Sunteți pe pagina 1din 57

1.Tehnologia partilor componente ale mobilei. Elementele. Complexe. Subansamblu.

Mobila se clasific dup: stil, funcionalitate, sistemul constructiv, tipizarea elementelor i procedeul de fabricaie. Dup stil, mobilierul poate fi: mobilier de epoc (gotic, renatere), mobilier de forme contemporane, mobilier de epoc modernizat. Din punct de vedere funcional, mobilierul se grupeaz n funcie de destinaia ncperilor i destinaia pieselor de mobil. Dup destinaia ncperilor, poate fi: mobilier pentru locuine, mobilier pentru instituii social-eulturale, mobilier tehnologic, mobilier pentru instituii comerciale i mobilier pentru exterior. Dup destinaia pieselor de mobil, poate fi: mobil unifuncional (pentru susinerea i depozitarea obiectelor, pentru studiu i lucru, pentru edere i repaus, pentru dormit) i mobil multifuncional (combinaii de funciuni). Din punct de vedere constructiv, poate fi: mobil format din cutii (mobil corp) i care se realizeaz din panouri pline, panouri celulare sau rame placate i mobil format din cadre care se realizeaz din cadre de lemn masiv sau cadre din lemn lamelat (mobil curbat). Dup tipizarea elementelor se distinge: mobilier cu dimensiuni netipizate, mobjlier din elemente tip i mobilier de corpuri tip. Dup procedeul de fabricaie, mobilierul se clasific n: mobilier realizat prin procedee mecanice i mobilier realizat prin procedee termo-mecanice (mobilier curbat i mulat). Terminologia prilor componente ale mobilei. Produsele finite din lemn pot fi formate,din urmtoarele pri: reper simplu i reper complex, subansarnblu i ansamblu. Reperul simplu este partea component cea mai simpl, rezultat prin prelucrarea lemnului masiv, stratificat, a plcilor din achii sau fibre de lemn. Reperul complex reprezint o grupare de mai multe repere simple. Subansamblul este o grupare de repere simple i repere complexe care constituie o parte distinct n faza de montare, de exemplu, corpul unui birou, corpul unui scaun, ruloul etc. Ansamblul (piesa de mobil) este o grupare de form final a mai multor subansambluri, repere complexe i repere simple. Piesele de mobilier snt formate, n general, din repere simple ca: longeron, travers, montant, lezen, legtur, bordur, sipc de acoperire, baghet, glisier, opritor i panou simplu. Longeronul este un reper simplu de legtur n sens longitudinal al ramelor sau al cadrelor. Traversa este un reper simplu de legtur n sens transversal al ramelor sau al cadrelor. Montantul este un reper simplu de legtur n sens vertical al ramelor sau al cadrelor. Lezen este un montant aplicat pe marginile panourilor ramelor sau ale unor repere cu rol de susinere, acoperire sau decorare. Legtura este un reper simplu rectiliniu sau curbiliniu, servind la consolidarea a dou repere simple sau complexe. Bordura este un reper simplu aplicat pe canturile panourilor, avnd rol de protecie i,
1

uneori, de decorare. ipca de acoperire este un reper simplu folosit pentru acoperirea rosturilor sau a accesoriilor metalice. Bagheta este o sipc de fixare cu seciune redus utilizat, n general, pentru fixarea geamurilor i a tbliilor. Glisier este un reper simplu folosit pentru ghidarea prin alunecare a unui reper simplu sau reper complex mobil. Opritorul este un reper simplu care are rolul de a limita cursa unui reper sau a unui reper complex. Panoul simplu este un reper simplu n form de plac din panel, plci celulare, plci din achii, placaj sau plci din fibre de lemn, nefurniruit i fr borduri. Reperul complex poate fi: rama, cadrul, panourile combinate i sertarele. Rama este un reper complex de form poligonal, alctuit din dou longeroane i din dou sau mai multe traverse de aceeai grosime asamblate reciproc. Cadrul este un reper complex de form poligonal. n practic se n-tlnesc urmtoarele tipuri de cadre: centura (folosit la scaune sau mese), cadrul sptar (alctuit din picioarele din spate ale scaunelor i ale fotoliilor i legturile dintre ele). Panoul combinat este un reper complex sub form de plac alctuit dintr-un panou simplu combinat cu alte repere. Se cunosc mai multe tipuri de panouri combinate: panoul plin, rama cu tblii, rama placat, plac, plac prelungitoare, perete lateral, u, tavan, captul panoului, poli. Sertarul este un reper complex mobil (o cutie), de obicei, alctuit din cinci repere simple i care, printr-un sistem de glisare, se poate introduce sau se poate scoate dintr-un ansamblu de mobil (sertare la corpul unui birou, la corpul unui dulap). 2.Clasificarea imbinarilor de timplarie.Inadiri si incheieturi. Constructia mobile se realizeaza prin imbinari,inadiri si incheieturi incleiate sau asamblate cu accesorii.Cele mai numeroase constructii din lemn au la baza sistemul constructive,cep si scobitura care au forme si dimensiuni diferite.Principalele tipuri de cepuri:cep drept;cep drept cu umeri rotungiti;cep drept aplicat;cep rotund aplicat;cep rotund aplicat si intreg;cep patrat;cep coada de rindunica;cep intreg-de-a inregul cu piesa;cep aplicat-este fabricat aparte chiar si din alt material;cep rotund(lungimea cepului Lc fiind aproximativ 20mm iar grosimea cepului variaza =0,30,4g;lungimea scobiturii Lsaproximativ 1112mm;

Imbinari de timplarie-inadiri si incheieturi.Imbinare este asamblarea rigida a elementelor component ale unui sistem tehnic.Dupa sistemul de consolidare imbinarile pot fi: -nedemontabile,fara accesorii,incleiate; -demontabile,consolidate cu accesorii; dupa forma suprafetelor imbinarii sunt: 1)imbinari la 900; 2)imbinari la 450; 3)imbinari in lungime;
2

Inadirile se practica pentru imbinarea panourilor din lemn masiv sau PAL. Cu orice imbinare in lemn trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1)asigurarea repartizarii uniforme a eforturilor in toate elementele componente ale structurii; 3.Sisteme de construcie a mobilei. Mobila se poate executa n dou sisteme de construcie: din cutii i din cadre de lemn (schelete).Sistemul de construcie a mobilei din cutii. Cutia este un corp geometric regulat, format din 5 sau 6 panouri ca, de exemplu, dulapul de haine, bufetul etc. Cutia poate fi construit din panouri sau din rame placate. Panourile se confecioneaz din panel, PAL, sau din plci celulare i se pot furnirui. Canturile panourilor se protejeaz cu borduri de cherestea (masive), din furnire, din materiale plastice sau din metal.Panourile pline se pot asambla prin mbinarea directa sau prin mbinarea bordurilor ,ale-zenelor i a profilelor.Un exemplu de mobilier din panouri pline este dulapul (fig. ), care se poate executa n construcie fix sau demontabi-l. Principalele panouri ale unui dulap snt uile 1, pereii laterali 2, 3 i interiori 4, panoul spate 5, tavan 6 i fund 7. Pentru ui se folosesc plci din panel sau din PAL, n grosime de 16 i 19 mm. Pe marginile panoului se aplic borduri de protecie. Pereii laterali, tavanul, fundul, spatele alctuiesc cutia mobilei, care se sprijin pe un cadru 8 cu patru picioare 9. Pereilor laterali li se aplic borduri pe canturile din fa i dinspate. Montarea acestor perei se face prin asamblare cu cepuri rotunde aplicate i cu uruburi demontabile. Panourile din PAL pentru ui i pentru perei laterali snt furniruite pe o parte sau pe ambele fee, n funcie de condiiile calitative solicitate de produsul finit. Panoul de spate se poate executa din placaj sau din PFL i se fixeaz cu uruburi metalice n faltul pereilor tavanului i al soclului. Tavanul i fundul se pot executa din panouri PAL sau din rame placate.Dulapul cu o astfel de construcie are pereii laterali alctuii din rame avnd longeroanele i traversele de cherestea i rinoase placate pe ambele fee cu PFL melaminat sau emailat. Placa inferioar se execut sub form de panou de PAL sau ram din cherestea placat pe faa interioar cu placaj de fag sau PFL dur, iar pe faa superioar cu PFL emailat. Compartimentarea interioar se face prin sertare 10 i prin polie 11.Toate canturile panourilor se protejeaz cu fii din furnir, din HDS sau din PCV.Asamblarea prilor componente ale dulapului se face cu cepuri rotunde aplicate, cu uruburi metalice i cu uruburi demontabile. Sistemul de construcie din cadre de lemn (schelet). Acest sistem se ntrebuineaz la construcia scaunelor, a fotoliilor, a canapelelor, a meselor etc.Cadrele se pot executa din cherestea sau din lemn stratificat. Scaunul tmplresc folosete repere simple i repere complexe mbinate ntre ele. Reperele componente ale scaunelor snt: picioarele din fa i din spate, legturile picioarelor, sptarul i ezutul.ezutul scaunelor se poate realiza din placaj sau poate fi tapiat.Asamblarea reperelor se face cu diferite materiale de legtur, prin uruburi metalice pentru lemn sau uruburi cu piuli.Produsele realizate prin stratificare folosesc ca repere obinute din lemn prin ncleiere i presare.Se pot folosi ca materii prime: furnirele tehnice, placajele subiri, plcile din achii de lemn, hrtia melaminat n amestec cu pnz, plcile din fibr de lemn etc.Din categoria produselor integral stratificat-mulate fac parte scaunele. Reperele stratificate-mulate snt folosite n prezent deoarece realizeaz produse estetice, economice, rezistente i permit organizarea produciei n flux.Mobila curbat aparine mobilei pe schelet, ns reperele componente au forme curbe obinute prin plastifierea i prin curbarea lemnului. 4.Clasificarea si proprietatile adezivilor.Procesul tehnologic de
3

incleere.Metodele de aplicare a adezivilor. Clasificarea adezivilor.Adezivul reprezinta un produs de natura organica sau anorganica capabil de a realize legaturi rezistente intre piese sau suporturi.Adezivii se clasifica :Naturali-(animala sau vegetala)Sintetici-(de polimerizare,de policondensare, de poliaditie, elastomeri) Combinati Clasificarea adezivilor in functie de proprietatile fizice: Dupa starea de agregare fizica: a)Fluizi sub forma de solutie,dispersii,emulsii. b)In forma de granule,folii, prafuri c)Dupa comportarea adezivului la temperaturi (Termoplasti;Termorigizi) d)Dupa modul de intarire(prin intarire la rece;prin incalzirea solutiilor simple fara adios de intaritor; prin reactia chimica la cald sau rece; prin evaporarea si difuziunea solventului in masa lemnului) Clasificrea dupa proprietatile tehnologice: 1)Modul de utilizare 2)Rezistenta la apa a peliculelor(Foarte rezistente; rezistente la apa; nerezistenti) Dupa durabilitatea peliculei intarite fata de agenti atmosferici(rezistenti la climat tropical; rezistenti la umeditate; rezistenti la interior) Proprietatile adezivilor 1.Descleierea-cind doua piese incleiate se rup planul de rupere apare la separatia dintre adezivi si una din piese, dispare adeziunea dintre adezivi si suprafata lemnului. 2.Coeziunea adezivului-planul de rupere fie in stratul de adeziv sau in lemn, fortele de adeziune intre lemn si adeziv sunt superioare fortelor de legatura intermoleculare ale adezivului. 3.Incleierea satisfacatoare-adeziunea fata de lemn si coeziunea adezivului sunt superioare rezistentei lemnului utilizat. 4.Densitatea adezivului-pentru calculi de proiectare a instalatiilor de depozitare si transport,pentru diverse calculi de consum specific. 5.Viscozitatea-se determina cu ajutorul viscozimetrelor a cupei cu orificiul calibrat si alte aparate in functie de viscozitatea adezivului. 6.Continutul in substante solide(corp)sau concentratia adezivului se refera la adezivii sub forma de solutie dispersie sau emulsie.Se determina prin uscarea la anumita temperatura pina la greutatea consanta a unuei cantitati de adezivi prcis determinate. 7.Hp adezivului-arata caracterul acid,basic sau neutru(hirtia indicatorului). 8.Durata de gelifiere-se determina in conditii apropiate de cele de utilizare.Gelifierea este durata timpului de mentinere in stare fluida cu sau fara intaritor pina ce ajunge in stare de gel. 9.Durata de utilizare-reprezinta intervalul de timp scurs din momentul in care adezivul este pregatit pentru aplicare si pina in momentul in care nu mai este utilizabil. 10.Viabilitatea sau durata de pastrare-de la fabricarea adezivului si pina in momentul in care nu mai poate fi utilizat. Modul de pregatire si aplicare a adezivilor. 1.Omogenizarea-manual sau mechanic vertical sau prin recirculare cu ajutorul pompelor. 2.Aducerea adezivului la temperature de aplicare-o conditie importanta care trebuie respectata pentru obtinerea unor bune rezultate. -temperatura mai coborita-mareste mult viscozitatea. -temperatura foarte coborita pot trece in stare cristalina. -temperatura mai ridicata-reduc viscozitatea si dau filme subtiri cu intreruperi,incleiere cu defecte. 3.Diluarea cu apa sau solvent organici: -la pregatirea adezivilor inainte de utilizare(amestecare)
4

Adeziv:corp(mater.de baza)-solvent sa H2O-materiale adaugatoare(subsante solide sau lichide-reduc consumul de adeziv sau corecteaza unele proprietati). Adaugarea intaritorului se face sub forma de pulbere sau dizolvat imediat inainte de utilizare(o cantitate numai la nivelului necesarului imediat). 4.Spumarea-utilizarea limitata-inglobarea de bule fine de aer in masa adezivului. 5.Amestecarea adezivului cu material lemons-fabricarea PFL,PAL. 5.Bazele aschierii lemnului.Elementele cutitului.Unghiurile de aschiere.Aschierea este procesul de baza pentru obtinerea din lemn a pieselor de dimensiuni si forme necesare. Teoria aschierii In procesul aschierii cutitul in forma de pana patrunde in lemn sectioneaza fibrele si distrugind legatura dintre acestea,separa de la lemn o anumita portiuneaschie.Aschierea poate fi si fara aschii-la repararea furnirului taierea furnirului cu foarfeca ghilotina. Pentru a obtine calitatea necesara a prelucrarii la cheltuieli de energie minime si productivitate maxima trebuie de ales correct conditiile de aschiere.Elementele cutitului. Pentru prelucrarea lemnului sunt folosite scule aschietoare de diferite constructii: 1)cu un tais(cutite); 2)cu citeva taisuri(freze); 3)cu mai multe taisuri(ferestraie);Elementele cutitului fig.1;

1) fata de degajare(a,b,d,f)-este situata din partea aschiei care se degaja; 2)fata de asezare(a,c,e,f); 3) doua fete laterale(a,b,c) si (d,e,f); Fetele formeaza muchii: 1)muchia din fata-taisul principal(muchia taietoare a cutitului)af=abdf+acef; 2)muchia secundara lateral (2)(a,b)si (f,d)daca latimea cutitului este mai mica decit a materialului: (a,b)si (f,d)muchii laterale din fata; 3) (a,c)si(f,e) muchii laterale din spate; Din punct de vedere al procesului de aschiere pe semifabricate se deosebesc urmatoarele suprafete: 1)suprafata de prelucrat-de pe care se indeparteaza un strat de lemn degajat sub forma unei aschii(miscarea de translatie a cutitului)sau de mai multe aschii(miscarea de rotatie a cutitului) 2)surafata prelucrata; 3)suprafata de aschiere-formata de muchia taietoare a cutitului pe semifabricatul prelucrat. La miscarea de translatie suprafata prelucrata si suprafata de aschiere coincid.In procesul miscarii de rotatie suprafata de aschiere este intodeauna curbilinie iar suprafata de prelucrat sic ea prelucrata pot fi rectilinii; 4)Planul care este tangent la suprafata de aschiere si trece prin muchia taietoare a cutitului se numeste planul de aschiere; 5)Unghiurile de aschiere:

1-unghiul de ascutire- -dintre fetele de degajare si asezare a cutitului; 2-unghiul de aschiere--format de fata de degajare a cutitului si suprafata prelucrata; 3-unghiul de degajare--fata de degajare si planul perpendicular pe planul de aschiere; 4-unghi de asezare dintre fata de asezare si planul de aschiere(); 6.Felurile de aschiere.Miscarea de aschiere si avansurile.In functie de directia de deplasare a cutitului fata de orientarea fibrelor lemnoase se deosebesc 3 feluri principale de aschiere:frontala;longitudinal;transversala. 1-Aschierea frontala-planul de aschiere este
5

orientat perpendicular pe fibre;aschia se desprinde si consta din elemente separate avind o slaba coeziune(legatura)intre ele sau fara nici o legatura.

2-Aschiere longitudinala-directia de aschiere coincide cu cea a fibrelor-aschiile au forma unei panglici subtiri care uneori se fringe desfacindu-se in bucati.

3-Aschierea transversala-deplasarea cutitului in planul fibrelor perpendicular in planul acestora elementele aschiilor au o legatura slaba.

In aceleasi conditii rezistenta maximal la schiere este frontal iar rezistenta minimaltransversala.Pentru obtinerea suprafetei prelucrate de o inalta calitate aschiile trebuie sa se degaje cit mai uniform. 1.Aschierea deschisa.Cind in procesul de prelucrare cu cutitul se formeaza o suprafata de aschiere,aschia se degaja de pa intreaga suprafata de prelucrat iar latimea muchiei taietoare a cutitului poate fie egala cu aceasta sau mai mare.2.Aschiere inchisa.-daca se obtin doua sau trei suprafete de aschiere.1)fundul ulucului-o suprafata de aschiere;2)peretii ulucului-a doua si a treia suprafata de aschiere. La deplasarea cutitului in lemn fata de degajare deformeaza aschia care se fringe patrunzind mai adinc in lemn,cutitul slabeste legatura dintre fibre si degajarea acestora formeaza in lemn crapaturi sau o crapatura,daca aceasa crapatura are o lungime mare,aschia degajindu-se genereaza pe suprafata prelucrata adincituri si alte neregularitati.Pentru a preveni formarea crapaturilor lungi in lemnul de prelucrat in constructia masinilor este prevazuta asezarea in fata cutitului a unor rigle de sprijinire(bare de presiune)apasind aschia in fata cutitului limiteaza lungimea despicarii fibrelor si contribuie la fringerea aschiilor. Pentru fringerea aschiilor pe capetele portcutitelor sip e arbori sint deasemenea prevazute dispositive special sfarimitor de aschii. Miscarea de aschiere si avansurile. Miscarea de aschiere-deplasarea cutitului necesara pentru degajarea unei aschii iar viteza acestei miscari se numeste viteza de aschiere si se noteaza cu v(m/s). Traiectoria aschiei-calea pe care o parcurge in lemn muchia taietoare a cutitului la degajarea unei aschii la o miscare de rotatie a cutitelor: v=(*D*n)/(60*1000) (m/s); D-diametrul circumferintei descrisa de muchia taietoare a sculei; n-turatia sculei aschietoare rot/min; La o miscare de translatie a cutitului: v=L/T (m/s); L-calea parcursa de cutit la degajarea aschiilor; T-timpul; Pentru a asigura degajarea succesiva a aschiilor o singura miscare de lucru v este insuficienta pentru degajarea fiecarei aschii noi cutitul trebuie
6

deplasat fata de lemn sau invers. O astfel de deplasare se numeste miscare de avans iar viteza acestei miscari-viteza de avans U(m/min); V>>>U; Umax=(Uz*n*z)/1000; n-turatia; znumarul de dinti; Uz-avansul pe un dinte; La majoritatea masinilor miscarea de avans se realizeaza concomitant cu miscarea de aschiere.Sunt masini(de taiat furnir)cind scula aschietoare deplasindu-se intr-o directie(de lucru)degaja aschia iar in alta directie (mers in gol)revine la pozitia initiala. Avans-deplasarea materialului de prelucrat la o trecere a sculei aschietoare (rectilinie)sau la o rotatie a sculei aschietoare.

