Sunteți pe pagina 1din 51

CAPITOLUL 1: ISTORIA MOBILEI 1.

1 MATERIALE SI DESIGN

Din punct de vedere istoric materialul cel mai folosit in productia de mobilier este lemnul, dar si alte materiale, precum metalul sau piatra au fost folosite. Designul mobilierului reflecta moda diverselor perioade istorice, din antichitate pana in prezent. Daca in trecut in majoritatea perioadelor predomina un singur stil, astazi designul mobilierului este influentat de numerosi factori, stiluri si directii. Unele dintre cele mai pretuite piese de mobilier folosite in locuintele moderne de astazi sunt antichitatile atent reconditionate, care au in medie o vechime cuprinsa intre 50 si 300 de ani sau chiar mai mult. Astazi majoritatea designerilor abordeaza un stil eclectic, adaptat fiecarui proiect in parte, mobilierul putand avea un design inovator sau sa fie o adaptare moderna a modelelor istorice. Chiar elementele de baza ale designului de mobilier sunt de fapt foarte comple e, pentru ca aspectul a fost mereu cel putin la fel de important ca functionalitatea, iar tendinta generala este de a crea mobila in conformitate cu interiorul arhitectural. Unele piese de mobilier au fost realizate in conformitate cu elemente arhitecturale, avand picioare de tip coloana, altele erau cel putin in parte antropomorfe, cu baza in forma de animale. Designul variaza de la foarte simplu la deosebit de comple , mai curand in functie de scopul mobilierului decat de perioada de constructie. !rimele marturii ale acestei fascinante istorii provin din "esopotamia, unde interioarele erau deosebit de bogat, mobilierul fiind impodobit cu ornamente din aur si deosebit de comple . Unele e emple egiptene demonstreaza ca daca e istau piese aurite si foarte comple e se fabricau in acelasi timp si modele simple, destinate celor cu nevoi si posibilitati mai mici. #n istoria mobilei cele mai cunoscute piese $ si cele mai elaborate $ sunt cele de lu , cel mai bine pastrate. "ai mult decat atat designul foarte elaborat ofera mai multe informatii despre o anumita perioada deoarece gusturile celor din high class se schimba mai repede decat alte stiluri pentru a reflecta noile idei si tendinte. Cele mai simple e emple, destinate muncitorilor si agricultorilor au doar un rol functional, forma de baza fiind reprodusa de$a lungul timpul cu modificari minime .

1.2. ISTORIA MOBILEI

Chiar daca reconstructia unei locuinte preistorice este practic imposibila se pare ca acestea aveau totusi piese de mobilier, chiar daca cele mai multe improvizate din piatra sau bucati de lemn, fiind in principal mese sau scaune grosolane. % istorie documentata e mobilei si a evolutiei acesteia in timp trebuie sa inceapa deci cu &giptul antic. 1.2.1. Mobilierul egiptean

Climatul foarte uscat al regiunii si complicatele traditii sepulcrale sunt in parte responsabile pentru pastrarea in bune conditii a numeroase piese ' mese, scaune, banci, etc. % alta sursa importanta de informatie sunt picturile murale, care prezinta in repetate randuri interioarele egiptene din epoca.

(ehnica de fabricare folosita de vechii egipteni, care acordau o deosebita atentie atat designului cat si constructiei, este aproape identica celei utilizate si astazi. !entru piesele de mari dimensiuni, in special pentru scaune si mese se foloseau cepurile, o tehnica populara si astazi, chiar daca de multe ori cepul este inlocuit de un pivot pentru a usura fabricarea. )aturile pieselor mai delicate precum cutiile sau lazile erau imbinate cu grija pentru a mari rezistenta. Un vechi scaun egiptean care inca se pastreaza la "uzeul din Cairo are suporturi in forma de picioare de animale, o tendinta care se pare ca se generalizase in epoca. Un set de mobilier $ scaun, masa, pat si baldachin $ descoperit la *iza, in mormantul reginei +etepheres a fost reconstruit si reconditionat cu migala de specialisti, oferind cercetatorilor informatii pretioase. !iesele au suporturi in forma de picioare de animal, o structura rigida, suporturi pentru brate in forma de papirus. !atul, mai ridicat in partea capului, are o tablie de mari dimensiuni, decorata in relief cu simboluri ale zeilor si scene religioase. Alte piese de gen care s$au pastrat sunt mai putin elaborate ca design, mult mai simple, desi se presupune ca initial acestea erau impodobite cu ornamente din metal. & emplele oferite de picturile murale sugereaza ca mobilierul destinat celor bogati era amplu ornamentat cu diverse decoratiuni. !icioarele meselor si scaunelor erau acoperite cu foite de aur, alte suprafete, mai ales cele ale lazilor fiind acoperite cu straturi de fildes sau din alte materiale. ,ormele erau in general antropomorfice. 1.2.2. Mobilierul din Mesopotamia

Chiar daca nu s$au pastrat piese din aceasta perioada, basoreliefurile si imaginile ofera informatii despre mobila acestei civilizatii. "esele, scaunele si tronurile erau amplu decorate, asa cum se poate vedea din picturile si sculpturile pastrate, fiind deseori decorate cu incrustatii din scoici, pastrand totusi o linie generala simpla si sobra. !rintre putinele obiecte care au supravietuit trecerii timpului se numara si o harpa sumeriana cu incrustatii bogate si colorate, avand in partea de sus un cap de bivol sculptat in relief si acoperit initial cu foita de aur. !e o placa de piatra este sculptat un tron foarte simplu si inalt, fara spatar, care pare sa aiba o tapiterie foarte eleganta. "obilierul prezent intr$un basorelief pastrat la -ritish "useum, din perioada regelui asirian Ashurnasirpal ## este mult mai elaborat, mesele si tronul avand baza in forma de trompete si de labe de animale, fiind impodobite cu decoratiuni in relief. 1.2.3. Mobilierul din Minoa si Mycene

.unt greu de gasit si piese de mobilier din epoca de -ronz a culturilor din "icene sau din regiunea #nsulelor &gee. "ajoritatea dovezilor se gasesc pe reprezentarile in relief de pe bijuterii sau pe mici lucrari in bronz sau teracota. % splendida e ceptie este tronul din .ala (ronului din /nossos, care arata ca functionalitatea si materialele erau mult mai importante decat designul, piesele fiind aproape intotdeauna lipsite de decoratiuni. Au fost insa descoperite si doua lucrari care fac referire la piese cu inscrustatii sau podoabe din aur, destinate doar mobilierului de lu . %

asemenea e ceptie este si un picior de mobila, realizat in intregime din fildes bogat sculptat, provenind din (heba. 1.2.4. Mobilierul din Grecia "obilierul elen, la fel ca si cel din "esopotamia, este cunoscut mai ales prin intermediul picturilor si sculpturilor, pentru ca s$au pastrat foarte putine piese. Detaliile de pe picturile care ornamentau vasele pietrele funerare ofera destul de multe informatii, golurile din imaginea de ansamblu fiind umplute de de friza de la !arthenon si de mai multe figurine in bronz si teracota. .$au pastrat cateva tronuri din marmura, dar si cateva fragmente din lemn ale mobilierului epocii. Dovezile e istente arata ca designerii eleni nu respectau formele libere ale predecesorilor, ci incercau sa armonizeze mobilierul cu decoratiunile arhitecturale, simetria generala si echilibrul intregului parand sa respecte mai curand traditia egipteana. Cu toate acestea, desi la prima vedere e ista numeroase asemanari intre ele, banca greceasca si patul egiptean aveau scopuri diferite.

si

-anca elena, folosita atat pentru odihna cat si pentru a sta lungit timpul mesei avea aceeasi inaltime ca si masa. 0u e ista nici un suport pentru picioare, iar partea dinspre cap era adesea curbata pentru a sprijini pernele. .uporturi in forme de labe de animal erau rar folosite, preferandu$se cele conice sau cele care imitau coloanele. .caunele folosite erau pliabile, cu picioarele in forma de 1 sau standard, cu picioare drepte, fiind fabricate din secolul 2# #d+r. Au fost realizate atat piese functionale si simple cat si modele mai elaborate. % inovatie deosebita a designerilor greci este scaunul cunoscut sub numele de 3lismos, un scaun usor cu spatar. Confortabil si foarte popular, a fost folosit de cei mai multi dintre greci intre secolele 2##$#2 #d+r. /lismos este o piesa simpla, dreapta, cu picioare care se curbau usor in e terior si un spatar in general fara ornamente, curbat de la margini spre centru. "esele reprezentate in picturi erau de mici dimensiuni, fiind preferate cele cu tablia rectangulara, avand trei picioare, uneori sculptate in forme animale. "arturiile literare dovedesc si ca aceste mese erau foare usoare, putand fi mutate imediat pentru a servi un invitat si indepartate la sfarsitul mesei, pentru ca artistii sa poata juca. Abia in perioada elenistica incep sa apara mesele rotunde. in Cuferele din vechea *recie aveau dimensiuni variabile ' de la cele miniaturiale la cele cu adevarat monumentale si variau foarte mult si la nivel de design, de la cele simple la cele cu capacul bogat sculptat. &rau realizate din lemn, bronz, fildes. (raditia cuferelor a fost pastrat din &gipt pana in secolul 1#1, fiind prezente mai ales in traditia populara a diferitelor popoare. 1.2.5. Mobilierul roman

)a prima vedere mobilierul roman pare realizat ca o copie a celui grecesc. #n primul secol al erei noastre designul roman opulent reflecta puternicele influente grecesti. 4uinele de la !ompeii si +erculaneum ofera informatii detaliate privind arhitectura locuintelor si arata ce mobilier era necesar si cum era acesta amplasat. ,rescele de la !ompeii demonstreaza si cum era folosit mobilierul dar si marea varietate a formelor. 0u se stie e act sursa de inspiratie si momentul in care au aparut si dulapurile, lipsind informatiile. !rezenta acestora in frescele romane poate fi o simpla influenta elena sau o copie a picturilor grecesti, desi un dulap dintr$o casa din +erculaneum s$a pastrat. 4omanii au creat mai multe piese din marmura si bronz decat grecii, designul adoptat fiind mult mai comple , chiar daca aria ornamentelor era similara.

#n afara meselor mici obisnuite in *recia se foloseau mese mari, rectangulare si mese rotunde de diferite dimensiuni. Au fost introduse si modele mult mai practice, cum ar fi mesele care puteau fi rapid demontate sau cele care se puteau plia. -ogatia incrustatiilor si ornamentele minunat realizate in fildes, bronz, marmura si lemn sunt adesea mentionate in literatura romana, de multe ori descrise in detaliu 1.2.6. Mobilierul din Bizant si de la inceputul Evului Mediu

Desi mai e ista inca numeroase piese de mobilier din aceasta epoca, suprinzator de putine e ista de la inceputurile civilizatiei crestine 5sec ###$2##6 sau bizantine 5sec 2$126, atat din est cat si din vest. Arta bizantina a fost mereu deosebit de apreciata. -ogatia ornamentala a bisericilor din #stanbul sau 4avenna indica faptul ca si decorarea palatelor trebuie sa fi fost pe masura. "ozaicurile bizantine pastrate sugereaza ca, desi ornamentele clasice devenisera mult mai stilizate, erau inca folosite intre 700$8000 d+r. .$a pastrat o piesa deosebit din epoca bizantina, tronul &piscopului "a imian, realizat in jurul anului 550, o adevarata opera de arta din fildes sculptat in relief suprapus pentru un cadru din lemn, destinat e clusiv reprezentantilor marcanti ai -isericii. (ronul arata si ornamentatia bogata si stilizata a perioadei, oferind astfel indicii pretioase despre maniera in care se realiza mobilierul bizantin. Asa$numitul (ron al lui Dagobert #, aflat in prezent la -ibliothe9ue 0ationale din !aris este un scaunel pliabil din bronz, cu picioarele in forma animala, mult mai bine realizate decat e emplele romane similare. "anuscrise si cate un mozaic din secolele 2$#1 demonstreaza ca desi influenta romana se pastrase, schimbarile gusturilor ii inspirasera pe artizani sa redea detaliile mai simplu si mai abstract. "odelele plane au fost inlocuite de reliefuri adanci, iar conservatorismul stilistic devenise o regula care se aplica si in domeniul fabricarii de mobilier. #n secolele 1#$1## are loc o adevarata regenerare spirituala si sunt construite numeroase biserici in &uropa occidentala, desi nu s$au pastrat prea multe e emple de mobilier. Designul din acest interval este cunoscut in principal datorita reprezentarilor din sculptura franceza, in care se foloseau variante simplificate si shematice ale ornamentelor greco$romane. .$au pastrat totusi cateva scaune din .candinavia secolului 1##, purtand puternice influente romane.

