SUPORT DE CURS

OPERATOR LA FABRICAREA
CHERESTELEI

Studiul lemnului
A. Plantele producatoare de lemn
Plantele lemnoase fac parte din grupa mare a vegetalelor superioare (cormofite), plante
vasculare care sunt formate din tesutul lemnos (xilem) pentru conducerea sevei brute si tesutul
liberian (floem), pentru conducerea sevei elaborate.
Plantele lemnoase sunt cuprinse in doua increngaturi :
pteridofite clasa ferigilor
spermatofite plante cu samanta, care se impart in doua subincrengaturi :
gimnosperme si angiosperme
Plantele lemnoase poarta denumiri stiintifice (botanice), formate din doua cuvinte in limba
latina, primul indicand genul, al doilea cuvant indicand specia, urmate de numele autorului
descrierii si denumirii plantei, intreg sau prescurtat, conform conventiilor internationale ale
botanistilor.
Exemple : brad (numele stiintific este abies alba Mill), molid (picea abies Karsten)
B. Compozitia chimica a lemnului si a cojii
Compozitia chimica variaza de la o specie la alta, cat si in cuprinsul aceluiasi arbore (in
radacina, trunchi, varf). In medie, materia lemnoasa este formata din : 50% carbon, 43% oxigen,
6% hidrogen si 1% azot.
Compusi chimici principali :
Holoceluloza sunt substante insolubile in apa , care prin hidroliza dau produsi de
degradare ( monoglucide si oligoglucide )
Celuloza este cel mai important compus chimic al lemnului, care determina in cea
mai mare masura proprietatile fizice, elastice si de rezistenta mecanica a lemnului.
Compozitia : carbon 44,44 %, oxigen 49,34 %, hidrogen 6,33 %. Denistatea medie
este de 1,58 g/cm.

Hemicelulozele substante insotitoare a celulozei, avand compozitia

chimica similara.

Pectinele grup de polizaharide de origine vegetal care intr n

structura pereilor celulari ; dau reactii de culoare.

Lignina al doilea compus chimic important, fiind asociata cu celuloza.

Compusi chimici secundari :
Pe linga componentii principali, lemnul contine o serie de compusi chimici in cantitati
variate, compusi ce determina culoarea lemnului, rezistenta sa la actiunea daunatorilor biologici.
Cei mai importanti sunt rasinile si materiile tanante.
C. Structura microscopica a lemnului
Este diferita pe diversele planuri dupa care este sectionta lemnul. Se iau in considerare
caracterele macroscopice puse in evidenta pe cele trei sectiuni principale :
- transversala ( perpendiculara pe axa arborelui )
- radiala ( longitudinala trecand prin axa arborelui )
- tangentiala ( tangenta la inelul anual )
Maduva, alburn, lemn matur, duramen
Pe sectiunea transversala, in mijlocul cilindrului lemnos, se distinge maduva, formata dintrun tesut afinat , moale, din celule de parenchin.
1