7.Discuri de ferestraie circulare.Elemente constructive ale discurilor.Alegera discului si stabilirea regimului de taiere. Pnzele pentru ferstraiele circulare joac un rol important in prelucrarea mecanic a lemnului, utilizndu-se la debitare pentru operaii de spintecare, secionare i retezare, precum i la fasonare pentru operaii de tiere la dimensiuni nominale. Din punct de vedere constructiv, discurile circulare se caracterizeaz prin grosimea corpului, prin diametrul exterior i diametrul gurii de fixare i prin forma, n seciune transversal, a capului i corpului.In industria de prelucrare mecanic a lemnului snt cunoscute urmtoarele tipuri constructive de discuri: discuri plane, sau discuri de egal grosime pe toat seciunea corpului; discuri conice, cu seciunea corpului variabil, mai mare la centru i mai mic ctre cap; discuri ngustate, la care corpul este mai ngust dect capul.Felul i forma danturii discurilor circulare variaz n funcie de felurile tierii lemnului.Discurile circulare pentru tierea lemnului n direcie longitudinal au dantura diferit fa de acelea pentru tiere transversal (fig. 58). Unghiurile constructive ale acestor discuri circulare snt indicate n fig. 58, i anume: unghiul de degajare y, unghiul de ascuire p, unghiul de aezare a, unghiul de tiere =+ -Unghiul de degajare y este unghiul dintre faa de degajare i planul perpendicular pe planul de tiere principal. -Unghiul de ascuire ( este format de faa de degajare i faa de aezare. -Unghiul de aezare a este unghiul dintre faa de aezare i planul de tiere, acesta din urm fiind planul ce trece prin ti i este tangent la suprafaa de tiere. Forma dinilor prezint particulariti constructive diferite. Astfel, profilul /, cu dini triunghiulari nclinai, are proiecia suprafeei de aezare rectilinie, profilul //, cu dini cu ceaf, are o proiecie n linie frnt, iar profilul III, cu dini boltii, are o direcie curbii inie;profilulIV: cu dini triunghiulari drepi, prezint proiecia suprafeei de aezare simetric cu aceea de degajare fa de planul discului, care trece prin centrul discului i ti, n timp ce profilurile V i VI au o aezare asimetric. -Unghiul de tiere este cuprins ntre suprafaa de degajare i planul de tiere principal. Suma unghiurilor de degajare, de aezare i de ascuire este totdeauna egal cu 90". La discurile pentru tierea longitudinal a lemnului, profil /, //, III, unghiul de degajare are valoare pozitiv, iar unghiul de tiere este mai mic de 90, n schimb la discurile pentru tierea transversal, unghiul de degajare poate fi egal cu 0 sau poate avea chiar valoare negativ, in timp ce unghiul de tiere poate fi mai mare de 90, i anume la profilurile IV, V, VI
7

(fig. 58).Fiecare dinte are un ti principal i dou tiuri secundare.Spaiul liber dintre doi dini nvecinai reprezint golul dintelui.Linia care unete vrfurile dinilor se numete linia virfurilor, iar aceea care unete fundurile lor se numete linia fundurilor. Aceste linii trebuie s fie paralele intre ele, reprezentnd dou cercuri concentrice. La micorarea nlimii dinilor, se reduce volumul golurilor dintre dini, ceea ce nu este de dorit, ndeosebi la debitarea cherestelei de grosime mare i cu avansuri mari pe dinte. Rezistena la uzur a tiului dinilor este determinat de calitatea oelului i de valorile unghiulare, care depind de materialul din care se confecioneaz discul, de lemnul care se debiteaz, de starea lui, uscat, umed, ncleiat, de regimurile de tiere alese i altele. Pentru debitarea longitudinal a lemnului se utilizeaz discuri circulare, cu dantura / din fig. 58. La un astfel de profil al dinilor, unghiul de degajare nu poate fi mrit peste 2025, pentru a nu slbi vrfurile dinilor, iar la un unghi de aezare mare, forele de tiere acioneaz defavorabil asupra vrfului dintelui.Cele mai bune rezultate la tierea n lungime a lemnului se obin la profilurile // i /// ale dinilor, iar la tierea transversal, la profilul VI. Micorarea numrului de dini la discurile circulare, provoac reducerea cheltuielilor de energie i a forelor de tiere, n acelai timp ns se nrutete calitatea suprafeelor debitate i crete pericolul de recul, de azvr-lire a materialului debitat.Snt cunoscute mai multe construcii de discuri circulare plane cu numr redus de dini, totui principiul lor de funcionare este unul i acelai. In vederea mririi rezistenei la tiere a dinilor discurilor circulare, s-a trecut la aplicarea prin lipire de plcue din carburi metalice pe feele de degajare ale dinilor.La baza produciei circularelor armate cu plcue din carburi metalice a stat reducerea numrului de dini i mrirea vitezelor de tiere.Plcuele din carburi metalice se aplic frontal la pnzele pentru debitare longitudinal sau lateral i pentru debitarea transversal.Formele i dimensiunile plcuelor din carburi metalice pentru debitarea longitudinal i transversal a lemnului nu snt identice i snt determinate de forma i valorile unghiulare ale dinilor. Alegerea regimului de taiere.In conditii concrete de debitare trebuie folosite ferestraie cu D minim deoarece acesta permite reducerea consumului de putere,micsorarea latimii taieturii si a ceaprazului. Ferestraiele cu diametre mici sunt mai stabile in lucru,dau suprafata taieturii de calitate superioara dintii acestora se ascut mai usor ce usureaza si indreptarea ferestraielor. 8.Cutite de rindeluit si frezat longitudinal.Pregatirea cutitelor de lucru. Cutitele sunt scule care servesc la prelucrarea prin aschiere a pieselor din lemn prin rindeluirea plana rindeluirea la grosime-pe canturi prin strungire ,razuire,daltuire,taiere plana a furnirelor.Actionarea cutitului care produce aschierea asupra piesei de prelucrat se manifesta prin: 1-adincirea cutitului in materialul lemons al piesei de prelucrat; 2-ingrosarea stratului devenit aschie; 3-incovoierea si evacuarea aschiei; Toate aceste aspect ale procesului de
8

aschiere se produc datorita miscarii relative a cutitului fata de piesa si faptului ca duritatea taisului cutitului este mai superioara.Aschiile apar ca un efort al deformarii si deplasarii succesive a straturilor de lemn fata de taisul cutitului. La masinile de frezat longitudinal se folosesc cutite plane: 1)Cutite subtiri(masina de indreptat,crearea unei suprafete plane rz;grosimea 3mm b-2540mm; L-max aproximativ 1610mm(min 310mm). Obtinute din otel aliat,oteluri special =30-320 pentru specii moi =35-400 specii tari.

Valoarea latimii cutitelor se poate determina in functie de diametrul arborelui pe care se monteaza si de numarul lacasurilor pentru cutite B=0,3*D-z=2-4 locasuri; B=0,2*D-z=6 locasuri cu aproximatie.2) Cutite groase(masina de rindeluit la grosime)cu gauri sau crestaturi pentru fixarea cu suruburi in arboreal port cutit, care trebuie sa fie identice ca forma si dimensiuni la acelasi cutit si asezate perfect simetrice fata de mijlocul cutitului. Cgrosimea-10mm; B-latimea-80,90,100,110,120,125mm; L-310 aprox.910mm; -40+-20 se executa din otel carbon de scule sau oteluri aliate. Pregatirea cutitelor de lucru. 1)cutitele trebuie sa fie bine ascutite si echilibrate; 2) nu se permit destratificari,goluri,stirburi bazuri si urme de coroziune. 3)la cutitele subtiri se admite o diferenta de grosime de 0,05mm pe lungimea cutitului la cele groase pina la 0,1mm. Abaterea muchiei taietoare de la liniaritate nu trebuie sa depaseasca limita de 0,025mm pe 100mm la lungimea acestuia. 4) Cutitele perechi trebuie sa aiba aceiasi masa iar centrele lor de greutate trebuie sa se afle la aceeasi distant de la capetele cutitelor. Aceasta inseamna ca ambele jumatati ale fiecarui cutit pereche trebuie sa aiba deasemenea aceeasi masa. Masa cutitelor perechi si pozitia centrelor lor de greutate se verifica prin cintarire pe cintare de echilibrare. 5)Suruburile,penele si alte elemente ale arborilor port cutit care intra in garniture trebuie sa aiba si ele respective aceeasi masa; 6)Daca in procesul lucrului arboreal port-cutit incepe sa vibreze e necesar sa se restituie cutitele in sectia de ascutit scule pentru verificarea echilibrarii; 7)Instalarea si fixarea cutitelor pe arboreal port-scula; Conditiile de baza ale unei montari corecte a cutitelor in arbori sunt: 1-cutitele trebuie sa fie fixate sigur pe arbore; 2-muchia taietoare trebuie sa depaseasca periferia arborelui cu 0,75-1mm; 3-taisul tuturor cutitelor trebuie sa descrie in rotatie un cilindru cu aceeasi raza; 4-arborii port cutite trebuie sa fie echilibrati dinamic:in caz contrar se produc vibratii la prelucrare. Pentru verificarea preciziei de montare a cutitelor in arboreal port-scula se folosesc diferite dispositive si anume:1)cu ajutorul unei rigle din lemn masiv asezind rigla pe masa din spate:prin rotirea capului portscula trebuie ca virful cutitelor sa fie tangent la suprafata inferioara a riglei.Rigla se deplaseaza in minimum 3 puncte pe lungimea cutitului(0,3;0,8-0,15mm); 2)cu dispozitiv cu ceas cu cadru;3)cu dispozitiv cu electromagneti(instalarea rapida a cutitelor); 4)pentru verificarea pozitiei cutitelor pe capetele port-cutit in afara masinii este folosit un sablon.se aseaza direct pe capul port-cutit,surubul se roteste pina cind intra in contact cu cutitul si se fixeaza cu contrapiulita,apoi sablonul se deplaseaza pe capatul opus al cutitului si se verifica.Verificind pozitia muchiilor taietoare cutitele se fixeaza definitive pe arbore.Buloanele trebuie insurubate incepind de la mijlocul arborelui spre margini.Fixind
9

cutitele se anclaseaza masina si cind arboreal a dezvoltat turatia necesara masina se deconecteaza,suruburile se string inca odata cu cheia si dupa examinarea cutitelor masina poate fi considerata gata de functionare. 9.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor estetice. Notiune:Furnirele estetice sunt foi subtiri ai lemnului cu aspect decorativ avind grosimea de la 0,4-1mm,obtinute prin taiere plana sau derulare excentrica a bustenilor de diferite specii. Clasificarea:-dupa aspectul furnirului a)furnir tangential-debitat in plan tangential la inelele anuale; b)furnir radial sau semiradial-debitat in plan perpend.sau aproape perpend.pe inelele anuale. -dupa defectele naturale:defecte de prelucrare si dimensiuni si calitatea I,II,III..Furnirele estetice se produc in grosimi de 0,4;0,6;0,7;0,8;1,00mm;lungimi60;100;120;165mm;latimea-8;14mm; Procesul tehnologic-sirul de operatii: 1.sectionarea bustenilor; 2.fasonarea bustenilor; 3.tratarea termica a prismelor; 4.cojirea prismelor; 5.taierea plana a furnirelor; 6.uscarea furnirelor; 7.uscarea si sortarea; 8.depozitarea,ambalarea si expedierea furnirelor; 1.Sectionarea bustenilor-taierea bustenilor la anumite lungimi in functie de deschiderea masinilor de taiat planorizontal(2,6;3,3;4m); 2.Fasonarea-taierea lung. a bustenilor pentru obtinerea unei anumite semiprisme,sverturi sau segmenti(ferestraie panglica orizontale); 3.Tratarea termica a prismelor-se urmareste plastificarea(inmuierea sub influienta umeditatii si temperaturii,scopul plastifierii este obtinerea unor furnire netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara smulgeri de fibre.Procesul de tratare poate fi cu abur(higrotermic)sau cu apa calda(hidrotermic)si se efectuiaza in bazine speciale din beton.Prelungirea de la 1-3zile in functie de specie,dimensiuni,etc. 4.Cojirea prismelor-pentru a evita degradarea cutitului(busteanul se curata manual cu cutitoaie sau mecanizat cu masini speciale); 5.Taierea plana-consta in taierea transversala a prismelor prin deplasarea in plan orizontal a cutitului pentru obtinerea unei foi subtiri.Prisma de lemn se ridica cu o grosime de furnir la cursa de intoarcere a saniei port cutite:Calitatea furnirului obtinut depinde de pozitia cutitului si a barei de presiune care exercita o forta de presare asupra furnirului,unghiul optimal de instalare a barei fata de cutit =420Marimea presiunii a barei depinde de specia lemnului si grosimea furnirului. 6.Usacarea furnirului.Scopul uscarii furnirului este indepartarea apei din furnir pentru a le aduce la umiditatea(W)corespunzatoare utilizarii(W=15%)prevenind astfel atacul de mucegai si decorarile,ca urmare se poate face pe cale naturala,in camere de uscat sau pe cale artificiala in instalatii mecanice de uscare.Uscarea artificiala se face prin trecerea furnirului de-a lungul uscatorului sub influienta de aer cald,cel mai utilizat este cel cu duze cu transportor pe banda(aerul este suflat din duze aproape perpend.pe furnir).In cazul necorespunderii regimului de lucru pot aparea defecte ca:-ondularea furnirului;-craparea la capete sau uscarea neuniforma a acesuia.
10

7.Taierea si sortarea furnirului.Taierea este operatia de indreptare a canturilor, a foii de furnir asezat in pachete si de prelucrare,neadmise de STAS.La eliminarea defectelor trebuie sa rezulte suprafete cit mai mari si pierderi cit mai mici.Operatia se executa cu foarfeca ghilotina.Dupa taiere pachetele se leaga cu sfoara de cinepa in numar de 12,24,32; 8.Depozitarea,ambalarea si expedierea furnirului.Se depoziteaza in incaperi uscate in stive continind furnir din aceeasi specie,grosime si clase de calitate.Furnirul estetic se livreaza deobicei neambalate.Expedierea furnirului se face cu transportorul care trebuie sa fie uscat,curat. 10.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor tehnice.Furnirele tehnice snt foi subiri de lemn cu grosimea de 0,53,1 mm. obinute prin derulare centric, folosite la fabricarea placajelor, panelelor, lemnului stratificat, ambalajelor, produselor mulate i la acoperirea diferitelor plci pe baz de lemn. Furnirele tehnice se clasific n:1.furnire de rinoase,fag,stejar, mesteacn, anin, plop, tei,-pentru placaj.2.furnire de fag, stejar, tei -pentru panel;3.furnire de fag pentru lemn stratificat i PAL extrudat. Furnirele tehnice, n funcie de defectele naturale i de prelucrare, se clasific n patru clase de calitate: A, B, C i D. Cele mai uzuale grosimi ale furnirelor tehnice snt: 0,5; 0,8; 1,1; 1,5; 2,1; 3,1 mm. Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc furnirele tehnice snt: -s aib grosime uniform pe ntreaga suprafa; -s nu prezinte crpturi mari, asperiti i ondulaii pronunate. Umiditatea fiilor i foilor de furnire tehnice trebuie s fie de 10-12%- Depozitarea furnirelor tehnice se face n ncperi nchise, stivuite pe platforme sau palete, dup specie, calitate i dimensiuni. Furnirele tehnice se transport cu mijloace de transport curate, uscate i acoperite sau n conteinere. Procesul tehnologic a furnirelor tehnice: 1.Tratarea termica a bustenilor; 2.Sortarea bustenilor; 3.Cojirea bustenilor; 4.Derularea furnirului; 5.Croirea furnirului; 6.Uscarea furnirelor; 7.Sortarea furnirilor; 8.Frezarea fisiilor de furnir; 9.Imbinarea fisiilor de furnir: a)fisii;b)foi intregi fara defecte;c)foi intregi cu defecte 9.1 repararea furnirului; 10Sortarea pe clase:A;B;C;D; 1.Tratarea termica a bustenilor:temp-30-700; 2Sectionarea bustenilor-prin sectionarea bustenilor se obtin butucii in lungimi corespunzatoare dimensiunilor produselor(placaj,panel,lemn stratificat)Lungimea bustenilor 2,35;2,60;2,20;1,45; 3.Cojirea butucului. 4.Derularea furnirelor-operatia de derulare se executa la derular si are ca scop obtinerea unei foi subtiri continua de furnir si se realizeaza prin rotirea butucului(1) in jurul axei sale,in fata unui cutit(4)care se avanseaza spre butuc cu o distanta egala cu grosimea furnirului,la fiecare rotatie a butucului.
11

Rotatia butucului este miscarea de aschiere,iar miscarea cutitului-miscarea de avans.V=(*d*n)/(60*1000);v-nu este constanta,se micsoreaza de la Dinitial spre Dfinal al butucului.(d a rolei va fi egala cu d a rozetei)V=1-3m/s; U=(h*n)/1000;h-grosimea furnirului derulat;n-numarul de rotatii a busteanului; Calitatea furnirului derulat depinde in mare masura de gradul de presare a barei de presiune. 5.Croirea furnirelor tehnice-covorul de furnir dupa derulare este croit in dimensiuni(foarfeca de croit); 6.Uscarea furnirelor-eliminarea apei din furnir.Defecte de uscare:1)crapaturi la capetele foilor;2)crapaturi la mijloc;3)ondularea marginilor;4)imprimari;5)umiditatea neuniforma;6)zone de umiditate diferite pe suprafata;7)sortarea furnirelor dupa cele 4 clase:A,B,C,D.Repararea defectelor,imbinarea fisiilor de furnire inguste,sortarea pe clase. 11.Placajul este o plac obinut prin ncleierea unui numr impar de furnire, cu fibrele orientate sub un anumit unghi (30, 45, 60, 90), cel mai obinuit tip de placaj fiind cel cu straturile vecine cu fibrele orientate la un unghi de 90, numit placaj normal.Placajele se clasific dup mai multe criterii:dup direcia fibrelor straturilor exterioare de furnir:longitudinal, transversal, ptrat;dup structur, placajul poate fi: normal, de construcie echilibrat, stelat, omogen, mixt;dup specia lemnoas a furnirelor componente, placajul poate fi fabricat din: foioase tari, foioase moi, rinoase, specii exotice;dup domeniul de utilizare,placajul este:de uz general,special,pentru lucrri de interior, pentru lucrri de exterior, pentru vagoane de marf acoperite, de aviaie etc.Placajul de fag pentru lucrri de interior se produce n urmtoarele dimensiuni:lungimexlime,n mm:1530x1530;1830x1220;2000x900;2000x1220;2000x1250;2200x1220i2440x1220(uzu al fiind formatul 2000x1250);grosimi, n mm:3,0;4,0;5,0;6,0;7,0;8,0;9,0; 10,0;12,0;15,0;18,0;20,0;22,0 i 25,0 (grosimea de baz fiind 4,0).Acest sortiment de placaj se poate executa n zece clase de calitate, care rezult din combinaiile calitative ale celor dou straturi exterioare de furnir (A,B,C,D), (A-A;A-B;A-C;A-D;)(B-B;B-C;B-D;)(C-C;CD;)(D-D)n general, placajul este un material cu densitate redus,cu elasticitate i stabilitate dimensional mai mare ca a lemnului masiv, fiind un material mult folosit.Procesul tehnologic al placajului pentru interior.-ncleierea furnirelor i asamblarea pachetelor;presarea placajului;-condiionarea placajelor;-tierea la format a placajelor;-repararea placajelor cu defecte;-lefuirea placajelor;-sortarea placajelor;-depozitarea, ambalarea i expedierea placajelor.O caracteristic a placajelor, n special a celor pentru lucrri de interior, o constituie faptul c prin absorbie de ap, plcile i schimb dimensiunile. Din aceast cauz snt protejate atunci cnd snt folosite n medii umede sau vin n contact direct cu apa. Incleierea furnirelor i asamblarea pachetelor. Pentru ncleiere se folosesc adezivi ureoformaldehidici(urelit P)i pe baz de fenol-form-aldehid.Pregtirea soluiei adezive const n dozarea componentelor pe baza unei reete i amestecarea acestora pn la omogenizare (n malaxoare).Aplicarea soluiei de clei pe furnirele de miez se execut la maini de ntins clei (cu cilindri de aplicare i cilindri de dozare).Asamblarea pachetelor const n aezarea pe o tabl de aluminiu a unui furnir de fa peste care se aaz miezul uns
12

cu clei, apoi, din nou, un furnir de fa, peste care se aaz a doua tabl de aluminiu. Tablele de aluminiu uureaz ncrcarea i descrcarea placajelor i ajut la evitarea murdririi platanelor presei i a placajelor.La aezarea furnirelor se va avea n vedere realizarea unghiului de 90 ntre direcia fibrelor furnirelor vecine.Presarea placajelor. Presarea se execut n prese hidraulice multi-etajate avnd platanele nclzite cu abur sau cu ap supranclzit. Operaia are loc sub influenta simultan a temperaturii si a presiunii.Durata de presare este n funcie de felul adezivului i grosimea placajului, stabilindu-se astfel 3-4 min.Condiionarea placajelor. Operaia se realizeaz n ncperi speciale i const n rcirea lent a produsului i realizarea unei umiditi uniforme,corespunztoare umiditii relative a mediului ambiant.Tierea la format. Formatizarea placajului const n tierea marginilor pentru obinerea formatelor din STAS sau a formatelor solicitate la export.Repararea placajelor cu defecte.este de a corecta prin chituire unele defecte: crpturi cu limea la baz de maxim 5mm, rosturi deschise, guri de dimensiuni mici.lefuirea placajelor. Scopul lefuirii este ndeprtarea asperitilor, a smulgerilor de fibre i a petelor de clei, pentru a se obine suprafee uniforme i cu aspect corespunztor.Pentru lefuire se utilizeaz maini de lefuit cu 3 cilindri (cu avans prin band) i maini de lefuit cu band lat.Sortarea placajelor. La sortarea pe clase de calitate.Dup sortare, placajul se marcheaz prin tampilare (marca fabricii, dimensiuni, clasa de calitat)Procesul tehnologic al placajului de exterior. Placajul de exterior are rezisten mecanic superioar i rezisten n mediul umed mare fa de placajul pentru lucrri de interior.Procesul tehnologic este foarte asemntor cu cel al placajului pentru lucrri de interior, cu deosebirea c n acest caz nu se mai fac operaiile de reparare i lefuire, produsul fiind protejat la exterior cu un strat de clei fenolformaldehidic(fenoplac).ncleierea furnirelor se face cu fenoplac la o anumita temperatura si presiune. Durata de prestare este de 5 min (timp de baz)+1min grosimea placajuluiDefectele de ncleiere snt aceleai ca la placajele pentru lucrri de interior.Sortarea se face n dou clase de calitate (I, II)Procesul tehnologic de fabricare a placajelor pentru vagoane.Procesul tehnologic este identic cu cel al placajului de exterior.Regimul de presare este identic cu cel al placajului de exterior. 12.Procesul tehnologic de fabricare a panelelor Panelul este o placa formata dintr-un miez de sipci sau miez bloc acoperit pe ambele fete prin incleiere cu cite un strat de furnir asezat perpendicular pe directia fibrelor miezului.

