Ramura prelucrarea lemnului

Titlul I Directii de dezvoltare si instrumente strategice de stimulare a

competitivitatii in industria lemnului

a ) Evaluarea competitivitatii sectoarelor de mobila si de prelucrare a lemnului

din Romania

Productia de mobilier reprezinta cea mai complexa activitate din sectorul

industriei lemnului, fiind totodata cea mai performanta forma de valorificare a
lemnului sub aspectul marimii valorii adaugate la un metru cub de lemn brut.
Exigentele impuse produselor de mobilier sub aspectul acuratetei prelucrarilor si
finisajului au determinat in ultimii ani o restructurare profunda a managementului
fabricilor de mobila, sustinuta de un progres cu totul remarcabil al sistemei de masini
implicate in tehnologiile de fabricatie.
In context european, cu cele peste 3000 de fabrici si ateliere de productie de
mobila, in care isi desfasoara activitatea cca. 92 mii persoane, industria mobilei din
Romania este cunoscuta ca o industrie de marime medie. Tipurile de produse
realizate de firmele romanesti din domeniu, acopera gama mobilierului pentru:
locuinte, birouri, scoli, spatii comerciale, institutii, spatii social - culturale, accentul
fiind pus atat pe mobilierul clasic, imitand stiluri vechi, cat si pe mobilierul modern,
raspunzand astfel, diverselor cerinte ale clientilor de pe piata interna si externa. Pe
ansamblu, in industria mobilei se realizeaza produse competitive, cu valoare adaugata
mare.
Sistemul de asigurare a calitatii implementat sau in curs de implementare in
majoritatea fabricilor de mobila permite ca produsele realizate sa fie destinate
exportului in proportie de cca 60%, acest sector inregistrand in fiecare an un sold
pozitiv al balantei comerciale, indiferent de situatia inregistrata la nivel national.
Investitiile efectuate, utilajele individuale au fost inlocuite cu linii de fabricatie
de mare productivitate, care efectueaza o gama diversa de prelucrari, operatiile sunt
programate si electronic, astfel incat, peste 85% din capacitatile de productie au
devenit performante. Tehnologiile si utilajele performante adoptate in marea
majoritate a fabricilor de mobila au condus la cresterea competitivitatii produselor de
mobilier, fapt esential in evolutia acestei activitati industriale.
Productivitatea muncii se afla sub nivelurile inregistrate in tarile vestice, ca
urmare a modului de organizare a productiei de mobila. In firmele romanesti,
activitatea se desfasoara pe conceptul productiei integrate, iar in tarile din vest
activitatea are la baza cooperarea extensiva cu semifabricate si prefabricate.
Personalul care desfasoara activitatile auxiliare legate de realizarea productiei este
inclus in numarul de persoane care activeaza in sectorul industrial, pe cand in firmele
din vest aceste activitati sunt externalizate.
 Legislatia specifica industriei mobilei din Romania este armonizata cu
legislatia corespondenta din Uniunea Europeana, au fost preluate standardele
specifice si directivele care au incidenta asupra sectorului. Directiva europeana
privind produsele pentru constructii (care are 8 decizii referitoare la produsele din
lemn pentru constructii) a fost implementata.
Pana in prezent, producatorii de mobila din Romania au realizat modele impuse
de clienti, din aceasta cauza designul si marca de firma nu au fost valorificate; in
ultimii 5 ani s-a infiintat scoala romaneasca de design in mobilier, iar legislatia
privind protectia modelelor si a marcii in aceasta industrie este in curs de
implementare.
Problemele de mediu din industria mobilei au fost rezolvate de majoritatea
operatorilor economici, astfel: prin dotarea centralelor termice cu cazane pe deseuri
din lemn si modernizarea instalatiilor de exhaustare s-au redus emisiile de gaze
poluante, utilizand rumegusul si praful de lemn cu efecte poluante, atat pentru mediu
cat si pentru sanatatea angajatilor. Pentru reducerea emisiilor de compusi organici
volatili fabricile de mobila au programe de conformare privind protectia mediului; in
vederea realizarii acestora sunt necesare investitii privind instalatiile de finisare si
utilizarea materialelor de finisare ecologice. Efortul financiar necesar pentru aceste
investitii este foarte mare, ceea ce impune prelungirea termenului de conformare
