ional, rspndit pretutindeni &i popular pn n ziua de azi. %tilul Bau+aus, aparut in eermania, dupa /rimul )azboi .ondial,este un curent influent si popular in 7uropa, ulterior si in %tatele hnite. -reatorul curentului si al `%colii Bau+aus` a fost ialter eropius, care l'a denumit unind in $ermana cuvintele `a construi` si `casa`.((laturi de ialter eropius in randurile reprezentantilor Bau+aus erau si nume precum /aul jlee, iassilk jandinsgk". In 1Z1Z, cand economia eermaniei infrante isi revenea cu $reu dupa razboiul devastator, ar+itectului ialter eropius i'a fost incredintata o sarcina aproape imposibila* sa conduca noua institutie care va a0uta la reconstruirea tarii intr'un stil nou, cat mai practic si mai simplu. ^oua institutie a accentuat din start necesitatea unui stil `rational`,n care vor fi eliminate elementele decorative &i oricare detalii linutile2, predominnd linii simple &i drepte, afirmnd principiile functionalului. La %coala Bau+aus se punea accent pe desi$n comercial si industrial, ar+itectura, pictura, sculptura, $rafica. )eflectnd noile $usturi si tendinte sociale, Bau+aus'ul a oferit o simplitate foarte placuta, punand accent pe functionalitate, spatiu, i$iena3 fara elemente decorative si accesorii lu,oase.

Stilul $au%aus&

-ladirile in stil Bau+aus aveau acoperisuri plane, fatade drepte, forma cubica, fiind zu$ravite in alb, $ri, be0 sau c+iar ne$ru, in interior fiind folosite piese de mobilier functionale si simple, cu cat mai putine accesorii si decoratiuni. eropius a pus bazele noului curent Bau+aus pornind de la principiile enuntate in secolul !I! de catre iilliam .orris, in special de la ideile (rts and -rafts, curent ce sustinea ca nu e,ista distinctie intre artele frumoase si creatiile practice. 5e la bun inceput eropius a inteles ca noul curent trebuie sa se adapteze la necesitatile lumii industriale, iar un model bun trebuie sa fie reusit estetic si functional. In 1Zmm re$imul nazist a decis inc+iderea Bau+aus. ialter eropius ' alaturi de alti reprezentanti importanti ai $ruparii ' au emi$rat in (merica. ^oul curent s'a impus si in %h(, de aceasta data sub numele %til International, o varianta americanizata, totusi relativ fidela celei europene. (r+itectura Bau+aus avea sa devina de preferat pentru uriasele cladiri din marele metropole. )eprezentan#ii Bau+ausului (eropius,.aier,.is van der )o+e" n anii Y0'm0 au afirmat principiul frumosului func#ional, consolidnd fundamentul func#ionalismului manifestat n ar+itectur, interior, desi$n al produsului al secolului !!. 6n atelierele Bau+aus'ului se creau noile ima$ini ale produselor* obiecte uzuale,te,tile,mobilier, 4biecte de iluminat. 1_ilosofia2 stilului se e,prim prin e,presia* 1forma e determinat de func#ie2._orma mobilierului este laconic, practic, sobr, confortabil, concordat cu propor#iile corpului uman.8api#eria constrn$e bine cptu&eala moale. /ere#ii au culoare desc+is, draperiile la ferestre deasemenea.-ele mai populare sunt culorule* alb,ne$ru, $ri,metalic. %enza#ia de spa#iu e creat de ferestrele mari ca rame de plastic alb./odeaua e acoperit cu un covor oval cu desen mrunt pestri#. 6n 1ZYY'mY Le -orbuzie a construit d cldiri n care s'au cimentat ideile func#ionalismului, precum &i concep#ia*2casa e ma&in pentru locuit2 implementat inclusiv &i n desi$nul interiorului &i mobilierului. 6n lucrrile sale a fost elaborate multe detalii ale interiorului contemporan* ilumin ascuns, mobilier din tuburi cromate, poli#e &i dulapuri n proiectare special.7l a propus mobilier din

o#el, fiind autorul a dou tipuri de fotolii &i un &ezlon$ cu detalii pliante. hna din cele mai caracteristice trsturi ale f'smului este universalitatea(fotoliul poate transformat n pat, iar msu#a pentru reviste n mas de prnz etc."

#onstructivismul
-onstructivismul este o mi(care artistic ce s'a nscut n)usia la nceputul sec.!!. /remisele artistice ale constructivismului au aparut n $eometrizmul si an$ularitatea (cu multe un$+iuri" prezente in pictura ruseasc, n in$inerismul sculpturilor lui 8atlin, n suprematismul pictorului 'azimir Malevici, care tindea spre o total abstracSie $eometric. jazimir .alevici teoretiza `conRtiinSa cosmic` (/.5.hspensgi"* `/ictura mea nu aparSine numai /mntului, /amntul a rmas n urm ca o cas devorat de viermi.` (.alevici" (pari#ia c'lui e considerat drept o reac#ie fireasc vizavi de motivele florale ale stilului (rt ^ouveau, care au plictisit ima$ina#ia contemporanilor.-riza modernului spre sf. primului deceniu s'a soldat cu noi tendin#e spre forme ra#ionaliste, utilitare,

func#ionale, eliberate de decorativismul romantic al stilului (rt nouveau. -onstructivismul era privit ca o nou estetic, ca un efort de a armoniza arta cu producSia industrial.8e+nica este tratat ca un 1izvor2 de frumuse#e. (rtiRti ai constructivismului* jasimir .alevic+ (1non'1Zm[", pictor ucrainean /iet .ondrian (1noY'1Zcc", pictor olandez Vladimir 8atlin (1nn['1Z[m", pictor rus (ntoine /evsner (1nnd'1ZdY", pictor Ri sculptor rus .arc -+a$all(1nno'1Zn[", pictor bielorus jonstantin %tepanovitc+ .elnigov (1nZ0'1Zoc", ar+itect rus ^aum eabo (1nZ0'1Zoo", pictor, ar+itect Ri desi$ner rus (le,ander )odtsc+engo (1nZ1'1Z[d",pictor,$rafician,foto$raf Ri ar+itect rus Varvara %tepanova (1nZc'1Z[n", pictoriS, sceno$raf Ri te,tildesi$ner rus eustav jlutsis (1nZ['1Zmn", foto$raf leton )udolf fa+ns (1nZd'1Znm", pictor $erman Lpszlq /\ri (1nZZr'1Zdo", sculptor Ri pictor britanic de ori$ine ma$+iar Vasilik sermilov (1nZc 1Zdn", pictor Ri desi$ner ruso'ucrainean /rintre promotorii noii mi&cri erau mae&tri renumi#i* tB<C E:B IA RALIA, uA>A< vA<ABF, wA<Q:B xy>AWCyF, R:LK>A< w<=;CyF. (r$umentarea teoretic a constructivismului a realizat'o ar+itectul vienez tdolf L==s. 6n lucrrile sale el a ne$at cu nver&unare orice decorativitate inutil, aplicarea ornamentului comparnd'o cu svr&irea unei crime. /rincipiul de simplitate se aduce la culme* piesele de mobilier devin pur &i simplu ni&te obiecte pentru &edere, somn, lucru./iesele se deosebesc prin func#ionalitate &i mobilitate. (%e folosesc ni&e, lumin difuz". -onstructivismul romnesc s'a $rupat n special n 0urul revistei Contemporanul condus de Ion Vinea. -onstructiviRtii subliniau necesitatea unei concordanSe ntre art Ri spiritul contemporan al te+nicii moderne care inventeaz forme noi. -olaborator al revistei a fost -onstantin BrncuRi. Curentele moderniste Deutscher Werkbund, Constructivist, Bauhaus ,De Stijl, International Style au caracteristici comune , influientandu- se unul pe celalalt , granitele fiind fluctuante , din aceasta cau a o delimitare e!acta a fiecarui stil fiind destul de dificila"