1)Dupa directia fibrelor straturilor exterioare-panelul poate fi:longitudinal,transversal si patrat. 2)Dupa specie panelul este fag,anin,plop,tei(dupa specie mai putin pretioasa); 3)Dupa modul de combinare a straturilor de furnir panelul este de calitate: AA,AB,BC;Panelul se executa in grosime de 16,18,22,25,30,35,40mm;Formate 600*1600;750*1980;1000*1500;1000*2000;1220*1830;1220*2200;1220*2400;1250*2000 mm;Procesul tehnologic: (1)-pregatirea miezului din sipci de cherestea:a)sectionarea cherestelei;b)uscarea cherestelei;c)rindeluirea cherestelei;d)debitarea cherestelei in sipci;e)sortarea sipcilor:-eliminarea nodurilor;-asamblarea sipcilor pentru miez; (2)f)aplicarea adezivului si formarea panelului; g)presarea panelului; h)conditionarea si taierea la format; i)repararea panelului cu defecte; j)slefuirea panelului; k)sortarea panelelor; l)depozitarea,ambalarea,expediere; 1.Sectionarea cherestelei-obtinerea unor lungimi
13

corespunzatoare lungimii panelelor si dimensiunilor camerelor de uscare .Cherestelele sectionate la lungimea necesara sunt asezate pe platform special pentru a trece in sectia de uscare.Sectionarea cheresteleor se efectueaza la masinile:ferestraie circulare de retezat( cu pendul)40 sania cu disc hidraulic. 2.Usacrea cherestelei aducem cheresteaua la W finala =8% pentru evitarea deformarii panelului asigurindu-I o buna stabilitate. 3.Rindeluirea cherestelei-pentru a se obtine suprafete netede care sa asigure o corecta aplipire a sipcilor,una de alta,evitindu-se formarea de goluri in interiorul placilor.Operatia de rindeluire se executa la masina de rindeluit cu un arbore. 4.Debitarea cherestelei in sipci.Cheresteaua se debiteaza in sipci cu latimi corespunzatoare grosimii miezului de panel dupa cum urmeaza:latimea sipcilor gr.miezului (mm)-13,0;13,5;16,0;19,5; grosimea panelului-18,0;19,0;22,0;25,0; 5.Sortarea sipcilor.Sipcile fara defecte se dirijeaza direct la masa-banda pentru alcatuirea miezului si sipci cu defecte(noduri cazatoare,putregai,tesituri)care se elimina la ferestraie circulare.Defectele care se admit la sipci pentru miez sunt coloratiile crapaturile strapunse lungimea max. de 200mm si latimea maxima de 3mm si noduri sanatoase concrescute.6.Asamblarea sipcilor-pentru miez se face pe masa banda si consta in asezarea sipcilor una linga alta in latime si lungime formind un panou care se stringe cu cleme metalice in vederea efectoarei operatii.Panelul de sipci este dirijat de-a lungul mesei la un punct unde se efectuiaza taierea la lungime cu ajutorul unui ferestrau circular si se executa pe latimea acestuia niste santuri in care se introduc sforile de prindere (consolidarea miezului).La operatia de asamblare trebuie de respectat urmatoarele reguli: 1-sipcile de la marginea panoului miez trebuie sa aiba lungimea egala cu a panoului sau cind sunt bucati trebuie sa fie imbinate in lamba si uluc.2-Inelele anuale ale sipcilor vecine sa fie orientate in sens invers.3-Inelele anuale ale sipcilor trebuie sa fie orientate perpendicular pe fetele miezului pentru rezistenta si evitarea deformarilor.4-Imbinarile sipcilor pe rindurile vecine trebuie sa fie situate le distant de min 250mm.5-sipcile sa fie bine aplicate. 7.Aplicarea adezivului si formarea panelelor. Miezul de sipci este uns cu clei fiind trecut prin masina de intins clei cu valturi.Pachetele se formeaza intre 2 placi de aluminiu si consta in: -asezarea pe o placa de aluminiu a unui strat de furnir transparent de 34mm grosime peste care se aseaza miezul uns cu clei apoi un furnir,peste care se aseaza a doua placa de aluminiu si se introduce in platanele piesei. 8.Presarea panelelor- presa hidraulica t0 platanelor 100-1100;presiunea 8-12 daN/cm2;Durata de presare este in functie de grosimea fetelor,natura adezivului si se stabileste:3-4min(timp de baza)+1min pentru fiecare mm grosime de furnir(timpul de transmitere a caldurii de la platan pina la stratul de clei).9.Conditionarea si taierea la format a panelului.Dupa presare panelele se conditioneaza in 2 etape: -o conditionare partial aprox.8h; -o conditionare definitive intr-o incapere speciala timp de 3-5 zile (t0 aer 30-350 Waer 30-35%).Dupa conditionare panelele se taie la formatul necesar la ferestraie de formatizat. 10.Repararea panelului-scopul este de inlaturarea defectelor care apar dupa operatia de presare:chituire,repararea gaurilor mici si crapaturilor fine.Aplicarea unor petici in cazul crapaturilor mai pronuntate. 11.Slefuirea panelului-obtinerea unor suprafete cit mai netede fara neregularitati.Masina de slefuit cu banda lata.12. Sortarea dupa calitate:AA,AB,BC. 13.depozitarea,ambalare,expedierea.Depozitarea in magazii curate si uscate-stivele trebuie sa contina placi de aceeasi dimensiuni si clasa de calitate sis a fie asezate pe platform perfect plane. 13.Notiuni de process de productie.Structura procesului de productie. Proces de fabricatie(de productie)-transformarea materiilor prime semifabricatelor si materialelor
14

tehnologice in produce de mobile se face printr-un sir de operatii si procese de prelucrare. In functie de natura muncii de modul cum contribuie la fabricarea unui produs procesul de productie poate fi 1.Procesul de productie de baza-proces tehnologic-este acel proces in cadrul caruia material prima si materialele se transforma nemijlocit in semifabricate sau produse finite care formeaza productia de baza a intreprinderii. 2.Procesul de productie auxiliare-are scopul de a produce diferite feluri de energie executarea sculelor si a dispozitivelor,repararea utilajelor,ele se desfasoara in sectiile auxiliare ale intreprinderii parallel cu procesul tehnologic. 3.Procesul de productie de deservire reprezinta activitatea care deserveste procesul de baza prin aducerea la locul de munca a materialelor prime a sculelor si dispozitivelor, transportul intre sectii,etc Produsele obtinute in urma unui process de productie pot fi: 1.Produse semifinite-reprezinta obiectele muncii care au suferit numai o parte din transformari intr-o sectie de productie si urmeaza a fi folosite intr-o alta sectie in scopul obtinerii de produse finite. 2.Produse finite sunt acelea care au suferit toate transformarile prevazute de standartele sau de norme interne si pot fi livrate pentru consum. 14.Structura procesului tehnologic. Debitarea elementelor din lemn masiv.Utilajul folosit la debitarea lemnului masiv. Proces tehnologic-este acel proces in cadrul caruia material prima si materialele se transforma nemijlocit in semifabricate sau produse finite care formeaza productia de baza a intreprinderii. Procesul tehnologic dupa gradul de inzestrare tehnica se poate executa pe cale manuala sau mecanica. Procesul tehnologic depinde de constructia articolului de material folosita de utilajul folosit,de calitatea muncitorului,de gradul de calitate. Procesul tehnologic este compus din urmatoarele elemente: 1Operatii tehnologice;2Faze;3Minuiri;4Miscari Operatia-este acea parte a produsului tehnologic care cuprinde actiunile intreprinse asupra obiectelor muncii pe un anumit loc de munca prevazut cu anumite utilaje si unelte de munca. Operatia are ca efect schimbarea formei si a dimensiunilor materiei prime prelucrate.Dupa modul cum se executa operatiile pot fi: -manual;manual-mecanic;mecanizate;automate; Operatiile pot fi: 1.de trecere(material prima---scula aschietoare); 2.pozitionale(scula aschietoare---materia prima); Faza este partea operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura transformare tehnologica. Minuirea este o parte a fazei care consta in executarea unei actiuni separate sau a unui grup de miscari de catre un muncitor in vederea prelucrarii materiei prime. Miscarea este o parte componenta a minuirii si consta in deplasarea obiectului sau a muncitorului in vederea fixarii pe masina sau desprinderii de masina. Proces tehnologic: materia prima(lemn masiv,PAL,PFL)---semifabricat+adaos la prelucrarea mecanica+adaos la
15

umeditate----prelucrarea semifabricatelor curate(Rz<<Dn)(burghierea,cepuirea,operatii de asamblare)-----obtinem piesa sau elementul-----asamblarea---produs finit. 15.Debitarea elementelor de mobile din semifabricate pe baza de lemn.Diagrama de croire. Operatiile tehnologice de debitare a lemnului masiv in vederea formei semifabricatului ce trebuie obtinut din cherestea:forma geometrica;cu contur neliniar dispus in plan;cu contur neliniar spatial. Umeditatea lemnului la debitare trebuie sa fie 8-12%. I Retezarea s/f forma geometrica se face prin: 1.Retezare-sectionare-spintecare; 2.Spintecare-retezare-sectionare; II Semifabricatele cu contur neliniar dispuse in plan. 1.Retezare-sectionare-indreptare pe o fata-insemnare-decupare; 2.Retezare-rindeluire pe 2 suprafete-insemnare-decupare; 3.Retezare-rindeluire pe 2 fete-sectionare-insemnare-decupare; III Semifabricate cu contur neliniar spatial 1.Retezare-sectionare-spintecare-insemnare-decupare; 2.Retezare-sectionare-spintecare-rindeluire pe 2 suprafete-insemnare-decupare; 3.Retezare-spintecare-rindeluire pe 2 sau 4 suprafete-insemnare-decupare; Retezarea si sectionarea(1si2)-bucata cu bucata fiind o operatie tehnologica selective(se elimina defectele neadmise). Operatia tehnologica de sintecare-divizare pe latime a semifabricatelor intermediare de cherestea(ferestraie circulare cu un disc sau multiple sau la ferestraie panglica). Se deosebesc 3 diagrame de croire tipice: -debitare transversal-longitudinala. -debitare longitudinal-transversala; -debitare combinata(cel mai des folosita); Alegerea timpului de tehnologie de debitare este impusa de:forma si dimensiunile semifabricatului.Caracteristicile estetice si de rezistenta pe care trebuie sa le indeplineasca piesa in cadrul produsului de mobile.Dotarea tehnica a intreprinderilor,nivelul de calificare. Diagrama de croire-schita materiei prime cu dimensiunile nominale si semifabricatelele necesare(Dn+adaos la prelucrarea mecanica)amplasate pe materia prima intr-o scara anumita. Dupa efectuarea diagramei se calculeaza randamentul de folosire a materiei prime. =((Vs/f)/Vm/p)*100%; supradimensiunea la lungime se acorda in functie de lungimea elementului,tehnologia de prelucrare si sculelele folosite: 1.Suradimensiunea la lungime(Sp.L) pentru retezarea la un capat. Sp.L=T+gm(mm); pentru 2 capete: Sp.L=2T+gm+a(mm); T-grosimea discului circular; t-de 2ori ciaprazului; gm-adaos pentru evitarea divierii pinzei(2mm); a-adaos de asezare la retezare,dupa directia de avans(2-4mm); n-numarul de piese; Lt=l*n+Sp*n; 16.Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv.Utilajul folosit.
16

PRELUCRAREA MECANIC A LEMNULUI - este procesul de operaii prin care lemnul i modific forma i dimensiunile fr ai schimba proprietarele chimice. Principalul procedeu - tierea. Prelucrarea mecanic prin tiere cuprinde: - prelucrarea prin achiere; - fr achiere (despicarea, tierea cu foarfece). Prelucrarea prin achiere cuprinde: metodele de prelucrare a lemnului ce stau la baza fabricrii uilor i ferestrelor: tierea, rindeluirea, frezarea derularea, decuparea, gurirea, strunjirea, copierea, lefuirea .a. Prelucrarea fr achiere: despicarea, tierea la foarfece, tanarca, etc. Procesul de tiere depinde de: specia lemnoas i poziia planului de tiere faa de direcia fibrelor. Tierea se realizeaz n general cu cuite elementare, care snt puse n micare de mainile de prelucrare mecanic a lemnului. Cuitul se caracterizeaz prin: 1 - unghiul de ascuire; 2 - - // - de tiere; 3 - - // - de aezare; 4 - - // - de nclinare Calitatea prelucrrii lemnului depinde de calitatea ascuirii. Proces tehnologic - totalitatea operaiilor ce contribuie la schimbarea formei, dimensiunilor, materiei prime ntr-o anumit ordine. Dup uscarea materiei prime se trece la debitare n rigle sau alte elemente, dup debitarea brut urmeaz ndreptarea, rindeluirea la grosime, sau profilarea elementelor printr-o singur trecere sau mai multe cu sau fr lefuire i retezarea la dimensiuni date. Piesele cu un profil geometric determinat se supun unui control i prelucrrii n continuare cu ajutorul dispozitivelor. In continuare se solicit guri, cepuri, scobituri, frezri, lefuiri (elementele se prelucreaz individual).Elementele apoi se asambleaz n complexe. Procesul tehnologic - se termin cu finisarea produselor.Calitatea lor depinde de prelucrarea suprafeelor. Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv se efectueaza dupa tehnologii tipice: 17.Scopul si tipurile de finisare. Pregatirea suprafetelor pentru finisare. Materiale folosite. Primele procedee de aplicare a materialelor de finisare se pastreaza si in timpurile noastre. Aplicarea manuala cu perii , tampoane, role, burete, spaclu. Procedeile manuale se pot aplica unei game mari de materiale dar o productivitate redusa si consum mare. Dintre procedeele mecanizate se mentioneaza prin pulverizare prin imersie (scufundare) cu ajutorul valturilor si prin turnare. In procesul fabricarii mobilei finisarea reprezinta un grup de operatii prin care se acopera suprafetele produsului cu o pelicula protectoare (impotriva actiunii factorilor exteriori ,mareste aspectul estetic decorativ). Tipurile de finisare: Finisare transparenta- pastreaza textura lemnului urmareste marimea valorii texturii de pe suprafetele masive sau furniruite (lacuri , ceruri, uleiuri). Finisarea opaca acopera complect textura lemnului cind aceasta nu prezinta o valuare estetica deosebita si ii ascunde in acelasi timp unele defecte de structura (vopsea, emailuri si lacuri intens colorate) Finisare de imitatie se aplica diferite materiale pentru emitarea culorii, texturii speciilor pretioase. Finisare speciala artistica folosirea incrustare, sculptura , si bronzarea. Pregatirea supraftelor p-ru finisare. Operatiile de
17

pregatire se impart in 2 parti principale: operatii obligatorii- slefuirea clasa 9-10, desprafuirea, conditionarea; Operatii specifice: Finisarea opaca curatirea suprafetelor de pete de rasina sau a pungilor de clei care aduc in continuare patare a suprafetei. Grunduirea de a mari densitatea lemnului o aderenta mai buna dintre support si materialul de finisare, incleierea porilor. Chitiurea si spacluirea suprafetelor. Operatii de granite dintre chituire si vopsire. Finisarea transparenta - curatarea de pete sau strapungeri de adeziv. Inlaturarea scamei inlaturarea unei forme a materii de finisare, economia lor. Aplicam pe suport solutie de adeziv de 3-5 % sau grunt, uscarea si slefuirea cu hirtie abraziva 6-8. Grunduirea sau umflarea porilor pentru a obtine o pelicula uniforma a materialului de finisare. Colorarea este operatie prin care se schimba culoarea naturala a lemnului cu scopul inbunatatirii aspectului decorativ. Materiale folosite curirea petelor de rin operaie obligatorie rezolvarea lor cu solveni organici, aceton, benzol, alcool etilic, prin saponificare cu ajutorul unor soluii alcaline. Materialele pentru decolorare. Decolorarea se practic n cadrul operaiilor de nfrumuseare a lemnului, uniformizarea culorii. Materialele care se foloseste perhidrolul 35-50 % i amoniac, acid oxalic , clorur de var. Materialele pentru albirea suprafeelor un aspect estetic deosebit, tratarea lemnului cu suspensii de pigmeni de culoare alb fr a acoperi textura. Decolorarea i albirea, perhidrol 100 pri, amoniac 25% 5 pri, grunt pentru albire 10 pri, urelit c 70% o parte ap dou pri + past pentru albire 3 prti. Materiale pentru chituirea i pcluirea suprafeelor operai de grani ntre pregtirea suprafetei i aplicarea materialelor de finisare au scopul uniformizrii suprafeei prin umplerea golurilor cu chit sau mas de paclu. Chitul,materiale consistente pe baz de uleiuri sau reini sintetice cu materiale de umplutur i cantiti mici de solveni (uscare natural, la cuptor) chituirea de obicei se face local dup o gruntuire prealabil. Masa de paclu este produs pe baz de rini sintetice cu uscare la cuptor,avnd rolul de a umplea toi porii pe suprafata panoului. 38Furniruirea.Pregatirea suprafetelor si furnirilor.Procedee tehnologice. Se numeste furniruire operatia de aplicare a furnirului pe o suprafata prin intermediul unui liant in scopul obtinerii de piese cu suprafete cu aspect calitativ superior. Furniruirea se executa pe una sau ambele fete ale pieselor cu unul sau doua straturi. Panourile din placaj, PAL, PFL dupa croire se pregatesc pentru furniruire. Se indreapta suprafetele, se pregatesc foile de furnir la dimensiunile necesare, se aplica adezivul si furnirul. La ferestraiele circulare cu 2 pinze se face taierea panourilor la format.Furniruirea consta in: 1.Pregatirea suprafetelor de furniruit.2. Pregatirea furnirului. 3.Aplicarea adezivului. 4.Presarea. Cerinte fata de suprafete pentru furniruire: Sa fie plane, sa aiba grosimea uniforma, sa fie zimtate. 1.Pregatirea suprafetelor de furniruit-Se realizeaza pe cale mecanica si la unele piese manual. Eliminarea denivelarilor si realizarea unei grosimi uniforme se obtin prin indreptarea panourilor cu ajutorul masinilor de slefuit cilindrice. Dupa obtinerea unor grosimi uniforme, panourile se zimtesc cu scopul de a mari suprafata de icleere. Operatia se face cu masina de slefuit cu cilindri sau cu masina de zimtuit.Cind folosim masina de slefuit cu cilindri se aplica hirtia abraziva de 80-60 si muncitorul introduce panoul in masina de 2-3 ori. 2.Pregatirea furnirilor- Din cauza latimilor si lungimilor reduse a panourilor pentru furniruirea suprafetelor mari trebuie ca fisiile de furnir sa se lipeasca intre ele in lungime si latime, tinindu-se seama de culoare si textura pentru a forma foi de furnir. Dupa ce se scurteaza furnirile se face insemnarea si se indreapta canturile si se reteaza capetele.Inadirea
18