initial stabilit la data de 31 octombrie 2007, conform legislatiei de implementare a
Directivei 1999/13/CE, cu 2-3 ani avand in vedere si posibilitatea utilizarii fondurilor
structurale. Problemele de mediu in industria de prelucrare a lemnului se refera la
gestionarea deseurilor, rumegusului si prafului de lemn rezultate in procesul de
prelucrare. Toate deseurile din industria lemnului sunt reciclabile, putand fi folosite
integral in ciclul tehnologic urmator de fabricare a placilor stratificate din lemn, a
panourilor masive din lemn, a unor materiale compozite folosite in constructii si sub
forma de combustibil pentru producerea energiei termice.
Pe ansamblul industriei prelucratoare din Romania, industria lemnului si a
produselor din lemn reprezinta cca 4,9% in productia industriala si cca 4,3% din
numarul de angajati in industria prelucratoare. Industria de prelucrare a lemnului si a
produselor din lemn (exclusiv mobila) cuprinde peste 7500 agenti economici,
proveniti prin restructurarea si privatizarea vechilor intreprinderi de exploatare si
prelucrarea lemnului si de asemenea prin infiintarea de noi societati, sector devenit
deosebit de atractiv pentru micii intreprinzatori.
Industria de prelucrare a lemnului are o pondere redusa in PIB, in schimb are o
deosebita importanta deoarece deserveste ramuri importante cum sunt: constructiile,
transporturile, agricultura, furnizand deasemenea materia prima necesara sectoarelor
de produse finite din lemn (mobila, usi-ferestre, instrumente muzicale etc).
Incepand cu anul 2000, s-a inregistrat un important aport de capital strain care a
contribuit la realizarea de investitii majore cu tehnologii performante (linii de debitare
a lemnului pe ferastraie panglica si multilame, linii de producere a placilor din aschii
si fibre de lemn brute si innobilate, precum si instalatii pentru produse mulate din
fibre de lemn sau furnire).
In subsectorul de exploatare si prelucrare primara a lemnului nu s-au realizat
dezvoltari si retehnologizari in pas cu nevoile necesare, deoarece investitiile specifice
sunt mari si sursele proprii de finantare insuficiente.
Produsele din lemn stratificate - placile din aschii si fibre de lemn, mulatele din
fibre de lemn sau furnire sunt produse pentru realizarea carora se preteaza
automatizarea fluxului tehnologic; astfel in ultimii ani fluxul investitional in acest
domeniu a crescut si au fost realizate capacitati de productie dotate cu utilaje si
tehnologii performante.
In prezent sunt in curs de realizare capacitati de productie a placilor din
aschii orientate, placi din aschii de lemn si placi din fibre de lemn de densitate
medie, in care se vor realiza produse cu caracteristici fizico-mecanice
performante destinate exportului, industriei mobilei si constructiilor.
Prin realizarea unei noi capacitati de productie a placilor din aschii de lemn de
catre firma EGGER se va elimina pozitia de monopol pentru Europa de sud-est a
producatorului KRONOSPAN.
In ultima perioada, productia si exportul de produse lemnoase a inregistrat cresteri
permanente, ca urmare a diversificarii sortimentatiei (placi brute si innobilate,
produse mulate stratificate, semifabricate si prefabricate din cherestea etc),
precum si orientarii spre noi segmente de piata externa. In anul 2006 volumul
exportului acestui sector este de cca. 2,0 ori mai mare, decat cel realizat in anul 1999
si consta in productia de placi din lemn, furnire, produse mulate, parchet stratificat
etc.
Evolutia numarului de personal si a productivitatii muncii evidentiaza faptul
ca sectorul industriei de prelucrare a lemnului este inca in stadiu de retehnologizare si
modernizare, fiind necesara continuarea actiunilor de investitii, in tehnologii si utilaje
moderne, care sa permita atingerea unor nivele de productivitate comparabile cu cele
realizate in tarile Uniunii Europene.
Productivitatea muncii a inregistrat un trend ascendent, ca urmare a majorarii
volumului productiei industriale, datorata in principal modernizarii capacitatilor
existente si punerii in functiune de capacitati noi. Este de mentionat ca asociatiile
profesionale din domeniu participa activ la rezolvarea problemelor din sector, fiind
membre ale asociatiilor corespondente din Uniunea Europeana.