Minimalismul
Minimalismul prezint o mi&care n arte vizuale &i desi$n, care s'a afirmat n perioada de dup cel de al 5oilea )zboi mondial.5esi$nul minimalist a fost nfluien#at de ctre desi$nul &i ar+it. tradi#. faponez. -ult.oriental a adus n 4ccident cultul formelor mici, func#ionalitatea ma,im, contemplarea spa#iilor libere &i filozofia medita#iei. (ceste caracteristice i'au adus stilului m'st o lar$ popularitate.7l este apreciat nu ca mi&care autistic, ci ca un mod de via#. /e de alt parte m'smul este un ecou al func#'lui &i construct'lui,care au proclamat prioritatea utilitarismului asupra decorativit#ii. (r+itectul Ldvi$ .ies van der )o+e a adoptat moto'ul minim'lui* ` Mai puin nseamn mai mult2. (ceasta s'a dovedit a fi o reac#ie la $ra#iozatatea e,cesiv a stilului modern.

^umrul de obiecte trebuie s fie minimal, dar fiecare are un rol func#ional(ob.pentru &edere,somn, +ran"3minim te,tile, spectru coloristic redus3 Instrument de zonare este 1peretele pliant2 (&irma" element din int.0aponeze. .ateriale ecolo$ice lemn, piatr, te,tile naturale, sticl mat(plafoane sferice cu lmpi ascunse" _orma simpl, liniile drepte3 nl#imea mic (Y[cm n loc de c["

?ulorile ' deschise( *gri, e%, c.nisipului, dar i negru0, carEe accentuieaz senzaia de spaiu li er, luminozitateC _erestre mari ' fr draperii (sau cu dr. desc+ise de in, bumbac".

8oate atributele predispun spre lini&te, calmare, medita#ie. 7ste popular &i n prezent.

Stilurile etnice
(o)iunea Stil etnic semnific totalitatea trsturilor caracteristice culturii unui anumit popor, anumitei civiliza)ii& Iar no)iunea Stil etnic *n interior presupune prezen)a elementelor tradi)ionale *n designul interiorului&

In desi$nul interior contemporan sunt foarte populare stilurile etnice . hn pic 2obosi#i2 de interioarele lte+nolo$izate2 oamenii re$sesc n aceste stiluri etnice ec+ilibrul psi+olo$ic &i lini&tea. hn loc deosebit printre ele le revine stilurilor orientale* c+inez &i 0aponez, care impresioneaz publicul european prin ele$an#, func#ionalitate, disponibilitatea spre medita#ie, prin viziunea cu adevrat filosofic a problemelor de amena0are a locuin#ei.

Stilul c%inez Stilul c%inez , produsele din #ara e,otic (fr.-chinoiserie2" au provocat un
adevrat a$iota0 printre europeni nc prin sec.1o'1n, cnd n 4landa &i (n$lia

erau pe culmile modei obiecte din por#elan c+inezesc &i mobilier tradi#ional poleit cu lac. %tilul c+inez rezult n mare msur din concep#ia filosofic milenar (fn-ui" despre e,isten#a omului n armonie cu lumea ncon0urtoare &i cu propria lume interioar. 1.-oncep#ia dat a determinat ncadrarea componentului ve$etal n structura casei* ntr'o ncpere, lsat fr acoperi& erau planta#i copaci. (stfel era format comple,ul cas-grdin. /rincipiul dat era respectat cu stricte#e &i la construirea palatelor mprte&ti, &i la construirea locuin#elor modeste ale oamenilor sraci. 8radi#ia aceasta a fost preluat cu mult succes &i de europeni folosind'o n amena0area a&a numitelor $rdini de iarn n interioarele caselor celor avu#i. Y.4 alt condi#ie de amena0are a locuin#ei, dictat de acelea&i principii conceptuale, era prezen#a obli$atorie a cinci elemente* ap, foc, pmnt, lemn, metal. 5oar mpreun ele puteau asi$ura plenitudinea (mplinirea" sufleteasc, confortul, armonia, n#ele$erea. m.hna din trsturile difinitorii ale interioarelor c+ineze este decorativitatea, coloristica policrom, intensiv, contrastant. _n'&ui dicteaz colorarea divers a pere#ilor, tavanului, podelelor . 4rnamentica sofisticat se combin cu un spectru vast de culori* aurie, ro&ie, verde, cafenie, alb, nea$r. -ulori ale fericirii sunt considerate cea aurie, ro&ie &i cafenie. -onform acelora&i principii n cas trebuie s predomine lumina - izvor de energie pozitiv& -ea mai benefic este considerat lumina natural, din care cauz alturi de ferestre se instalau o$linzi, iar perdelele trebuiau s fie u&oare &i transparente. %tructra interiorului c+inez este alctuit din multiple module, sec#ii nu prea mari. ^umrul obiectelor de mobilier respectiv' nu este mare* scaun, taburete (lcuite, a&ezate ca eta0era,utilizate la necesitate pentru flori, servire, cioplituri din lemn,piatr, filde& etc.", pat, mas pentru servire,msu# pentru ceai, canapea cu sptare din trei pr#i (din lemn fr tapi#rie", mobilier de forme mininore pentru aran0area feluritor accesorii decorative * suporturi pentru vaze,poli#e, ldi#e etc. .obilierul are suprafe#e plane &i linii drepte, dar este lcuit &i bo$at decorat cu incrusta#ie &i intarsie. La podea este a&ternut un #ol (zCB=EJ: H+iner" mpletit din fibre ve$etale. .aterialele folosite sunt* specii de lemn tare, cu intarsie de filde&, sidef, scoici, coc+ilie (carapace"de broasc #istoas, pietre, aram &i alte metale semipre#ioase, bo$at decorate cu ornamente sculptate* plante, pa$ode, elefan#i, ti$ri, lei, fazani. hn material universal pentru felurite construc#ii, mobilier, $rila0e pentru ferestre, paravane etc. este bambusul. Interiorul c+inez este de nenc+ipuit fr vase de por#elan, n special, vaze pentru flori, pictate n stil na#ional cu ornamente florale, dra$oni, felinare, m&ti. 6ntrea$a ambian#, coloritul specific este completat de 1muzica vnturilor2, clinc+etele de clopo#ei &i aromele mbttoare tradi#ionale, considerndu'se c toate acestea au o influien# purificatoare asupra stpnilor. - - !"#$% &"%'()
*+,-.( &"%'(* - ,(.$+-" &/"+ .%(0/." +,-.(-" #$1&"/.2 #'$3$ &$!"1!" & (! 4-%. 5/" 3(6" 3(6" +$7$ &/%'"%% %(.$" +"$13$" .'(!"" & 1$+(8 (!8 /$$%"3"/%&".$&. 9$2 . /$7(":2 +- #'&-. &1"% & #$1&"/.(8 &/";$ ! .'(!"". - #'+"<:%/< & =>-!0 .(. $3" +$6-0 ,(6%-0 >"+"%.