furnirilor pe cant se face mecanic sau manual folosindu-se hirtie gumata. Alegerea, combinarea si asezarea foior de furnir se executa de muncitori foarte calificati si cu experienta. Foile de furnir se inadesc in foi mari in 2 feluri: Dupa cum foaia este formata din fisii de furnir paralele sau de fisii dispuse in unghi.Inadirea foilor de furnir din fisii paralele se face astfel: se iau 2 fisii , se aseaza pe masa masinii de o parte si de alta a tablei de ghidaj strins lipite.Rola de presiune preseaza furnirul peste cele 2 discuri orizontale din planul mesei ce imprima furnirilor o miscare de avans totodata apropiindu-se strins una de alta.In acelasi timp rolele de presiune lipesc peste cele 2 fisii o banda de hirtie gumata. Pentru lipire se foloseste hirtie foarte subtire.Se mai foloseste fir fuzibil, fir de nailon care se aplica de catre o masina speciala in zigzag.Firul se topeste in timpul presarii. 3-4.Aplicarea adezivului si presarea-Panourile cu suprafetele pregatite pentru furniruire se aduc la o masina de aplicat adeziv cu cilindri. Masina de aplicat adeziv este compusa din 2 montanti reunite prin 2 traverse metalice. Intre montanti se afla 2 cilindri pentru aplicarea adezivului si altii 2 care dozeaza cantitatea de adeziv. Reglarea grosimii peliculei de adeziv se obtine prin reglarea si modificarea distantei intre cilindri suplimentari cu o precizie de 0.1 mm. Adezivul este reciculat in mod continuu cu ajutorul unei pompe. Foile de furnir inadite la formatele suprafetelor panourilor se lipesc pe una sau pe 2 fete ale panourilor. Panourile se introduce in masina de intins clei cu cilindri dupa ce se aseaza intre 2 foi de furnir si intre 2 placi de aluminiu formind un pachet care se introduce in presa de incleiat.Presiunea si temperatura necesara depinde de felul cleiului de viscozitatea lui si specia lemnului. Durata de mentinere in presa depinde de viteza de intarire a cleiului.Timpul de incleere a cleiului depinde de felul lui , de umeditatea lemnului si de temperature presarii. Pentru furniruirea panourilor plane se intrebuinteaza presa cu 6 etaje hidraulice si prese monoetajate.Aceste prese pot incalzi pina la temp. 150 grade.Alimentarea preselor incalzite trebuie facute rapid in timp de 30-40 sec. dupa ce se preseaza panourile presa se deschide, se descarca pachetele se lasa sa se racoreasca si se aseaza in stive. Stivuirea se face strins una peste alta.Pentru furniruirea lezenelor si altor repere profilate se foloseste asa numita presa cu vid ce este echipata cu 2 mese de aceeasi marime si o capota metalica mobila in care este montata o sursa electrica in data ce pe prima masa se aseaza piesele de furniruit se inchide pe fata de cauciuc in timp ce pe o masa are loc incleerea pe alta se face pregatirea altei piese pentru incleere. Pentru furniruire se folosesc specii lemnoase pentru furnir tehnic si estetic de 2 tipuri:Indigene si Tropicale. Materia prima principala pentru furnirele estetice si tehnice se capata din busteni de foiase tari sau moi si din busteni de rasinoase. Cel mai raspindit este lemnul de fag pentru furnire tehnice si estetice deoarece are avantaj: Culoarea frumoasa si uniforma, se debiteaza usor atit pentru derulare cit si taiere plana, suporta usor diferite tratamente la care este supus: aburirea, fierberea, uscarea. Dar are si dezavantaje: rezistenta mica la putrezire, aparitia inimei rosii, rascoacerea in timpul verii. Tot la fel de raspindit este stejarul are textura frumoasa mai ales cind este debitat, tangential sau radial. La fabricarea furnirelor mai mult estetice se utilizeaza: frasinul, nucul, platinul, ciresul, la fel si lemnul de foioase moi: teiul, aninul, plopul si salcia. In ultimul timp se foloseste bradul de derulare. Speciile tropicale- Ofera o gama larga de culori si texturi cea mai larga utilizare o are sapele, macare. 36Ferestraie circulare.Caracteristica. Ferestraile circulare sunt mainile unelte cu cele mai variate utilizri n atelierele i seciile
19

fabricilor pentru prelucrarea mecanic a lemnului. Ele pot executa tieturi n orice plan fa de poziia fibrelor i a inelelor anuale ale lemnului.

Dup planul tierii executate de discul circular aceste maini se impart n: - ferestraie circulare pentru tierea n lung; - ferestraie circulare pentru retezat; - ferestraie circulare pentru tiat n alte planuri. Ferestraie circulare pentru producia grinzilor, traverselor i scndurilor. O asemenea main este ferestrul PD-4 care const din urmtoarele pri principale: - un ax rotitor pe care este fixat discul feresru, pus n micare prin curea, de la roata unui tractor sau prin electromotor propriu; - mecanismul de antrenare a buteanului; - calea de rulare i cruciorul pentru butean. Pentru producia n mas a grinzilor i traverselor se pot folosi ferestraie dotate cu dou i trei discuri aezate ealonat. La ferestrul cu dou discuri se taie de pe flancurile butenilor cte un lturoi, obinndu-se o grind cu dou fee plane. La ferestraile cu dou discuri se pot debita buteni cu diametrul de cel mult 450 mm, discurile avnd diametrul de 1-100 mm; -Ferestrul cu trei discuri are de obicei mecanism de avans cu valuri care imprima buteanului o deplasare de 30-32 m/min; poate tia grinzi cu nlimea de cel mult 35 mm, discurile sale avnd diametrul de 900 mm; Ferestraie circulare pentru tivirea scndurilor. Scndurile brute obinute prin debitarea butenilor n gatere sau ferestraile panglic sunt trecute n continuare la ferestraie circulare cu unul sau dou discuri spre a fi tivite prin dou tieturi paralele. In fabricile de cherestea tivirea scndurilor se face de obicei cu ajutorul ferestraielor circulare simple, cu un singur disc. Aceste maini au o mas din font sau lemn i o plaform de manipulare avnd lungimea ct dublul celei mai lungi scnduri. La aceast main tivirea scndurilor se face prezentnd fiecare pies de dou ori pentru tiere. Dup tivirea unui cant scndura este dat napoi uneori pe de asupra discului, apoi ntoars pe cealalt fa i tiat din nou la ferestru. Pentru uurarea conducerii piesei de prelucrat, masa circularului are prevzut la nivelul fieei sale superioare cite o rol frontal i dorsal, cu diametrul 5-6 mm care se mic liber. Aceast main are o productivitate sczut. Ferestraie circulare pentru ipci i rigle. In mod curent din cherestea ipcile i riglele se obin prin tierea lor, bucat cu bucat din marginile scndurilor brute la ferestrul circular de tivit cu un sungur disc. La fabricile mecanizate n special la fabricile de panele este necesar adesea s se spintece scndurile brute sau tivite. In acest scop se folosesc ferestraie circulare cu 5-12 discuri montate pe un ax comun. Aceste discuri sunt montate pe un ax gunos cu abloane ntre ele, astfel c introducnd acest tub pe axul mainii se grbete pregtirea pentru lucrul a acesteia.O caracteristic de seam a acestor ferestraie este aceea c axul pe care sunt montate discurile se afl deasupra, iar nu dedesubtul mesei, ceea ce face o posibil utilizare unor discuri cu diametre mai mici i care dau tieturi mai precise i mai netede. Ferestraie circulare de spintecat. Pentru buna utilizare a materiei prime se folosesc
20

ferestraie circulare care spintec dulapii, grinzile i lturoaiele n scnduri subiri, cerute n industria lazilor de ambalaj. Ferestraile circulare de spintecat lucreaz de obicei cu un singur disc confecionat din oel fin cu grosimea de 1,0-1,5 mm pentru ca s dea pierderi ct mai mici n rumegu. Pentru ca spintecarea pieselor s se fac precis acestea sunt conduse la tiere cu ajutorul a 4-8 valuri verticale aezate pe dou rnduri i care se pot apropia sau deprta dup grosimea scndurilor. Maina trebuie s dispun de o mas de lucru lung pe care scndura s se sprijine n toat lungimea sa.Maina poate spinteca scnduri de 10-75 mm grosime i face tieturi nalte, de cel mult 300 mm; Ferestraie circulare pentru tmplrie. Acestea sunt maini adaptate diverselor genuri de prelucrri din atelierele i seciile de tmplrie i sunt de obicei deservite manual. Ele au mas scurt care se poate nclina sub diferite unghiuri. La tierea longitudinal a scndurilor, pe mas se monteaz o rigl de ghidaj deplasabil lateral dup necesiti pe care se apas cantul piesei ndreptat anterior prin tierea liber. Pe mas se mai pot monta diverse abloane i dispozitive cu ajutorul crora se pot tia faluri, cepuri, uluce pentru mbinarea pieselor. Ferestraie circulare pentru nbinarea butenilor. Denumite adesea n producie ferestraie cobz acestea sunt utilizate n depozitele de buteni ale fabricilor de cherestea, placaje, pentru secionarea trunchiurilor lungi aduse de la pdure n buteni legate.Ferestrul are un disc circular cu diametrul de 1500-1800mm fixat la captul unei bare oscilante. La cellalt capt al barei se afl contragreutate sau electromotorul. De obicei maina se instaleaz pe o fundaie ntr-o cabin. Butenii sunt adui la tiere pe un transportor cu rulouri acionate prin lan sau roi troncohice. Ferestraie circulare pentru retezarea scndurilor. In fabricile de cherestea i produceri finite din lemn pentru secionarea transversal a scndurilor, riglelor, ipcilor se folosesc circulare de diverse tipuri:Ferestraile pendul reprezint tipul cel mai obinuit la ferestraielor pentru tierea transversal a scndurilor n fabricile de cherestea de tip mai vechi.Ferestrul tip KM const dintr-o ram Ide oel sau font care oscileaz n jurul axului superior. Acesta este rezemat pe dou paliere n consol fixate pe un perete, stlp sau de tavanul halei. La captul inferior al ramie se afl discul ferestru. O contragreutate plasat pe rama oscilant oblig discul circular s stea n poziie de repaos n spatele mesei de lucru. Acionarea se face prin curea de la un electromotor sau de la o transmisie instalat in partea superioar a ramei.Pentru executarea tieturii lucrtorul trage ctre sine de un mner rama oscilant cu discul, iar la terminarea tierii contragreutatea readuce discul circular n poziia iniial. Ferestraie basculante aceste maini primesc micarea de rotaie pe de desubtul mesei de lucru i ca atare pot fi plasate n diverse puncte ale procesului tehnologic. Ferestrul circular basculant construit i acionat prin curea scurt de un electromotor. Dup terminarea tierii un dispozitiv cu prghii i contragreutate trage ferestrul napoi sub mas. Ferestraie culisante neajunsurile ferestraielor pendul i ale celor basculante sunt n parte eliminate prin utilizarea ferestraielor culisante cu micare rectilinie a axului discului. La aceste maini discul are o deplasare de 500-700 mm permimd executarea unor tieturi precise i mecanizarea avansului piesei de retezat. Pentru operaii n mare serii se utilizeaz ferestraie cu avans mecanic care uurez munca i dau productiviti ridicate. Unele din acestea sunt acionate hidraulic cu ajutorul unei pompe electrice.
21

Ferestraile de retezat duble. In industriile care execut retezarea n mare serie la lungimi fixe a scndurilor, placajelor se folosesc ferestraie circulare cu dou discuir i cu avans mecanic. Aceste maini au un batiu masiv din font sau oel, ferestraile circulare fiind calate pe axul rotorului a dou electromotoare Unul din acestea este fix, iar cellal deplasabil lateral mpreun cu discul circular. 34. Gaterul.Caracteristica. Gaterele sunt masinile utilizate pentru debitarea bustenilor in piese de cherestea.Ele sunt dotate cu pinze dintate care se misca alternative debitind bustenii. Criterii de clasificare: I dupa felul instalarii masinii gatere fixe ancorate pe beton;gatere transportabile(dimensiuni si greutati mai mici);gatere mobile-deplasabile usor pe santiere la locuri necesare. II dupa inaltimea masinii:gatere cu 2 etaje au partea de transmisie la parter si partea active la etaj; -gatere cu un etaj si jumatate; -gatere cu un etaj(cu transmisie superioara)(transportabile) III dupa numarul bilelor cadrelor: -cu o singura bila(modern cu productivitate mare); -cu doua bile; IV dupa felul mecanismului de avans:a)avans simplu;b)continuu; V dupa numarul de valturi: -cu 2 perechi de valturi pentru bustenii lungi; -cu 4 perechi pentru bustenii scurti; VI dupa numarul de turatii: -cu turatie redusa sub 200 rot/min; -turatie normal 200-300 rot/min; -turatie rapida 300-400 rot/min; VII dupa deschiderea cadrului: -gatere mici 350-500mm -mijlocii 500-750mm -mari 750-1100mm Mai sunt gatere de debitarea scindurilor special si prismelor groase si pentru debitarea a doi busteni concomitant. La gater distingem urmtoarele ansambluri principale: placa de baz, ce se fixeax pe fundaia de beton a gaterului, batiu compus din doi montani i traversele de legtur, arborele principal, volanii, bielele, rama gaterului, pnzele tietoare, valurile de avans superioare i inferioare, mecanismul de oprire i pornire a gaterului si schimbtorul de curea.

22

Descrierea gaterelor verticale Placa de baz este o pies masiv din font obinut prin turnare, pe care se fixeaz batiul gaterului i care are rolul de a susine toat masa gaterului i de a prelua toate solicitrile dinamice la care este supus gaterul n timpul funcionrii. Placa de baz se fixeaz pe o fundaie masiv de beton prin 6-8 uruburi ancor. Batiul const n doi montani verticali (umeri) solidarizai prin 3-4 traverse orizontale. La gaterele de tip mai vechi capetele superioare ale montanilor sunt legate printr-o travers superioar de legtur n form de potcoav.La partea inferioar montanii sunt evazai i au prevzut o deschidere circular cu dublu scop, acela de a permite montarea i demontarea axului principal i al volanilor i de a mri gradul de stabilitate a gaterului. Pe prile laterale montanii au practicate diverse locauri care permit micarea de translaie n ambele sensuri a butoanelor traversei superioare a cadrului cu pnze. Mecanismul de tiere asigur tierea n lung a buteanului, prin micarea alternativ a pnzelor tietoare fixate n cadrul cu pnze al gaterului. Cadrul cu pnze sau rama gaterului reprezint un ansamblu metalic compus din traversa superioar, traversa inferioar i montanii verticali . La capetele ambelor traverse sunt montate patinele, care asigur o deplasare controlabil a ramei cu pnze n timpul micrii de translaie a acesteia. La capetele traversei superioare se afl butonii de articulaie a bielei, care n partea opus se prinde de butonul volantei amplasat excentric, cu rolul de a transforma micarea de rotaie a volantei n micare de translaie a ramei cu pnze. Volantele sunt fixate pe arborele principal al gaterulu , care este acionat de un motor electric de mare capacitate prin intermediul unei transmisii prin curea.Suprafaa contragreutilor acoper aproximativ o treime din suprafaa volantei.Arborele principal este construit din oel special i se reazem pe suporii plcii de baz prin intermediul a doi rulmeni. ntre cele dou volante sunt fixate pe axul principal al gaterului dou role dintre care una este liber , iar cealalt este solidarizat pe ax.Rama cu pnze servete la montarea pnzelor tietoare, cu ajutorul unor dispozitive speciale, numite bigle cu excentic, care se amplaseaz pe traversa superioar i bigle fixe sau drepte, care se amplaseaz pe traversa inferioar. Pe interiorul montanilor ramei sunt montai simetric butonii reglabili de strngere a pnzelor tietoare care alctuiesc modelul de debitare. Mecanismul de avans const n dou valuri superioare i dou valuri inferioare, montate pe cei doi montani ai gaterului, att n faa ramei cu pnze, ct i n spatele acesteia.Valurile inferioare au poziie fix, iar cele superioare permit micarea n plan vertical, n funcie de forma i diametrul buteanului. Valurile sunt acionate de un mecanism independent care asigur avansul continuu sau intermitent al buteanului n pnzele gaterului.La gaterele actuale se folosete avansul continuu. Avansul buteanului trebuie corelat cu viteza de rotaie a rolei fixe de pe arborele principal, cu diametrul buteanului i cu viteza de tiere a dinilor. Gatrele orizontale lucreaza de obicei cu o singura pinza in plan orizontal si taie in ambele directii.Se efectuiaza pentru debitarea bustenilor grosi de foioase.

39.curbarea lemnului. Principii ale curbarii. Piesele curbate sunt fabricate din lemn masiv mai ales speciile care au capacitatea de curbare buna(aninil, mesteacanul, ulmul). Ca sortimente se foloseste cereste, smifabricate(rigle.) Lemnul maSIV pentru curbare trebuie sa fie cu fibrele paralel, fara putregai, fibre
23

rasucite. Defecte: cu inima rosie, coloratii se admit daca nu influienteaza aspectul si rezistenta produsului. Principii ale curbarii Pe linga alte proiprietati lemnul o are si pe aceea de asi schimba forma sub actiunea unor forte exterioare mai ales in anumite conditii de umiditate si temperatura. Deformatia lemnului poate sa fie elastica, adica sa aiba loc numai atit timp cit actioneaza fortele care o produc sau poate sa fie permanenta si dupa departarea fortelor care au produs-o. Curbarea are loc printro deformatie permanenta a lemnului a carui capacitate de deformare a fost sporita prin cresterea umiditatii si temperaturii. In cazul lucrarii reperelor de mobilier momentul incovoitor este perpendicular pe directia fibrelor, procedeul de curbare numit curbare transversala. .... Prin acest mod de curbare se pot obtine piese cu marimi diferite ale razelor de curbura. Fiind cel mai raspindit procedeu de curbare alemnului. Pentru incovoiera unei piese fortele de incovoiere F actioneaza perpendicular pe fibre dind nastere la eforturi de comprimare in partea interioara a piesei a,iar in planul care disparte cele 2 zone se nasc eforturi de forfecare, acest plan se numeste axa sau linie neutra. Valoarea deformatiilor de comprimare si intindere depinde de grosimea piesei si raza de curbura. Capacitatea de curbare a pieselor lemnoase se pot aprecia prin raportul dintre grosimea piesei si raza de curbura. h/R h-grosimea piesei, R- raza de curbura. Fig. 93 Lungimea piesei prin linia neutra la curbura ramine neschimbata. L0 = x R (/180) Straturile exterioare se intind cu l, intinderea totala a piesei este: l0+l = (R+h/2) /180 = valoarea deformatiei absoluta la intinderea pisei: l=(h/r)( /180) intind.= l/ l0=h/2R = deformatia la intindere l/ l0 la curbarea depinde de grosimea piesei si raza de curbare (h/r); este mai mare cu cit grosimea piesei si raza mai mica h/r depinde de specia lemnului; lemn netratat mai mare sau egal 1/67 lemn tratat h/r mai mic sau =1/30-1/25. In practica h/r=1/3. La lemn deformatia maxima posibila a fibrelor comprimate (a) este de cca 1,5 1,7 ori mai mare decit deformatia fibrelor extreme intinse. La curbare se urmareste reducerea zonei fusionate prin deplasarea axei neutre spre exterior folosind benzi de metal care preiau efortulile de intindere. Speciile de rasinoase si foiase moi au capacitatea redusa de curbare razei mici de curbura, pentru a evita formarea defecteor in partea interioara a piesei se utilizeaza sabloane care au canturile zimtate pentru a adera mai bine cu piesa.
24

Fig. 93

Prin tratarea termica creste capacitatea de deformare la compresiune de aproximativ 15 ori, iar la intindere de cc 2 ori. Cresterea plasticitatii lemnului prin tratarea termica nu este uniform la toate speciile lemnoase care se pot curba. Fig.94 a),b)

40Pracesul tehnologic de curbare. 1.Debitarea 2.Prelucrarea mecanica a semifapricatului (repere) 3.Tratarea termica 4. Curbare 5. Usccarea 6. Prelucrarea mecanica a pieselor curbate. 1Debitarea- cheresteaua se poate prelucraprin spintecare retezare sau invers retezarespintecare. Inainte de croire se face sortarea si insemnarea materalului lemnos.(dimensiune nominala +adaos la prelucrarea mecanica+adaos uscarea contragere.) Pentru curbare fara defecte piesele se vor debita cu fibrele cit mai paralel cu cantul longitudinal. Spintecarea facinduse tinind cont de directia fibrelor. Abaterea directiilor fibrelor fata de axa pisei (fibra inclinata) sa nu depaseasca 5-10%, nu se admit noduri. Fig.13.2 1. Spintecarea se face astfel : 1se elimina mai intii o margina a cherestelei. 2Se fac spinticari paralel pina la zona centrala in ordinea 1,2,3. 3Intoarcem cheresteaua pe cealalta fata si se continua cu taierea tot de la margine; 4,5,6. 4Se elimina zona 7 care ramine la mijloc sau se foloseste pa prelucrare amecanica. Utilaj; 1- ferestrau circular simplu de spintecat. 2- ferestrae circulare multiple. 3- ferestrau circular de retezat cu discul inclinat (longitidinal transversal). 4 ferestrau simplu (pendula sanie hidraulica transversal longitudinal).
25