1.2. .

Mobilierul gotic

Arhitectura gotica se caracteriza prin folosirea arcadelor ascutite, precum si a altor inovatii deosebite care creau efecte spatiale spectaculare, dar parado al mobilierul din secolul 1## nu a fost influentat de acest stil nou. Daca impunatoarele catedrale, migalos construite, pline in e terior de creatii arhitecturale si elemente impresionante parea simboluri ale grandorii, in interior au fost favorizate piesele de mobilier simple, din stejar inchis la culoare, interiorul fiind imbogatit de minunate tapiserii si ornamente metalice. Abia din 8700 in constructia mobilierului au inceput sa fie introduse elemente gotice precum unghiurile foarte ascutite. Apoi, pentru mai multe de un secol, elementele gotice erau sculptate pe spatarele scaunelor, pe cufere si pe laturile meselor. Din secolul 12 au fost introduse noi tipuri de mobilier. !rimul a fost un fel de scrin, cu un spatiu mic de depozitare si picioare foarte inalte : in partea de sus avea o polita pentru e punerea obiectelor si un raft sub aceasta. Dulapurile erau construite cu unul sau doua randuri de spatii, inchise cu usi. A fost introdus si celebrul armoire, strmaosul sifonierului de astazi, cu usi de mari dimensiuni si un spatiu interior de 8.5 pana la ; metri. Acestea erau ornamentate cu motive precum arcade, coloane si frunze. Ca stil principal pentru partea de nord a &uropei, goticul si$a pastrat influenta in arta mobilei pana la inceputul secolului 12#.

1.2.!.

Mobilierul "enasterii

!ictura, sculptura si arhitectura 4enasterii au inceput sa se dezvolte in #talia inainte de 87;5, dar mobilierul din #talia secolului 12 avea tendinta de a fi doar simplu si functional. #talia !rima inovatie in domeniul mobilierului 4enasterii italiene a fost cassone, un cufar cu decoratiuni complicate, sculptate sau din stucatura si poleit sau pictat. "otivele erau cele clasice. ,orma aleasa pentru cassone era in mare masura inspirata de sarcofagele romane, unele dintre primele modele avand pe ele ilustratii la celebrei povesti de dragoste gotice, )e 4oman de la 4ose. #nterioarele reprezentate in pictura italiana scot in evidenta simplitatea aranjarii mobilei si numarul mic de piese de mobilier folosite, situatie care va dura pana la sfarsitul secolului 12. !iesele erau bogat ornamentate cu sculpturi si incepe sa se foloseasca tot mai mult lemnul de nuc in locul stejarului, in paralel cu o diversificare fara precedent a modelelor si tipurilor de decoratiuni. #ncep din nou sa fie la moda scaunele pliabile, din lemn cu piele sau tesatura. Apar scaune inalte si solide, cu spatar, cu spatarul bogat sculptat si in loc de picioare panouri groase.

$ranta ,ranta avea sa duca arta decorarii mobilei si mai departe decat #talia pentru a reflecta puternica influenta renascentista. )a curtile regilor au fost angajati artisti italieni care au adus stilul 4enasterii in

,ranta. #n timpul domniei lui +enr< ## au fost adoptate schemele de design ale arhitectului =ac9ues du Cerceau. #deea sa de ju tapunere a motivelor clasice a fost utilizata pe scala larga pentru decorarea mobilierului, in spiritul si pe gustul renascentist. Una dintre figurile marcante ale industriei in formare a fost +ugues .ambin, care fabrica dulapuri si care a publicat si un impresionant volum de modele, operele prezentate remarcandu$se prin sculpturile bogate care le impodobeau. &nergia noilor creatori a facut ca stilul sa supravietuiasca si sa ajunga pana in secolul 12##. "esele tipice, cu picioare inalte si subtiri si scaunele cu spatare groase, fabricate din 85>0 s$au dovedit populare mult dupa 8>00. .chimbarile stilistice din primele decenii ale secolului 12## au fost subtile. #n timpul domniei lui )ouis 1###, din 8>80 pana in 8>73 formele pieselor le$au continuat in mare pe cele din secolul 12#, dar erau mult mai delicate si mai atent lucrate, tipurile de lemn incluzand abanosul foarte rar si foarte scump sau furniruri din carapace de brasca testoasa.

Anglia

Designul mobilierului in 4enasterea engleza era mai simplu decat cel francez, cu detalii sculptate mai putin elegant, decoratiuni modeste si plate, motive stilizate. .tejarul a continuat sa fie cel mai folosit lemn in Anglia sec 12#. )a fel ca si in cazul ,rantei, si in Anglia interesul pentru stilul 4enasterii a persistat pana la jumatatea secolului 12##. %landa

#nteresul general pentru formele si stilul 4enasterii este pe larg documentat in mai multe publicatii si manuscrise din secolul 12##. Doua dintre colectiile de modele, care au influentat operele realizatorilor de mobila, au fost publicate la inceputul secolului la Amsterdam de =an 2redeman de 2ries si Crispin van de !asse. "estesugarii olandezi au creat mobilier in stilul englez, modele conservatoare, stilul renascentist fiind mult timp foarte popular. % piesa speciala este un model de sifonier, foarte masiv, care a fost adus in America de nord de colonistii olandezi. #nfluenta olandeza s$a manifestat in principal prin intermediul cartilor si manualelor de design, putand fi remarcata in creatiile mai multor popoare din nordul &uropei, desi fiecare a adus ceva personal in formele alese. &pania #n .pania influentele au fost mult mai variate. 0oile idei ale 4enasterii au afectat designul, dar in egala masura acesta a fost influentat de traditia araba, mai e act maura. Desi .pania nu mai avea de mult timp legaturi directe cu %rientul, modelele delicate care impodobeau ornamente din piele si combinatiile indraznete de lemn, fier si aur 5sau aurire6 au fost foarte populare in aceasta tara pentru aproape doua secole, demonstrand continua influenta maura.

Mobilierul c'inez din (inastia Ming

.ecolul 12## s$a dovedit o perioada in care cosmopolitismul a fost intr$o continua crestere. !e masura ce schimburile comerciale se intensificau, mai ales cu ajutorul rutelor maritime stabilite cu un secol mai devreme, artizanii aveau acces la noi idei si mai ales la noi tehnici si materiale. .ecolele 12#$12## au fost o perioada ideala pentru %ccident, care a avut astfel sansa sa descopere mobilierul chinez, caci in perioada dinastiei "ing 583>?$8>776 aceasta industrie atinsese in #mperiu apogeul. Dulapuri inalte, mese delicate, scaune si banci, toate i$au incatat pe europeni prin designul subtil. !icioarele drepte ale scaunelor si meselor se temrinau cel mai adesea prin linii curbate. Aplicele si elementele de sustinere nu aveau doar rol de ranforsare ci si de sustinere. Decoratiunile asiatice erau deja foarte cunoscute in &uropa secolului 12## si au jucat un rol deosebit de important in dezvoltarea ulterioara a designului occidental. Cuferele lacuite chinezesti si nipone, importate in &uropa, au inceput sa fie tot mai folosite de cei care si le puteau permite, de multe ori interioarele fiind modificate pentru a se adapta noii piese

1.2.).

Mobilierul baroc

.tilul baroc este evident in mobilierul de sfarsit de secol 12##, la decenii dupa ce arhitectii italieni *ianlorenzo -ernini si ,rancesco -orromini adusesera la 4oma noile lor idei. #n prima parte a secolului noul curent a influentat mai curand suprafetele decat formele. #n ultimele decenii insa au avut loc mai multe schimbari in designul mobilei ' folosirea cariatidelor pentru mobilierul de dimensiuni mai mari si sculptarea picioarelor pieselor in forma de suluri sau de spirale, diferente importante fata de modelele renascentiste. )a sfarsitul perioadei partea frontala a dulapurilor si scrinurilor a inceput sa fie decorata cu forme curbe in relief, reflectand noua arhitectura baroca. .caunele au inceput la randul lor sa fie bogat sculptate, cu spatare mari si inalte, de regula tapitate sau impodobite cu mici sculpturi. Mobilierul barocului *rancez

Cele mai elegante si elaborate piese au fost cele realizate pentru curtea regelui )udovic 1#2. Artizanul Andre Charles -oulle a creat forme neobisnuite si le$a ornat cu incrustatii care combinau metale 5argint, bronz, plumb6, carapacea de broasca testoasa si abanosul in modele care erau alaturari pline de imaginatie si frumusete ale motivelor clasice. "ulte dintre creatiile sale sunt tributare ca inspiratie vechilor fresce romane. Mobilierul din +nglia si +merica

Daca in alte state schimbarile au limitat folosirea poleielii in industria mobilierului in favoarea descoperirii si impunerii de forme noi, in Anglia aceasta influenta s$a facut simtita mai ales prin folosirea libera a incrustatiilor. #n America de nord inca mai era in schimb la moda stilul renascentist. "estesugarii americani utilizau ca surse de inspiratie in special modele britanice pentru a crea in final stilul !ilgrim, cu piese din stejar, carora li se dadea culoarea lemnului de nuc cu ajutorul finisajelor. 1.2.1,. Mobilierul "ococo -arocul a ramas popular in multe tari pana spre 8@30, cand gusturile si implicit moda au inceput sa se schimbe, mai intai in !aris si apoi in restul tarilor occidentale. 0oul stil, cunoscut sub numele de rococo, cerea o mai mare atentie delicata cu privire la scala obiectelor si o legatura mai stransa intre persoana si mobila pe care o foloseste. %rnamentele arhitecturale erau mai putin relevante, iar piesele care decorau interioarele pariziene erau construite si alese pentru a se potrivi cu oamenii mai curand decat cu incaperile. Mobilierul "ococo *rancez

!roducatorii francezi s$au dovedit din nou invingatorii in aceasta industrie, piesele si seriile realizate de ei fiind cele mai elegante si cele mai reusite, cautate nu doar in tara, ci si de pasionatii din strainatate. 4ococo si$a inceput ascensiunea in timpul domniei lui )udovic 1#2 si a ajuns la apogeu in timpul lui )udovic 12. 2ersiunea franceza a stilului include modele ambitioase, realizate cu o varietate impresionanta de materiale, pentru crearea carora era nevoie de multa indemnanare si multa pasiune din partea mestesugarilor. !rincipala caracteristica erau liniile si formele comple e si sinuase care pareau a se curba in toate directiile. "odelele de decoratii erau incastrate in straturi de furnir, care, la randul lor erau incadrate de bronz poleit, care sublinia picioarele mobilelor, marginile si partea din fata a sertarelor. !icioarele drepte au fost inlocuite de cele inspirate de formele animalelor, intr$o varietate de forme curbate. Mobilierul "ococo in +nglia

10

#n Anglia stilul rococo nu s$a bucurat de acelasi succes ca in alte tari, fiind mai putin folosit si nu tot atat de liber. .e foloseau foarte putin incrustatiile pentru ca mestesugarii preferau sa foloseasca pentru ornamentare furniruri din mahon si nuc, care erau finisate astfel incat granularea materialului sa fie scoasa in evidenta. Designerii englezi si cei inspirati de acestia mai taziu au folosit un element inedit ' picioarele mobilelor au fost sculpate in forme curbate, terminate printr$o prin forme aproape sferice, idee preluata de la artizanii chinezi. Designurile franceze inovatoare din 8@50 au fost adoptate si modificate de Chippendale in modele bogat sculptate, renuntand la inscrustatii. &lementul principal scos in evidenta de Chippendale si de cei mai multi artizani englezi era aerul de capriciu, de joaca pe care il avea stilul. 2arietatile chineze si gotice erau incluse in carte ca e emple tipice, subliniindu$se ca realizarea acestora era mai usoara decat a celor franceze. #ntre 8@70$8@>0 designerii englezi au produs putin mobilier si fara inovatii deosebite. Unii dintre ei insa s$au decis sa reproduca modelele impuse in timpul 4enasterii italiene de arhitectul Andrea !alladio $ stilul !alladian $ pe care le$au adaptat secolului 12###. "estesugarul Ailliam 2ile, care a fost angajat de Curtea 4egala intre 8@50$8@>0 a realizat si piese de mobilier clasice in afara de cele rococo. #n coloniile americane stilul clasic s$a situat la egalitate in topul preferintelor cu cel rococo. & ceptia de la regula de a continua stilul clasic l$au constituit, atat pentru designerii britanici cat si pentru cei englezi, modelele de scaune. )a )ondra au fost realizate scaune si fotolii elegante, cu spatarul din lemn si diferite din punct de vedere al constructiei de cele din America. )a inceput, spatarul era realizat din scanduri solide ca suport central, intr$un stil care amintea de scaunele chinezesti. Ulterior spatarul a primit diferite forme. Artizanii americani au ales sa foloseasca tipurile de lemn la fel ca britanicii, acordand o deosebita atentie calitatilor distincte ale acestora. #n &uropa fabricantii de mobilier au fost mult mai dispusi sa creeze modelele rococo dorite, chiar si acolo unde incrustatiile erau prea scumpe, caz in care totul era inlocuit prin vopsea.