Stilul +aponez

Stilul +aponez, dup prerea desi$nerilor se plaseaz la ora actual printre stilurile cele mai solicitate. Interioarele acestui stil impresioneaz plin lo$ic &i func#ionalitate, sobreitate i spa)iu.-artea de vizit a stilului 0aponez este minimalismul n mobilier &i decor (de fapt ' lipsa decorului", simplitatea (pn la ascetism" &i armonia. (cest lucru devine foarte firesc n faponia cu suprapopula#ia ei teritorial* n condi#iile respective lini&tea &i spa#iul sunt pre#uite ndeosebi.
Locuin#a 0aponez ca &i cea c+inez este o continuare a naturii.4amenii din #ara )sritului de soare au vizavi de natur o atitudine deosebit de tandr. 6n interior neaprat trebuie s fie prezent peisa0ul* el este imitat pe panourile coloristice de pe pere#i3 priveli&tea naturii se desc+ide panoramic prin ferestrele enorme. 4 trstur distinctiv a interiorului 0aponez o formeaz corela)ia *nte lumin i umbr& 8radi#ionala lamp 1acari2 o construc#ie dintr'o carcas metalic &i +rtie de orez accentuiez minunat 0ocul de umbre &i atmosfera de intimitate. (ran0area obiectelor n interior se efectueaz spre deosebire de europeni (la care ele se aran0eaz dup perimetrul ncperii" ' n 0urul centrului, unde este dislocat obiectul principal al camerei* de obicei copacul'pitic 1?onsai@(atribut obli$atoriu ". ,ama coloristic este determinat de predominarea nuan#elor terestre ($alben" &i cere&ti (albastru". 5e asemenea sunt a$reate culorile desc+ise* culoarea laptelui, crem &i be0. .obilierul, pere#ii,tavanul, podeaua, te,tilele (din bumbac sau mtas natural ", #olul pentru podea mpletit din paie tatami@ etc. trebuiau s fie de a&a culori. -rincipiile geometrice de organizare spa)ial sunt* 1' plasarea volumelor pe orizontal3 Y' suprafe#e, linii &i un$+iuri drepte3 m ' zonarea interiorului prin intermediul paravanelor le$ere din sticl mat ce imit +rtia de orez. Mobilierul 0aponez, de&i e redus numeric, se deosebe&te printr'o rar ori$inalitate. 6n locuin# sunt doar cteva obiecte de mobilier dar foarte select, de o ele$an# accentuat, confec#ionat cu minu#iozitate , cu feronerie rafinat , lcuit. 6nl#imea meselor &i scaunelelor este mic, ceea ce provine de la obiceiul de a &edea la podea. 5epozatarea obiectelor casnice se face n ni&e &i dulapuri montate n perete, comode mici cu multiple sertare. (prut n 7uropa n sec.!I!, mobilierul 0aponez din start a provocat un viu interes al europenilor. Iar curentul artistic (rt nouveau, care la /aris pe atunci de abea se nfiripa, urma s preia de la el multe din trsturi. ccesorii caracteristice pentru stilul 0aponez sunt vase &i statuiete de por#elan, faian#, aram, sbii 1de samurai2, evantaie &.a. hn adevrat talisman al casei 0aponeze e considerat sculptura minuscul 1nc@, cioplit din filde& sau lemn, care ocrote&te, aduce noroc &i realizeaz toate visele &i dorin#ele stpnilor. Stilul african

Stilul african.Acest stil etnic este cel mai e(otic. (tmosfera specific interiorului african este creat n primul rnd prin obiecte de artizanat &i alte accesorii* statuiete sacrale de idoli, m&ti ritualice ale &amanilor, vrfuri de suli#e, instrumente muzicale auto+tone de tipul tamtamului, col#i, $+iare, blnuri de

animale slbatice, pene de psri e,otice, amulete, vase ar+aice de lemn, lut &i ceramic, accesorii din filde&, solzi de pe&te, piele de broasc #istoas, &arpe &i crocodil. hnele obiecte din lemn se confec#ioneaz din specii pre#ioase* palisandru, santal, lemn ro&u, copacul de cafea, lemnul ne$ru ' abanosul (acesta fiind comparat dup duritate cu o#elul, iar dup pre# cu aurul3 lui fiindu'i atribuite &i calit#i tmduitoare ". (lt caracteristic important a ima$inii etnice ale acestui stil o constituie $ama coloristic cald ce aminte&te savana, atins de suflarea fierbinte a soarelui african* de la crmiziu pn la ro&u aprins, de la $alben pn la cafeniu nc+is. hn loc aparte i revine culorii ne$re, ce red romantismul nop#ilor ntunecoase ale 1continentului ne$ru2. 4rnamentica te,tilelor decorative imit peile &i blnurile animalelor* dun$ile de zebr sau ti$ru, petele de leopard sau $iraf. %e ntlne&te broderia cu palmieri &i flori tropicale. 6n decorul interiorului se folosesc piei de animale slbatice, #oluri din fibre ve$etale, paravane din liane. .obilierul este prezentat prin obiecte simple (scaune, mese, paturi " mpletite din materiale naturale, confec#ionate din lemn de bambus sau rotan$.