Forma sectiunii transversale a maduvei este variata, circulara, ovala, patrata, triunghiulara,
poligonala sau stelata.
Grosimea maduvei variaza dupa specie. Unele specii au lemnul de aceeasi culoare in
trunchi, ramuri si in radacina, alte specii prezinta o zona exterioara si o zona centrala deosebite
prin culoare sau prin diferenta de umiditate.
Zona exterioara serveste pentru circulatia sevei brute si pentru depozitarea unor substante
de rezerva, cu continut ridicat de apa si poarta numele de alburn.
Zona centrala , care serveste pentru rezistenta arborelui la solicitarile mecanice, se
numeste lemn matur. Aceasta poate fi de aceeasi culoare cu a alburnului sau de culoare diferita,
mai inchisa, purtand in acest caz numele de duramen.
Unele specii lemnoase prezinta o zona centrala anormal colorata duramen fals
(exemplu fagul, paltinul), care poseda inele de alburn in cuprinsul duramenului lunura, ce
constituie defecte ale lemnului.
Inele anuale, lemn timpuriu si lemn tarziu
Cantitatea de lemn format ntr-o perioad vegetativ (un an) reprezinta inelele anuale.
Pe sectiunea radiala aceste cresteri se prezinta ca benzi longitudinale, mai mult sau mai
putin paralele.
Inelele anuale pot servi la determinarea varstei arborelui sau a numarului de ani in care s-a
format o piesa de lemn. Inelele anuale se observa si in coaja, dar sunt mai putin distincte.
Uneori se formeaza inele anuale false din diferite cauze : geruri tarzii, perioade de seceta,
caracterizate printr-un contur nedistinct de-a lungul inelului anual.
La aceeasi specie latimea inelelor anuale depinde de varsta, pozitia in arbore.
La unele specii, in general la rasinoase si foioase, cu pori asezati inelar in cuprinsul inelului
anual, se disting doua zone : zona de lemn timpuriu, formata in prima parte a sezonului de
vegetatie, de culoare mai deschisa si mai putin densa, si zona de lemn tarziu, formata in a doua
parte a sezonului de vegetatie, mai densa si de culoare mai inchisa.
Proprietatile fizico-mecanice ale lemnului timpuriu difera foarte mult de cele ale lemnului
tarziu, acesta din urma fiind superior calitativ.
La rasinoase, cu cat inelele anuale sunt mai inguste , cu atat proportia de lemn tarziu este
mai mare.
Porii lemnului
In sectiunea transversala a lemnului de foioase, observata cu ochiul liber, vasele apar sub
forma unor gauri foarte fine, denumite curent pori.
Clasificarea macroscopica a lemnului se face in functie de prezenta porilor in 2 grupe :
- lemn cu pori (la foioase)
- lemn fara pori (la rasinoase)
Lemnul de foioase este impartit in :
- lemn cu porii asezati inelar (stejar, ulm), la care porii mari sunt concentrati intr-o
zona la limita interna a inelului anual, porii mici fiind dispusi, in cea mai mare
parte in lemnul tarziu.
- lemn cu porii imprastiati, la care porii sunt distribuiti destul de uniform in intregul
inel anual.
Razele medulare
Se prezinta in sectiunea transversala, ca linii radiale cu latimi diferite, cu luciu si culori
deosebite de cele ale lemnului inconjurator.Pe sectiunea radiala, apar sub forma unor benzi de
diferite inaltimi, numite oglinzi .
In sectiunea tangentiala, razele medulare se prezinta ca linii de diferite lungimi, purtand
numele de lenticele .
Zone de fibre
Aceste zone se observa pe sectiunea transversala, in special la speciile foioase cu porii
asezati inelar (stejar, salcam).Zonele de fibre servesc la identificarea lemnului.
Canale intercelulare si pete medulare
2

Canalele intercelulare longitudinale se disting pe sectiunea transversala ca puncte