1.2.11.Mobilierul -eoclasic

11

0eoclasicismul, o reactie de respingere a curentului rococo in favoarea clasicismului a fost o miscare care a aparut in momentul in care rococo$ul era la apogeu. Designerii care au initiat$o au dorit o intoarcere la sursele de inspiratie greco$romane in locul celor din 4enastere. Dar pentru a se potrivit gusturilor secolului 12### au adaptat modelele vechi prin reducerea dimensiunii ornamentelor pana la modele care se potriveau dorintelor celor deja plictisiti de rococo. 0u se stie nici astazi e act cui ii revine meritul pentru lansarea acestei revolutii in design. 4obert Adam, un arhitect englez, a fost primul care inainte de 8@>0 a propus publicului primele modele neoclasice. Cu toate acestea, de cealalta parte a Canalului "anecii, la !aris, un important colectionar pe nume )a )ive de =ull< a prezentat o camera decorata in acelasi stil, pe care il botezase Ba la grec9ueB. !iesele erau virtual identice, asa ca nu se stie e act cine a fost pionierul. Dar dupa acest inceput nenumarati artisti si mestesugari englezi, britanici si de alte nationalitati s$au luptat pentru a ajunge la vechile ruine ale civilizatiilor romane si elene, unde sa gaseasca surse de inspiratie. 4oma si Atena s$au trezit practic invadate de curiosi si artisti, iar neoclasicismul s$a dovedit in scurt timp primul effort constient de a revitaliza un stil, in loc de a folosi elemente ale stilului ca inspiratie pentru noi modele. #deea s$a raspandit foarte repede si a fost adoptat in numeroase tari, iar productia de mobilier a fost profund influentata.

-eoclasicismul *rancez

#n ,ranta prima faza a neoclasicismului a primit numele de stil )udovic 12#, desi domnia acestuia a inceput abia in 8@@7, primele e emple de mobilier neoclasic fiind realizate inainte. Clasicismul s$a manifestat printr$o gama larga de teme si motive, inspirate de traditia greco$ romana, dar in mare formele reflectau noul stil. ,ormelel pieselor erau simple si geometrice ' rectangulare, circulare, ovale, care se sprijineau pe picioare drepte care erau fie rotunde, fie patrate. Ca ornamente se foloseau ghirlande de flori, draperii, motive arthitecturale cum erau paterae 5medalioane6, forme dorice, ionice sau corintice

-eoclasicismul englez

12

#n Anglia mobilierul pictat a devenit tot mai popular, iar interesul pentru decoratiunile incrustate, care disparuse in era rococo, a revenit in forta. 0oul stil neoclasic era preferatul moltora, iar e emplele si mai ales cartile si cataloagele cu modele dadeau publicului idei si sugestii. Una dintre cele mai importante lucrari de gen, publicata postum in 8@?? a fost lucrarea lui *eorge +eppleChite dedicata constructiei si ornamentarii mobilei. Acesta adoptase unele modele franceze si engleze traditionale pentru ca acestea sa poata fi folosite de fabricantii de mobilier care cautau modele neoclasice. Cel mai cunoscut capitol al volumului este cel despre scaune, foarte documentat si plin de e emple diverse, desi repertoriul de modele oferit de +eppleChite era mult mai impresionant. .tilul neoclasic in industria de mobilier britanica s$a dezvoltat atat datorita lui +eppleChite cat si datorita lui (homas .heraton, care in 8@D8 a publicat o prima editie incompleta dintr$o lucrare similara. &ditia definitiva si completa avea sa apara abia in 8?0; si includea modele care erau mult mai clasice.

1.2.12.Mobilierul Empire ,olosirea unui design inspirat de arheologie a inceput sa devina o optiune populara la sfarsitul secolului 12###, influentandu$i mai ales pe creatorii din &uropa. .chimbarea de atitudine si de gusturi marcheaza cea de a doua faza a neoclasicismului numita stil &mpire, care se identifica in prima faza cu perioada in care 0apoleaon isi incepuse lupta de e pansiune. Desi tendinta de a crea mobilier in spiritul vechiului stil roman e ista dinainte de 4evolutia franceza 58@?D$8@DD6 designerii lui 0apoleon, Charles !ercier si !ierre ,rancois )eonard ,ontaine au fost cei mai inovatori. Un catalog cuprinzand modelele de interioare si mobilier propuse de acestia a fost publicat la !aris in 8?08. Din 8@D> modelele inspirate de cei doi au fost publicate si in .ournal des Modes editat de !ierre de )a "esangere, care au ajutat stilul sa fie cunoscut in intreaga lume. #deile prezententate in aceasta publicatie au fost preluate printre primii de 4udolph Ac3erman care avea sa foloseasca imaginile in publicatia sa, "epository o* +rts/ 0iterature/ and $as'ions, pe care a inceput sa o editeze din 8?0D. .tilul &mpire a fost raspandit in intreaga &uropa si prin intermediul publicatiilor de limba germana. #nvestigatii mai amanuntite arata ca in fiecare tara au e istat surse distincte. #n Anglia, unde stilul a primit numele de 4egenc<, +enr< +olland, arhitectul printului de Aales din 8@?0 a creat mobilier in spirit &mpire pentru resedintele regale si pentru mai multi proprietari foarte bogati. (homas +ope, un colectionar si cunoscator pasionat, foarte entuziasmat de stilul clasic, a publicat in 8?0@ si o lucrare despre decoratiunile interioare, care ilustreaza conceptia sa despre un stil clasic in care predomina influentele elene si egiptene.

13

&mpire a devenit treptat un stil international, pe masura ce .candinavia, *ermania, #talia, 4usia si America au oferit propriile interpretari. Conceptul de baza a ramas acelasi, prototipurile vechi fiind adaptate pentru a corespunde gusturilor secolului 1#1. !rincipala schimbare, pe langa cresterea influentei arheologice, era la nivelul scalei. Designerii incercau sa recastige simtul monumentalitatii care fusese pierdut din secolul 12###, cand scala a fost micsorata pentru a se adapta dimensiunilor fiintelor umane. #n regiunile de limba germana, stilul, tipic pentru clasa de mijloc, a primit numele de -iedermeier, dupa un personaj de caricaturi care ar fi trebuit sa reprezinte gusturile celor cu venituri medii. Acest nume a inceput sa fie folosit abia cand stilul incepuse sa nu mai fie la moda, in 8?50. Dar sub oricare nume &mpire a fost un stil care a facut istorie, pentru a disparea din topul preferintelor abia dupa jumatatea secolului 1#1. #n .UA, unul dintre cei mai cunoscute ateliere de mobilier din 0eC Eor3, s$a deschis in 8@D0 si s$a inchis abia in 8?7@. Aici au fost produse nenumarate modele in stil neoclasic, chiar daca este mai cunoscut pentru lucrarile speciale facute intre 8?00$8?;0, in care proportiile de lumina si detaliu erau integrate. 1.2.13."evenirea Goticului *oticul, pe care Chippendale l$a folosit ca sursa de motive ornamentale, i$a interesat si pe .heraton si pe alti designeri. #n lucrarea lui *eorge .mith BColectie de modele pentru mobilier si decoratiuni interioareB publicata in 8?0? cateva modele gotice sunt prezentate alaturi de cele neoclasice. !ana spre 8?30 interesul pentru stilul gotic a continuat sa creasca. *oticul era admirat de multi ca o reactie impotriva clasicului, iar de altii ca un stil de inspiratie crestina care era de preferat celui inspirat de spiritualitatea pagana a grecilor si romanilor. "ai mult, entuziasmul romatic prefera atmosfera creata de ruine si asimetrie, in timp ce in cealalta tabara e ista o puternica inclinare spre designul echilibrat si riguros, cu o anumita dimensiune religioasa. %ricare ar fi fost motivatii, stilul gotic a trecut prinr$o perioada de puternica revitalizare de ambele parti ale Atlanticului, atat in Anglia cat si in .UA. #n Anglia s$au remarcat in acest domeniu doua generatii ale familiei !ugin $ tatal, Augustus Charles !ugin, si fiul Augustus Aelb< 0orthmore !ugin. #n principal aceasta revenire a stilului gotic a inclus folosirea ornamentelor de gen in modelele de secol 1#1. #n .UA, in paralel cu aceasta revenire a avut loc si asa$numita revenire &lizabetheana, inspirata de designul englez din secolele 12#$12##.

14

1.2.14."enasterea "ococo Designerii care doreau o revenire a elegantei au avut o cu totul alta abordare. #ncepand cu 8?;0 stilul rococo din secolul precedent a servit ca sursa de inspiratie pentru revneirea in actualitate $ mai mult o reinterpretare $ a stilului rococo parizian. 4enasterea rococo s$a bucurat de popularitate in Anglia, America si &uropa. #n America acest fenomen a atins apogeul intre 8?70$8?>0, fiind realizate modele deosebite de mobilier. Un producator din 0eC Eor3, =ohn +enr< -elter, a reusit sa isi inregistreze patente de inventii care serveau la imbunatatirea tehnicilor de fabricare. Cu ajutorul lor atelierele -elter au reusit sa produca mobilier minunat sculptat, cu o migala care a impresionat, folosind in principal lemn laminat. #n afara stilului rococo designerii s$au inspirat foarte mult si din baroc.

1.2.15."evenirea "enascentismului

15

!ana in deceniul al saselea al secolului 1#1 stilul rococo incepuse sa intre din nou in uitare, dar spre surprinderea multora a s$a impus in forta un curent puternic marcat de valorile renascentiste. 4enasterea a fost definita de aceasta data intr$un sens mai larg, care includea motive neoclasice in afara celor bazate pe traditia 4enasterii franceze. Unii au preferat creatii inspirate de perioada lui )udovic 12#, dar noul stil a fost caracterizat in principal de forme cu linii drepte, realizate in lemn intunecat la culoare si decorat cu incrustatii, sculpturi si decoratiuni lineare incizate. & emplele realizate de artizanii europeni le$au depasit in eleganta pe cele americane. 1.2.16."evolta impotriva productiei de masa 0evoia de eleganta a produs, asa cum era de asteptat, un numar deloc mic de falsuri in industria mobilei ' lemnul de proasta calitate era acoperit cu ornamente care aveau rol de a impresiona, iar mobilierul de serie, de proasta calitate dar cu un pret scazut era prost e ecutat, gandit pentru a fi o copie ieftina a marcilor importante. #mpotriva acestei situatii a aparut reactia manifestata prin curentul Arts and Craft, care a inceput in 8?>8, fiind creatia poetului si designerului neglez Ailliam "orris. Alaturi de asociati ca arhitectul !hilip Aebb si pictorii ,ord "ado -roCn si &dCard -urne$=ones, "orris a promovat necesitatea revenirii la productia artizanala , asa cum se facea in perioada medievala. #mpreuna, grupul a oferit modele si solutii pentru toate domeniile artei decorative, avand intentia de a transforma utilul in arta. !rodusele lor, intre care si cele de mobilier, au fost foarte admirate pentru frumusete si finetea e ecutiei, fiind la randul lor copiate pe scara larga. !ana in 8?D0 miscarea se raspandise in &uropa si in America de 0ord, castigand foarte repede tot mai multi adepti. #nfluenta lui "orris si a prietenilor sai a fost enorma pentru evolutia productiei de mobilier, modelele acestora stand la baza multora dintre cele de astazi. #deile lui "orris au fost popularizate de arhitectul si scriitorul englez Charles &astla3e, in cartea de mare succes editata de acesta, +ints on +ousehold (aste in ,urniture, Upholster< and other Details din 8?>?. &astla3e sustinea la randul sau necesitatea revenirii la modele simple si drepte, inspirate de lucrarile rurale, e ecutate in stejar si in diverse alte tipuri de lemn. #n .UA, unde cartea lui &astla3e a devenit in scurt timp o adevarata -iblie a decoratiunilor interioare, simplitatea a fost uitata, mobilierul fiind adesea infrumusetat cu ornamente din abanos, poleire si incrustatii.