Schema 13.3 2. Prelucrarea mecanica a reperelor ; Semifabricatele cu sectiune rotunde se prelucreaza din semifabricate cu sectiune dreptunghiulare prin operatii de strunjire sau frezare : picioarele din fata-spate, legaturile picioarelor, arcurile la scaune, piesele pentru taburet, lavoare, cuiere. Piesele introduse in masina MFPS si avansate mecanic trec prin capul port-cutite tip luneta 1. prevazute cu cutite interioare. Masina frezeaza riglele cu sectiunea patrata dindule forma conica, caracteristica mobilei curbate (25x25-45x45 mm). Acest cap de frezat aflat in miscare de rotatie frezeaza forma sectiunii rotunda. Profilul conic al pieselor se obtine prin actiunea capului port-cutite , prevazute cu cutite interioare. Schimbarea pozitiei cutitelor fata de axul longitudinal se realizeaza prin apasarea lor de catre capul conic , fiind comandat de catre lama prin tachetul si pirghia articulata . Miscarea de avans si de retragere a capului conic este sincronizata cu miscarea de avans (r) a pieselor prin masina. Motorul electric actioneaza avansat pieselor: role de actiune, de intrare si de iesire prin intermediul transmisiei cu lant ambreiajului, axului articulat, reductorul (melc-roata melcata). Miscarea este transmisa prin cuplaj la rotile de lant si apoi prin lantul cu role la cama de comanda realizind o sincronizare anumita. O alta operatie de prelucrare este taierea in unghi a riglelor pentru a permite introducerea piselor la curbare intre sablon si banda metalica (ferestrau circular cu disc inclinat). 3. Tratarea termica In vederea curbarii se urmareste schimbarea temporara a proprietatilor fizico-mecanice care constau in inducerea proprietatilor elastice ale lemnului in favoarea plasticitatii lemnului . Plastificarea- creste capacitatea de deformare a lemnului ce permite curbarea cu eforturi reduse si un procent redus de rebuturi. Tratarea hidrotermica in celulele de aburire (presiunea P=0.02-0.05 MgPa, cu temperatura T=102-105 C ) La presiune mai reduse lemnul nu se plastifica corespunzator, durata de tratare creste, iar la presiuni mai mari apar defecte de curbare si uscare. Piesele supuse tratamentului termic vor fi pregatite prin: a) sortarea pieselor b) eliminarea celor cu defecte: fibra inclinata noduri crapaturi piese sufocate de atacul de ciuperci. c) umeditatea aproximativ 25-30%, temperatura la mijloc T=70-80. Daca piesele au o umeditate mai scazuta, se va face umezirea lor in baie cu apa sau prin stropire in celula de aburire. Sortarea pieselor pe dimensiuni si forme. piesele cu sectiuni circulara se plastifica in timp mai scurt si mai uniform decit piesele cu sectiuni patrata.
26

Calitatea plastifierii in mare masura depinde de durata de tratare termica. Celula de aburire este formata din: 1. Manometru- controleaza presiunea 2. Conductoare de apa 3. Usa (prevazuta cu garnitura din cauciuc 4. sistem de inchidere cu excentric 5. robinet cu ventil introducerea aburului in celula 6. Celula de aburi 7. centralizatorul de condensare 8. Conducta de evacuare Fig. 13.6 Ambele fete trebuie sa fie bine aburite, canturile pot fi unul linga altul (ca pe gratar pot fi asezate piesele)

4)Curbarea pieselor. Prin curbare lemnul plastificat se poate deforma si poate lua forma dorita . Curbarea se poate face: Manual Prin dispozitive Mecanic Masini de curbat. Indiferent de procedeul de curbare, de formarea piesei plastifiate se face pe sabloane care se pot executa din metal, fonta sau aluminiu sau din lemn, pentru o buna curbare se cer urmatoarele conditii: Fibrele piesei curbate trebuie sa fie paralele cu directia solicitarilor la tractiuni, altfel pot aparea defecte. Banda de otel (grosimea =0,2-2,5mm)se va aseza pe intreaga suprafata cu un contact bun si continuu Sabloanele vor fi zimtate pentru a se evita ruperile Inainte de curbare piesele se rindeluiesc pe toata lungimea Taierea usor oblica a capetelor pieselor pentru curbat pentru a evita cresterea exagerata a eforturilor de compresiune Piesele la curbare se vor comprima la capete prin dispozitive de stringere cu surub Pentru curbare se folosesc masini de curbat specializate, pe aceeasi masina se pot monta diferite dispozitive de curbare corespunzatoare formei si razelor de curbura ale pieselor. Dispozitiv special de curbare fig, 19.16

27

1. sablon 2. banda metaklica 3. piesa 4. surub de presare 5. rola de presare P40-50kg/cm lat. piesei 6. coltar opritor Viteza de rotatie a sablonului 50-60 grade /sec. 5)Uscarea pieselor curbate. Piesele curbate impreuna cu sabloanele pe acre sunt fixate se introduc in uscatorie. Uscare se face pentru scaderea umeditatii de la 30 pina la 12%, capata rigiditate si satbilitatea formei. Uscarea in camera se face prin depozitatrea pieselor in containere pe platforma sau pe vagoneti. P/u fiecare reper, se intocmesc diagrame de uscare in care sunt trasate variatia temperaturii care creste treptat in prima faza pina la temperatura de regim. Dupa care se mentine constant faza a doua si scade treptat in faza a treia pina la 40-50 grade C. O solutie mai moderna o reprezinta uscarea in tunele de uscare, unde se asigura un flux continuu de la curbare la uscare si conditionare. Agentul termic este aerul cald T=80-150 C. Dupa uscarea pieselor ksunt scoase din sabloane si depozitate pentru echilibrarea tensiunii interne si stabilizarea curbarii, durata perioadei de eliminare variaza intre 10 si 6 zile, si se face in incaperi cu U 60% si t 25C, piesele fiind situate si depozitate in containere sau in stilaje. 6) Prelucrarea mecanica a pieselor curbate 1. Frezarea cepurilor si scobiturilor 2. frezarea locasurilor (burghierea sau frezarea ) 3. decuparea, taierea la contur 4. Frezarea cepurilor multiple 5. Frezarea canturilor interioare si exterioare 6. burghierea gaurilor 7. Taierea capetelor in forma de pana 8. indrepatarea 9. rindeluirea 10. Incleierea
28

11. Slefuirea 18. Aplicarea materialului prin turnare. Masina de turnat Principiul metodei consta in scurgerea materialului de finisare printr-o fanta cu deschiderea variabila si trecerea panoului pe sub aceasta fanta cu o viteza constanta. Materialele de finisare care curg sunt colectate de un jgheab intr-un rezervor de unde cu ajutorul pompei este adus din nou in capul de turnare in vederea obtinerii unei pelicule egale in grosime pe suprafata panoului au fost realizate mai multe tipuri de turnat. Materiale de finisare se scurg sub forma de perdea pe toata latimea suprafetei ce se lacuieste. Masina de turnat este formata din: (fig. 196) transportor Filtru Pompa Conducta de alimentar cu lac Cap de turnare 6. , 7 mecanism de instalare a capurilor in pozitie orizontala (6), si pe verticala (7). 8. Jghebul pentru recuperare M.F 9. Rezervor pentru M.F.

1. 2. 3. 4. 5.

Tipuri de capuri de turnat(fig. 95) Cap deschis Cap inchis cu fanta Cap cu dig Cap cu plotina si ecran

29

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

piesa ecran conducta de alimentare pelicula de finisare transportor jghebul cap cu fonta dig sau plotina perete despartitor filtru

Pentru obtinerea peliculei lacul se scurge cu o presiune mai mica de 1 atm. (latimea fantei 5mm, lungimea capului 300-1900mm; viteza de turnare a lacului in capuri aproximativ 15150m/min. Viteza transportorului 40-120m/min.

19. Aplicarea materialelor de finisare prin pulverizare. Constructia pistolului pneum. Procedeul de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare este utilizat pe scara relativ mare fata de alte procedee. Aplicarea materialelor de finisare prin pulverizare cu ajutorul aerului consta in antrenarea printr-o duza a materialului de finisare sub forma de solutie de un jet de aer sub presiune( 0,3-0,6 mPa). Duzele se clasifica : duza cu antrenare exterioara duza cu antrenare interioara Diametrul fantei ( gaurii de baza ) 0,45-5,5mm Material de finisat trece prin pistolul cu presiune P=0,8-0,15mPa Zonele la aplicarea prin pulverizare : I de descarcare II de presiune III de aplicare IV de ceata Aparatul folosit este pistolul de pulverizare si este conceput in asa fel inkit sa se poata un dozaj anumit intre cantitatea de aer si material de finisare care trece la un moment dat prin duza de pulverizare. Se regleaza presiunea aerului si conul de pulverizare. In timpul aplicarii, pistolul se tine la o distanta de 150-300mm fat de suprafata de vopsit si se deplaseaza cu o viteza constanta pe suprafata mesei in benzi paralele. Pentru a evita
30

scurgerea lacului la marginea panoului se recomanda ca atunci cind jetul de lac iese in afara suprafetei de lacuit admise lacului sa fie oprita. Material de finisare pot fi aplicate reci sau incalzite la temperatura t=70-75 C Solutia de lac este dispersat in particule foarte fine care apoi sunt proiectate pe suprafetele de finisat formind un strat uniform. Pulverizarea se face in cabine speciale prevazute cu sisteme de aspirare a partic. de lac care nu se depun. Constructia Pistolul 1. rezervor m/f. 2. opritor m/f. 3. pirghie 4. supapa 5. arc 6. torpila 7. piulita de reglare a supapei de aer 8. rezervor aer 9. ,14. canale de trecere a aerului 10. conducta 11. opritor aer 12. clempush 13. bucsa 15.ajustaj inelar de aer 16. inel 17. canal marginit de aer 18. duza 19. ajustaj pentru m/f. 20. Procedeee de uscare a lacurilor si vopselelor aplicate pe suprafata lemnului. Uscarea m/f- totalitatea proceselo fizice si chimice care aduc la intarirea peliculei materialelor de finisare aplicate pe un suport. NATURALA- la aer liber la temper. incaperii(18-25C), timpul 2 ore sau citeva zile FORTATA - se intervine cu o serie de factori fizici pentru a grabi uscarea peliculei si poate fi: Convectie- fortata si naturala Radiatie electromagnetica si electronica 1. Metoda de ucare prin convectie consta in incalzirea panoului finisat cu ajutorul unui curent de aer cald. Incalzirea panoului se face inainte de aplicarea m/f., se recomanda pina la aplicare ca prin incalzire o parte din aer paraseste porii lemnului. Panoul cald venind in contact cu lacul il absoarbe in pori ducind in final la o lacuire fara bule de aer in porii lemnului si la o buna aderenta a materialului de lemn. Avind in vedere ca pentru finisarea lemnului se folosesc materiale cu solventi dupa
31

aplicarea acestora, inainde de a trece la faza de uscare fortata este necesara o perioada de 1,2 min in care panoul sa fie mentinut la t normala perioada de zvintare si ea este hotaritoare pentru obtinerea peliculei uniforme, netede si fara bule de aer. M/f se aseaza asi se intinde pe suprafata panoului. 2. radiatia electromagnetica radiatia ultrarosii si ultraviolete. Uscarea cu raze infrarosii prezinta unele avantaje fata de convectia fortata; transferul de caldura se face permanent, iar procesul de uscare se produce de jos in sus, vaporii de solventi putind iesi din pelicula fara nici o dificultate. 3. Radiatii nucleare- au inceput sa fie utilizate la intarirea lacului in flux de electroni, obtinuti cu ajutorul unui accelerator a particulelor. Durata de uscare-durata de trecere a peliculei de lac din faza lichida in stare solida. 3 etape: Uscarea la praf- este considerata incheiata cind pelicula este uscata superficial si nu mai prinde praf Uscarea la amprentaUscarea completa- intarirea in adincime.

21. clasificarea instalatiilor tehnologice. Agregatul de debitare a panourilor. Instalatia tehnologica masini agregate asezate in linii complexe conform procesului tehnologic. Transportarea pieselor de la o masina la alte poate fi\; a) Manula b) Automata (mecanizata) Liniile pot fi : semiautomate sau automate - linia semiautomata atunci cind linia complexa, o parte din masini necesita o ingrijire individuala si toate sau o parte din masini sau agregate sint legate cu transportoare. - linia automata- masinile sunt aranjate dupa procesul tehnologic, lucreaza automat si sunt legate intre ele prin transportoare. Insatalatiile tehnologice dupa gradul de prelucrare sunt : Linia automata complexa- piesa trece toate operatiile procesului tehnologic. Linia partiala- atunci cind se executa o parte din operatii tehnologice legate de prelucrarea piesei. Avantajele instalatiilor tehnologice : - productivitate inalta - avans mecanic sau automatizat - securitatea muncii inalta - au posibilitate de reglare in limite largi - executarea mai multor operatii la o singura trecere. Pentru debitarea panourilor se folosesc agregate cu productivitate ridicata si cu
32

posibilitate de debitare la diferite formate si deminsiuni. Agregatul de debitare a panourilor Agregatul debiteaza panouri in pachete cu grosimea de 75mm; prelucrarea se face cu 2-3 discuri circulare (2) pentru debitarea longitudinala si cu discul 3 pentru taierea transversala. Toate taierile longitudinale se fac la miscarea de avans, cursa inainyte U1, taieturile transversale la cursa de retragere U2, prin deplasarea circulatorului (3)pe portalul (1) cu avans U3. Masa agregatului este formata din 2 mese mobile (5); (5.1) care permit decalarera pe lungime si o taiere pe latimi variabile la cursa de avans U1. Ambele mese inainteaza odata, iar la retragerea U2 cele 2mese se pot decala pe lungimi una fata de alta dupa o programa introdusa in cofretul de comanda pe cartele perforate. Taierea transversala U3 realizata de caruciorul cu disc circular 3 dupa oprirea ambelor mese, avansul la prelucrarea longitudinala si transversala este de 18m/min. Iar avansul de retragere a meselor este de 30m/min. , diametrul discului circular 400mmla o turatie de 30000rot/min,. Schemele de debitare se intocmesc prealabil urmarind realizarea unor indici de utilizare de peste 92%. Prin asezarea panourilor 4 in formate standart. Prelucrarea se face in urmatarele succesiuni: 1. Taiere longitudinala cu cele 2 discuri circulare (2) la viteza de avans U1. 2. taierea transversala de la cursa de retragere a mesei U2, si deplasarea circulatorului U3 si meselor 5 si 5.1 la pozitia stabilita dupa program, pentru executarea taieturii b si b1 si in continuare pentru urmatoarele taieturi transversale.

22. Agregatul pentru furniruit si prelucrat canturi Agegatul dat in fabricile de mobila, de usi , ferestre, pentru aplicarea si prelucrarea bordurilor din furnire, folii , inl;ocuitor de furnire sau borduri din lemn masiv. La agregat pentru aplicat si prelucrat furnire pe acnturi, succesiune operatiilo este urmatoarea: A. aplicarea adezivului pe canturile panourilor, se executa cu o rola (1); adezivul folosit, fiind adeziv termoplastic mentinut intr-un rezervor cu o capacitate de 8 litri, la t= 250 C, prin inalzire cu o rezistenta electrica de 2,5kw; rola de aplicare are o t de 250 C . B. Inmagazinarea si aplicarea furnirului. Inmagazinarea furnirelor pentru aplicarea pe canturi se face in caseta de furnire (2) ; fornirele taiate la lungime + adaos la prelucraea mecanica, depozitate in pachet pe cant. In cazul aplcatrii foliilor din materiale plastice, pe masa casetei de alimentare se monteaza un ax, pe care se deruleaza rolele in benzi continuie. Aplicarea se face prin presare de catre rola de presare (3) cu diametrul mare, in continuare bordura fiind presata de rolele de avans (4). C. retezarea bordurii la lungime se executa la doua discuri circulare (5,6), fiecare actionate de catre un motor electric propriu. Se folosesc discuri circulare cu diametrul egal cu 120mm, cu dinti armati cu placute,cu turatia N=12000 rot/min, viteza de taiere de 75m pe sec, asigurind o prelucrare de calitate fara sachiere. Operatia de retezare se face la deplasarea panoului, miscarea de lucru a ferestraielor fiind comandata pneumatic. D. Frezarea furnirilor se executa cu freze (7), actionate de un motor electric propriu; cele doua capete de frezat se folosesc pentru tuns furnirla grosimea panoului, turatia N=1200rot/min.
33

E. frezarea canturilor se face cu 2 freze (8) fiecare actionate de un motor electric cu turatia N=12000rot/min. Se pot executa operatii de frezare si profilare sub unghi = -15grade pina la +95 fata de orizontala. F. Shklefuirea canturilor se executa de o banda abraziva fara sfirsit, tensionata si condusa de 3 valturi cu axul vertical (9). Banda este presata de suprafata cantului de un sabot de presare pneumatic. Se folosesc benzi pe suport din pinza cu o granulatie de la 100- 120 la care se asigura o fiteza de taiere V= 25m/sec si o miscare de oscilatie in plan vertical. G. Rotunjire si tesirea canturilor se executa, fie prin slefuire cu benzi sau discuri orientabile (10), fie prin freze cu axul inclinabil sub unghi de la 15-75 grade. Agregatul se compune dintr-un batiu, corpul fix si mosbil reglabil fata de ce fix prin deplasarea dealungul ghidajelor batiului, cu cursa maxima de 3200 mm. Fiecare din cele doua corpuri cuprind grupul pentru incalzit si aplicat adeziv. Grupul rolelor de presare. Ferestraiele circulare de retezat. Frezele de nivekat furnire. Frezerele universale. Grupul de slefuit canturi. Grupul de tesit canturi.

23Agregatul de burghiat multiplu panouri. Executa operatia de burghiuat pe una sau pe 2 fete, pe 2 canturi, cele transversale cu ajutorul capetelor de burghiat multiple; fiecare cao de lucru are 2 mandrine portscula cu distanta intre axe 32 mm. Schema tehnologica de prelucrare cu 8 capete de lucru in care: - pentru prelucrarea ccanturilor capetelor de lucru (1) si(2) - pentru prelucrarea fetelor superioare capetele (3) si (4) - pentru fetele inferioare (5,6,7,8) Fiecare cap de lucru este actionat de un motor el-c propriu cu turatia N = 3000 rot/min. Introducerea panourilor si avansul pentru alimentare se face cu transportoare cu bezi inguste(9). Panoul este adus de transportoarele (9) in zona de burghiere pina la atingerea contactului sfirsit de cursa reglat in prealabil la latimea panoului. Aceasta comanda oprire deplasarii se face prin intermediului motoreductorului de frinare. Cursa capetelor de lucru este reglata in prealabil in functie de adincimea de prelucrare si este stabilita al progamatorul de prelucrare electrica. La sfirsitul cursei de gaurire capetele de lucru se retrag, iar panoul este eliberat de dipozitivele de stringere(10) pneumatice, dupa care transportorul (9) se pune in miscare avind o viteza de 39 m/min, astfel dupa evacuarea panoului prelucratse introduce alt panou si ciclul de lucru fiind din nou preluat. La acest agregat nr. total de burghie este de 168 cu diametrul maxim = 20mm, iar distanta maxima intre axele extreme este de 650 mm. Productivitatea este de 15-20 panouri minimum, adica ciclul de luru este de 3-4 sec.