albicioase au galbui-brune, frecvent asezate la limita de trecere dintre lemnul timpuriu si cel tarziu
sau in lemnul tarziu, spre limita exterioara a acestuia.
Petele medulare apar in sectiunea transversala ca pete de forma semicirculara sau de
semiluna, alungite tangential, de culoare bruna sau cenusie.
D. Caracteristicile fizice ale lemnului , ajutatoare la identificarea speciei
Culoarea lemnului difera de la o specie la alta, variind de la alb la negru, dar si la aceeasi
specie, cu nuante in jurul unei culori de baza caracteristice.
Culoarea de baza a lemnului se considera a fi aceea a lemnului sanatos provenit de la
arbori adulti, proaspat taiati si netratati.
Culoarea lemnului se modifica prin alterare biologica , prin tratamente hidrotermice, prin
expunere la razele solar, in special sub actiunea razelor ultraviolete sau prin oxidare.
Culoarea lemnului depinde de varsta arborelui, de conditiile de vegetatie, in special de
compozitia solului. Culorile de baza ale lemnului sunt : alb, galben, brun, rosu, cenusiu, negru.
Textura lemnului
Este definita de gradul de uniformitate a aspectului sau determinata de marimea si
asezarea elementelor anatomice sau a zonelor pe care le formeaza (pori, raze medulare, zone de
fibre si de parenchim, lemn tarziu si lemn timpuriu).
Textura poarta calificativele : fina si grosiera, eventual de finete mijlocie, uniforma si
neuniforma.
Desenul lemnului
Rezulta din combinatia liniilor de contur si a suprafetelor diverselor elemente anatomice,
tesuturi si parti ale structurii lemnului.
Desenul lemnului constituie un criteriu important de alegere a materialului, pentru utilizari la
care elementul decorativ este fundamental.
Luciul lemnului
Este rezultatul proprietatii lemnului de a reflecta lumina. Luciul este dependent de planul in
care lemnul este sectionat, de gradul de netezire a suprafetei.
Mirosul lemnului
Lemnul unor specii rasinoase (pin,chiparos) si de foioase, in stare verde, degaja mirosuri
caracteristice, datorita volatilizarii unor substante mirositoare, depozitate in golul celulelor.
Gustul lemnului
Dupa doborare, lemnul are un gust caracteristic, datorita unor substante solubile in apa si
cu gust aparte.
E. Proprietatile fizice ale lemnului
Umiditatea reprezinta cantitatea de apa pe care o contine lemnul, exprimata in raport cu
masa acestui material.
U = MU Mo / Mo sau in procente U = MU Mo / Mo * 100
MU = masa lemnului in starea initiala
Mo = masa lemnului in stare anhidra
Umiditatea de echilibru higroscopic, umiditatea de saturatie a fibrei
Umiditatea maxima care se realizeaza prin patrunderea apei din atmosfera in peretii
celulari, pana la saturarea acestora se numeste umiditate de saturatie a fibrei ( aceasta difera de
la o specie la alta ).
Lemnul de radacina are umiditatea de saturatie a fibrei mai mare mare decat lemnul de
trunchi.
Pentru calculul practic, umiditatea de saturatie a fibrei USF se considera 30%.
3

Repartitia umiditatii in arbore

Lemnul arborilor in picioare sau imediat dupa doborare, contine atat apa legata, cat si apa
libera.
In general, umiditatea scade de la coaja inspre maduva trunchiului, si este mai mare la
arborii tineri decat la cei batrani.
Umflarea si contragerea lemnului
Fenomenele de absorbtie si desorbtie sunt insotite de modificari dimensionale si , respectiv
volumice ale lemnului.
La absorbtie are loc o majorare a dimensiunii sau volumului, respectiv o umflare fata de
dimensiunile sau volumul initial.
La desorbtie se petrece fenomenul invers, de diminuare a acestora, respectiv de
contragere.
Umflarea este notata cu , in timp ce contragerea este notata cu .
Umflarea, respectiv contragerea se calculeaza cu relatiile :
= Dmax Dmin / Dmin * 100
= Dmax Dmin / Dmin * 100
Dmax = dimensiunea la umiditatea de saturatie a fibrei
Dmin = dimensiunea la care umiditatea este de 0%
Densitatea lemnului
Densitatea materiei lemnoase sl este media densitatilor materiilor chimice care formeaza
peretii celulari.
Astfel s-a calculat ca :
- la rasinoase, sl =1460 kg / m
- la foioase este intre : sl =1560-1620 kg / m
In calculele curente, densitatea materiei lemnoase sl = 1500 kg / m pentru toate speciile.
Densitatea aparenta a lemnului este data de raportul dintre masa si volumul aparent :
- = MO / VO kg / m
MO = masa probei de lemn in stare absolut uscata (anhidra)
VO = volumul probei de lemn in stare absolut uscata (anhidra)
Defectele lemnului
Prin defecte se intelege orice abateri de la cresterea normala a arborilor, de la structura sa,
aspectul si compozitia chimica a lemnului, si care exercita influenta asupra valorii de intrebuintare.
Aceste defecte se por grupa astfel :
1. Defecte de forma a trunchiului
a) curbura trunchiului reprezinta devierea curba a trunchiului de la linia dreapta, care
poate fi intr-un plan sau in mai multe.
b) conicitatea trunchiului este descresterea mai pronuntata decat cea considerata
normala a diametrului , de la baza inspre varful trunchiului.
c) ovalitatea si excentricitatea trunchiului defectul de ovalitatea consta in abaterea de la
forma circulara a sectiunii trunchiului. Acest defect este insotit de obicei de
excentricitate, care consta in deplasarea laterala a maduvei.
d) canelura trunchiului se caracterizeaza prin conturul sinuos al sectiunii transversale
(intalnit des la carpen).
2. Defecte de structura a lemnului
4