Stilul italian Stilul italian se caracterizeaz prin ele$an#, lu,, func#ionalitate, confort,
calitate &i un nalt nivel estetic. .obilierul &i accesoriile de interior italian sunt apeciate la cel mai nalt nivel mondial.(-olec#ii de mobilier de lu, sunt prezentate n fiece an la e,pozi#ia de la .ilano". 6n Italia s'au cimentat tradi#ii milenare de construire a caselor &i vilelor suburbane, care &i pn astzi prezint o surs de inspira#ie pentru ar+itec#ii &i desi$nerii contemporani.(Vilele celebrului (ndreo /alladio ar+itect din 7poca )ena&terii sunt un e,emplu superb n arta coordonrii stilului ar+itectural cu specificul land&aftului." 4 trstur caracteristic n construc#ia casei este terasa aer liber. loc pentru odi+n la

Interioarele au mostenit din )oma antica traditia de a acopei pere)ii cu fresca sau mozaic. Imita#ia acestor te+nici constituie cel mai coloristic element al interiorului italian. /ere#ii interiorului prezint peisa0e, portrete, tablouri cu natur static, compozi#ii abstracte, ornamente etc. 4 mare aten#ie n acest stil se acord luminii i culorii. (bunden#a de lumin natural (ferestrele sunt foarte mari, uneori pn la podea", iluminarea electric dispersat, difuz, folosirea sfe&nicilor de podea toate acestea creaz senza#ia de o atmosfer solar, cald, de prezen#a permanent a soarelui. -oloristica interiorului este tratat cu ori$inalitate* 0ocul culorilor &i nuan#elor este un moment caracteristic stilului italian. /rincipiul de baz fiind coloristica monocrom, cu predominarea nuan#elor pastelate, se admite ntroducerea (ca accent contrastant" a unei careva culori apinse, de nuan#e calde.(5e e,.ntr'un interior cu o coloristic alb'$ri draperiile pot avea culoarea ro&ie".

Mobilierul& %e utilizeaz preponderent lemnul de specii scumpe cu nuan#e nc+ise. Vec+ile tradi#ii n construirea mobilierului, ce vin din )oma antic (msu#e cu un sin$ur picior" &i epoca )ena&teii (lada pentru zestrea miresei 1cassone@ decorat cu metale pre#ioase" sunt continuate n mobilierul contemporan de o nalt calitate, ori$inalitate &i mare lu,. 6n aspect constructiv sunt utilizate formele ri$ide, $eometrice (patrate, dreptun$+iuri etc". hnul din momentele de baz n mobilier l prezint dulapul montat n perete mare &i ncptor (pezentnd o solu#ie util pentru italieni, care au $arderobe de +aine foarte numeroase". 5ulapurile pot avea nu doar u&i de lemn, dar &i de sticl mat. 6n mobilierul italian uneori se mai practic &i dulapuri decorate cu te,tile sau blan. hneori ele se decoreaz cu elemente de feronerie fin. %unt caracteristice poli#ele de metal sau lemn care se folosesc pentru pstrarea cr#ilor , suvenirelor, foro$rafiilor de familie. 4 mare aten#ie se acord interiorului de la buctrie. /ere#ii se acoper cu teracot ce imit mozaicul. 6n ni&a din perete se psteaz vesel &i suvenire.8radi#ionala msu# 1madia@ se folose&te pentru pstrarea pnii. 6n dormitoare un specific italian se acord prin utilizarea unei variante modernizate a lzii cassone@.

hn atribut important n interiorul italian l prezint designul te.tilelor* draperiile, fe#ele de mas, cuverturile, lin$eria de pat etc. 5iverse dup factur &i culoare ele armonizeaz sau contrasteaz cu $ama interiorului, crend o atmosfer de voie bun &i optimism. -u mult efect se utilizeaz in stilul italian accesoriile.%tatuiete de marmor n stil antic, sfe&nice de aram. %unt foarte a$reate accesoriile din sticl colorat &i incolor de la Murano (insul n la$una Venezian, unde s'a format tradi#ia de producere a obiectelor de sticl nc de la sfr&itul secolului !III" care se mai numesc &i 1sticl venezian2* vase 1suflate2 &i lucrate manual, o$linzi, pocale nalte cu picioru& sub#ire, mr$ele etc. %e ncadreaz de minune n interioul de cel mai contemporan desi$n obiectele de anticariat. Stilul scandinav& Stilul scandinav& ^scut n zone fri$uroase, inspirat de fiordurile reci ($olf in$ust, intrat in adancul tarmului", stilul scandinav este un stil foarte $rav, dar totodata este un stil democratic, practic si plin de cldur. Scurt istoric.8raditia in desi$nul nordic isi are radacinile la sfarsitul sec. !I! cand toate statele scandinave reflecta propria lor versiune a miscarii (rts{-rafts, bazata cu precadere pe mestesu$. (u e,istat incercari de aliniere la criteriile impuse de arta industriala. (In anul 1Z1[ ia fiinta %vensga %0lodforenin$en, structurata pe modelul 5eutsc+e iergbund". (po$eul desi$nului scandinav s'a produs la sf& anilor /012 3 inc& anilor /042 .8ot atunci atin$e apo$eul concurenta cu desi$nul italian. %i este foarte semnificativ faptul ca anume in acea perioada italianul eio /onti a declarat* l%candinavii si'au casti$at faima de creatori de mobilier asa cum elvetienii au

facut'o n orolo$erie.2 (lIl mobile italiano2, .ilano 1Z[n, p$.m". Italianul este cel care dadea tonul in dezvoltarea lui ?el desiAn italiano2 considerand'o ca urmare a concurentei cu desi$nul scandinav. In anii |Z0 s'a inceput un nou val in dezvoltare a stilului scandinav* arta de a crea produse si interioare a fost redescoperita de europeni iar succesul lui tine si in perioada actuala..ulti desi$neri scandinavi au contribuit popularizarii stilului. 5esi$nerul lvar alto este un e,emplu e,celent a unei cariere de succes in acest domeniu. 7ste nu numai unul dintre cei mai remarcati reprezentanti al stilului respectiv, popularizat de lantul de ma$azine de produse interioare Igea, dar si creatorul unor produse de renume international. (cel mai mare producator si distribuitor de mobila ' Igea ' isi va desc+ide primul ma$azin din )omania in Bucuresti ma$azin cu o suprafata de Yc.000 de mY in care se va putea ale$e produse de decoratiuni interioare si mobila de foarte buna calitate la preturi accesibile". Stilul scandinav este o simbioz a cinci culturi ale trilor nordice, precum 5anemarca, ^orve$ia, %uedia, Islanda &i _inlanda. Influen#at de realitatea economic &i cea climateric din acest col# al lumii, stilul scandinav este astzi mai modern ca oricnd. 7ste o ima$ine a rela#iei speciale care e,ist ntre popoarele nordice &i natur. 7l este cunoscut prin caracterul su minimalist, prin stilul su aerisit &i prin formele sale simple, prin ele$anta liniilor aerodinamice , prin materiile prime naturale de foarte buna calitate, fiind marcat de sobrietate &i ma,imizarea spa#iului. Iernile lun$i si mo+orate din tarile nordice si lipsa luminii naturale au facut ca desi$nerii scandinavi sa puna accent pe lumina si pe efectele produse de corpurile de iluminat . }ilele scurte din ^ord obli$ la o astfel de atitudine %tilul scandinav acord o mare importan# luminozit#ii ' luminozitatea este esen#ial~ si reprezinta elementul' c+eie al stilului scandinav. /e lan$a efectul de lumina produs de culoarea desc+isa a peretilor si a mobilei, desi$nerii scandinavi folosesc multe surse de lumina artificiala. Lampele si diversele corpuri de iluminat au, de re$ula, aba0ururi bo$at ornamentate, pictate in culori vii pentru a intra in contrast cu nuantele de alb din locuinta si pentru a crea un efect modern, contemporan. 7le au structura metalica sau din lemn si aba0urul confectionat din material te,til, +artie sau sticla de .urano. Lmpile cu picior sau cele suspendate sunt folosite ca obiecte decorative si sunt plasate cat mai la vedere, capatand astfel o esenta artistic care nveseleste simplitatea liniilor pieselor de mobilier. 5glinzile inalte, care reflecta lumina, cu rame simple, din lemn, sunt alte elemente definitorii pentru stilul scandinav. *% #ulorile sunt n mare parte inspirate din natur. (ceasta este considerat de desi$nerii scandinavi o surs inepuizabil de inspira#ie. 7a furnizeaz, de asemenea, principalul material utilizat la decora#iuni ' lemnul natural, desc%is la culoare, atat de abundent in tarile nordice& 5e aici denumirea de desiAn orAanic.
)%