1.2.1 .Mobilierul +rt -ouveau

16

!atronat de miscarea Arts and Crafts, stilul art nouveau s$a manifestat intre 8?D0$8D80 in toate domeniile artelor decorative. Art nouveau poate fi caracterizat ca un stil inspirat de formele organice care dau impresia miscarii, e emplificata prin celebra linie curba care poate fi intalnita in multe lucrari art nouveau. #n mobilier primele creatii de gen erau cele realizate de arhitectii belgieni +enr< van de 2elde si 2ictor +orta, care si$au decorat interioarele cladirilor la care au lucrat cu piese create pentru a se potrivi cu formele arhitecturale. #n ,ranta, arhitectul +ector *uimard, care in 8D00 a realizat statiile de metro din capitala franceza, a creat piese de mobilier asimetrice, cu forme libere si sculpturi bogate . &mile *alle, specializat pe lucrari in sticla si foarte cunoscut in epoca, a creat unele dintre cele mai opulente piese de mobilier art nouveau, in care predominau ornamentele florale. )ouis "ajorelle a creat mobilier de lu , inspirat de formele naturii, si a devenit un important designer de art deco dupa cel de al doilea razboi mondial. Arhitectul scotian Charles 4ennie "ac3intosh a oferit o interpretare foarte personala a curentului, realizand mobila de o mare frumusete, foarte cautata. !iesele standard erau realizate din stejar vopsit in alb, cu incrustatii elegante si elemente din metal sau sticla pictata, care alcatuiau forme abstracte de plante. 1.2.1!. Mobilierul european al secolului 11 4eforma si revolutia in arta, inclusiv in domeniul mobilierului, au marcat noul secol. !rintre principalii promotori ai schimbarii s$au numarat arhitectul si designerul austriac =osef +offmann, care, alaturi de alti colegi de generatie, a fondat 2ienna .ezession in 8D03. Aceasta a produs, printre alte tipuri de arte decorative, mobilier de forme cubice, care contrastau radical cu stilul impus de art nouveau, amintind mai curand de modelele lui "ac3intosh, foarte admirate de grupul vienez. &ra foarte folosit unghiul drept, iar detaliile erau deosebit de austere. .ezessionstil a fost precursorul a doua curente majore ale secolului 11 ' -auhaus si art deco. 1.2.1). Mobilier Bau'aus

.tilul -auhaus, a fost fondat in 8D8D la Aeimar de catre arhitectul german Aalter *ropius, fiind o importanta scoala de arta si arhitectura care s$a dovedit una dintre marile influente care au decis dezvoltarea artei in secolul 11. "obilierul clasic contemporan, inca in

17

productie, era realizat de unii dintre cei mai faimosi arhitecti, "arcel -reuer si )udCig "ies van der 4ohe. -reuer a creat faimosul fotoliu BAassil<B, din tuburi de otel placat cu crom si te tile, iar in 8D;? a lansat si seria foarte imitata ulterior de scaune din tuburi de otel intr$un cadru de lemn. "ies a creat celebrul scaun -arcelona, o adevarata capodopera din doua cadre in forma de 1 din benzi de otel cromat si perne patrate din piele in 8D;D. .copul ambilor arhitecti era de a oferi mobilier de buna calitate pentru productia de serie, dar si placut din punct de vedere estetic.

1.2.2,.Mobilierul +rt (eco

Curentul Art deco, desi numele este inspirat din e pozitia din arte decorative de la !aris din 8D;5, isi are inceputurile in prima decada a secolului 11, in special in formele geometrice .ezessionstil. % puternica influenta a reprezentant$o si preocuparea din curentul -auhaus pentru folosirea de noi materiale in productia de mobilier. .tilul art deco a rezistat pe piata pana in 8D3D, revenind in atentia publicului in perioada 8D@0$8D?0. Cei mai importanti designeri art deco au fost francezi ' )ouis "ajorelle, Andre *roult, !ierre Chareau si =ac9ues &mile 4uhlmann. !iesele realizate de ei aveau o bogatie datorata in principal e ecutiei deosebite $ lemn de esente rare, cu finisaje lu oase si incrustatii din materiale e otice precum fildesul, alcatuind designuri abstracte, angulare $ si formele geometrice indraznete. .tilul a cazut repede in desuetudine din cauza productiei de masa de proasta calitate. 1.2.21.Mobilierul scandinav Unele dintre cele mai admirate piese de mobilier au fost cele realizate in .candinavia, mai ales dupa cel de al doilea razboi mondial. Dintre numerosii designeri care au facut istorie in domeniu cei mai cunoscuti au fost arhitectul finlandez Alvar Aalto si designerul danez Arne =acobsen, care au realizat mobile din lemn laminat cu proportii impresionante si foarte potrivite pentru productia de masa.

18

1.2.22. Mobilierul american in secolul 11 !ana in 8D7> designerii din .UA erau, cu putine e ceptii, depasiti de rivalii europeni si foarte influentati de acestia. !ana in 8D3D miscarea americana arts$and$crafts a dus la infiintarea a numeroase ateliere si mici fabrici, precum cea condusa de *ustav .tic3le<. Acesta a lansat stilul misssion, bazat pe vechiul mobilier spaniol. #n fabrica lui au fost construite intre 8D00$8D83 piese din stejar, cu linii drepte, simple si gandite strict pentru utilitarism, decoratiunile fiind limitate. ,abricile americane au preluat ideea si au inceput productia de masa a pieselor care imitau stilul lui .tic3le<. Cu e ceptia creatiilor lui )ouis Comfort (iffan<, care a creat mobilier mai mult pentru sine, .tatele Unite nu au produs mobilier art nouveau deosebit. Art deco s$a bucurat de un mai mare succes in America, in buna parte datorita productiei de masa, chiar daca rezultatele erau de slaba calitate. Un e emplu notabil au fost lucrarile realizate in atelierul lui Donald Des3e<, care in 8D3; a creat interioare art deco si mobilier pentru 4adio Cit< "usic +all in 0eC Eor3 Cit<. Arhitectul american ,ran3 )lo<d Aright a realizat si mobilier, care din cauza aspectului poate fi foarte greu incadrat intr$o anumita categorie, deoarece acesta il realiza subordonandu$l in intregime designului cladirii. Aright a introdus si conceptul de mobilier incastrat in arhitectura. 1.2.23. Mobilierul american contemporan #n primul deceniu dupa cel de al doilea razboi mondial, multi designeri americani au inceput sa se impuna pe piata de mobilier. !rintre cei mai cunoscuti se numarau arhitectii Charles &ames si &ero .aarinen. Acestia au adaptat tehnologia din perioada razboiului pentru a folosi in afara de lemn, metale si plastic, au creat noi modele, intre care scaunul &ames, au prezentat piese cu baza din metal. #n 8D5> .aarinen a creat o serie de mobilier cu piedestal, realizata din plastic si metal ' scaune albe a caror silueta amintea de cea a paharelor, cu perne mici in culori vii : mese, de la cele de doua persoane la cele pentru salile de conferinta, cu tablii din lemn sau marmura. Acestea, la fel ca multe alte creatii moderne, au fost copiate la scara larga pentru productia de masa. Alti designeri importanti au fost +arri -ertoia, care in 8D5; a realizat scaunul care ii poarta numele, fabricat ulterior de /noll Associates: ,lorence .. /noll, presedinte al /noll #nternational din 0eC Eor3 Cit<: si !aul "cCobb, care a lansat o colectie bazata pe mobilierul .ha3er din secolele 12###$1#1. !ana la inceputul anilor D0 numarul stilurilor de mobilier a crescut atat de mult incat se poate deja vorbi de sute de e emple. !rincipalul aspect pozitiv este numarul mare de optiuni si multitudinea alegerilor, de la piese clasice la cele high$tech, ce amintesc mai curand de mobilierul medical sau industrial, de la antichitati din orice perioada si reproduceri scumpe dupa acestea pana la mobilier ieftin si simplu, care poate fi montat acasa de cumparator, in functie de ce isi doreste acesta.

19

20

CAPITOLUL 2 : TIPOLOGIA MOBILEI


!iesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii' 8. Dupa materii prime, mobilierul din lemn se clasifica in ' "obilier din lemn masiv : "obilier din placi aglomerate 5din lemn sau puzderii de canepa6 : "obilier din rame placate 5cu placaj, !,) si !A)6 : "obilier din panel : "obilier din materiale combinate 5lemn, metal, material plastic, sticla, ceramica, piele, te tile etc.6. ;. Dupa sistemul constructiv se distinge ' "obila demontabila : #n sistem fi 5nedemontabila6 & tensibila : 4abatabila : "odulata. 3. Dupa *inisa2/ obiectele de mobilier se pot clasifica in ' "obilier natur : "obilier finisat prin ardere : "obilier finisat cu pelicula 5din ceara, ulei, vopsea sau lac6. !elicula poate fi ' cu suprafata mata simpla 5cu pori deschisi6, cu pori inchisi sau semiinchisi, mata satinata 5fara luciu6, semimata, cu semiluciu, cu luciu inalt 5luciu oglinda6, transparenta, opaca, decorativa si de imitatie etc. 7. Dupa ornamentatie/ mobila se grupeaza in ' !rofilata : .culptata : !ictata : "ozaicata : Cu intarsii : Cu marchetarie : *ravata etc. 5. Dupa destinatie/ mobila se clasifica in ' !entru uz casnic : !entru institutii publice : !entru cladiri social culturale : !entru uz comercial si hotelier : !entru scoli si spitale : !entru uz industrial. >. Dupa locul de *olosinta/ piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru ' Camere de dormit : Camere de zi : .ufragerii : Camere de tineret : Camere de lucru :

21

-ucatarie : -aie etc

CAPITOLUL 3: ETAPELE PROIECTARII ESTETICE A MOBILEI


"obila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate, de la mobile cu preturi scazute, lucrata mechanic, pana la piese lucrate manual. Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor, procesul tehnologic de fabricare isi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier. !rincipalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, pot fi impartite in trei mari grupe, si anume ' obtinerea elementelor masive, finisarea si montarea. Din cadrul primei grupe, de obtinere a elementelor masive, fac parte urmatoarele operatii ' 3scarea c'erestelei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea, care influenteaza atat proprietatile fizico$mecanice ale lemnului neprelucrat cat si pe cele ale produselor finite. )emnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa, cuprinsa intre 33 si peste 50F din masa totala. Uscarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este necesara din mai multe motive ' lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decat cel umed : este mult mai usor si, deci, mai simplu de livrat si prin uscare, contractandu$ se, isi schimba forma, stabilitatea devenind definitiva inainte de debitare. )a fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie sa se faca pana la o umiditate de ?F. Uscarea se poate face atat pe cale naturala, prin e punere la aer 5este un proces indelungat care dureaza cateva luni6 cat si in cuptoare de uscare 5proces care dureaza numai cateva zile6. #n ambele cazuri, uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile : 4roirea bruta 5debiatrea6 c'erestelei/ a *urnirului si a celorlalte semi*abricate Dpanel, placaj, !A), !,) etc.6 in pieuse cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale 5noduri, crapaturi etc.6 sau de fabricatie. Debitarea semifabricatelor se poate face in forme independente sau in pachet. 0erespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblarii lor : 7ivirea/ rindeluirea/ retezarea si *rezarea se e ecuta pentru ' obtinerea unor grosimi dorite, taierea capetelor, inlaturarea marginilor, efectuarea profilurilor de imbinare 5gauri si cep, cozi de randunica etc.6 sau a diferitelor profiluri decorative. De asemenea se mai poate aplica o eroziune mecanica 5prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului, cu ajutorul unor particule abrazive6 in vederea obtinerii unor ornamente in relief. #ndependent, se e ecuta si o serie de elemente decorative in relief, care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Aceste elemente se pot obtine prin daltuire mecanica sau prin deformarea lemnului intr$o forma sau intr$o matrita metalica, la cald 5presare6 si in conditii de umiditate : $urniruirea panourilor. Anterior furniruirii propriu$zise, furnirurile sunt sortate dupa te tura, nuanta si desen, in vederea obtinerii prin imbinare a efectelor dorite, iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite, pentru o mai buna aderenta. Apoi placile de furnir se imbina intre ele cu hartie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respective:

4onsolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea dupa incleiere. Aceste operatii se e ecuta prin presare, la o temperatura de 30$35GC. A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare, care sunt urmatoarele '

22

&le*uirea/ c'ituirea/ baituirea si colorarea supra*etelor lemnoase. .lefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor e istente, in vederea absorbtiei uniforme a baitului 5in cazul unor suprafete necorectate, baitul este absorbit neuniform, fapt ce conduce al aparitia unor pete6. -aituirea se realizeaza cu solutii proaspete 5cu o vechime de ma im trei zile din momentul prepararii lor6 de baituri organice in apa distilata. ,olosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafetele lemnoase. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare 5totala, a intregii suprafete sau a anumitor zone, prin utilizarea de sabloane6 serigrafie, pictura manuala, prin tehnica tipografiei etc : 0acuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor, prin indepartarea prafului. )acuirea propiu$zisa se e ecuta cu lacuri pe baza de nitroceluloza, poliesterice sau cu lacuri mate. #n functie de tipul de lac utilizat, suprafetele vor deveni ' lucioase, transparente, semimate, mate, cu luciu inalt, opac etc. :

0ustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire 5suspensii de material abraziv in emulsii de substante uleioase in apa6 sau cu materiale abrasive. Ultima operatie in procesul tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei, care consta in imbinarea elementelor constructive, a ansamblurilor si subansamblurilor pentur obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile. "ontarea se realizeaza cu cepuri rotunde, cu suruburi sau prin incleiere. (ot in aceasta faza are loc si tapisarea, care poate fi clasica 5cu arcuri, chingi si cu materiale de umplutura clasice ' iarba d emare, fibre vegetale6 sau moderna 5cu materiale de umplutura pe baza de polimeri, poliuretan etc.6. Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor au iliare, ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricatie. Aceste conditii se refera la ' prescriptii constructive, prelucrari mecanice, asamblare, incleiere, finisare, tapisare si planitate a panaorilor libere sau montate in mobila. 8rescriptiile constructive impuse produsului *init de mobilier sunt urmatoarele ' !artile frontale perechi 5usi, sertare6 la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi te tura si culoare de furnir, iar restul panourilor sa prezinte te turi asemanatoare : Canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor e terioare, iar la cele protejate cu furnir furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentur suprafetele e terioare : #n zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari 5balamale, limitatoti etc.6 trebuie prevazute adaosuri din lemn masiv : !e suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preintampina agatarea hainelor sau eventuale raniri ale utilizatorilor . !iesele de mobilier cu dimensiuni de gabarit mare 5dulapuri cu trei usi etc.6 vor fi e ecutate, de preferinta, demontabile. 8relucrarile mecanice trebuie sa se faca ingrijit, sa respecte conditiile de forma a pieselor, tolerantele si ajustajele de imbinari si asamblari prevazute in standarde. &le trebuie sa fie e ecutate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si inchidere si pentru a asigura o functionare usoara. +samblarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii ' .a fie e ecutata fara joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote in timpul e ploatarii :

23

"anerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi trebuie fi ate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi : -alamalele si broastele trebuie fi ate solid prin suruburi pentru lemn : Usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau inchidere, sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramana inchise fara interventia broastei sau a opritorului : Capetele suruburilor, in special cele aparente si decorative, nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie orientate intr$un singur sens : Capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care raman vizibile si care prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator. #ncleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditonare impus de natura adezivului, pentru a se evuta curbarea panourilor. #ncleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului, astfel incat, la desprinderea fortata, suprafetele incleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului. Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitandu$se zone neincleiate, pete de la patrunderea adezivului la suprafata, suprapuneri sau rosturi la imbinarea foilor de furnir. +baterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate in mobila este de ; mm 5pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de ma im 8000 mm6 si ;5 din dimensiunea cea mai mare care depaseste 8000 mm.

24

CAPITOLUL 4. EVALUAREA ELEMENTELOR ESTETICII MOBILEI


"arcile alese pentru studiul nostru #in evaluarea elementelor esteticii sunt "%-&1!&4( *4%U! , 0&%.&( .# &)2#)A. 4.1. &curta prezentare a marcilor alese9

MOBEXPERT GROUP
H.untem liberi sa avem idei. Dar cele mai frumoase idei nu sunt neaparat si cele mai scumpe. #n fond, a avea stil nu este deloc o chestiune legata de bani. 0e dorim sa traim intr$o lume unde stilul poate fi e primat prin cateva lucruri. 0e dorim o eleganta simpla care san e vorbeasca prin culori vii, te turi moderne si forme noi. )a "obe pert gasiti solutii pentru fiecare stil. .olutii pe care si tu ti le poti permite.I

!4%,#)U) C%"!A0#&# "%-&1!&4( JnfiinKat Ln urmM cu 83 ani, *rupul "obe pert este liderul pieKei de mobilier din 4omNnia. Cu o cifrM de afaceri de aproape 850 de milioane &U4 Ln ;005, "obe pert se plaseazM Lntre primele 8; Lntreprinderi europene din industria mobilei. 0umai Ln -ucureOti Oi Ln oraOele mari, "obe pert deKine 8?F din piaKa de mobilier de casM Oi 30F din cea de mobilier de birou. #.(%4#C Dan Pucu a Lnceput afacerea "obe pert Ln anul 8DD3, cu un magazin de mobilier de birou. Activitatea de producKie a fost demaratM Ln 8DD7 cu fabricarea scaunelor de birou, fiind apoi dezvoltate secKiile de canapele Oi mobilier modern melaminic. Jn 8DD5, compania a Lnceput sM distribuie prin reKeaua proprie de magazine Oi mobilier importat de la marii producMtori europeni. Ulterior, achiziKionNnd de la ,ondul !roprietMKii de .tat pachetele majoritare de acKiuni de la trei importante fabrici de mobilier' .amus Dej, #lefor (Nrgu "ureO Oi "obstrat .uceava, compania Oi$a dezvoltat activitatea de producKie Oi e port. *rupul "obe pert cuprinde Ln prezent 80 fabrici Ln patru centre de producKie din -ucureOti, Dej, (Nrgu "ureO Oi .uceava. printre acestea numMrNndu$se' .amus "e , #lefor, "odulo "e , Confo "e , &rgo "e , "ureO "e Oi "oldo "e .
DupM ce a pornit Ln 8DD3 cu 7 angajaKi, Ln ;00> *rupul are peste 7.500 de angajaKi. ACTIVITATEA DE RETAIL "obe pert este o reKea naKionalM de magazine Oi hipermagazine specializate Ln vNnzarea de mobilier Oi decoraKiuni interioare, destinate consumatorilor care doresc produse de calitate europeanM la preKuri accesibile. %ferta "obe pert include mobilier de living, dining, dormitor, bucMtMrii, bMi, mobilier de terasM Oi grMdinM, decoraKiuni, covoare Oi corpuri de iluminat. 4eKeaua "obe pert cuprinde 3; de magazine Oi hipermagazine Ln -ucureOti, -raOov, (imiOoara, Cluj, ConstanKa, -aia "are, (Nrgu "ureO, CMlMraOi, !iteOti, Alba, Deva, %radea, *alaKi, -istriKa, .uceava, !loieOti, #aOi, Arad, Dej, ,ocOani, 4Nmnicu 2Nlcea, Ale andria, .atu "are, !iatra 0eamK, -rMila, -acMu, Craiova, -otoOani, .ibiu. Jn prezent, Ln 4omNnia opereazM cinci hipermagazine "obe pert' "obe pert !ipera -ucureOti, deschis Ln ;008 printr$o investiKie de ;0 de milioane &U4, se Lntinde pe o suprafaKM de 85.000 de metri pMtraKi Oi deserveOte zona de nord a oraOului.

25

"obe pert "ilitari -ucureOti, deschis Ln iulie ;003 printr$o investiKie de 5 milioane &U4, se Lntinde pe o suprafaKM de 80.000 de metri pMtraKi Oi deserveOte zona de vest a oraOului. "obe pert !antelimon -ucureOti, deschis Ln ;003 Ln zona de est, reprezintM o investiKie de peste > milioane &U4 Oi se Lntinde pe o suprafaKM de 8;.000 de metri pMtraKi. "obe pert -raOov, deschis Ln ;005 printr$o investiKie de peste 5 milioane &U4, se Lntinde pe o suprafaKM de 80.000 de metri pMtraKi, "obe pert -Mneasa, Ln cadrul *aleriei "obe pert -Mneasa, deschis Ln ;00>, se Lntinde pe o suprafaKM de 85.000 metri pMtraKi din totalul de ;3.000 de metri pMtraKi ai *aleriei deschise Ln urma unei investiKii de peste 85 milioane de &U4.

Jn perioada ;00>$;00@, "obe pert va investi ;5 de milioane &U4 Ln trei hipermagazine noi de mobilM la !loieOti, ,ConstanKa Oi .ofia 5-ulgaria6. (oate hipermagazinele "obe pert vor fi localizate Ln centre comerciale alMturi de alte magazine de mare suprafaKM de tip Carrefour, Cora, -ricostore sau "edia*ala <. ,iecare nou magazin "obe pert va avea o suprafaKM totalM construitM de 80$8;.000 de metri pMtraKi din care 5$@.000metri pMtraKi vor fi rezervaKi e poziKiei de mobilier, reprezentNnd o investiKie de peste 5 milioane &U4. !e termen lung, *rupul intenKioneazM sM transforme marca "obe pert dintr$o marcM naKionalM Lntr$una regionalM, vizNnd deschiderea a cel puKin cinci magazine Ln oraOele mari din regiunea balcanicM. "obe pert a fost desemnatM drept cea mai de Lncredere marcM Ln ;005 la categoria QmobilierI, Ln studiul "ost (rusted -rands, realizat Ln premierM Ln 4omNnia anul acesta pe baza votului publicului. .tudiul este o tradiKie a publicaKiei 4eaderRs Digest, se desfMOoarM Ln 87 KMri europene Oi este la a Oasea ediKie. ACTIVITATEA DE PRODUCTIE SI EXPORT

*rupul "obe pert deKine 80 fabrici Ln patru centre de producKie deschise Ln -ucureOti, Dej, (Nrgu "ureO Oi .uceava. ,abrica .amus "e este specializatM Ln producKia de serie de mobilier de casM S living, dormitoare, mic mobilier. .tudiile aratM cM, Ln ,ranKa, piaKa predilectM a fabricii, o locuinKM din zece este mobilatM cu produse .amus "e . #lefor produce Ln serie micM mobilier de casM din lemn masiv, e portNnd peste ?0F din produsele sale Ln ,ranKa, *ermania, %landa, -elgia. DotatM cu linii tehnologice performante, "odulo "e este cea mai nouM fabricM a *rupului "obe pert, specializatM Ln producKia de mobilier modern de casM din pal melaminat Ln serii mari. "ureO "e produce mobilier modern pentru living, dormitor Oi bucMtMrie, precum Oi mobilier de birou, game operaKionale Oi directoriale. ,abrica de la (Nrgu "ureO este singura fabricM de mobilier din 4omNnia care are o productivitate per angajat la acelaOi nivel cu fabricile europene. &rgo "e este cel mai important producMtor romNn de scaune Oi fotolii de birou. Jn fiecare an, *rupul "obe pert investeOte peste ; milioane &U4 Ln utilaje, tehnologii avansate Oi sisteme noi de producKie. FIDELIZAREA CLIENTILOR

#ntri in *%)D&0 C)U- si esti privilegiat' 8. Cec cadou "obe pert reprezentand 3F din valoarea facturii la fiecare achizitie de mobilier 5cec utilizabil in raioanele de decoratiuni, covoare, te tile, corpuri de iluminat6. ;. %ferte speciale in e clusivitate pentru membrii *olden Club. *ratuitatea serviciilor de transport si montaj pentru achizitii curente de peste ;500

26

4%0T(2A: 50F reducere la serviciile de transport si montaj pentru achizitii curente cu valori sub ;500 4%0T(2A.