a) neregularitatea inelelor anuale aceste inele crescute in conditii normale,

urmeaza un contur mai mult sau mai putin circular, avand o latime aproximativ uniforma.
Inelele anuale pot fi si neuniforme ca latime, ca urmare a unor factori externi : defolieri,
seceta, etc
b) fibra rasucita rasucirea poate fi pe dreapta sau pe stanga. Unghiul de
rasucire poate varia intre 3 si 83.
c) fibra creata este orientarea ondulata a elementelor longitudinale ( frecvent
intalnita la paltin, nuc ).
d) fibra incalcita consta in cresterea neregulata a fibrelor si a celorlalte
elemente anatomice. Se intalneste la nuc, cires, mesteacan. Apare datorita unor cauze
fiziologice (aglomerari de muguri) sau a unor cauze biologice (bacterii, ciuperci).
e) lemnul de compresiune se formeaza la lemnul de rasinoase, este prezent in
toate ramurile, iar pe trunchi doar in zonele supuse unor eforturi de compresiune. La
acest lemn, continutul de lignina este cu circa 20-25 % mai ridicat, iar densitatea
aparenta cu 15 40 % mai mare decat la lemnul normal.
f) inima concrescuta este localizata in zona de separare a doua sau mai multe
trunchiuri.
3.Noduri
Sunt resturile ramurilor inglobate in masa lemnului, ca urmare a cresterii in grosime a
trunchiului. Aparitia nodurilor este inevitabila, dat fiind rolul ramurilor in viata arborelui.
Nodurile se clasifica astfel :
- dupa marime :
a) noduri mici < 20 mm
b) noduri mijlocii 21 40 mm
c) noduri mari 41 60 mm
d) noduri foarte mari > 61 mm
- dupa forma :
a) noduri rotunde
b) noduri ovale
c) noduri longitudinale
d) noduri duble (mustata)
- dupa gradul de alterare :
a) noduri sanatoase
b) noduri putrede
- dupa culoare :
a) noduri colorate
b) noduri intens colorate
c) noduri negre
- dupa gradul de aderenta cu masa lemnoasa :
a) noduri concrescute
b) noduri partial concrescute
c) noduri cazatoare
4. Crapaturi
Sunt desprinderi ale anumitor parti din masa lemnului, cauzate de diversi factori : inegalitati
de contragere, socuri, etc. Se masoara prin : lungime, latime, adancime.
5. Rasini
Apar in zonele de distrugere a cambiului, provocate de loviri, foc. Cele mai frecvente sunt :
a) jupuirile de scoarta lemnul descoperit se usuca si se fisureaza
b) coaja infundata consta in includerea in interiorul arborelui a unor resturi de coaja
c) cicatricea- tesut de aparare pe care-l formeaza arboreal in jurul zonelor ranite.
5

6.Depuneri anormale
a) pungile de rasina sunt aglomerari de rasina in cavitatile alveolare
b) zonele umede portiuni ale trunchiului puternic imbibate cu apa.
7. Inima de ger
Este o reactie a arborilor la temperaturile foarte scazute. Zonele cu inima de ger au o
umiditate mai mare.