%tilul scandinav este caracterizat prin culori foarte desc%ise si luminoase. lbul este preferat de desi$nerii scandinavi datorita faptului ca are capacitatea de a da luminozitate camerei si de a o face sa para mai mare. -ulorile predominante intr'o casa decorata in stil scandinav sunt* alb stralucitor, alb'vanilie, bleu, crem, be0, $alben, roz, ((lbastru polar, verde lic+en..." verde, rosu, $ri, toate in nuante foarte desc+ise si placute oc+iului. 8oate nuan#ele acestor culori formeaz notele cromatice unui ansamblu care promoveaz tonurile zpezii.-eretii scandinavi sunt vopsiti de re$ula in alb stralucitor si decorati cu tablouri viu colorate sau foto$rafii& -erdelele si draperiile sunt si ele desc+ise la culoare, semitransparente, uni, cu modele $eometrice sau florale. Ideea este ca acestea sa permita cat mai mult luminii de afara sa patrunda in locuinta. .oblierul este realizat din lemn desc+is la culoare. hnele piese sunt confectionate in combinatie cu metal cromat sau fier for0at si sticla. La fel de luminoasa si desc+isa la culoare este si pardoseala, realizata din lemn, parc+et laminat sau $resie. /odeaua, dulapurile &i mobilierul au o nuan# de lemn desc+is, adesea patinat cu o vopsea pal pentru a oferi mai mult luminozitate. m.%e zice ca stilul scandinav este un stil *n care lemnul este rege& 6n decora#iunile scandinave, principalul material utilizat este lemnul. In livin$ si n buctrie, in dormitoare, in birou ' lemnul mbrac toate ncperile casei. (ceast preferin# pentru lemn se e,plic prin abunden#a acestuia n re$iunea scandinav. Lemnul ' de obicei, ste0arul, ar#arul, pinul, ulmul ' intr n compozi#ia tuturor pieselor de mobilier &i a tuturor obiectelor de decora#iuni. 7l compune masa, scaunele, bncu#ele din spa#iul de rela,are, dulapurile, paturile, comoda si alte obiecte de mobilier. 7le sunt func#ionale, atractive &i confortabile. (lte materiale naturale, precum pielea, piatra i sticla sunt utilizate *n combina)ie cu lemnul& c. %tilul scandinav este sinonim cu func)ionalitatea, sobreitatea, puritatea liniilor, noble)ea materialelor, lu.ul simplu, minimalismul& 1& Mobilierul. .obila, cu forme organice, este realizata din lemn desc%is la culoare asociat cu metal cromat sau piele& cest stil de amena+are este caracterizat de camere luminoase si confortabile, in care e.ista putine piese de mobilier, insa sunt foarte practice, cu diverse spatii de depozitare si sunt lucrate foarte minu)ios & #a sa nu aglomereze prea tare o camera, designerii scandinavi s-au gandit la solutii pentru a face ca piesele de mobilier sa fie cat mai practice, adaugandu-le sertare originale, suporturi speciale pentru depozitare si alte accesorii inedite& De asemenea, stilul scandinav mai este caracterizat de mobilierul

vopsit in alb sau alte culori desc%ise la culoare si de canapele si scaune ce au tapiserii cu modele florale si geometrice& d. -ardoseala&%tilul scandinav este caracterizat de podele sau parc+et realizat din lemn de buna calitate, cu fibrele vizibile. /odelele sunt lustruite si prote0ate cu lac si nu sunt acoperite decat in mica masura de covorase& 6& lte accesorii&/e lan$a lampe si veioze ori$inale, stilul scandinav este caracterizat de diverse obiecte decorative realizate din sticla colorata sau lemn. 7azele cu forme simple si in culori desc+ise si vii sunt elemente importante pentru acest stil. (cestea contin plante naturale sau artificiale de tipul crinilor, or+ideelor sau cactusilor. -eretii sunt adesea decorati cu fotografii inramate sau tablouri reprezentand arta abstracta, realizate in tuse mai indraznete de culoare. (ccesoriile sunt simple, fara ornamentatii e,cesive. -ele mai intalnite elemente sunt o$linzile, folosite pentru multiplicarea luminii naturale. /entru decor, se folosesc flori naturale si lumanari parfumate. (tunci cand sunt folosite, covoarele prezinta dun$i sau imprimeuri florale de mici dimensiuni. (lte accesorii sunt reprezentate de elementele din sticla si ar$int, create de mestesu$ari din 5anemarca si %uedia. %tilul scandinav reflecta un desi$n interior atemporal, ele$ant, proaspat si primitor&

8radi#iile culturale ale strmo&ilor no&tri, cadrul de via# cotidian, posibilit#ile materiale &i te+nice, universul spiritual, sensibilitatea artistic au $sit e,primarea cea mai complet n modul de a'si asi$ura adapostul,de a'si amena0a spatiul de locuit. 8rsturile de baz ale ar+itecturii noastre taranesti in primul rand sunt* , adecvarea identificarea coordonarea scopului de functionalitate cu in$eniozitazea &i e,presivitatea mi0loacelor de realizare, masura si armonia in

Stilul rustic rom8nesc.

stabilirea proportiilor, aplicarea decorului, ele$anta liniilor si ec+ilibrul volumelor, cu inte$rarea perfect in peisa0. eospodariile sunt construite diferit, in functie de caracteristicile $eo$rafice, de ocupatie, de starea social'economica a celor care le locuiau. 5e e,emplu, la munte casele aveau acoperisuri inalte, cu pante inclinate3 la campie, in sc+imb, acoperisul imita pantele domoale ale reliefului3 in re$iunile pastoral'a$ricole, apar $ospodariile cu o curte dubla, iar in cele cu sate imprastiate, unde ocupatia predominanta este pastoritul si cresterea vitelor, casele au ocol intarit. Tipuri de locuinta