3. Comunicare permanenta prin intermediul ofertelor promotionale Mobexpert.

.&42#C##

1. C%0.#)#&4& .!&C#A)#UA(A ' Asigurata de un personal foarte bine pregatit si instruit, 2. 3. 4. 5.


care va ofera intotdeauna cele mai rapide si eficace solutii de mobilare a spatiului d$ voastra. (4A0.!%4( .# "%0(A=' 4ealizat de echipe de specialisti "obe pert, recunoscuti pentru calitatea muncii lor. &chipa nu paraseste lucrarea inainte de a se asigura ca d$ voastra sunteti pe deplin satisfacuti. 8; )U0# *A4A0(#&9 (oate produsele de mobilier beneficiaza de o garantie de un an, care va protejeaza impotriva oricarui viciu de fabricatie. 3> )U0# !%.(*A4A0(#&' #n perioada de postgarantie mobilierul achizitionat de la "obe pert este reparat contra cost. C%0(#0U#(A(&A *A"&)%49 *amele de mobilier comercializate de "obe pert sunt in productie o perioada de 3$5 ani, astfel veti putea realiza orice completare cu produse din aceeasi gama si cu aceleasi finisaje :

NEOSET GROUP
H!rivim lumea prin ochii tai.I

0&%.&( produce si distribuie mobilier intr$o gama variata acoperind categoriile pentru casa' camere pentru copii, camere de zi si sufragerii, dormitoare, canapele, saltele, scaune, bucatarii cat si mobilier pentru birouri si hotelier. ISTORIC

!rima fabrica 0&%.&( a fost infiintata in *recia $ "enidi in anul 8D?0. #nca de la inceput fabrica a produs elemente si sisteme modulare care au inregistrat un mare succes. Ceea ce a condus foarte curand la mutarea fabricii si depozitului la 2asil3o in +al3ida pe o suprafata 5?000mp echipata cu cel mai modern echipament din Austria, *ermania si #talia. 0&%.&( *recia distribuie produse in principal prin sistemul de franciza in *recia si in alte tari, cum ar fi 4omania, -ulgaria, Canada, &thiopia, &cuador si totodata este furnizor prin contracte locate in %rientul "ijlociu in #ordania, )iban si #srael 0&%.&( inseamna inovatie in mobilier. 0u e o intamplare sau noroc faptul ca 0&%.&( a primit cea mai inalta distinctie la diferite & pozitii #nternationale de "obila, pentru produsul sau, B&piplos<nthesisB si a fost recunoscut pentru contributia sa la ridicarea permanenta a standardelor in domeniul mobilei.

27

Dar pe langa recunoasterea si premierile oficiale, adevarata rasplata pentru 0&%.&( isi are sursa in satisfactia consumatorilor, dovedita de cresterea continua a vanzarilor, de la an la an. Pe piata din Romania 0&%.&( a intrat in 8DD8 deschizand un magazin si de atunci mobilierul atractiv 0&%.&( a avut un impact e celent asupra clientilor devenind astfel un nume prestigios. A doua fabrica 0&%.&( a fost infiintata in 4omania in anul 8DDD si se intinde pe o suprafata de 80000mp. 0&%.&( 4omania distribuie prin sistemul de franciza produse in peste 85 magazine raspindite in toata tara. 0&%.&( dezvolta cu clientul o relatie trainica bazata pe loialitate si pe faptul ca echipa 0&%.&( va fi mereu alaturi de client cu servicii ireprosabile, sfaturi si consultanta. Clientul 0&%.&( este o persoana moderna iar consultantul companiei noastre va tine cont de personalitatea lui bazandu$se in principal pe preferintele si necesitatile fiecaruia. ,iecare piesa de mobilier este schitata si prezentata cumparatorului la punctul de vanzare. Designerul din magazin are un rol important in luarea deciziei oportune dpdv estetic si functional pentru ca poate sfatui clientul avand cunostinte de specialitate si e perienta. &chipa 0&%.&( propune solutii de mobilare care vor aduce in modul de viata al clientului confort V functionalitate avand la indemana produse de inalta calitate, moderne cu un design placut, estetic, sustinut bineinteles de servicii ireprosabile. MAGAZINE -ucuresti, Calarasi, Constanta, -raila, Campina, !itesti, *alati, ,ocsani, (imisoara, Arad, .ibiu, (argu$"ures, !iatra$0eamt, #asi, -#strita, -aia$"are 5;0 de magazine in toata tara6. SERVICII 8. "obila pentru toate stilurile si varstele' pentru ca fiecare dintre noi are caractere, stiluri si nevoi diferite, 0eoset ofera o varietate multipla de produse, care se reinnoieste frecvent si ofera astfel posibilitatea de a allege ceea ce se potriveste mai bine. ;. .patii mari sau miciW 0ici o problema ' clientii pot proiecta imprena cu designerii si proiectantii 0eoset ceea ce se potirveste spatiului respectiv. 3. Designerii creaza pentru fiecare client' consultantul companiei va tine cont de preferintele, gusturile is cerintele fiecarui client astfel incat mobilierul ales sa reflecte personalitatea posesorului. 7. Calitatea dorita la cele mai bune preturi 5. & pertii asambleaza si livreaza mobila la domiciliu.

ELVILA
H.%)U(## CA4& (& a"&0A=&AUAI H&sti bine mobilatI *rupul &lvila este, in prezent, cel mai mare producator de mobila din 4omania, o pozitie consolidata constant pe parcursul celor 8> ani de desfasurare a activitatii pe piata de profil autohtona. Din 8DD0, anul infiintarii *rupului, si pana in prezent, &lvila si$a e tins si imbunatatit in mod permanent activitatea. ISTORIC

28

Jn 8DD7, 2iorel CataramM era considerat unul dintre cei mai bogaKi Oi mai Ln vogM oameni de afaceri din 4omNnia. )a Lnceputul anilor RD0 a fost Lnceputul perioadei sale de glorie. ,ondatM Ln martie 8DD0, cu 8000 de dolari, societatea &lvila #nternational a urcat, dupM doar un an de acti$ vitate, Ln fruntea topului firmelor cu cea mai bunM cifrM de afaceri. 4eputaKia omului de afaceri a fost zguduitM ulterior de mai multe scandaluri financiare, LnsM afacerile cu mobilM l$au atras cel mai mult. Jn ;00;, situaKia financiarM a lui CataramM aratM foarte bine, &lvila fiind evaluatM la >8 mi$ lioane de euro. Jn ;008, cifra de afaceri a producMtorului de mobilM &lvila a fost de D35,?5 miliar$ de de lei 5circa 3> milioane de euro6, Ln scMdere Ln termeni reali faKM de aceeaOi perioadM a anului precedent. DeOi Ln dolari cifra de afaceri a fost mai micM decNt Ln ;000, indicatorul calculat Ln euro a fost mai mare cu aproape 5F. %biectivul strategic al &lvila este creOterea productivitMKii, KintM cMreia i se subordoneazM toate celelalte mMsuri S investiKii, reducerea normelor de consum Oi de timp. Ca urmare, se re$ marcM reducerea cu >00 a numMrului mediu de angajaKi ai companiei, pNnM la 7.500, pentru cM trebuie sM creascM productivitatea. !entru urmMtorii ani, compania estimeazM o creOtere Ln termeni reali a cifrei de afaceri Lntre 5 Oi 80F anual. 4ata profitului este de ?$80F. Compania nu distribuie dividende, tot profitul merge la fondul dezvoltare, fiind investit. PRODUSUL &lvila are patru fabrici de mobilM situate Ln -eiuO, !iatra 0eamK, 4Nmnicu 2Nlcea Oi "izil. Sucu !a"a E"mo#e om din $eiu% este una dintre cele mai moderne fabrici de mobilM din 4omNnia, conceputM sM producM cu mare randament Oi LnaltM calitate toate categoriile de mobilier ce pot fi realizate din panouri. (ehnologia de ultimM oMa se LmbinM armonios cu mMiestria acumulatM in cei ;D de ani de prezenKM pe piaKa mobilei, cu preocuparea pentru creOterea continuM a nivelului calitMKii. !entru cine cautM grupe de colK, mobilier de bucMtMrie, camere de tineret, biblioteci, mic mobilier, scaune, cu alte cuvinte mobilier funcKional, cu un bun raport calitateXpreK, &lmoberom este prima alegere. &ste cel mai mare producMtor de grupe de colK din .ud$&stul &uropei ce dispune de o capacitate de producKie de 85.000 grupe de colK pe lunM. Dispune de o forKM de muncM de 8;@0 de salariaKi. Are o capacitate de producKie anualM de circa ;;.> mil. euro. Din volumul producKiei realizate anual, cca ?5F Ll reprezintM e portul, format Ln principal din' grupe de colK, mese, scaune etc. "ateria primM folositM' stejar, fag, !A) furniruit, !A) melaminat. !iaKa internaKionalM de desfacere' *ermania, Austria, &lveKia. Sucu !a"a PAMEX din Piat a Neam& este un binecunoscut nume Ln domeniul mobilierului rustic Oi de artM. Pi$a cNOtigat reputaKia prin abordarea cu ma imM seriozitate a cerinKelor clienKilor. !onderea e portului Ln volumul producKiei realizate este de D5F. "obilierul din lemn masiv de rMOinoase, Ln stil 4 produs aici este din ce Ln ce mai cMutat atNt pe piaKa internM cNt Oi pe cea e ternM, datoritM calitMKilor deosebite de e ecuKie cNt Oi a preKului accesibil. &fectivul de 500 de salariaKi, este specializat Ln producKia de dormitoare, sufragerii, biblioteci, camere de tineret, mobilier de biroticM, grupe de colK etc. !roducKia de mobilier se realizeazM Lntr$o sortimentaKie diversificatM, cu thenologii de fabricaKie specifice combinaKiilor diverselor esenKe lemnoase. Aici realizNndu$se Oi mobilier Ln soluKii demontabile. "ateria primM folositM' rMOinoase, cireO, stejar, fag. !iaKa internaKionalM de desfacere' *ermania, Austria, &lveKia, %landa, .UA. Sucu !a"a RELAXA din Mi'i" . Acest nume LnseamnM confort, produse cu un design deosebit, un e celent raport calitate XpreK, posibilitatea de adaptare la preferinKele cumpMrMtorului, Lntr$ un cuvNnt simbolul unui ambient confortabil. 4ezultatul a 30 de ani de e perienKM a dus la cre a$ rea de produse ce corespund Lntocmai e igenKelor consumatorilor. Certificarea prin standardul #.% D008 a dus la diversificarea gamei produselor de mobilier tapiKat. !rodusele e ecutate aici, canapele, fotolii, paturi Oi saltele se prezintM Lntr$o largM paletM de culori, forme Oi dimensiuni. Cu un efectiv de @50 de salariaKi, este cel mai mare producMtor de mobilier tapiKat Oi saltele din 4o $

29

mNnia. Capacitatea lunarM de producKie' ;.000 garnituri de hol 3$;$8: 5.000 saltele. Are o capaci$ tate anualM de producKie de circa 88,3 mil. euro. "ateria primM folositM' pluO, stofM, scai, piele. !iaKa internaKionalM de desfacere' ,ranKa, *ermania, Austria, &lveKia, %landa, -elgia, #srael. Din producKia celor patru fabrici, @0F se duce la e port, Ln timp ce restul ajunge Ln cele 7> de magazine ale companiei &lvila. AceastM situaKie are Oi dezavantajele ei. AvNnd @0F e port, Ln permanenKM statul datoreazM companiei (2A, firma creditNnd practic statul romNn cu ;5$30 miliarde lei. Acest lucru a creat o mare problemM LntreprinzMtorului Ln prima parte a anului ;008, cNnd acesta nu a avut lichiditMKile necesare plMtirii salariilor. SERVICII(

8. Design interior consultanKM oferitM de arhitecKi: concepKie Oi proiectare la nivel profesional design e clusiv Ln conformitate cu dorinKele dumneavoastrM: elaborarea de proiecte de amenajare interioarM a vilei sau apartamentului dumneavoastrM.