34

24. Agregatul de rindeluire si profilare a lemnului masiv pe 4 fete ( IP-4). IP-4 realizeaza o productivitate superioara in conditiile unei inalte precizii de prelucrare; este format din 7 axe de lucru acaror succesiune a operatiilor este aratata in figura. La aceasta masina intr-o singura trecere se realizeaza prelucrare a 4 fete cu posibilitatea profilarii fetelor si canturilor in urmatoarea ordine: 1. rindeluire fetei inferiaore formind baza de asezare A ( arborele 1). 2. frezarea cantului drept formind baza de asezare B ( arborele 2 ). 3. frezarea profilata a canturilor ( arborii 3 si 4) 4. rideluirea la grosime ( arborele 5 ) 5. profilarea fetei superioare cu freze si cutite profilate (arborele 6) 6. profilarea fetei inferioare sau spintecare ( arborele 7) La acest agregat se asigura o precizie superioara si datorita faptului ca suprafetele se prelucreaza succesiv formind in primele operatii baza de asezare a fetei prelucrate A si B, iar in raport cu acestea se executa celelalte operatii pe canturi si fete. Se asigura astfel atit precizia dimensiunilor, cit si conditiile de planitate si paralelism a canturilor. Are lungimea de prlucrare de la 500 3000 mm; latimea de la 25-300 mm; grosimea 14-110 mm. Turatia arborilor verticali si orizontali este de 6500 rot/min; adincimea maxima de taiere este de12 mm pentru frezele orizontale si de 10 mm pentru cele verticale. Avansul mecanic este realizat de role de avans canelate presate elastic pentru prelucrarea denivelarilor si adaosului la prelucrare. Avansul este realizatr si de role de presare a piesei de rigla de ghidaj,role care se rotesc pe cantul piesei. 42.rocesul tehnologic de fabricare cherestelei de rasinoase. Procesul tehnologic in hala de fabricaie. Activitatea n hala de fabricaie este organizat n dou etape: debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitarea, butenilor. Operaiile in hala de fabricaie se desfoar conform schemei din figura 7.6. * Debitarea butenilor. Debitarea este operaia de tiere longitudinal a butenilor prin ferstruirc, n urma creia butenii snt transformai se obin: din partea centrala o pies de 24 mm grosime, apoi din ambele pri ale materialului cte o pies de 38 mm i 48 mm, iar din rest (R) piese de 24 mm. Tehnologia tierii la gater. Butenii adui n hal, pe platforma de stoc tampon, snt examinai din punctul de vedere al formei i defectelor exterioare care pot influena asupra debitrii. Se ndeprteaz cioturile i nodurile i se

detecteaz eventualele incluziuni metalice. Butenii snt apoi aezai n poziie optim de trecere prin gater pe cruciorul de fixare i pe cel de rezemare din faa gaterului, strni i apropiai de gater. Dup ce buteanul a trecut prin gater aproximativ dou
35

treimi din lungime, este eliberat din braele vagonetului de fixare, care se napoiaz pentru ncrcarea cu un nou butean. In timpul debitrii ultimei treimi se aaz din nou butean pe crucior, se prinde ntre brae, se aaz n poziie de tiere centrat pe axa modelului de tiere i se apropie de gater. Acest mod de lucru permite trecerea prin gater cap la cap" (fr spaii intermediare), respectiv folosirea intensiv a capacitii utilajului. Grosimea pieselor obinute se verific cel puin o dat pe or, folosind abloane sau ublere. Grosimea trebuie s aib dimensiunea din specificaie plus supradimensiunile ce se dau pentru contragerea prin uscare. Montarea pinzelor n cadrul gaterului se execut la intervale de 2V2-4 ore. La montarea pnzelor se verific starea, ascuirea i ceapra-zul pnzelor, dimensiunile i curirea distanierelor, nclinarea i tensionarea pnzelor. Piesele obinute n urma debitrii butenilor pot fi sub form de cherestea ecarisat i brut. Cheresteaua ecarisat (complet prelucrat), cu fee, canturi i capete plane, paralele i perpendiculare ntre ele, provine din debitarea prismelor la gater i nu necesit alte prelucrri. Cheresteaua brut nu este prelucrat. Ea provine din debitarea pe plin la gater sau din debitarea flancurilor obinute la debitarea pe prisme. Aceste piese se supun unor operaii pentru eliminarea defectelor, ndreptrii canturilor i capetelor i modificrii limii i lungimii. Succesiunea operaiilor depinde de calitatea, dimensiunile i forma geometric a cherestelei brute. Principalele operaii de prelucrare a cherestelei dup tierea la gater snt: tivirea, retezarea i spintecarea. Tivirea cherestelei este operaia de tiere a marginilor pentru formarea de canturi perpendiculare pe fee. Operaia se execut pe ferstraie circulare simple sau duble, la care una din pinze este mobil pentru a s.- putea obine gama necesar de limi. Avansul la aceste maini poate fi manual sau mecanic. Retezarea cherestelei este operaia de tiere transversal, prin care se obin piese de cherestea la lungimile cerute de standarde. Prin retezare se urmrete i eliminarea defectelor naturale ale lemnului pe lungimea piesei. Retezarea se execut la ferstraie circulare fixe, culisante (cu unul sau mai multe discuri), pendulare sau basculante. Spintecarea cherestelei este operaia de tiere longitudinal a unei piese de cherestea n scopul obinerii de dou sau mai multe piese cu limi diferite. Prin aceast operaie se elimin i defectele naturale ale lemnului pe limea piesei. La dulapii groi la care apar dup debitare defecte, operaia se execut la ferstrulpanglic cu mas cu role i avans mecanic cu valuri. Lturoaiele i marginile rezultate de la debitarea butenilor, precum i capetele utilizabile, rezultate la retezarea cherestelei se spintec la ferstraie circulare sau la ferstraie-panglic cu mas fix. Transportul n interiorul halei S9~ face cu mai multe mijloace de transport. Transportul ntre maini, se realizeaz cu role libere i acionate, transportoare cu lan, role sau band, elevatoare, electrostivuitoare etc. Evacuarea produselor se realizeaz cu transportoare cu band, elevatoare, transportoare transversale cu lan. Evacuarea deeurilor se realizeaz cu transportoare cu band, cu ra-clete, cu melc i transportor pneumatic.
36

Sortarea cherestelei este operaia de repartizare a pieselor de cherestea pe clase de calitate dup specia lemnului, dimensiuni, sortimente i destinaie. Gruparea pieselor pe sortimente i dimensiuni constituie sortarea dimensional, iar clasificarea dup nsuirile lemnului i calitatea prelucrrii constituie sortarea calitativ. In fabricile moderne, sortarea dimensional se face cu ajutorul instalaiilor mecanizate de mare productivitate. Aceste instalaii snt alimentate cu ajutorul unor transportoare longitudinale sau transversale (n raport cu direcia de micare a materialului) pe care sosete cheresteaua din hala de fabricaie. Piesele snt introduse pe cant, n canalele transportorului sortator, cu ajutorul unor dispozitive. Pe ling acest transportor, snt dispuse lagre pentru sortimente, pe lungimi, pe care snt evacuate piesele de cherestea. De pe aceste lagre, cheresteaua este dirijat fie la format pachete, fie la rampa de sortare calitativ. Sortarea calitativ se face pe baza criteriilor prevzute de STAS 1949-74, aprecierile bazndu-se pe urmtoarele aspecte importante: structura lemnului, defectele i anomaliile lemnului (noduri, crpturi, guri de insecte, putregai, pungi de rin etc); prelucrri necorespunztoare dimensional (supra sau subdimensionat i neparalelismul feelor i canturilor) i calitativ (rizuri, teituri). 43Procesul tehnologic de fabricare a cherestelei de foioase. Procesul tehnologic n bala de fabricaie. Etapele procesului snt aceleai ca i la cheresteaua de rinoase, debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitare. Operaiile se desfoar diferit dup utilajul cu care se face debitarea, alegerea utilajului fiind determinat de diametrul i calitatea butenilor. La debitare butenii de calitate slab ct i cei cu diametrul sub 36 cm i peste 55 cm trebuie s^iie debitai pe plin, iar butenii de bun calitate cu diametrul de|3655-(cm s se debiteze pe prisme. La stabilirea modelelor de tiere se va urmri repartizarea grosimii pieselor de cherestea, astfel: n zona de calitate (treimea mijlocie) piesele de 3060 mm; n zona flancurilor piesele de 25 mm; n zona central la debitarea pe plin sau la retierea prismei piese de 25 mm sau dulapi cu peste 70 mm.. Av'nd n vedere c butenii de foioase i de fag, n special, au multe defecte, modelul de tiere, trebuie s in seama ca acestea s fie cuprinse ntr-un numr ct mai redus de piese. Avnd n vedere forma neregulat a butenilor de foioase, pentru evitarea obinerii unor lturoaie groase, modelul de tiere se stabilete mai mare dect diametrul buteanului. Piesele rezultate la debitare snt prelucrate- la ferstraie circulare, operaie prin care se urmrete eliminarea defectelor. Operaiile se stabilesc urmrind o corelaie raional ntre randamentul cantitativ i calitativ. Alegerea gradului de prelucrare pentru obinerea cherestelei tivite, semitivite sau netivite este n funcie att de numrul defectelor i mrimea acestora, ct i de calitatea i dimensiunile pieselor care vor rezulta dup prelucrare Datorit numeroaselor defecte pe care le prezinta butenii de fag i care n majoritatea cazurilor nu apar la suprafaa lemnului, se re-comanda trecerea de la debitarea oarba sau in bloc, specifica gaterului, la o debitare individuala la care dupa fiecare taiere se vad defectele lemnului si in functie de acestea se stabileste grosimea piesei ce urmeaza a se taia. Modelele de debitare se folosesc in functie de calitatea materieei prime si de specificatia comenzii. Unele procedee de debiatre sunt:
37

Debiatarea pe plin Debiarea pe plin cu intoarcere la 90 grade Debiarea pe prisme cu intoarcere la 180 grade si apoi la 90 pentru debitarea prismei Prelucrarea pieselor rezultate la debitare cu ferestraie panglica sunt prelucrate in continuare la ferestraie panglica si circulare de spintecat, urmarindu-se realizarea unui randament cantitativ si calitativ maxim, corespunzator sortarii materialului si specificul comenzii. Sortarea cherestelei . Ceresteaua de foiase se sorteaza astfel: grosimile separat, lungimile in trei grupe ( subscurta, scurta, normala), latimile impreuna, piesele tivite separat de cele netivite si semitivite si cherestreau tivita separat de cea netivita. Riglele, grinzile si sipcile sunt sortate fiecare separat, iar dupa caaz se sorteaza pe dimensiuni si clase de calitate conform standardelor respective.

41. Procesul tehnologic a fabricarii mobilei din piese mulate. Particulariti ale pieselor mulate. Pentru a se obine piese cu forme curbe, n afar de tehnologia curbrii, se poate aplica i tehnologia mu larii, prin care mai multe straturi de furnire saU lamele sunt asamblate prin ncleiere i, n acelai timp, sunt curbate. Produsele obinute prin aceast tehnologie fac parte din grupa produselor stratificate mulate.Utilizarea pieselor stratificate din furnire mulate, n locul celor din lemn masiv, prezint o serie de avantaje, att n ceea ce privete tehnologia de fabricaie, ct i structura produselor: -se obin randamente sporite de utilizare a materiei primo, comparativ cu executarea acelorai componente din lemn masiv; - se valorific superior furnirele de calitate inferioar, care se pot introduce n straturile de mijloc ale pachetului de furnire: - se mbuntesc proprietile fizico-mecanice ale produselor, obi-nndu-se piese cu rezisten i elasticitate sporite, cu o bun stabilitate a formei i dimensiunilor; - se simplific tehnologia de fabricaie la operaiile de debitare, prelucrare mecanic i asamblare. Materii prime i materiale auxiliare. Materia prim de baz pentru mulare este furnirul de diferite specii i caliti, cu grosimea de 0,5 . . . 3 mm precum i placajul subire cu grosimea de 3 . . . 5 mm. In cazul pieselor mulate din furnire, se folosesc furnire derulate din fag sau alte specii de foioase pentru straturile interioare i furnire decupate (estetice) pentru straturile exterioare (fee) din nuc, stejar i alte specii cu valoare estetic Furnirele sunt utilizate n funcie de destinaie, dup cum urmeaz: - pentru suprafee vizibile exterioare se folosesc furnire estetice, tiate plan, din diferite specii calitatea I sau a Il-a, cu grosime de 0,6. . . 0,7 mm; - pentru straturile interioare (de miez) ale pieselor stratificat-mulate, cu raze mici de curbur (20 . . . 40 mm), se vor folosi furnire tehnice derulate de fag, calitatea a Il-a i a IlI-a, precum i deeuri de 1 . . . 1,2 mm grosime; - pentru straturile de mijloc, cu raze mari d^ curbur (50. . . 100 mm) se vor folosi furnire tehnice de fag calitatea a Il-a i a IlI-a, precum i deeuri de 1,6... 3 mm grosime. Calitatea pieselor stratificat-mulate este condiionat de calitatea materiei prime, aezarea foilor n pachet i de alegerea judicioas a grosimilor n funcie de raza de curbur.
38

La fabricarea mobilei mulate se folosesc alte materiale cum sunt: adezivi pentru ncleiere, lacuri, vopsele i emailuri pentru finisare, feronerie i accesorii pentru asamblare. Pentru ncleiere se folosesc cleiuri ureoformaldehidice, fenolformaldehidice . Tehnologia asamblarii si mularii furnirelor: Tehnologia de mulare este formata din urmatoarele operatii: -pregatirea materiei prime - formarea pachetelor de furnire pentru presare - presarea pechetelor in prese si matrite de forma - racirea si conditionarea blocurilor mulate. O tehnologie avansata de mulare o reprezinta incalzirea cu curenti de innalta frecventa. Se poate realiza astfel reducerea duratei de presare, marirea productivtatii preselor si inbunatatirea calitatii incleerii. In cazul folosirii CIF caldura se transmite direct in stratul de clei, in intreaga masa a pachetului si pe intreaga sectiune, in mod uniform, polimerizarea cleiului se face rapid si uniform in intreaga sectiune. Prin schimbarea frecventei si tensiunei curentului electric se poate regla viteza de incalzire si deci, si viteza de polimerizare, care se poate reduce la 0.5...3 min. Pentru a asigura o buna calitate a mularii se vor respecta urmatoarele conditii: - asezarea pachetului in matrita se va face simetric, fara de plasarea foilor de furnir pe directia longitudinala sau transversala; - presiunea se va transmite pe suprafete cit mai uniform prin precizia de executie a matritei si patritei si prin modul de asezare a pachetelor la presare; - sistemul de incalzire va asigura o repartizare uniforma a temperaturii pe intreaga suprafata de presare; - respectarea razelor minime de mulare prescrise in functie de grosimea si specia furnirului - respectarea regimului de presare stabilit prin durata de presare si presiunea specifica. Defectela la mulare; - descleierea furnirelor la capetele blocului mulat sau mijlocul blocului - descleiere in zonele de racordare, fisurarea si ruperea furnirelor in zonele supuse la tractiune (convexe) sau la compresiune(concave).

45. Procesul tehnologic in depozitul de busteni. Procesul tehnologic n depozitul de buteni. Comport urmtoarele faze: Descrcarea i recepia se face asemntor ca i la lemnul rotund de rinoase, respectnd i prevederile standardelor fiecrei specii, folosind aceleai dispozitive, instalaii i mijloace de transport i manipulare. Depozitarea se face n funcie de specia lemnoas i de utilajul folosit la debitare, astfel: depozitarea pentru fabrici cu profil mixt i depozitarea pentru fabrici dotate cu ferstraiepanglic. n primul caz, butenii snt sortai i depozitai n stive separate pe clase de calitate, serii de diametre i categorii de lungimi, n al doilea caz, debitarea fcndu-se la ferstru-panglic, prin tieri individuale, nu este necesar o sortare i depozitare dimensional-calitativ i ca atare butenii snt depozitai n stive compacte.
39

. Conservarea lemnului cuprinde msuri de protejare pentru a nu apare ciuperci "i crpturi care duc la degradarea butenilor de foioase n general i a celor de fag n special. Butenii de foioase se livreaz i se depoziteaz necojii, n plus pe capetele i prile laterale lipsite de coaj se aplic paste sau pelicule care nu permit, uscarea. nceputurile de crpturi de la capete se prind cu S"-uri metalice pentru prevenirea mririi lor. Butenilor de foioase li se aplic i o conservare umed care se face prin: cufundarea butenilor n bazine cu ap; stropirea stivelor de pe platforma depozitului cu ajutorul instalaiilor de stropire montate pe stlpii podului rulant; conservare mixt n bazine de conservare i instalaii de stropire a butenilor aflai deasupra nivelului apel. Acest procedeu face posibil i aburirea n bune condiiuni a cherestelei de fag debitat n timpul verii. Conservarea umed se face obligatoriu n perioada martieoctombrie, iar stropirea zilnic ntre orele 820, cu excepia zilelor cu ploaie continu. Procesul tehnologic n bala de fabricaie. Etapele procesului snt aceleai ca i la cheresteaua de rinoase, debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitare. Operaiile se desfoar diferit dup utilajul cu care se face debitarea, alegerea utilajului fiind determinat de diametrul i calitatea butenilor. La debitare butenii de calitate slab ct i cei cu diametrul sub 36 cm i peste 55 cm trebuie s^iie debitai pe plin, iar butenii de bun calitate cu diametrul de|3655-(cm s se debiteze pe prisme. La stabilirea modelelor de tiere se va urmri repartizarea grosimii pieselor de cherestea, astfel: n zona de calitate (treimea mijlocie) piesele de 3060 mm; n zona flancurilor piesele de 25 mm; n zona central la debitarea pe plin sau la retierea prismei piese de 25 mm sau dulapi cu peste 70 mm.. Procesul tehnologic in depozitul de materie prim. Activitea n depozitul de materie prima este organizata pe faze dinstincte. Descrcarea din mijloace de transport. Butenii snt dusi la fabricile de cherstea pe distana mici, sub 50 km, cu ajutorul autocamioanelor cu remorc^ iar pe distane mai mari, cu ajutorul vagoanelor de cale ferat. Butenii se pot descrca manual, cu ajutorul apinelor i al pieghiilor cu crlig. sau mecanizat, cu trolii mecanice, cu mono-grind, macarale-portal sau rotitoare, automacarale, poduri rulante etc. Recepia materiei prime. Recepia se face cantitativ si calitativ. C a n t i t a t i v prin verificarea dimensiunilor (diametrul i lungimea) i Calculul volumului, folosind instrumente de msurat i tabele de cubaj. C a l i t a t i v se face Vizual, urmrind dac fasonarea este corect, iar defectele lemnului in limitele admise de STAS 1294-85. Recepia se face prin examinarea bucata cu bucat, cu ntrunirea integral a condiiilor prevzute n STAS. Dup recepie, lemnul neretezat (de lungimi mari) este transportat la stocul tampon (tehnic) dac este cazul. Sectionarea butenilor. Se face retezarea butenilor la dimensiunile corespunztoare lungimii cherestelei ce urmeaz a se produce, funcie de comenzi. Prin aceast operaie se elimin unele defecte (crpturi de capt, curburi, putregai, noduri vicioase etc), care influeneaz randamentul i calitatea produciei. Secionarea se face perpendicular pe axa buteanului, de la captul gros spre cel subire. Operaia se realizeaz cu ferstraie mecanice sau electrice, fixe sau mobile.
40

Sortarea, msurarea i marcarea. S o r t a r e a se face pentru lemnul sosit n dimensiuni de gater odat cu recepia, iar pentru cel sosit in lungimi mai mari, imediat dup secionare. M s u r a r e a diametrului se face cu clupa forestier. Msurarea lungimii se face cu metrul, cu clreul de 1 m deschidere, si ruleta. M a r c a r e a asigur evidena materiei prime n depozit, identificarea butenilor la distribuirea pe lagrele de depozitare i la nregistrarea lor in carnetul de gater pentru tiere. La capatul gros al butteanului se nscriu la recepie: calitatea, lungimea i diametrul msurat la mijlocul lungimii (care servete la cubarea buteanului n depozit i la calculul volumului pentru tiere). Pe captul subire al buteanului se nscrie, la sortare-secionare, diametrul msurat la captul subire (care servete pentru distribuirea pe rampele de alimentare i pentru calcularea modelului de tiere). Distribuirea pe lagrele de depozitare. Butenii de rinoase snt debitai numai cu gaterele i ca atare sortarea dimensional-calitativ pentru o debitare raional este absolut necesar. Din punct de vedere calitativ butenii de gater se sorteaz in depozit. dup retezare, in doua clase de calitate. Butenii se distribuie in depozit pe rampe, grupai pe diametre i lungimi astfel: butenii clasa A se grupeaz pe lungimi d 3,0 O i 3,50m la un loc. ce de 4m separat, iar cei de 4,5 i 5,06 m la un loc. Gruparea pe diametre face in 16 categorii, din 3 in 3 sau din 5 n 5 cm;

46. Procesul tehnologic in depozitul de cherestea Activitatea depozitului de cherestea este organizata in faze distincte si cuprinde operatii ca: - receptionarea Masurarea cherestelei se face pe lungime latime si grosime in locuri unde nu exista tesituri si alte defecte , se exprima in mm, Inventarierea consta in inregistrarea pieselor primite: numarul de piese si calculul volumului, pe baza dimensiunilor nominale masurate, se masoara in metri cubi. Marcarea se face pe partea de mijloc a capetelor cu vopsea rezistenta la apa. Marcarea se face cu diferite semne conventionale specifice claselor de calitate. Stivuire si conservarea cherestelei Cheresteaua este adusa la locul de depozitare cu diferite mijloace de transport, ea trebuie sa fie stivuita in cel mult 72 de ore de la intrarea in depozit, fiind prealabil curatata de rumegus si de fibre smulse. Stivele se fac pe platforme executate din elemente de beton asezate la o inaltime de 40 cm de la sol. Peste acestea se aseaza transversal grinzi de lemn. Stivuirea se face cu spatii, folosind intre fiecare rind de material sipci de acelasi material care se vor aseza intre rindurile de cherestea pe aceiasi verticala, la distante intre unul si 1,5 m, in functie de grosimea cherestelei. Piesele trebuie asezate in asa mod incit sa asigure o buna aerisire a stivei. Stivuirea se poate face si in pachete, in cazul in care manipularea se face cu autostivuitoare. Stivele se protejeaza impotriva precipitatiilor si a actiunii directe a radiatiilor solare prin acoperire individuala sau sub soproane de tip usor. Corecta stivuire si buna conservare a cherestelei duce la prevenirea degradarii ei. Stivele se marcheza cu o
41

tablita. Expedierea cherestelei In vederea expedierii se face pregatirea cherestelei in specificatia comandata. Pentru aceasta, se procedeaza la desfacerea stivelor, dupa care urmeaza resortarea, care consta in clasificarea definitiva a cherestelei dupa defectele care au aparut ori sau accentuat in timpul depozitarii si uscarii in aer liber. La cheresteau de foiase este specifica inca o operatie suplimentara in plus la cele care se executa in depozitul de rasinoase. Aceasta operatie este aburirea cherestelei. Aburire este un tratament higrotermic, in care agentul de tratare este abrul saturat umed, degresat,cu presiune inalta si temperatura de 100 grade. Prin aburire se urmasreste ameliorarea proprietatilor mecanice, tehnologice reducerea deformarilor si craparii in timpul depozitarii, datorita scaderii tensiunilor interne, a higroscopicitatii si contragerii ; uniformizarea culorii, aspectul solicitat in diversele prelucrari ale cherestelei si in special in industria produselor finite din lemn; sterializarea lemnului. Temperatura utilizata la aburire distruge ciupercile si microorganismele si insectele din lemn, ceea ce reduce pericolul de degradare. Aburirea se face in camera de aburire.