Bordeiul este cea mai vec+e forma de locuinta, ramasa din vremuri preistorice si cunoscuta in ma0oritatea tarilor europene. In re$iunea de campie bordeiul era o prezenta obisnuita, fiind intalnit atat la taranimea instarita, cat si la conacele boieresti sau c+iar la biserici. -u timpul, ele au inceput sa fie folosite doar de oamenii saraci. Casa, construita la suprafata solului, avnd unele particularitati diferite de la o zona la alta, de obicei era constituit din urmtoarele ncaperi* tinda9constituia camera de trecere:, camera de locuit (aici se afla de obicei vatra sau, la casele cele mai vec+i, cuptorul", camara 9se depozitau uneltele de munca, alimentele si instrumentele folosite la industria casnica te,tila:, casa mare 9camera curata in care se pastrau cele mai frumoase mobile si tesaturi3 era folosita ocazional, de sarbatori, sau pentru oaspeti 'rolul sau sarbatoresc este aratat si de faptul ca de obicei nu are sistem de incalzire", podul9se pastrau in primul rand proviziile, lazile mari pentru cereale, putinile cu branza, tot aici se a$ata carnea pentru a fi afumata"&i pivnita (se depozitau fructele, butoaiele cu tuica sau vin, vasele cu muraturi si zarzavaturile". 7iata de familie se concentra de regula in +urul incaperii in care se afla focul, care dadea caldura, cu a+utorul caruia se preparau alimentele si care asigura lumina in timpul noptii& !a casele vec%i in incaperea cu vatra locuia intreaga familie& -lanificarea locuintei traditionale avea urmtoarea formul* doua camere (camera de locuit &i casa mare" despartite printr'o tinda, in fundul careia se afla camara.7rau case &i cu un plan mai simplu* cu o camera de locuit si camara. Spatiul interior, ec+ilibrat si armonios, nu este insa inc+is in sine, izolat de e,terior, ci prezinta o constanta desc+idere, prin intermediul prispei. 7lement de ar+itectura ori$inal, specific ar+itecturii taranesti prispa, 0oasa sau inaltata, pe o latura sau pe m'c ale casei, cu foisor sau fara, domina si determina pozitia fatadelor, asi$urand fluenta spatiilor interioare si e,terioare. /rispa constituie un spatiu de adapost, dar si de munca. 7a are un rol foarte important in estetica locuintei, fiind, de re$ul, frumos impodobita. Decoratii si motive decorative Locuinta era un adapost &i trebuia sa ofere protectie si fata de fiintele nevazute care populau credintele taranilor,&i fa# de straini &i du&mani. 5e aceea, stresinile, ferestrele, usile, vatra si $rinzile tavanului erau impodobite cu un decor cu caracter protector, superstitios.5ecoratia cea mai bo$ata se intalneste la prispa si foisor, care era un loc ideal pentru sculptura. .otivele predominante sunt cele $eometrice, insa apar si elemente florale, zoomorfe, numeroase simboluri le$ate de credintele trecutului. Materiale de constructie _olosirea materialor naturale de constructie, modul lor de imbinare si compunere difera de la o re$iune la alta se foloseste lemnul de brad, ste0ar, fa$, (padurile

imense care acopereau in trecut o mare parte din suprafata tarii constituiau principala sursa de materie prima pentru ar+itectura taraneasca", dar si piatra, pamantul batut sau amestecat cu paie si pleava si folosit sub forma de bul$ari sau coteleti, caramizile etc. (r+itectura populara este in primul rand (mai ales in re$iunile mai inalte" o ar+itectura a lemnului. (5e aceea, din cauza perisabilitatii materiei prime, cele mai vec+i monumente de lemn nu depasesc c00 de ani. "ormele geometrice pure ale volumelor, peretilor si acoperisurilor, coordonate de subtilul doza0 al umbrei si luminii, de cromatica armonioasa toate sunt elemente de le$atura a omului cu natura. -asele, $ospodariile, asezate la o oarecare distanta fata de ulita, se detaseaza ca puncte de interferenta a spatiilor naturale cu cele faurite de om, ca elemente care au implicat interventia creatoare a taranului asupra naturii. 5rganizarea interiorului Intimitatea si caldura spatiului interior, trasaturi definitorii pentru ambientul caselor taranesti se realizeaza prin inaltimea redusa a camerelor si tavane cu $rinzi,printr'un bo$at si variat inventar de te,tile, mobilier si ceramica, pictura pe lemn &i ceramic, si sticla, piese de port, obiecte de uz casnic. Interiorul locuintei taranesti este organizat in functie de patru repere compozitionale* coltul cu sistemul de incalzit si preparat +rana3 coltul cu patul (patul este plasat in continuarea vetrei"3 coltul cu lavitele asezate in un$+i, cu o masa n fata 3 coltul cu dulapul cu vase. -entrul incaperii ramane liber3 acest aran0ament este dovada unei atente economii de spatiu. In .oldova, casele mai noi au doua paturi asezate paralel, iar lavitele imbinate la colt dispar.

Mobilierul tipic rom8nesc 5ainuind din cele mai vec+i timpuri si e,istent pana in prima 0umatate a secolului !!, mobilierul este format din urmtoaele piese (piesele de mobilier fiind de multe ori montate in pereti sau fi,ate in pamant, formand un sc+elet fi,at" * patul, masa, scaunele, lavitele, blidarele, coltarul, politele, culmea si lada de zestre. #aracteristica mobilierului romanesc este apreciata de simplitatea formelor si delicatetea decoratiilor, fiind evidenta preocuparea pentru adaptarea functiei lor dar &i pentru impodobire. .obilierul era confectionat in $eneral din lemn de Decoratia mobilierului infatiseaza o serie de motive, diferentiate pe marile zone etno$rafice, dupa cum urmeaza* in re$iunea Bi+or ' siruri de semisercuri, in n (r$es ' simbolul soarelui (rozete, si cercuri concentrice", in zona eor0ului ' linii drepte intretaiate, pe valea Bistritei ' decor ve$etal(florile &i brazii stilizati ", in (ordul Moldovei, ' crestaturi, uneori cu prezente cromatice. ~~~ decorat cu crestaturi ( in 8ransilvania, unde se resimt influentele apusene, apare si mobilierul pictat, motivele cele mai raspandite ale decorului pictat fiind motivele florale." La mobilierul sculptat, caracteristic Moldovei (dar re$asindu'se si in .untenia, .aramures, " motivele ornamentale traditionale sunt * linia dreapta, punctele, spirala, dintii, rozeta, crucea, bradul. !avitele Lavitele (banci lun$i, fara spatar" simple, confectionate din scandura