Materia prima folosita la productia cherestelei

Material din lemn masiv
a)Lemn brut rotund si despicat pentru industrializare
Lemnul brut rotund pentru industrializare se sorteaza in mai multe clase de calitate, dupa
utilizari, dimensiuni si defecte.
Exemple :
a) lemn brut rotund de rasinoase ( STAS 1294-69 )
Se sorteaza in doua elemente de calitate si clasa selectionata cu trei subclase : RSrezonanta superioara, RI rezonanta inferioara si CV claviatura pentru butuci si busteni, si clasa
normala C pentru cherestea si alte produse.
Dimensiunile acestor clase sunt prevazute in STAS 1294-69.
b) lemn brut rotund de fag ( STAS 2024-67 )
Se sorteaza in trei clase de calitate :
Astfel :
- FE pentru furnire estetice
- FT pentru furnire tehnice
- C pentru cherestea
Dimensiunile lemnului rotund de fag sunt prevazute in STAS 2024-67.
c) lemn brut rotund de stejar ( STAS 1039-67 )
Se sorteaza in doua clase de calitate :
- FE pentru furnire estetice
- C pentru cherestea
Dimensiunile lemnului rotund de stejar sunt prevazute in STAS 1039-67.
d) lemn brut rotund de nuc ( STAS 5116-74 )
Se sorteaza in doua clase de calitate :
- FE pentru furnire estetice
- C pentru cherestea
e) lemn brut rotund de cires, par, frasin si paltin ( STAS 5753-67 )
Se sorteaza in doua clase de calitate :
- FE pentru furnire estetice
- C pentru cherestea
Bustenii
Bustenii de gater rezultati din sectionarea trunchiurilor si catargelor se aseaza pe stive
separate dupa calitati, lungimi si grosimi.
Exemple :
a) busteni de molid si brad pentru cherestea se impart in trei clase de calitate ( I,II si III)
Se depoziteaza in stive cumulative, astfel sa poata fi debitati ulterior cu acelasi mod de
taiere. Bustenii din clasa I si II se grupeaza dupa diametrul la capatul subtire (cm) astfel :
- (14,15,16), (17,18,19), (20,21), (22,23), (24,25), (26,27), (28,29,30),
(31,32,33), (34,35,36), (37,38,39,40), (4145), (4650), (5155), (5660),
(96100) [cm]
Bustenii de calitatea a III-a se aseaza in stive pe categorii din 5 in 5 cm , indiferent de
grosime. Numarul necesar de stive se stabileste in raport cu volumul necesar al stocului
tehnic, care reprezinta volumul materieiprime ce se debiteaza in 1230 zile.
b) busteni de fag (STAS 2024-62)
Cand debitarea se face la gater, bustenii din clasa I si II se depoziteaza in acelasi loc,
separat de bustenii de clasa III.
Pentru cherestea avem :
7

- (1619) (20.24) (2527) (32.40) (66.70) (71.80)