b) Facultatea de Industria Lemnului, trecut, prezent si viitor

Unica facultate din Romania cu acest profil, Facultatea de Industria Lemnului din
Brasov este o institutie cu traditie in invatamantul superior din Romania, functionand
inca din anul 1959, in cadrul Institutului Politehnic din Brasov, sub titulatura de
FACULTATEA DE INDUSTRIALIZAREA LEMNULUI.
 Prima promotie de INGINERI - specializarea industria lemnului - a absolvit
Institutul de Exploatare si Industrializarea Lemnului Bucuresti in anul 1953. In acelasi
an, toate institutele de invatamant superior din domeniul forestier au fost comasate la
Brasov, in structura Institutului Forestier Brasov. In structura acestui institut a
functionat si Facultatea de Exploatare si Industrializarea Lemnului cu doua sectii:
Exploatarea si Transportul Lemnului si Industrializarea Lemnului.
Dupa 1989, Facultatea de Industria Lemnului si-a consolidat pozitia de unica
facultate cu acest profil din Romania si a continuat sa functioneze in cadrul
Universitatii din Brasov, fiind reconfirmata succesiv, prin ordine ale Ministrului
Invatamantului.
In prezent, Facultatea de Industria Lemnului este acreditata cu urmatoarele
specializari:
Prelucrarea lemnului - ingineri, zi, 5 ani;
Proiectarea mobilei si produselor finite din lemn - ingineri, zi, 5 ani;
Tehnologii moderne pentru prelucrarea lemnului - cursuri postuniversitare, cu
durata de un an;
Modelare si optimizare in prelucrarea lemnului - cursuri postuniversitare, cu
durata de un an.
In anul universitar 2004/2005 au fost reacreditate, conform legii, specializarile
INGINERIA PRELUCRARII LEMNULUI, ingineri, zi si INGINERIA
PRODUSELOR FINITE DIN LEMN, ingineri, zi, iar in 2008 a fost acreditat
programul de studii in limba engleza WOOD ENGINEERING.
Inceputul mileniului III a impus si pentru facultatea din Brasov un proces de
reorganizare in contextul reorganizarii intregului invatamant superior romanesc in
conformitate cu exigentele acordului de la Bologna din 1999. Astfel, incepand cu anul
universitar 2005-2006, s-a trecut la invatamantul universitar de 4 ani, cu posibilitatea
continuarii studiilor prin Masterat (2 ani) si Doctorat (3 ani).
Centrul de cercetare, Inovare si Transfer Tehnologic in Industria Lemnului
CCITT amenajat si dotat printr-un proiect finantat de Guvernul Germaniei, prin
programul GTZ/IBD, in valoare de 65 000 EURO, asigura conditii pentru cercetare,
dar si pentru editarea revistei ProLigno.
In perioada 2007 2008, au fost acreditate RENAR doua laboratoare din facultate:
Laboratorul de testarea preciziei de fabricatie in industria lemnului(LTPFIL),
creat prin proiectul CEEX 168/2006, modulul 4;
Laboratorul de Cercetare, testare a produselor din lemn, aliniat la normele
europene (LCTPLANE), creat prin proiectul CEEX 195/2006, modulul 4.
Prin proiecte finantate de la bugetul de stat, au fost amenajate laboratoarele:
Proiectare asistata si tehnici de design;
Masini-unelte pentru prelucrarea lemnului, dotat cu un Centru de
Prelucrare cu Comanda Numerica de ultima generatie;
Studiul lemnului, dotat cu microscoape performante;
 Tratamente termice ale lemnului;
Proiectarea mobilei, stiluri, ornamente si design, dotat cu retea de
calculatoare si soft de proiectare specific.

c) Industria mobilei prezent si viitor

Anul 2007 a avut o semnificatie aparte pentru Romania, s-a incheiat primul an al
integrarii si s-a implinit majoratul in democratie; an in care sectorul industriei
mobilei prin indicatorii tehnico-economici realizati s-au plasat in activitatea
industriala a Romaniei, astfel:
Ponderea in PIB 1,6 %
Volumul exportului in total export 3,8 %
Volumul importului in total import 0,8 %
Numarul de salariati in totalul salariatilor
din industria prelucratoare 6,4 %
Soldul balantei comerciale + 697,2 mil.