44. Taierea bustenilor la gatere. Scheme de debitare. Pentru a se obine o cantitate cit mai mare de cherestea i pentru a se evita pe cit posibil apariia defectelor de tiere denumite brac tehnic", muncitorii ce deservesc gaterele trebuie s respecte anumite reguli, si anume: debitarea butenilor trebuie s se fac cap la cap, avindu-se grij ca butenii s nu se izbeasc, deoarece se produc o serie de dereglri i deformri ale modelului de tiere prin loviri; n timpul tierii trebuie s se asigure o bun presare a butenilor cu ajutorul valurilor, astfel nct acetia s nu se roteasc ; dup trecerea prin gater a 23 buteni, se oprete gaterul pentru a se verifica ntinderea pnzelor i ceaprazul si pentru a se msura grosimea pieselor obinute, lundu-se msurile de remediere cind se constat anumite defeciuni; la gaterele dotate cu crucioare de prindere i sprijin n spate, materialul debitat se evacueaz n timpul cel mai scurt, pentru a nu se reduce productivitatea datorit opririlor i pentru a se evita anumite accidente; n tot timpul tierii s se urmreasc atent funcionarea mecanismelor gaterului, oprindu-se gaterul atunci cind apar zgomote sau unele defeciuni ce pot provoca deteriorri; s se fac ungerea i ntreinerea gaterului la ncetarea lucrului. Toate operaiile de ntreinere i remediere a anumitor defeciuni s se fac cnd gaterul este oprit i lsat la punctul mort inferior. La grosimea scindurilor sint admise abateri de 1 mm, la dulapi pin la 58 mm, 1,5 i + 2 mm la piesele cu grosimi peste 58 mm. La prisme, fa de dimensiunea nominal se admit abateri de 2 mm. in cazul prismelor cu grosimea pin la 150 mm i 3 nm la prismele cu grosimea de la 160 mm in sus. De asemenea, la debitarea prismei, defectele de curbur, arcuire, nu trebuie s depeasc 0,3%.
42

Sistemele de tiere a butenilor folosite in fabricile noastre sint : tierea pe plin, tierea pe prisme, tierea nordic i tierea pe sferturi. Tierea pe plin (fig. 17.3, a ) se face printr-o singur trecere a butenilor prin pnzele de gater i se obin numai piese de cherestea netivite. Sistemul acesta asigur o productivitate mare, ns necesit un volum mare de munca la ferstraiele circulare de tivit i de aceea se folosete numai in cazul tierii butenilor de caliti inferioare. Tierea pe prisme (fig. 17.3,&) const n trecerea butenilor de dou ori prin acelai gater sau trecerea prin dou gatere paralele. La prima trecere rezult piese de margine i o pies central denumit prism. La cea de-a doua tiere se obin din prism, din mijlocul ei, piese cu canturile i feele drepte, iar din margini (flancuri) se obin piese netivite. Pentru debitarea butenilor de rinoase acest sistem este cel mai mult folosit la noi n ar. Tierea nordic (fig. 17.3, c) este o variant a debitrii pe prisme i const in obinerea, la prima tiere a buteanului, a unei prisme maxime, iar flancurile rmin sub form de calote i sint destinate fabricilor de celuloz sau spintecate ulterior. Piesele de cherestea obinute au aceeai lungime i lime, deci rezult o sortimentaie redus care permite mecanizarea operaiilor de prelucrare ulterioar i a celor de sortare. Tierea pe sferturi (fig. 17.3, d) se practic n cazul debitrii butenilor de rezonan n cherestea. Acest sistem asigur obinerea unui numr maxim de piese, debitate radial, prin trecerea succesiv a butenilor n gatere. Buteanul este iniial tiat n dou calote i apoi, n sferturi. Fiecare sfert este introdus, apoi, n gater i spintecat n funcie de sorti-mentaia urmrit. Aranjarea pnzelor in rama gaterului la diferite distane poart numele de model de tiere. Modelele de tiere la butenii de rinoase trebuie s acopere n ntregime seciunea transversal a butenilor i ele pot fi: simetrice (fig. 17.4, a, b), cnd poziia pnzelor este identic de o parte i de alta a axei ramei gaterului. Aceste modele se folosesc n mod frecvent pentru debitarea rinoaselor; asimetrice (fig. 17.4, c), cnd aezarea pnzelor n rama gaterului nu prezint simetrie fa de axa ramei gaterului, fiind utilizate n cazul unor comenzi speciale. La rindul lor, modelele de tiere simetrice pot fi: fr so, cnd inima lemnului este cuprins intr-o singur pies central, sau cu so, cnd din debitare rezult un numr par de piese. n acest caz, inima lemnului este mprit pe cite o fa a celor dou piese centrale. Notarea modelelor de tiere poate fi fcut n dou feluri: prin notarea cifrelor ce reprezint grosimea nominal a pieselor, n milimetri, n ordinea aezrii pnzelor n rama gaterului sau prin notarea numai a unei jumti de model, numai n cazul modelelor de tiere simetrice, ncepnd cu piesa sau piesele centrale ale buteanului. Notarea modelului de tiere la debitarea pe prisme a rinoaselor (sistem cel mai des intilnit) se face astfel : l - la prima tiere : 24, 24, 24, 2S0, 24, 24, 24 sau 1/280, J?/24: - la tierea prismei: 24, 24, 3S. 48, 24. 24, 24, 48, 38, 24, 24, 2/34, 1/48, 1/38, 3/24 sau 2/24, 1/48, 1/38, .R/24. La modelele asimetrice, modelul de tiere se scrie complet prin niruirea tuturor pieselor de cherestea astfel: 24, 24, 68, 24. 24. 24.

43

Notarea pieselor de la marginea butenilor se face cu litera B, care nseamn rest. La rinoase, aceste piese au. de obicei, grosimea S mm pentru categoriile de diametre pn la 30 cm i 24 cm pentru burenii mai groi. Pentru asigurarea unei prelucrri maxime a buteanului i pentru a se evita obinerea de piese neprelucrate este necesar ca modelul de tiere s fie mai mare decit diametrul minim al grupului de buteni ce se debiteaz.

32. Masini unelte utilizate in industria prelucrarii lemnului, clasificarea. Mijloacele tehnice folosite n industria lemnului sunt variate i complexe, fapt pentru care se impune o clarificare i delimitare a componentelor acestora. In acest sens este necesar definirea noiunilor referitoare la main - n general, i main-unealt, n special. Dup dicionarele n vigoare i unii autori [6], noiunea de main este definit astfel: "sistem tehnic format din organe i mecanisme care execut micri determinate pentru efectuarea de lucru mecanic util sau pentru transformarea unei forme de energie n energie mecanic sau invers". Pe baza definiiei, mainile pot fi: (fig.1.1 ,a) [6]. * maini de for, care transform o energie n lucru mecanic (toate tipurile de motoare), sau energia mecanic n alt form de energie (generatoarele); maini de lucru, care efectueaz un lucru mecanic util, folosite la prelucrarea sau deplasarea materialelor (a unor obiecte). Agregat: reprezint grupul format prin cuplarea unei maini de for cu una sau mai multe maini de lucru sau cu un generator (se admite folosirea noiunii i pentru unele uniti tehnice cu independen total din construcia mainilorunelte i utilajelor). In cadrul echipamentelor tehnice se poate folosi noiunea de main* Utilaj: prin utilaj se nelege ansamblul mainilor, aparatelor, uneltelor i echipamentelor necesare efecturii unei anumite operaii, lucrri sau al unui proces tehnologic. Mainile de lucru, prin urmare sunt acele tipuri de maini care primesc energie sub diferite forme i o transform n lucru mecanic util, cu ajutorul cruia se execut operaii diverse, lucrri, sau se realizeaz diverse produse sau obiecte. Mainile de lucru se mpart n dou mari grupe: maini de prelucrare i maini de transport (i ridicat). Mainile de prelucrare, sunt acele maini de lucru care sunt folosite la prelucrarea materialelor sau obiectelor prin diverse procedee,ca: deformare plastic, tiere, sfrmare, separare, asamblare, agrafare etc. Mainile de prelucrare servesc, prin urmare, la efectuarea diferitelor procese de prelucrare, avnd drept scop realizarea unor piese prin modificarea formei, dimensiunilor i uneori chiar a structurii materialelor din natur. Cu caracter general, mijloacele tehnice din industria lemnului sunt destinate, n principal, pentru urmtoarele domenii de activitate (fig.1.1,b): o operaii de "prelucrare mecanic", realizate pe maini-unelte sau pe utilaje echipate cu scule achietoare; o operaii "tehnologice", urmate dup prelucrri mecanice, ns care fac parte dintr-o tehnologie modern de fabricaie, ca: presri, mbinri, asamblri, aplicare lac etc; o "serviciT, adic operaiile complementare dintr-un proces 1 tehnologic i care nu sunt cuprinse n primele dou grupe; o diferite "produse", realizate n 8 principal pe linii automate (chibrituri, creioane, plci etc). Avnd n vedere diversitatea 1 9 domeniilor menionate i mijloacele tehnice folosite sunt variate i complexe, dar bine
SERVICII

0=

44

conturate i delimitate. In acest sens trebuie fixate unele definiii referitoare la cele apte grupe de echipamente tehnice prezentate n fig. 1.1,b, astfel: * Unelte: piese, ansamblu de piese, dispozitive, acionate manual sau de un mecanism, care servete pentru a efectua o operaie tehnic de prelucrare mecanic, de montare, asamblare, manevrare, etc. Partea activ a unei unelte, care vine n contact direct cu obiectul de prelucrat, de mnuit, de fixat, etc se numete scul. Main-unealt: face parte din grupa mainilor de prelucrare i reprezint maina echipa cu scule adecvate avnd ca scop generarea suprafeelor prin procesul de achiere a materialelor lemnoase, n anumite condiii de productivitate, precizie dimensional i calitate a suprafeei. Altfel spus, maina-unealt pentru prelucrarea lemnului este o main de prelucrare echipat cu scule achietoare adecvate, destinat prelucrrii mecanice a lemnului sau a produselor pe baz de lemn (gatere, ferstraie circulare, maini de frezat etc). unealt agregat, dotat cu uniti de lucru (capete de lucru) care execut operaii diverse sau identice (caz n care se realizeaz prelucrarea simultan a mai multor piese). * Linie de maini sau utilaje: ansamblul de maini, instalaii i mijioace de transport, dispuse n ordinea operaiilor prevzute n procesul tehnologic. * Instalaie: ansamblul de construcii, maini, aparate, instrumente i accesorii care N fal ? e servete la ndeplinirea unei anumite operaii sau funcii n procesul de producie.
profil p r Uluc o prof/ fi Profil- l profil a t

Fig. 19.14. Maina de turnat Iac.

45

25.Notiuni despre interschimbabilitate si precizia de prelucrare.Erorile de fabricatie. Elementele i complexele componente ale produselor finite din lemn snt proiectate dimensiuni nominale L. In prelucrare intervin erori do execuie obinndu-se dimensiunile efecfive Lg. Execuia poate fi realizat cu un grad de precizie suficient de mare, astfel nct piesele obinute s poat fi asamblate n produs far operaii suplimentare de ajustare, deci formele i dimensiunile pieselor rezultate din prelucrare se vor afla n cadrul unor abateri care s
46

permit obinerea calitii produsului n condiii dinainte stabilite.Aciunea industrial care conduce la asemenea rezultate este fabricaia interschimbabil a pieselor, iar piesele care ndeplinesc aceste condiii se numesc interschimbabile.Principalii factori care determin schimbrile dimensionale ale pieselor n procesul de prelucrare snt: -precizia de prelucrare pe maini-unelte agregate i linii tehnologice; -abaterile dimensionale ale pieselor n funcie de variaia umiditii lemnului datorit umiditii relative i temperaturii aerului din mediul nconjurtor. Precizia de prelucrare este gradul de apropiere a dimensiunilor reperului prelucrat fa de precizia impus prin documentaia tehnic. Condiiile care pot asigura prelucrarea interschimbabil snt: aplicarea sistemului de tolerane i ajustaje (prelucrarea pieselor n limitele unor abateri prescrise), dotate cu utilaje i dispozitive de lucru corespunztoare preciziei cerute, asigurarea cu scule, instrumente, aparate de msur i verificare, introducerea n fabricaie a materialelor lemnoase corespunztor condiiilor de utilizare, reglarea corect a mainilor prin respectarea regimurilor de lucru prescrise? i asigurarea unui control tehnic pentru urmrirea preciziei de prelucrare. Tehnologia de fabricaie bazat pe cooperare n producie, prin care elemente, complexe sau subansambluri ale aceluiai produs snt executate de mai multe ntreprinderi, fabricaia interschimbabil reprezint condiia de baz pentru sporirea eficienei economice, creterea productivitii muncii i asigurarea calitii produselor. Prelucrarea interschimbabil este necesar pentru organizarea formelor superioare de producie cum snt: montarea pe band rulant, prelucrarea pe linii de fabricaie, mecanizarea i automatizarea, specializarea i cooperarea n producie, adic acele forme care asigur o nalt productivitate a muncii. Un rol deosebit de important in asigurarea interschimbabilitii l are muncitorul, care trebuie s respecte prescripiile de fabricaie, tehnologia de lucru i de control, adic disciplina tehnologic.

47

sco bitu r, b la un cep

Practic, distana reglat iniial nu rmne constant din mai multe cauze : *datorit mainilor-unelte, prin: -lipsa de precizie geometric a mainei -deformaiile elastice ale mainei n funcie de rigiditatea ei; -deformaii termice *datorit sculei prelucrtoare, prin: -lipsa de precizie a sculei -deformaii elastice datorit prinderii -deformaii termice; *datorita dispozitivelor de fixare, prin: -lipsa preciziei geometrice a dispozitivului; -deformaiile elastice ale dispozitivului; -uzura dispozitivului. Prin creterea preciziei de prelucrare i asigurarea interschimbabilitii, se pot organiza forme superioare de producie cum snt: cooperarea n producie, montarea n banda rulant, prelucrarea pe linii n flux continuu, mecanizarea si automatizarea proceselor de fabricaie, adic acele forme care asigur o nalt productivitate a muncii. 26.Precizia dimensiunilor .Dimensiuni,abateri,tolerante. Dimensiunea este una din caracteristicile tehnice care determin mrimea unei piese. La asamblarea a dou piese se distinge o dimensiune exterioar sau cuprinztoare i o dimensiune interioar sau cuprins. In industria produselor finite din lemn majoritatea mbinrilor au la baz sistemul cep-scobitur, cu seciune circular sau dreptunghiular. Dimensiunea exterioar este reprezentat de dimensiunea cepului, iar cea interioar de dimensiunea scobiturii. Dimensiunea nominal (L) este valoarea luat ca baz pentru a caracteriza o anumit dimensiune, neglijnd impreciziile inerente imperfeciunii de execuie. Dimensiunea efectiv (Le) este dimensiunea a crei valoare se constat prin msurarea piesei dup execuie. Dimensiunile efective ale pieselor interschimbabile variaz intre dou limite prescrise maxim i minim (Lr max, Ltmln). Diferena dintre dimensiunea efectiv (L.) i dimensiunea nominal (L) se numete abatere efectiv (AE)A =LEL. Abaterea prescris, ntre care poate varia abaterea efectiv, Se; numete abatere limit i poate fi: abatere superioar (As as), reprezentnd diferena dintre dimensiunea maxim i dimensiunea nominal As= Le max-L abatere inferioar (Ai ai), reprezentnd diferena dintre dimensiunea minim i dimensiunea nominal Ai= Li min-L Ai=Li mtnL.
E

48

Operaiile de mai sus se rezolv algebric folosindu-se semnul plus cind limitele de execuie snt mai mari dect dimensionarea nominal i semnul minus cnd limitele de execuie snt inferioare dimensiunii nominale Intr-o reprezentare grafic, linia de referin fa de care se msoarabaterile se numete linie zero i este determinat de dimensiunea nominal. Evalund valorile dimensiunilor efective obinute pentru aceeai dimensiune nominal, la un lot de piese prelucrate, acestea se pot repartiza ntre cele dou valori limit maxim i minim. Diferena dintre dimensiunea maxim i minim admis se numete toleran (T): a-la scobitura.
E E

b-la un cep

T = L max- L min Zona cuprins ntre limitele dimensiunilor maxime i minime se numete cmp de toleran. Piesele cu dimensiuni care nu snt cuprinse n cmpul de toleran prescris snt considerate rebut dimensional. In sistemul de asamblare cep-scobitur, tolerana la dimensiuni se stabilete pentru cele dou dimensiuni, adic la lungime i lime, iar pentru o mbinare cu cepuri rotunde, tolerana se stabilete numai pentru o singur dimensiune, adic diametrul cepului sau scobiturii. Abaterile limit (As as Ai a i ) snt stabilite n funcie de precizia necesar pentru piesa sau complexul ce se prelucreaz. In mod convenional pentru scobitur (dimensiuni interioare) abaterile se noteaz cu majuscule (As Ai), iar pentru cepuri (dimensiuni exterioare) cu litere mici (as ai). Exemplu: n cazul prelucrrii unor piese la maina de rindeluit la grosime, pentru dimensiunea nominal L=20 mm, pentru care este reglat maina, se obin urmtoarele dimensiuni efective pentru 10 piese msurate: L E =19,6; 19,8; 19,9; 20,1; 20,15; 19,9; 19,8; 19,7; 20,1; 20,0 mm. Cunoscnd c dimensiunea maxim admis Le max + 20,l mm i minim admis L emin =19,8 mm, s se calculeze: abaterea superioar (as), abaterea inferioar (ai), tolerana (T) i numrul de piese ce reprezint rebutul recuperabil i nerecuperabil.Tolerana se mai poate calcula i cu relaia T=as-ai=0,l-(-0,2)=0,3mm. Rebut recuperabil: o singur pies cu dimensiunea de 20,15 mm. Rebut nerecuperabil: 2 piese cu dimensiunile de 19,6 i 19,7 mm. Abaterile egale dar de semn contrar se nscriu o singur dat cu o mrime egal cu numrul ce reprezint dimensiunea de baz adic: 20 + -0,1; 30+ -0,3; 40 + -0,3 etc .Referitor la valorile toleranelor pentru dimensiuni libere, adic pentru acele dimensiuni (lungime, lime, grosime) care nu intervin n ansamblri (exemplu: placi de mese, bufete, servante, perei laterali sau plci orizontale necuprinse ntre alte panouri, ui sau capace aplicate peste canturile panourilor corpurilor de mobil etc, n general, deci, la dimensiuni de gabarit), standardul 7837-82 precizeaz c acestea se ncadreaz ntr-o singur clasa de precizie (STAS 7837-82 al. 2.1). n principiu tolerana la dimensiuni libere are valoarea egal cu dublul valorii cmpului de toleran: 27.Ajustajele la asamblarea cepurilor cu scobiturile. Ajustatul forat se aplic la mbinrile n cep i scobitur, cu sau fr clei, unde este
49