de ste0ar sau fa$, sunt cele mai vec+i piese de mobilier, fiind folosite in cea mai mare parte a )omaniei, prezente si in vec+ile case boieresti . (Lipsite de cele mai multe ori de decoratii, lavitele se fi,au in barnele peretilor". Incepand cu a doua 0umatate a secolului al !I!'lea, ele au inceput sa fie inlocuite (mai intai in 8ransilvania si apoi si in restul tarii" cu banci lun$i cu spatar sau cu lada dedesubt, fiind destinate si pentru pastrarea +ainelor si pentru dormit . -atul&7ste o piesa de mobilier , care deriva din lavita si apare in locuinta taraneasca destul de tarziu, in secolul al !I!'lea. 6n vec+ime pentru dormit erau folosite cuptoarele& In casele traditionale, patul reprezinta punctul de ma.ima importanta decorativa a interiorului, datorita tesaturilor gupate i e.puse aici& In locuintele cu doua incaperi si tinda centrala, paturile din `casa curata` sunt asezate paralel, de'a lun$ul peretilor, intre ele (lan$a peretele opus intrarii" aflandu'se masa inalta. in casa taraneasca la sfarsitul secolului al !I!'lea e,ist mai multe tipuri de pat. In 8ransilvania, ele sunt foarte inalte (la ele se a0un$e cu a0utorul bancii din fata, folosita ca o treapta", iar in .oldova ' mai scunde 3 n Bucovina apare patul suspendat , fi,at intre barnele peretilor si atarnat de $rinda printr'o ti0a3 un alt tip de pat, intalnit *n nordl Moldovei se *nt8lnete patul cu stalpi inalti la capete, amintind ntructva prin forma patul stil )enastere 3 odat cu cre&terea influien#ei culturii or&ene&ti (la sf.sec.!I!" apare patul cu tablii, de factura oraseneasca..esele sunt de trei tipuri* 'masa nalt cu patru picioare (cea mai rspndit" 3 ' masa mica rotunda, de traditie orientala si balcanica, ntlnit n Moldova 4ltenia , (frecventa utilizrii lor este din ce n ce mai mic"3 &i

' masa de tip $ermanic, cu talpi laterale puternice si sertare dedesubt, raspandita in unele re$iuni ca .ar$inimea %ibiului s.a. !ada de zestre Lada de zestre a indeplinit mult timp functia dulapului, pastrand +ainele si alimentele. 7a ocupa un loc de cinste, fiind asezata la capul patului sau pe lavita. -ele mai raspandite lazi sunt confectionate din lemn de fa$, ste0ar sau frasin, avand forme variate si decoratie bo$ata si ori$inala. Lada de zestre era piesa cea mai fin decorata a mobilierului. -u e,ceptia lazilor de tip brasovenesc, pictate, lazile de zestre erau impodobite cu crestaturi, unele din ele avand capac plan iar altele (n 8ransilvania" ' bombat . Mobilierul sculptat, caracteristic Moldovei (dar re$asindu'se si in .untenia, .aramures, " are motive ornamentale traditionale variate, de obicei $eometrice* linii drepte, puncte, spirale , semicercuri, cercuri, cercuri si rozete concentrice, patrate, triun$+iuri, romburi, zi$'za$'uri, crucea,mai trziu apar motivele florale, simbolul solar, brazii stilizati. Scaunele Varietatea scaunelor este foarte mare. %caunele 0oase se intalnesc pe tot teritoriul tarii. %caunele lun$i cu spatar (decor simplu, pictat" sunt sunt specifice in special 8ransilvaniei. 7le au inlocuit lavitele de colt sau bancile din

fata paturilor inalte, fiind introduse in casa taraneasca destul de tarziu, la sfarsitul secolului al !I!'lea. #ulmea -ulmea este un element cu o vec+e traditie, specific in trecut intre$ii tari. -ulmea era o bara de lemn fi,ata pe doua $rinzi ale tavanului, deasupra patului sau in 0urul sobei. %e mai intalneste si astazi in .oldova si unele zone ale 8ransilvaniei, Banatului si 4lteniei. _olosita initial in scopuri practice, pentru uscat sau a$atat +ainele, culmea a capatat mai tarziu doar un rol decorativ. Mobilierul fi.at pe perete /iesele de mobilier fi,ate pe perete (polite, cuiere, blidare, coltare" ocupau un rol important si se foloseau pentru pastrarea vaselor de uz casnic si cu caracter decorativ. -olitele erau scanduri fi,ate pe perete, fie deasupra usilor si ferestrelor, fie pe una din $rinzile tavanului, fie direct pe perete. (vand mar$inile bo$at decorate cu crestaturi, indeplineau o functie asemanatoare cuierului orasenesc. In 8ransilvania, in partea de sus a peretilor, sub $rinzi, sunt fi,ate prin cuie de lemn cuiere pentru farfurii si ulcioare. In blidare (mici dulapuri confectionate din lemn de fa$, de obicei desc+ise, cu rafturi, decorate cu crestaturi" sunt pastrate vasele de uz $ospodaresc. Blidarul este asezat de obicei lan$a vatra, pentru ca el contine vasele necesare alimentatiei. #oltarul este un dulap cu o forma deosebita, cu sectiune triun$+iulara, fi,at, asa cum ii spune si numele, intr'un colt al incaperii, de obicei acela cu lavitele. In 8ransilvania coltarele sunt impodobite cu crestaturi simetrice, iar in .oldova sunt lipsite de decoratii.

/iesele de mobilier erau puse in valoare prin petele de culoare pe care le aduceau tesaturile de interior, intalnite in toate casele romanesti.Tesaturile reprezinta elementul decorativ principal al interiorului, fiind asternute pe mobile, fi,ate pe pereti, pe culme sau pe $rinda. Tesaturile de lana sunt fi,ate pe perete in dreptul locului de dormit, mai ales in .untenia, 4ltenia, 5obro$ea si Moldova, fiind tesute in te+nica c+ilimului. In Moldova si 4ltenia, se aseaza pe perete, in dreptul patului sau al lavitelor laicere sau paretare compuse dintr'o sin$ura foaie de alesaturi. In .oldova, 8ransilvania de nord, Banat, 4ltennia, .untenia si 5obro$ea, pe pat, pe perete sau pe culme se pun scoarte formate din doua sau trei foi reunite. 8esaturile de canepa, in , bumbac si boran$ic predomina in decorarea interiorului caselor din 8ransilvania (ponievi si fete de masa, ster$are, c+indee, lepedee de culme, foi de $rinda etc.". In Moldova, incaperile caselor au pe pereti laicere si paretare vargate. %obele au forme destul de complicate, cu profiluri, creneluri, arcade si nise. In 8ara Vrancei, Bicaz si %uceava, incaperile sunt imbracate aproape in intre$ime cu laicere si paretare, var$ate vertical si dispuse in re$istre orizontale. -e lazile de zestre sunt asezate in teancuri tesaturile lucrate in casa. 5easupra patului se afla culmea, pe care se pun, alaturi de +ainele de sarbatoare, tasaturi colorate si perne albe. /e peretele lon$itudinal din fata se a$ata mici dulapuri, coltare si blidare.

#eramica cu caracter ornamental are un rol important in impodobirea locuintelor din 8ransilvania, unde se a$ata de $rinda, in cuiere sau pe pereti, blide, cancee, si oluri. 4 mare serie de vase de ceramica, ca d pilda oale, c+iupuri, ulcioare, strac+ini sunt folosite ca obiecte de uz casnic.