Industria mobilei din Romania in industria mondiala (anul 2006) ocupa:

locul 22 productia;
20 exportul;
33 importul;
11 soldul balantei comerciale.
Industria mobilei din Romania in industria europeana (anul 2006) ocupa:
locul 13 productia;
13 exportul;
20 importul;
5 soldul balantei comerciale.
Industria lemnului in economia nationala:
Exporturi (mil. ) 2007
Mobila 1133,4 ( 3,8 % )
Prelucrarea lemnului 995,5 ( 3,5 % )
Total sector 2128,9 ( 7,3 % )

Importuri (mil. ) 2007

Mobila 436,2 ( 0,8 % )
Prelucrarea lemnului 553,5 ( 1,1 % )
Total sector 989,7 (1,9 %)

Soldul balantei comerciale ( export import ) - 2007

 Total economie nationala - 21.098 mil.
Mobila + 697,2 mil.
Prelucrarea lemnului + 442,0 mil.
TOTAL sector +1.139,2 mil.
In prezent, in Romania isi desfasoara activitatea peste 3000 de firme
producatoare de mobila, majoritatea fiind infiintate dupa anul 1990, firme dinamice,
receptive, flexibile, cu capital privat sau adaptate productiei de produse finite, care
participa anual la targurile nationale, organizate in Cluj, Timisoara, Piatra Neamt si
Brasov, dar si la targurile internationale de profil, prestigioase din lume (Koln,
Birmingham, Moscova, Valencia etc.) cu sprijin de la bugetul de stat. Evenimentul
national are continuitate la Bucuresti, incepand din anul 1992 pana in prezent - BIFE-
TIMB 2008. In industria mobilei lucreaza cca. 92 mii salariati, profilul de activitate
presupune perfectionari permanente la locul de munca, ca urmare a introducerii unor
tehnologii moderne, asistate de calculator si a introducerii utilizarii unor materiale
noi, dar si ca urmare a noilor reglementari in ceea ce priveste certificarea sistemelor
de calitate, respectarea noilor conditii privind factorii de mediu etc.
Formarea profesionala este in dificultate, angajatorii sunt reticenti in a utiliza
subventiile oferite de stat pentru pregatirea profesionala de teama sa nu-si piarda
angajatii. Romania a cheltuit putini bani din fondurile alocate, potrivit legii 76/2002
in acest scop.
Astfel, rata de participare la pregatirea profesionala in Romania este doar de 5,2%,
comparativ cu rata medie din UE de 25,5%.
Grupurile scolare care pregatesc personalul muncitor si Universitatea din Brasov,
respectiv - Facultatea de Industria Lemnului, posesoare a informatiilor tehnologice in
avans, impreuna cu specialisti din sector ar fi necesar sa se implice mai mult si sa
colaboreze permanent cu operatorii economici si cu Institutul National al Lemnului.
Institutul National al Lemnului reprezenta odinioara un brandal sectorului, fiind
in avangarda intreprinderilor in organizarea si utilizarea tehnologiilor noi de
fabricatie, in prezent s-a constatat ca structura organizatorica este in regres, fara
specialisti in domeniul mobilei si produse finite din lemn. Comertul international
poate stabili prin procesul avantajului comparativ care sectoare evolueaza, cu cat si
care se afla in declin in fiecare stat.
Competitia internationala tehnologica si comerciala forteaza firmele si
companiile sa acorde mai multe resurse in C&D, in noi procese de productie si in
produse noi pentru a-si mentine si extinde avantajele competitive. Apoi, procesele si
produsele sunt protejate prin patente, care au drepturi de exclusivitate pentru o
perioada de timp bine determinata.
Institutul National al Lemnului are datoria sa se reconfigureze si sa puna in slujba
mediului de afaceri solutii si idei corespunzatoare privind performantele tehnologice,
precum si armonizarea permanenta a acquis-ului comunitar (legislatie, directive,
reglementari, standarde etc.).
 Piata imobiliara si cea a mobilierului se afla in interdependenta. Dezvoltarea
unora depinde de evolutia celorlalti, industria producatoare de mobilier din Romania
se afla in momentul de fata intr-o situatie aproape paradoxala. Pe de o parte este
solicitata sa se dezvolte intr-un ritm alert, datorita cresterii exporturilor si amplorii
constructiilor de locuinte din ultima perioada, iar pe de alta parte, dezvoltarea ar putea
fi ingreunata din pricina mai multor probleme, cum ar fi: lipsa personalului calificat
corespunzator, continuarea majorarii preturilor la materiile prime si utilitati, migrarea
fortei de munca, documentatia complexa pentru obtinerea aprobarilor necesare
accesarii fondurilor europene pentru dezvoltarea sectorului.
In anul 2007, exportul de mobilier a fost de 1.133 mil. euro, in crestere cu 17,5%
fata de anul anterior, iar importul a insumat 436,2 mil. euro, fiind cu 43,5 % mai
mare comparativ cu anul 2006. Exportul de mobila reprezint acum aproximativ 60%
din volumul produciei realizate, acesta fiind indreptat cu prioritate catre tarile UE,
incepand din anul 1992. Potrivit informatiilor statistice, piaa interna a mobilei in
anul 2007, comparativ cu anul 2006, a inregistrat o crestere de circa 20,5 %, cresterea
fiind de 203,4 mil. euro, din care productia autohtona reprezinta 71,4 mil. euro si
importul insumeaza 132 mil. Euro, in anul 2007 piata interna a absorbit 1.193 mil.
Euro.
In anul 2008, cererea de produse de mobilier pentru amenajarea interioarelor se
preconizeaza sa depaseasca cresterea din anul 2007, datorita avansului constructiilor
de locuinte si dorintei de reinnoire a consumatorilor.