&lvila pune la dispoziKia clienKilor Oi un vast sortiment de materiale 5lemn, pluO, stofe, scai, piele, accesorii etc6 de unde aceOtia pot alege ceea ce Li caracterizeazM cel mai bine. "ajoritatea materialelor folosite sunt din import avNnd calitMKi foarte bune. ;. ComandM &lvila oferM serviciul de comandM fermM' $ pe bazM de catalog 5se poate comanda orice produs aflat Ln catalog6: $ pe baza produselor e puse 5se poate comanda orice produs aflat Ln e poziKie sau se poate lansa serviciul de e ecuKie pe bazM de proiect6. : )ivrarea comenzii pe bazM de catalog se face Ln ma imum 30 de zile lucrMtoare de la lansarea comenzii. )ivrarea comenzii pe baza produselor e puse se face Ln ma imum 30 de zile lucrMtoare de la lansarea comenzii. 3."ontaj$transport (ransportul mobilierului la domiciliul clientului este gratuit. !entru aceasta se folosesc autodubele din dotarea fiecMrui magazin $ acolo unde ele e istM. "ontajul pieselor de mobilier achiziKionate din magazinele &lvila se face Ln mod gratuit de cMtre personalul specializat al magazinului. & cepKie de la acest sistem face magazinul din -ucureOti unde se aplicM' - 7F din valoarea produselor achiziKionate, pentru o valoare totalM mai mare de 8;.000.000 lei: - >F din valoarea produselor achiziKionate, pentru o valoare totalM mai micM de 8;.000.000 lei: 7.2Nnzare Ln rate "agazinele &lvila pun la dispoziKie sistemul de vNnzare Ln rate, structurat astfel' Y sistem de creditare pe 8 an: Y sistem de creditare de la 8an la 3 ani Jn cazul creditului pe durata unui an, dobNnda perceputM se situeazM Ln intervalul 73F $ 7?F. Jn cazul creditului de pNna la trei ani, dobNnda perceputM se situeazM Ln intervalul 75F $ 50F ZdobNnda are o evoluKie fluctuantM Ln timp[ .istemul de creditare se realizeazM numai prin -C4. CondiKiile ce se impun Ln vederea obKinerii unor astfel de credite sunt' $ sM fii salariat: $ sM e iste doi giranKi: $ asigurare A.#-A0: $ avans Lntre 0F si 85F. $ funcKie de fiecare sucursalM -C4

30

PRETUL SI DISTRI$UTIA

,irma are aOadar 7> de magazine, din care 8? proprietate personalM, 8D Lnchiriate Oi D Ln francizM. 0u lucreazM cu distribuitori, nu vinde clienKilor terKi, iar Ln magazinele proprii sunt e puse numai produse &lvila. !reKurile &lvila sunt cu 30F mai mici decNt alte produse similare de pe piaKM pentru cM firma nu lucreazM cu credite. )a credite se va apela doar pentru achiziKionarea de noi fabricii 5Ln prezent se aflM Ln negocieri cu mai multe fabrici Ln acest sens6, magazinele se vor face e clusiv din resurse proprii. !entru acest an, compania a alocat peste 3 milioane de dolari pentru e tinderea activitMKii. MAGAZINE

"agazinele prin care &lvila LOi distribuie produsele sunt situate Ln oraOele' Arad, Alba #ulia, Ale andria, -acMu, -aia "are, -istriKa, -raOov, -rMila, -ucureOti, CMlMraOi, Cluj 0apoca, Craiova, ConstanKa, Deva, *alaKi, #aOi, %radea, !etroOani, !iteOti, !iatra 0eamK, !loieOti, 4Nmni$ cu 2Nlcea, 4eOiKa, (Nrgu "ureO, (NrgoviOte, (imiOoara, (ulcea, .lobozia, 2aslui. Jn plus, firma intenKioneazM mai deschidM un centru comercial &lvila la ConstanKa, similar celui de la -ucureOti. !ractic, compania va investi peste 5 milioane de euro pentru a$Oi consolida poziKia pe piaKM Oi pentru a realiza creOterea estimatM a cifrei de afaceri. PROMOVAREA

&lvila are un departament special de creaKie$mar3eting, care face cercetMri de piaKM, participM la tNrguri, studiazM reviste de specialitate, face sondaje, astfel LncNt promovarea produselor com$ paniei sM fie eficientM. !entru anul ;00; compania va investi Ln publicitate peste 500.000 de euro, aceastM valoare reprezentNnd ;5$70F din piaKa publicitMKii pentru industria mobilei. !entru promovare s$a apelat la publicitatea mass$media materializatM prin difuzarea de materiale publicitare prin !4% (2 Oi Antena 8 sub sloganul )E"*i"a+ uni*e !u" mo#i"e. AceOti doi vectori au fost aleOi deoarece au acoperire Ln oraOele cu sedii de magazine &lvila. De asemenea, s$a ales Oi promovarea Ln paginilor revistelor dedicate femeilor 5Cosmopolitan, Avantaje, 2iva, Unica6 calitatea tipMririi. !entru difuzarea materialelor publicitare au fost selectate slot$urile orare care ating target$ul format din persoane cu venituri medii Oi peste medie, cu vNrste cuprinse Lntre ;5 Oi 70 ani. De asemenea, se face Ln permanenKM promovarea produselor Oi serviciilor, prin interme$ diul pliantelor, a articolelor cu caracter publicitar din ziare Oi reviste 5Uiarul ,inanciar, revistele -anii Oi -#U6 Oi a paginii de internet CCC.elvila.ro.

PATRUNDEREA PE PIATA INTERNATIONALA

n urm! cu c"te#a luni$ %l#ila a de&c'i& primul ma(a)in de mobil! la C'i*in!u *i urm!re*te &! &e extind! la +ofia *i Mo&co#a.
4.2. (escrierea elementelor estetice %biectul de mobilier supus descrierii este dulapul.

31

-E%&E79

Dulapul e format din 7 usi mari, > usi mici si 7 sertare: usile mari sunt dispuse ; cate ; lateral iar cele mici asezate orizontal in partea de sus a dulapului: in centrul dulapului este o etajera, creandu$se un spatiu propice pentru asezarea unui televizor sa< a unei oglinzi: sub etajera sunt situate cele 7 rafturi.. "aterialul folosit este pal melaminat de grosime 8? mm.. Dimensiunile dulapului sunt ;@01>01;70 +cm. Culoarea sa este fag deschis, el este diponibil in culorile' cires clasic, nuc inchis, nuc deschis si fag deschis.

M%BE18E"79

32

Dulap 2enus ' dulapul are 7 usi, ; sunt asezate lateral iar celelate ; usi, care au oglinzi, sunt situate in mijloc in continuarea carora se gasesc 7 sertare cu coroana. Dimensiunile dulapului sunt ;0@,?1>01;83,? +cm. Dulapul este realizat din panouri aglomerate cu lemn, grosime ;; mm cu acoperirre melaminica, finisaj Cenge cu rosu 58DX506. Culoarea este o combinatie de Cenge 5negru6 cu rosu 5maro$rosiatic6.

E0;#0+9

33

Dulap % ford' dulapul are in componenta 7 usi, ; din lemn asezate lateral si ; din geam mat situate in mijloc. Dulapul este realizat din panouri agglomerate din lemn si elemente din masiv de fag. Culoarea sa este Cenge 5negru.6

4.3. Evaluarea elementelor esteticii pe baza unei sc'eme de puncta2

M%BE18E"7 G"%38

4+"+47E"#&7#4# E&7E7#4E

83-47+. M+1 +4%"(+7

83-47+. E;+03+7%" E1 E2 E3

83-47+. 7%7+0

83-47+. ME(#3

4uloare (esen Material +rmonie

! 5 1, 3,

! 6 ! 2)

6 ! 2!

! ! ! 31

2, 24 21 23 !!

6.66 ! .66 2).33

-E%&E7 G"%38

4+"+47E"#&7#4# E&7E7#4E

83-47+. M+1 +4%"(+7

83-47+. E;+03+7%" E1 E2 E3

83-47+. 7%7+0

83-47+. ME(#3

4uloare

5.66
34

(esen Material +rmonie

! 5 1, 3,

5 ! 25

6 ! 2

! ! 2)

22 1) 23 !1

.33 6.33 .66 2

E0;#0+

4+"+47E"#&7#4# E&7E7#4E

83-47+. M+1 +4%"(+7

83-47+. E;+03+7%" E1 E2 E3

83-47+. 7%7+0

83-47+. ME(#3

4uloare (esen Material +rmonie

! 5 1, 3,

4 6 ! 6 24

5 5 6 23

6 6 26

15 1! 21 1) 3

5 6 6.33 24.33

#n urma evaluarii elementelor estetice culoare, desen, material si armonie ale dulapurilor de la cele trei marci alese, 0eoset, "obe pert si &lvila am constatat ca pe primul loc se situeaza dulapul de la "obe pert cu ;D.33 puncte urmat de dulapul 0eoset cu ;@ puncte iar pe locul trei se situeaza dulapul &lvila cu ;7.33 puncte.

#n ceea ce priveste imbunatatirile, la dulapul "obe pert am propune folosirea unor combinatii mai indraznete de culori calde care sa sa dea un plus de fantezie si de e presivitate universului propriu, sa il individualizeze, culori cum ar fi coral, caisa, crevete, pepene verde, ca de altfel si alte combinatii intre portocaliau si roz. !entru dulapul de la 0eoset propunem o alta aranjare a dulapurilor' de e emplu cele de sus sunt asezate la o inaltime prea mare fata de sol ceea ce ingreuneaza accesul la ele. #n cazul dulapului &lvila propunem utilizarea unor nuante mai vii de culori si a altui material in locul geamului mat, cum ar fi oglinda care in acelasi timp ar fi utila.

35

CAP 5. TENDINTE IN DESIGNUL MOBILIER

-oile tendinte ale mobilierului tapitat

Acum, preocuparea majora cade asupra materialelor cu care sunt tapitate canapelele. !rin te tura, refle e, culori sau imprimeuri, se cauta materialele deosebite.

36

a.Impr m!"r
)a mare moda sunt acum imprimeurile in culori vii, contraste puternice, combinatii ciudate. "otive geometrice sau florale puternic stilizate, desene abstracte sau figurative vin sa inveseleasca spatiul, sa dea e presivitate si un plus de originalitate interioarelor. !e langa efectul estetic deosebit pe care il au astfel de piese, prin combinarea curajoasa a culorilor se pot crea jocuri cromoterapeutice care sa transmita stari de bine. Aceste piese de mobilier se adreseaza celor care vor sa iasa din banal, sa dea un plus de fantezie si de e presivitate universului propriu, sa il individualizeze.

#.Ma$!r a%! $!&$ %!