Factorii care au determinat evolutia si diversificarea interiorului taranesc sunt : legatura organica intre spatiul de locuit si amenajarea acestuia, nevoia de confort care a dus la marirea spatiului de locuit (prin construirea altei incaperi, prin transformarea tindei sau a camarii in odaie de preparat hrana, prin construirea unei camari etc. ! imbunatatirea conditiilor de dormit si de luat masa (introducerea patului cu saltele si a mesei dreptunghiulare inalte in locul celei rotunde joase ! influenta arhitecturii culte, laice si religioase. "racticarea anumitor ocupa#ii, legate $n mare msur de acela%i mediu $nconjurtor, a determinat, de asemenea, modul de organizare a gospodriei %i locuin#ei

)tilul Art "ouveau Design interior Art

ou!eau - 2rimul stil cu adevarat original al secolului 44, Art "ouveau nu se mai inspira din trecut, intorcandu-se catre lumea naturala, cur ele alungite si motivele vegetale fiind o dominanta, alaturi de folosirea intensa a fierului for%at pentru realizarea de detalii si ornamente.

3iniile alungite, sinuoase, savant cur ate sunt motivul cel mai intalnit, intr-o incercare de imitare a siluetei unor plante agatatoare. 8lorile, frunzele si chiar semintele stilizate sunt definitorii pentru acest stil, atat ca reprezentari pe tesaturi sau tapete, cat si in forma tridimensionala, in ornamente si sculpturi. Are loc, dupa so rietatea erei victoriene, o redescoperire a formei feminine si a lemnelor eAotice, sticlei colorate, argintului si pietrelor semipretioase.

Stilul Art ou!eau este considerat un Bstil totalB, deoarece si-a pus amprenta asupra tuturor artelor vizuale, de la arhitectura, design interior si arte decorative, pana la moda, pictura, designul afiselor si ilustratie. In general, stilul se caracterizeaza prin linii curbe, ondulate, dinamice, fara sa se cada in eAcese ornamentale. "outatea pe care a adus-o acest stil fata de stilurile care l-au precedat a fost faptul ca s-a ins"irat #oarte mult $in natura.

2entru a o tine un loo6 in acest stil $e amena%are, sunteti pe drumul cel un daca aveti o podea parchetata - de preferat, un parchet in nuante mai inchise, patat de vreme. 2eretii vor fi fie varuiti in una dintre culorile dominante ale paletei, fie acoperiti cu tapet specific stilului, in modele vegetale si linii cur e. 8lori stilizate, in special crini si maci, frunze, muguri, pene de paun, pasari si li elule - iata temele dominante pe care tre uie sa le cautati. 2uteti opta fie pentru scaune drepte, cu spatar inalt, in maniera lui ,ac6intosh, fie pentru mo ilier cu linii usor cur ate si tapitat in modele florale stilizate. Asezarea placilor ceramice alterneaza pe cele al e cu cele cu modelC sunt in mod special dezira ile placile cu modelul usor iesit in relief. 2entru iluminat, standardul perioadei este lampa @iffanD - acele lampi cu a a%urul din sticla colorata. >riginalele sunt foarte costisitoare, insa mai toate magazinele de calitate va pot pune la dispozitie reproduceri reusite, la un pret rezona il. )ticla colorata este de altfel o alta pecete a stilului ce apare pretutindeni, de la lampi si o iecte decorative, la panouri incastrate in mo ilier sau geamurile usilor. Designul interior se remarca prin ornamentatii si teAturi. ?ele mai des intalnite forme de ornamentatii si imprimeuri din acest stil sunt( flacara sau scoica, ier urile marine, coralii, frunzele, plantele agatatoare, mugurii florali, paunii, florile stilizate, in special macii si liliacul, carceii de plante, strugurii, crengile, ciulinii, pasarile, dragonii z uratori. &obilele sunt de o icei grandioase, scaune cu spatarul inalt, gardero e, cufere pictate, dulapuri cu multe sertare, cu geamuri pictate. In general, piesele de mo ilier au linii rotunde, sinusoidale, elegante. ,asutele sunt de o icei %oase, in com inatie de sticla, lemn si metal. Culorile au tente so re, mai curentului Art "ouveau este verde oliv, gal en mustar si paleta retinuta, care lasa mult pale, violet, rosu, al astru, verde, maro. ;ama de culori a destul de linistita si ponderata - predomina nuantele palide de run. Accentele violete, purpurii si al astru indigo completeaza o loc li er de manifestare %ocului eAu erant al formelor.

'uminile ' ?orpurile de iluminat sunt adevarate opera de arta, lampi, veioze, lampadare si candela re realizate de artisti cele ri. 1nul dintre acestia este 3ouis ?omfort @iffanD, cel care a realizat tot felul de o iecte de iluminat cu a a%urul pictat.

Accesoriile ' o iecte de arta, ceasuri de perete, clante decorate la usi, ornamente din argint, sticla, alia%e pe aza de cositor, oglinzi somptuoase cu rame de ronz sau lemn sculptat, portelanuri, cutii de i%uterii, cufere pictate, vaze pictate.

Contemporan

Stilul contemporan cuprinde toate tendintele de la sfarsitul secolului ##" $inii moi, forme rotunjite" Interioarele contin elemente neutre, dar si culori puternice si se concentrea a pe simplitatea liniei si a formei" Culori - interioarele se limitea a la combinatii tone-sur-tone, cu palete de brun, crem si alb pur" %ete puternice de culoare se regasesc adesea pe one de pereti, covoare si obiecte de arta" Iluminat - designul corpurilor de iluminat le transforma in obiecte de arta de sine statatoare" $ampile au linii drepte si finisaje metalice" &obilierul - piese cu linii curate, siluete fine, suprafete fara sculpturi sau ornamente" $emn in culori deschise, artar sau paltin, cu accesorii din vitralii, otel, nichel sau crom" 'esaturile naturale, cum ar fi matasea, lana sau bumbacul, sunt folosite pentru aspectul te!turii si al nuantelor neutre" 'otusi, modele viu colorate sunt intalnite in covoare sau perne" %entru a reali a o alaturare armonioasa de elemente cromatice, elemente arhitecturale si de design (mobilier, lumini, obiecte decorative etc"), cel mai bine este sa consulti un specialist ce va cristali a intr-un concept unitar toate aceste informatii si idei si va crea o solutie unitara de amenajare, ce va avea la ba a dorintele fiecarui membru al familiei si va tine cont atat de functionalitatea, cat si de estetica locuintei tale"

Stilul egiptean

7$iptul antic este lea$nul primei civiliza#ii./e parcursul a circa patru milenii aici s'a format o cultur de importan# universal,s'a

format un stil artistic deosebit,care pn n prezent frapeaz omenirea prin mre#ia sa, &i pn n prezent inspir oamenii de art, insufl idei creative desi$nerilor. 7$iptenii sunt &i primii creatori de mobil, bi0uterii, art aplicat, ornamentic.