necesar o strngere mare (exemple: mbinarea picioarelor din fa cu rame ezut la scaunele curbate, mbinarea picioarelor i balutrilor cu placa ezut i splatul la scaunele tip rustic i colonial, mbinarea traverselor intermediare cu montanii la cercevele i ui etc). Ajustatul aderent se aplic mbinrilor cu sau fr clei, ale cror scobituri snt situate la o distan mai mic de 30 mm de la captul piesei (exemple: formarea ramelor i panourilor din lemn masiv, formarea scheletelor de mobil etc.) precum i pentru mbinrile ncleiate ale panourilor (fixe), realizate cu cepuri cilindrice aplicate etc. Ajustajul cu frecare se aplic mbinrilor cu sau far clei, la care nu snt necesare strngeri mari (exemple: mbinrile de capt cu cepuri multiple ale diverselor rame, mbinrile n lamb i uluc pentru formarea pardoselilor, mbinarea, lambelor n canturile panourilor de PAL. mbinrile nencleiate, demontabile ale panourilor, realizate cu cepuri cilindrice aplicate) precum i n toate cazurile de grosimi ale ramelor ce se placheaz, panourilor calibrate la grosime, distanelor ntre axe ale scobiturilor circulare sau distane ntre repere metalice (poziionarea balamalelor, accesoriilor de nchidere etc). Ajustajul alunector se aplic mbinrilor fr clei, la care piesele de mbinat se aaz cu mna sau prin batere uoar (exemple: tbliile n ulucul ramelor, fundul sertarelor n uluc, capacele penarelor, rigleta la rigla de calcul etc). Ajustajul liber se aplic mbinrilor cu joc garantat i unde jocul dintre piese nu trebuie s influeneze aspectul produsului (exemple: uile de mobil, feele de sertare i capacele n lcaul lor, panoul de spate al corpurilor de mobil etc). Ajustajul larg se aplic mbinrilor cu joc mare (exemple: corpul sertarelor n lcaul lor, mbinrile n cep i scobitur care se fixeaz cu pene, uile care stau n atmosfera umed i cercevelele de ferestre n tocurile lor etc). 28.Clasele de precizie.Stabilirea claselor de precizie. Clasa I de precizie are toleranele cele ai mici i deci precizia cea mai ridicat. Aceast clas se folosete pentrru construcia instrumentelor muzicale, casete pentru aparate de msur, piese din lemn stratificat den-sificat .a. Clasa a Il-a de precizie are cmpul de tolerana mai mare, avnd o precizie medie i se folosete in construcia mobilei, la mbinrile cep scobitur, asamblrile demontabile etc. Clasa a lll-a de precizie are cimpul de oleran de dou ori mai mare docil clasa a Il-a, se aplic n fabricarea mobilierului de grdin, fabricarea caroseriilor de autovehicule, case prefabricate, ui, ferestre i alte produse finite, caro se folosesc in mediu ex*orior. Pentru clasa I de precizie se folosete lemn din specii omogene, cu coeficieni mici de contragere i umflare, c-u umiditate de maximum 10%. Pentru clasa a Il-a orice specie cu umiditate de 8.. . 12%, iar pentru clasa a IlI-a se pot folosi orice specii, avind umiditatea de maximum de 14%.In ceea ce privete utilizarea ajustajelor se pot face urmtoarele recomandri: . -ajustajul presat se aplic la mbinrile de mare precizie, dac scobiturile se gsesc la o distan mai mare ce 30 mm de la captul piesei. La acest ajustaj stringerea minim este egal cu zero. -ajustajul forat se aplic la mbinrile cep i scobitur cu sau fara clei, unde se admite o strngere mare . -ajustajul aderent se aplic n majoritatea cazurilor la mbinrile cep si scobitur ncleiate, de asemenea, la mbinrile n lamb i uluc, la mbinrile ramelor .
50

-Rezistena mbinrilor ncleiate prin ajustaj aderent are valori maxime, aceasta i datorit valorii jocului sau stringeriL. efective, care se gsete la limita grosimii optime a peliculei de adeziv-(=aprox. 0,1 mm); ___________________________________________ajustajul cu frecare se aplic la mbinrile cu cele mai mici stringeri.________________geri ___________________________________________ajustajul alunector se aplic in special pentru mbinrile nencleiate , pentru piese demontabile sau care se deplaseaza in timpul functionarii.______________________________cleiate, pentru piese demontabile sau care se deplaseaz n timpul funcionrii (glisiere, fixarea tbliilor in uluc, a fundului de sertar n loca etc); ajustajul liber se aplic la mbinrile cu joc asigurat i unde jocul dintre piese nu trebuie s influeneze aspectul produsului (sertare exterioare etc); ___________________________________________ajustajul larg se aplic la mbinrile cu joc mare, cum sunt mon________________________tarea sertarelor interioare, a uilor n golul corpului, a mbinrilor consolidate cu pene. 37.Ferestraie panglica. Caracteristica. Pentru debitarea pieselor din lemn masiv sau PAL cu contur curb, se folosete ferstrulpanglic. Tierea se face dup o prealabil nsemnare a materialului, folosindu-se abloane. Prin nsemnarea cu abloane se face o selectionare a materialului si se asigura o mai economica utilizare. Ferestraul panglica este format din urmatoarele componente: batiul 1, avnd partea superioara n consol pe care snt fixate n lagre cu rulmeni, roata de acionare 3 i de ntindere 4, a panglicii fr sfrit 2. Cele dou roi snt protejate cu carcase de aprare rabatabile, astfel c accesul este uor de realizat, n cazul schimbrii panglicii. Periferia celor doi volani (roi) este protejat cu bandaj de cauciuc pentru protecia ceaprazului panglicii i a uzurii volanilor. Micarea roii de acionare 3 este dat de motorul electric 5, prin transmisia cu curele trapezoidale 6. Curelele de transmisie pot fi tensionate folosind mecanismul de urub-piuli 8 care deplaseaz suportul 7 al motorului electric (micarea II). Masa de lucru 9 are o fant prin care se deplaseaz panglica 2; pe mas se gsete rigla de ghidaj 10, care se poate deplasa i regla pentru limea de tiere (micarea III). Masa se poate nclina sub un unghi de 45, n plan vertical (micarea IV), aciunind mecanismul format din roata de min 11, urubul-melc 12 i sectorul mel-cat 13, care este solidar cu masa.Pentru ntinderea panglicii se acioneaz asupra roii de min 14, care prin mecanismul cu urub-piuli 15 deplaseaz lagrul 10 al roii superioare (micarea V). Ramura urctoare i cobortoare a panglicii este protejat cu dispozitive de protecie. Pentru ramura cobortoare dispozitivul de protecie 17 al panglicii 2 se poate regla pe vertical (micarea VI),pentru reglarea nlimii de tiere In partea inferioar a dispozitivului 17 se gsesc rolele de ghidare 18 late panglicii.

51

48.Procesul de proiectare si fabricare a ferestrelor. Ferestre. Tipuri si clasificari.Fereastra este o rama in care se fixeaz geamul i care se monteaz intr-un gol de construcie. In construcia ferestrelor se deosebesc urmtoarele dou complexe : tocul ferestrei i cerceveaua . Fereastra trebuie sa ofere posibilitatea unei izolari termice corespunzatoare astfel ca pierdere de caldura sa fie minime. Pentru acest lucru, fereastra trebuie sa prezinte o buna etansietate la aer. In constructia ferestrei se deosebesc drept componente principale, tocul ferestrei (1) si cercevelei (2). Atit tocul cit si cercevelele sunt constructii in forma de rama, ale caror elemente lateraleverticale se numesc montanti, iar cele transversale orizontale se numesc traverse. Ferestrele se clasifica dupa modul de deschidere a cercevelelor,cu deschiderea exterioara: -cu deschidere exterioara -cu deschidere interioara -cu deschidere interioara-exterioara -pivotante pe axa verticala -pivotante pe axa orizontala -basculante -pliante -ghiliotina -glisante -glisante cu refugiu p/u canaturi Dupa numarul de canaturi: -cu un cant -cu doua canturi -cu mai multe canaturi Dupa modul de asezare a canatuilor: -simple -ferestre duble -cuplate. La alegerea ferestrelor un rol important il joaca clima. 80% din toate ferestrele o au ferestrele din lemn, ele dau o plastica deosebita constructiilor, sint mai calde decit ferestreledin alte materiale. Partile componente ale ferestrelor:
52

-montanii 1 i lonjeroanele tocului 2 i ale cercevelelor ; -montantul intermediar al tocului, cnd fereastra are mai multe ' cercevele ; -traversa intermediar a tocului 3 i 4, cnd fereastra are supralumin ; -glaful ferestrei,element asezat la baza ferestrei. -pervazuri, formate din frize care cptuesc prile laterale ale pereilor n interior ; -lcrimarul, element profilat, montat pe traversele inferioare ale cercevelelor exterioare, avnd drept scop nlturarea apei care se prelinge pe fereastr ; -ipci de acoperire, elemente ce servesc pentru acoperirea organelor de asamblare, destinate nchiderii n cazul a dou cercevele ce se nchid ntre ele. Dup materialele din care se execut, ferestrele se clasific in : ferestre din lemn, ferestre din metal i ferestre din materiale plastice. Tehnologia de fabricare a ferestrelor se desfoar, pe linii tehnologice, n urmtoarele sectoare: Croirea materialului---prelucrarea mecanica--asamblarea elementelor -----montajul-----finisarea. Croirea elementelor.Materialul lemnos,uscat la umeditate finalade 10-12% si conditionat in incaperi special amenajate,se aduce in sectorul de croire. Prima operaie este aceea de control calitativ i dimensional al cherestelei. Apoi elementele de cherestea sunt aduse la masina de rindeluit la grosime pe doua fete, apoi trece la un ferestrau circular multiplu de sintecat.Urmatoarea operatie este de a indeparta defectele neadmise la ferestre(noduri,putregai).Apoi lamelele primite sint sortate pe latimi si lungimi si depozitate in stoc. Prelucrarea elementelor. Din stoc lamelele snt supuse unor prelucrri mecanice pe cele dou linii principale : linia tocurilor i linia cerce velelor. In tehnologia modern, de operatii se execut la un agregat de prelucrat rame care asigur executarea ntr-o singur trecere a urmtoarelor operaii: retezarea la lungime a elementelor componente ale ramelor, frezarea cepurilor i a scobiturilor la capete, aplicarea adezivului n cepuri i n scobituri, asamblarea elementelor n rame, baterea cuielor la mbinri.. Asamblarea elementelor. n tehnologia utilizat n fabricile noastre, elementele pentru rame snt asamblate la prese pneumatice de asamblat, rame orizontale sau verticale de construcie uoar. Dupa asamblare,ramele sint slefuite la masina de slefuit. Montajul. Se monteaza feroneriea, se monteza elementele enexa(lacrimar) Se frezeaza locasurile pentru balamale si pentru accesoriile de cuplare. Finisarea. Tocurile i ramele de ferestre se finiseaz prin aplicarea unui grund cu colorani minerali. Dup uscare se lefuiesc i se aplic cu pensula vopsele pe baz de ulei. Ferestrele se pot livra grunduite, vobsire se va vace la destinatie.

47.Procesul de proiectare si fabricare a usilor.Usile.Tipuri si clasificari. Usile apartin arhitecturii atit interioare cit si exterioare a acladirilor.Rolul lor principal este de a a sigura legatura intre incaperi sau intre exterior si interior.Ele mai au un rol de izolare
53

termica,formica, usile trebuie sa satisfaca cerintele de a introduce sau a ascoate obiectele de uz casnic. Clasificarea usilor: ---de intrare in cladire ---usi ferestre de balcon Usile pot fi simple sau duble. Usile sint produse complexe alcatuite din rame,panouri,cutii. Usile trebuie sa aiba un exterior placut cu o executie ingrijita,sa fie esor de manipulate ,sa aiba o buna functionare in timp,sa se incadreze correct in asamblu constructive. Dupa modul de functionare: -----obisnuite -----pivotante(rotitoare) -----batante -----glisante -----pliante -----culisante

1-rama 2-tablie 3-toc 4-captuseala Fabricarea usilor se desfasoara pe doua linii: linia tehnoogica pentru tocuri si captuseli si linia tehnologica p/u foi de usa. Tocul si captuseala usii sint rame formate din lonjeroane si traverse,executate din lamele de lemn.Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze: Prelucrarea cherestelei in lamele--Prelucrarea lamelelor-----Formarea blocurilor------Formarea complexelor-----Finisarea si montarea.. Prelucrarea cherstelei. Pentru tocuri se folosete cherestea de rinoase, iar pentru cptueli, plci din fibre de lemn. Cheresteaua este rindeluit pe dou fee la o main de rindeluit, dup care se spintec n lamele la un ferstru circular multiplu cu avans mecanic. Prelucrarea lamelelor. Lamelele se reteaza, unde, odat cu retezarea,se elimina defectele , apoi intr-o incapere se stocheaza. Formarea blocurilor. Dup retezare, lamelele, snt aezate n buncrele unei prese C.I.F. D,apoi lamelele sint duse la o main de aplicat adezivi i, apoi. la presa C.I.F., unde se formeaz pachetul de lamele n seciunea i profilul dorit. Blocul format este introdus in presa C.I.F., unde se realizeaz presarea i incleierea.
54

Apoi se reteaza la lungimile necesare lamelele rezultate. Formarea complexelor. Dup retezare n linia de lamelare elementele sint depozitate n stoctampon,apoi elementele sunt duse la o masina de indreptat si profilat.iar elementele p/u rama sint duse la o masina de asamblat si gaurit. Elementele de toc profilate snt conduse la o main de cepuit si scobit.. De la cepuire, elementele de toc trec la o main de frezat locauri pentru accesorii de nchidere i montare iar, apoi, la maina pentru montarea acestora. Dup meninerea un timp n stoc-tampon, montanii i traversele tocului snt duse la presele de ncleiat, unde se asambleaz mpreun cu elementele de cptueli. Finisarea i montarea tocului. Dup incleierea elementelor de toc cu cptueala,ele sunt duse in stoc -tampon De aici snt trecute ntr-o instalaie de aplicat grund i, apoi, printr-un tunel de uscat cu ventilaie forat. Instalaia este conceput pentru aplicarea grundului pe tocul de ncleiat cu cptueli.Grunduirea se realizeaz prin pulverizarea pieselor ce se afl n micare. Tocurile care se livreaz montate se monteaz la un dispozitiv de asamblare i, apoi, sint duse la magazie. Linia tehnologic a foii de u. Foile de u se execut din panouri celulare i ua este format din : rama foii de u din cherestea de rinoase, format din dou lonjeroane i dou traverse de capt; ---adaosurile interioare din cherestea de rinoase, aezate n locurile unde se monteaz feroneria; ---feele din dou foi de PFL cu care se placheaz rama pe ambele pri; ---miezul celular, compus din lamele de PFL ndoite i ncleiate pe canturi; bordura, din furnir de 3,5 mm; ----furnirul, care se aplic pe ambele fee din PFL ale uii Procesul tehnologic pentru fabricarea foii de usa. Confecionarea ramei.. Formarea ramei se obine prin asamblarea montanilor, a traverselor i a adaosurilor prin prinderea la capete cu ajutorul unor clame ondulate, metalice. Formarea plcii. Foile de PFL debitate anterior se trec prin maina de aplicat adezivi.Apoi se obtin pachete.Pachetele astfel formate snt introduse n presa multietajat. Dup presare se realizeaz bordurarea pe prile longitudinale ale ramei, prin incleierea cu ajutorul curenilor de inalt frecven. Presarea bordurii se face tot cu pistoane pneumatice, dup care intr automat in funciune staia de cureni de inalt frecven Apoi se obtin foile de usa. Foile de u se lefuiese. pe ambele pri, la maini de lefuit cu doi cilindri. Furniruirea foilor de u. Dup lefuire, foile de u trec printr-o instalaie de aplicat adezivi, se aplic furnirele i pachetele astfel formate sint introduse n pres.Dupa operatia de uscare se execut frezarea locaului pentru broasc, gaura pentru miner i locaul pentru cheie. Urmeaz operaia de lefuire fin a furnirului n vederea finisrii. Finisarea foilor de ua. Foile de ui plane celulare furniruite cu furnir estetic se finiseaz transparent, folosindu-se lacuri i grunduri ter-moreaective pe bvaz de rini sintetice.Ua este preluat de un transportor care o introduce intr-un tunel ae uscare cu vitez redus. Dup lcuire, foaia de u este condus ntr-un tunel de rcire prevzut cu exhaustor, pentru evacuarea vaporilor de solveni degajai.Apoi are loc controlul de calitate, prin supunerea produselor unor probe de ncercare, dup care uile snt duse la magazia de produse finite. 33. Organele componente ale masinilor
55

Mecanismele si organele de masini fac parte integrata din stiinta constructiei de masini si se ocupa cu studiul structurii, cinematicii si dinamicii mecanismelor si a masinilor, precum si cu studiul formei, metodelor de calcul si de proiectare a elementelor lor componente. Corpurile solide care intra in componenta unei masini poarta denumirea de elemente sau organe de masini. Prin organ de masina se intelege o piesa simpla, care poate fi proiectata si executata independent, sau care intr-o masina indeplineste o anumita functiune si nu se poate desface in parti distincte decat prin distrugere. Legatura intre doua organe de masini care executa o miscare unul in raport cu celalalt se realizeaza printr-o cupla cinematica. Daca contactul dintre cele doua organe de masini este dupa o linie sau punct cupla cinematica este superioara, iar daca contactul este dupa o suprafata, cupla cinematica se numeste inferioara. Organele de masini legate intre ele prin cuple cinematice formeaza un lant cinemtic. Cand lantul cinematic are un organ de masina fix in raport cu care celelalte organe de masini executa o miscare definita, poarta denumirea de mecanism. Conform def anterioare notiunea de mecanism este mai generala decat notiunea de masina sau aparat, deoarece are in vedere numai miscarea. Clasificare constructiv organe de maini simple , compuse dintr-o singur pies organe de maini compuse , alctuite din mai multe piese funcional organe de maini pasive organe de maini active Unele organe de masini prezente cel mai des in constructia masinilor sint urmatoarele: Curelele de transmisie sunt organe de maini simple, destinate transmiterii puterilor ntre doi arbori , prin intermediul forelor de frecare.Suprafeele de contact pentru trasmiterea puterii sunt flancurile curelelor trapezoidale, respectiv dinii, n cazul curelelor sincrone. Lagrul este un organ de main avnd rol de susinere i de poziionare a altor organe de maini aflate n micare de rotaie. Lanurile sunt organe de maini simple.Transmisiile prin lan servesc la transmiterea micrii i a momentului de torsiune ntre doi sau mai muli arbori paraleli.Lanul este format din zale, articulate ntre ele, care i asigur flexibilitatea necesar pentru nfurarea pe roile de lan. urubul este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile sau pentru transmiterea forelor i a micrilor. Se folosete mpreun cu organul de main pereche, numit piuli. Piulia este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile. Se folosete mpreun cu organul de main pereche, numit urub. Este o pies, n general metalic,
56

avnd o gaur filetat i o parte exterioar cu o form potrivit pentru strngere - destrngere direct cu mna sau prin intermediul unei chei motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transform energia electric n energie mecanic. Transformarea invers, a energiei mecanice n energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferene de principiu semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd ndeplini ambele roluri n situaii diferite. Reductor- aparat, mecanism care reduce o mrime (presiune, turaie etc.) proprie unui sistem tehnic. 35. Domeniul de utilizare a masinilor unelte. Prelucrarea mecanic a lemnului ocup un loc important n ansamblul tehnologiilor pentru fabricarea produselor finite din lemn, ncepnd de la debitarea primar a masei lemnoase sub form de catarg, pn la realizarea de semifabricate i repere de cele mai diverse forme i dimensiuni. Pentru aceast prelucrare se folosesc o serie de mijloace tehnice, a cror cunoatere, alegere i exploatare este deosebit de influent asupra economicitii i calitii produselor finite din lemn. Trebuie s se plece de la precizarea locului i a importanei mainilor-unelte i utilajelor n ansamblul dotrii tehnice a unei societi comerciale, condiiile de alegere i luarea deciziei de cumprare.Tehnologiile pentru fabricarea produselor din lemn dei foarte diferite, sunt bine delimitate pentru grupele de produse pe care le realizeaz, att a celor semifinite ct i a celor finite. Ele au cunoscut o dinamic de dezvoltare, perfecionare i nnoire continu, ca urmarea realizrilor tehnice deosebite din domeniu. Toate tehnologiile se concretizeaz practic printr-o dotare tehnic (scule, maini-unelte, utilaje i instalaii) corespunztoare, adaptate concret fiecrei grupe de produse lemnoase. De fapt o tehnologie, ca noiune abstract, se materializeaz practic numai prin intermediul acestei dotri tehnice.In condiiile actuale de exigene calitative, nu se poate concepe i aplica o tehnologie modern, eficient fr o dotare tehnic adecvat, aleas, amplasat i exploatat corespunztor. Rezult, prin urmare, o dependen inseparabil dintre tehnologia raional conceput i mijiocul tehnic de realizare practic. nc din faza de concepere a tehnologiei nu se poate face abstracie, sau s nu se in seama de maina-unealt i utilajul cu care ea se poate realiza practic, pentru un anumit produs din lemn.

57