"ai ieftine, mai usor de confectionat si de combinat, materialele te tile se potrivesc cel mai bine cerintelor naturale ale organismului. Din fibre naturale sau sintetice s$au inventat materiale inovative e trem de practice, mult mai confortabile si mai usor de intretinut. Alegerea unei astfel de canapele poate da tonul in amenajarea interiorului sau poate schimba radical imaginea lui de ansamblu

37

4ulorile vesele si mobila care ocupa spatiu putin

!entru amenajarea unui '(rm $(r dupa ultimele tendinte, specialistii in domeniu recomanda mobila in culori vii $ galben, rosu, verde crud, nuante de maro, cu accesorii precum noptiere, casetiere sau masute utile pentru depozitarea obiectelor necesare in spatiul de dormit. )a moda acum sunt culorile vii, cel mai bine vandute sunt corpurile de mobilier maro deschis, galben, rosu si verde crud.Acum se cauta mobila care sa ocupe putin spatiu, gandita astfel incat

38

in dulapuri si rafturi sa$si gaseasca locul suportul pentru umerase, hainele, televizorul, D2D$ul, intreg sistemul home cinema. #n )am!r!%! '!*$ +a$! a'(%!*)!+$ %(r sunt recomandate paturile etajate unde, in locul patului de jos, este plasat un birou cu calculatorul, astfel incat adolescentul sa coboare din pat direct in fata computerului.Din lemn, metal sau bambus, cu perdele din matase, catifea sau bumbac, lucrate manual, paturile cu baldachin se vand foarte bine. !entru '(rm $(ar!%! )(p %(r, acestea difera de se ul copilului' astfel e ista dormitor pentru fetite cu dulap vertical, pat cu lada si masuta cu oglinda asortata si in acelasi timp un Bpat masinutaB, cu roti si un dulap vertical asortat.

Mobila de birou

)a moda este sa ai propriul birou acasa. De e emplu, dormitorul este o zona pierduta in timpul zilei. !oti remobila aceasta camera incluzand si o zona de lucru. Aceeasi optiune este valabila si pentru zona de luat masa. #n acest caz, se opteaza pentru un mobilier mobil, pentru a asigura fle ibilitatea spatiului' o masa rabatabila, care sa ofere locul 5atunci cand nu se ia masa6 unui modul compact pe roti, care sa inglobeze un blat de lucru e tensibil si spatiul necesar depozitarii documentelor. Aceasta piesa, atunci cand nu este folosita, se poate transforma, prin inchidere, intr$un mobilier de tip dulap, caruia nu i se poate ghici adevarata functiune.

!anourile de perete permit o mare fle ibilitate in crearea compozitiei rafturilor si etajerelor, care pot fi suspendate de acestea.

39

&ste foarte importanta definirea clara a acestei zone si stabilirea amplorii pe care vrei sa o dai acestui spatiu.

Designul minimalist cu accente high$tech se preteaza biroului de acasa. .ticla si elementele metalice cu imbinari aparente si structura ingenioasa sunt marca acesti stil.

.patiile pentru depozitare trebuie sa fie cat mai variate si sa speculeze zone de tipul celor din dreptul geamului, nise, pantele acoperisului etc.

40

Daca iti doresti o pata de culoare, verdele$deschis este cea mai indicata culoare, pentru ca stimuleaza creativitatea si concentrarea.

!entru a crea senzatia de spatiu, se alege pentru un birou de sticla si mobilier metalic cu linii zvelte.

+mbient cu lemn nature

)emnul este e trem de apreciat atat de designeri, cat si de cumparatorii de mobila. Calitatile sale isi pastreaza valoarea, in ciuda popularitatii noilor materiale 5plastic, corian, ple iglas etc.6. De la profilaturile stilului clasic pana la geometria curata a formelor moderne, lemnul se dovedeste a fi un material versatil.

41

&stetica lemnului masiv este dominata de linii drepte si taieturi curate, iar farmecul acestor piese este dat de consistenta volumelor. 0oile tehnici de prelucrare introduc insa si un altfel de limbaj. )emnul stratificat si cel lamelar se muleaza in foi subtiri, generand piese cu o linie supla si unduioasa. #n general, se folosesc pentru scaune, deoarece se pot curba in forme perfect ergonomice. "ai nou, si lemnul masiv poate fi curbat, generand detalii de mobilier de mare rafinament. % piesa din lemn masiv rezista foarte bine in timp, dar implica o investitie mai consistenta.

42

.e spune ca locul de luat masa este nucleul casei, spatiul pentru reunirea familiei si a prietenilor, cadrul in care comunicarea dintre oameni este cel mai bine stimulate. % masa din lemn masiv in dining poate fi asociata atat cu scaune din aceeasi esenta, cat si cu cele imbracate in material te til sau piele. 0uantele deschise de lemn ofera o mare libertate de asociere cu alte culori. .e obtine un contrast interesant atat in combinatie cu negru si griuri, cat si cu nuante intense, de la rosu$aprins la verde$crud. )emnul deschis la culoare este nelipsit din designul mobilei pentru dormitor. ,oarte la moda sunt paturile cu rama lata, asemeni unui podium, care creeaza o umbra puternica si lasa impresia de plutire. &lementul suport poate fi o rama retrasa, tot din lemn, sau discretele picioare metalice.

)emnul natur se asociaza bine cu orice tip de tesatura, cu sticla mata sau colorata si cu mobila din impletituri de nuiele.

43

7e<turi naturale

,ibrele naturale sunt ingredientul perfect pentru un design care sa imbine rusticul rafinat cu un subtil accent e otic. Ra$$a+"%, ra)- $a, #am#"*"% *a" a%.!%! sunt materiale naturale a caror calitate esentiala este elasticitatea si rezistenta fibrelor. %biecte cu diferite functiuni capata personalitate prin imbracarea lor in impletituri din fibre naturale. Astfel, o piesa din rattan poate fi spectaculoasa datorita liniilor fluide, devenind punctul de interes intr$un interior ultramodern. Datorita ergonomiei studiate, scaunele cu sezut impletit pe o structura rezistenta se preteaza pentru dining si chiar pentru birou. Decoratiunile din bambus fac senzatie in lumea intreaga' de la paravane, cosuri si ghivece pana la rame de oglinzi sau mic mobilier. )inia clasica a mobilierului din rachita este reinterpretata. Curbele devin mai ample, finisajul este impecabil, designul trecand din zona rusticului catre eleganta subtila.. Ultimile trenduri in designul obiectelor din fibre naturale se orienteaza catre linii curbe ample si forme indraznete.

44

$.tiluri de mobilier din impletituri Algele se gasesc in fire groase si moi, ceea ce permite realizarea unui model asemanator impletiturilor din lana. #mpletirea rattanului genereaza o grafica de linii care preiau directia de tesere.

Canepa de Manilla$ de culoare brun-aramiu$ &e implete&te in manunc'iuri de cate#a fire pe doua directii$ creand un de&en in carouri. Mobilierul impletit &e poate a&ocia cu &ucce& atat cu materiale naturale$ cum ar fi tulpinile de bambu& &au lemnul ma&i#$ cat &i cu materiale precum metalul &au &ticla

45

$Asocieri moderne de materiale !iesele de mobilier cu elemente impletite capata un loo3 nou prin combinarea rafinata cu alte materiale. "etalul patrunde in forta si in aceasta zona. ,olosirea metalului, mat sau cromat, naste o imagine noua' piese ultramoderne, usoare, cu forme epurate de orice element inutil. .ticla este folosita pentru blaturile meselor de dining sau ale masutelor de cafea. 0outatea apare din incercarea de a pastra cat mai putine elemente suport' un singur picior central sau un cadru fin pe picioare zvelte. 0aturalul este la moda\ % mobila sau un obiect de decor din impletituri, integrat armonios intr$un interior, e prima cu stil acest curent.

46

(esign in piele

"obila din piele a fost intotdeauna un simbol al lu ului si elegantei . % mobila din piele imprima stilul intr$o incapere, focalizeaza atentia si compune atmosfera. .peculand la ma imum supletea acestui material, creatorii de mobila o transpun in forme interesante si o muleaza pe cele mai diferite obiecte, de la scaune si fotolii, pana la accesorii si decoratiuni. Designul mobilierului modern jongleaza cu geometria, culoarea si tehnologia.

47

(endintele indica o preferinta pentru liniile curbe si formele organice pentru elementele din piele, in contrast cu simplitatea absoluta a structurii vizibile $ de regula, din metal. "arca a pieselor din piele, cusaturile joaca un rol important in grafica mobilei. .e merge fie pe o prezenta e trem de discreta a acestora, lasandu$se impresia ca obiectul a fost imbracat dintr$o singura bucata, fie pe accentuarea lor, creandu$se desene interesante. "odul de finisare a pielii da nota particulara unei mobile. Culorile puternice arata cel mai bine pe o piele fina, mata $ in cazul canapelelor.

)emnul apare mai rar in asociere cu pielea, tendintele indicand optiunea pentru metal, cromat sau matuit, cu linii indraznete. !ielea este folosita pentru a imbraca integral un scaun, pentru forme compacte sau elemente independente. % canapea din piele domina spatiul din jur. Daca spatiul permite, o canapea din piele arata cel mai bine cand este detasata de perete si poate fi perceputa din toate unghiurile. "aterial cu o senzualitate aparte, pielea nu a fost e clusa nici din dormitoare. Un pat imbracat in piele poate parea o e travaganta, dar arata foarte bine si confortul este garantat. Un astfel de obiect va deveni, cu certitudine, piesa de rezistenta a dormitorului tau. % culoare indrazneata

48

implica insa simplitate absoluta pentru restul mobilierului, dar si pentru lenjeria de pat si alte decoratiuni. )asa aceasta piesa de mobilier Bsa respireB, alegand noptiere cu o prezenta cat mai discreta. "a*inamentul transparentei

Atuul principal pe care il castiga sticla este posibilitatea infinita de a se transpune in geometrii spectaculose. .uprafetele curbe cuceresc creatiile de design, rezultatul' simplitate rafinata, care tinde spre perfectiune. (ransparenta, atent controlata, creeaza efectul de imaterialitate delicata, care contrasteaza placut cu rezistenta foilor de sticla. )a moda, sticla mata variaza de la sablari fine, ce filtreaza partial vederea, pana la opacitate ma ima.

% asociere interesanta este intre sticla clara sau mata si lemnul masiv cu un aspect brut. 0odurile si crapaturile lemnului au o estetica naturala, care contrasteaza cu perfectiunea blaturilor din sticla. )a moda, sticla mata variaza de la sablari fine, ce filtreaza partial vederea, pana la opacitate ma ima. Alt element cu care jongleaza designerii este refle ia sticlei. !entru un aspect de claritate absoluta este folosit cristalul. !iesele astfel realizate mizeaza pe eliberarea imaginii de consistenta materialului si pe iluzia de plutire a obiectelor asezate deasupra.

49

. .ticla colorata in masa filtreaza lumina, generand refle ii cromatice pe pardoseala sau pe alte suprafete. !entru o estetica mai agresiva se foloseste sticla neagra, care creeaza un contrast interesant cu piesele deschise. .uprafetele pot avea un aspect neregulat, asemenea unei ape curgatoare, efect interesant la o masuta de cafea.

,e la pie&ele extra#a(ante din &ticla la mobilele de influenta minimali&ta &i decoratiunile #ariate$ exi&ta o (ama lar(a de produ&e din &ticla$ care &ati&fac pana &i cele mai exi(ente (u&turi.
&til de *ier

Desi este folosit de secole ca material pentru constructii si decoratiuni, succesul fierului forjat nu tinde sa se diminueze. ,le ibilitatea sa ii permite sa ia forme mereu noi, in pas cu spiritul vremurilor. )ibertatea formelor pe care le poate lua acest material este ma ima, ceea ce stimuleaza imaginatia si spiritul creativ. 0ici un alt material nu poate oferi curbele dulci si liniile zvelte ale mobilierului din fier. ,armecul fierului forjat vine din contrastul interesant intre liniile delicate, aparent fragile si duritatea sa ca material. #maginea obtinuta se poate indulci asociind cu mobilierul din fier materiale te tile in culori calde, cu te turi placute atingerii cum ar fi plusul, catifeaua sau matasea. ,ierul forjat se poate asocia cu elemente decorative din fier turnat, bronz sau cu medalioane din ceramica si portelan.

50

% canapea si o masuta joasa din fier se integreaza perfect intr$o camera cu pardoseala ceramica. Un pat din fier forjat va da o nota romantica dormitorului tau, fara sa il conditioneze stilistic.

!entru un loo3 neoromantic se alege un pat cu o geometrie simpla, imbogatita de cateva elemente decorative. #ntr$un dormitor cu patul din lemn, poti da o nota de rafinament optand pentru o noptiera din fier forjat in combinatie cu esenta de lemn a mobilierului.

51