d) Noi instrumente de stimulare a dezvoltarii si competitivitatii sectorului

forestier din Romania: Platforma tehnologica forestiera romana

In Europa, suprafata ocupata de paduri este de o treime, variind de la 71% in

Finlanda, la 1% in Cipru. Cresterea anuala a suprafetei impadurite este de 0,5
milioane ha pe an. In medie, doua treimi din volumul cresterii padurilor la nivel
european se utilizeaza pentru prelucrari in produse si obtinerea de energie. Se
considera ca padurile si produsele industriale din lemn si pe baza de lemn au roluri
diferite si sunt pozitionate diferit in diverse regiuni ale Europei.
Cu o valoare a productiei anuale a UE-25 de 550 - 660 mil. euro, industria
forestiera reprezinta 8% din productia industriala a UE. In plus, exista aproximativ 16
milioane de proprietari de paduri care detin 60% din fondul forestier european. De
asemenea, sectorul furnizeaza intre (3 - 4) milioane locuri de munca in zona
industriala, cu o mare extindere in zonele rurale si in IMM-uri.
In ultimele decenii, industria forestiera a cunoscut o transformare graduala de la
o industrie cu specific national accentuat la una europeana care va deveni globalizata.
Platforma FOREST - Based Sector Technology Platform - FTP isi propune sa fie
motorul competitivitatii sectorului si sa contribuie atat la dezvoltarea calitatii vietii
cetatenilor europeni, cat si a activitatilor de cercetare-dezvoltare in domeniu.
Platforma tehnologica FTP a fost creata in anul 2004 de catre Comisia Europeana, ca
un organism care trebuie sa creeze un parteneriat public-privat in interiorul caruia
industria, proprietarii de paduri si comunitatea de cercetare sa-si uneasca energiile
pentru un scop comun si anume un Sector Forestier European inovativ si implicit
competitiv .
Pana in prezent s-a creat o retea care include 24 Grupuri Suport Nationale in 24
tari europene. FTP isi canalizeaza eforturile si isi orienteaza politicile spre generarea
de contributii si beneficii:
Contributii pentru societate:
Produse noi si normative dimensionate conform necesitatilor
consumatorului;
Mentinerea padurilor administrate durabil;
Impacturi reduse asupra mediului;
Contributii la combaterea modificarilor climatice si a efectelor lor;
Scaderea dependentei Europei de petrol;
Participarea la strategia de creare de noi locuri de munca in Europa;
Sprijinirea angajarilor, in special in zonele rurale.
Beneficii orientate catre industrie si proprietarii de paduri :
Cresterea veniturilor provenite din noi zone de afaceri.
Pozitii consolidate in existenta segmentelor de piata prin promovarea unei
fabricatii inovative, cu valoare adaugata mare;
Aprovizionarea adecvata si echilibrata cu materii prime din padure pentru
produsele industriale si energie (construirea de noi capacitati, paduri
rezistente la pericole si sisteme eficiente pentru recuperarea produselor
uzate);
Recunoasterea faptului ca sectorul este un partener responsabil, facilitata
de o comunicare perfectionata cu societatea;
O retea eficienta de expertiza, un sector bazat pe padure, competitiv,
modern, inovativ.
FOREST- Based Sector Technology Platform a elaborat un document Vision
2030 in care s-a stipulat strategia pe termen lung, pana in anul 2030 a domeniului :
Sectorul european, bazat pe padure, joaca un rol cheie intr-o societate
durabila ;
UE este o industrie competitiva, bazata pe cunoasterea faptului ca se
incurajeaza utilizarea extinsa a resurselor regenerabile ale padurii;
Sectorul aduce o contributie considerabila societatii in contextul unor
consumatori orientati spre produse biologice si al unei economii europene
competitive la nivel mondial ;
Infiintarea unui sistem de inovare mai eficient;
 Crearea unei structuri mai bune pentru comunitatea cercetatorilor cu o
eficienta mai inalta a operabilitatii;
Adancirea bazelor stiintifice ale sectorului, incluzand beneficierea de
avantaje din stiintele interdisciplinare ;
Crearea de scheme de invatamant si instruire care sa indeplineasca cerinte
inalte;
Imbunatatirea comunicarii cu factorii politici si cu consumatorii,
completeaza intentia generala de a face din Agenda Strategica de Cercetare
(SRA) un instrument care prin rezultatele ce se vor obtine, sa dezvolte
domeniul.
Corelarea intre obiectivele strategice si ariile tematice pentru cercetare,
structurate pe verigile importante ale lantului forestier si-anume:
Produse forestiere ;
Produse din lemn si pe baza de lemn ;
Produse tip celuloza si hartie ;
Bioenergie;
Specialitati.
A fi european presupune a participa la toate initiativele Comunitatii Europene
care au ca finalitate progresul. Una dintre aceste initiative este crearea Punctului
National afiliat la Forest Based Sector Tehnology Platform. In acest scop, in cadrul
Programului CEEX (Cercetare de excelenta) prin proiectul Micro si
nanotehnolegii in industria lemnului o prima abordare romaneasca MINAFOR.RO,
reprezentanti ai institutelor partenere, IMT (Institutul National ce Cercetare si
Dezvoltare pentru Microtehnologie) si INL au participat la conferintele anuale
organizate de catre platforma FTP, cu privire la implementarea Strategiei adoptate la
Lisabona, in care s-a stabilit triunghiul optim care determina progresul economic si
crearea locurilor de munca: CERCETARE, INOVARE si EDUCATIE.
O atentie speciala s-a acordat Punctelor Nationale afiliate la Forest Based Sector
Tehnology Platform, evidentiindu-se beneficiile care trebuie sa le aduca industriei,
proprietarilor de paduri si comunitatii de Cercetare.
Pentru industrie si proprietarii de paduri s-au stipulat urmatoarele:
Pozitionarea produselor inovative cu valoare adaugata in segmentele de piata
existente;
Dezvoltarea noilor sfere de afaceri;
Oferta adecvata si proportionata de materii prime pentru produsele forestiere si
pentru producerea de energie;
Recunoasterea sectorului ca partener responsabil;
Dezvoltarea cadrului legal de politici si reglementari pentru un dialog concret,
mai bun, cu sfera politica.
 Pentru comunitatile de cercetare influenta activitatii Punctelor Nationale se
regaseste in:
Stimularea cooperarii in cadrul sectorului intre verigile componente;
Facilitarea cooperarii in cercetarea si finantarea ei;
Servicii suport si de informare ;
Atragerea de noi producatori si creatori.
Principalele directii pe care au fost canalizate eforturile Punctelor Nationale
sunt:
Integrarea societatilor pe actiuni din industrie, proprietari de paduri,
IMM- uri, comunitatea stiintifica;
Prioritizarea temelor de cercetare plecand de la perspectivele nationale
(Agenda de cercetare nationala) si coordonarea cu Agenda Europeana de
Cercetare;
Contactarea si stabilirea de relatii cu alte platforme tehnologice sau
initiative similare (ex. Clustere regionale);
Dezvoltarea de proiecte suport si construirea de consortii;
Mediatizarea Punctului National German, contactarea autoritatilor de
nivel inalt, a finantelor publice etc.
In Finlanda s-a infiintat Grupul National Suport prin crearea unui cluster format
din companii si finantisti publici care au stabilit o Agenda strategica la inceputul
anului 2006. De asemenea, si-au propus ca in 2007 sa initieze un Centru Strategic
pentru Stiinta, Tehnologia si Inovarea Clusterului Forestier.
In cazul Suediei, proportia finantarii activitatii de cercetare (motorul societatii)
consta din: fonduri publice -55%, industrie - 40%, UE - 5%.
Plecand de la aceste experiente, in cadrul proiectului MINAFOR-RO un grup de
initiativa format din reprezentanti IMT, INL, ICAS (Institutul de Cercetari si
Amenajari Silvice), MEF (Ministerul Economiei siFinantelor), MEC (Ministerul
Educatiei si Cercetarii), APMR, ASFOR, Romsilva, GTZ-GmBH, a inceput
demersurile crearii Punctului National al Forest Based Sector Tehnology Platform
in Romania.
In iulie 2008 a avut loc intalnirea de constituire a Platformei Tehnologice
Forestiere din Romania (PTF.RO) la care toti actorii importanti din sectorul forestier
si a celor a caror activitate vizeaza acest domeniu s-au intalnit pentru a stabili
structura si grupurile de lucru.

Conform celor stabilite, misiunile Grupurilor de lucru si entitatile care vor fi

incluse sunt:
GRUPUL STRATEGIC GS este corpul decizional care traseaza directiile
principale ale Platformei si cuprinde:
- marii finanatori / investitori ;
- asociaiile patronale importante:
 - silvicultura: RNP Romsilva, APPPR, AAPR
- exploatare si preindustrializarea lemnului: ASFOR,
- mobil: APMR
- hartie: CEPROHART
- confederatii,
- mari companii,
- comitetul de consultanta(CC),
- consiliului stiintific(CS).

Principalele obiective ale comitetului de consultanta( CC ) sunt:

sa asigure ca nevoile beneficiarilor din industrie, ale detinatorilor de paduri si
ale utilizatorilor de produse forestiere sunt reprezentate in platforma;
sa asigure legaturile dintre Grupurile Nationale de Sprijin;
sa supervizeze activitatea Grupului Managerial.
Consiliul stiintific (CS) are sarcina importanta de a reprezenta comunitatea
stiintifica in dezvoltarea si implementarea Platformei tehnologice forestiere.
CS cuprinde membri ai universitatilor de invatamant si ai institutelor de cercetare de
profil si al forumurilor academice.

Nota: Informatii preluate si prelucrate de la Conferinta nationala Cercetare-

Dezvoltare-Productie organizata de Institutul National al Lemnului Bucuresti
(04-05 septembrie 2008 ROMEXPO cu ocazia BIFE 2008)