c) busteni de stejar ( STAS 1039-60)
Bustenii din clasa I si II se depoziteaza in acelasi loc, separat de bustenii de clasa III, care
se grupeaza din 5 in 5 cm cei cu diametrul intre 16 si 70 cm, iar cei mai grosi din 10 in 10
cm.
Cei din clasa I si II se grupeaza dupa diametru : gruparile se fac din (3135) (3640), apoi
din 10 in 10 cm (6170) (71.80).`
Prezervarea lemnului si a materialelor pe baza de lemn
a) Conservarea lemnului impotriva rascoacerii si craparii in timpul verii
Pentru mentinerea lemnului in stare sanatoasa, de la doborare si pana la prelucrare, se pot
aplica cu succes metode umede.
Principiul care sta la baza conservarii pe cale umeda a bustenilor impotriva rascoacerii, este
mentinerea unei cantitati de apa cat mai mare in lemn, care sa faca imposibila patrunderea
aerului.
Principalele procedee :
1) Procedeul imersiei la apa cel mai simplu este cufundarea busteanului in apa. Durata
cufundarii poate depasi 1 an, cu conditia ca bustenii sa fie acoperiti complet cu apa.
Pentru bustenii ramasi deasupra nivelului apei se poate aplica procedeul stropirii cu apa.
2) Procedeul stropirii ca ficienta este al doilea, dupa procesul prin imersie. Consta in
ingroparea capetelor de busteni intr-un pat de rumegus umezit ulterior prin stropire periodica.
Avantajul consta in reducerea consumului de apa.
3) Procedeul cu paste pastele sunt preparate cu bitum topit au alte produse petrolifere si
aplicate la cald sau la rece; dezavantajul este ca nu sunt transparente si fac imposibila observarea
structurii si calitatii lemnului la sortarea pentru debitare.
b) Protectia cherestelei prin tratamente de antiseptizare aplicat inainte de uscare
Cheresteaua poate suferi degradari in timpul depozitarii in aer liber datorita mucegairii sau
crapaturilor. In timpul depozitarii se pune problema protejarii cherestelei, deoarece poate fi atacata
de ciuperci.
1) Albastrirea lemnului si masurile de protectie
Fenomenul de albastrire este cauzat de atacul ciupercilor in profunzime. In conditii de
stivuire necorespunzatoare a cherestelei, ciupercile se pot dezvolta si la suprafata, caz in care
lemnul apare colorat brun. Dupa geluire, lemnul devine albastru. Dupa debitarea busteanului,
pentru protejare, cheresteaua trebuie sa fie uscata cat mai repede.
Aceasta uscare se poate realiza cu ajutorul unor substante chimice de antiseptizare prin
pensulare, sprituire sau imersie de durata scurta in solutii fungicide.
2) Mucegairea lemnului si masuri de protectie
Sub denumirea de mucegaire , trebuie cuprinse o serie de degradari cromatice a
lemnului, cauzata de ciuperci, care se instaleaza de obicei pe suprafata lemnului umed pe o
adncime de 1-3 mm.
Ca metode de prevenire : cufundarea cherestelei intr-o solutie rece de pentaclorfenolat de
sodiu cu concentratie de 1% (PCFNa).
3) Protectia cherestelei impotriva crapaturilor
In timpul uscarii in aer a cherestelei, se pot produce pierderi. Se recomanda protejarea
capetelor cherestelei cu aracet, care formeaza o pelicula aderenta, transparenta.
c) Instrumente pentru masurarea lungimilor si grosimilor
1) Instrumente pentru lungimi
- ruleta cu panglica textila, compusa din batatura de in in urzeala de fir de alama de 5 si 10
m lungime. Este un instrument comod, utilizat in padure si in depozitul de cherestea.
- ruleta cu panglica de otel flexibil cromat de 2 si 5 m lungime
8

- metru calaret, un compas mare din lemn cu brate fixe, avand distanta intre varfurile
bratelor exact 1 m.
- riglele de lemn de 2-5 m , se folosesc mai mult in depozite pentru masurarea bustenilor
2) Instrumente pentru grosimi
- clupa ( compas forestier ), din lemn sau metal. Cele din lemn sunt confectionate din lemn
de paltin fiert in ulei, cele din metal sunt confectionate din otel cromat, din alama nichelata.
- ruleta din panza sau metal , se foloseste la cupaj in functie de circumferinta.
- carnetul de cubaj , trebuie pregatit inainte de inceperea masuratorilor pe teren.

Dimensiuni nominale si supradimensiuni pentru contragere ale

cherestelei
1) Umiditatea lemnului
Reprezinta cantitatea de apa pe care o contine lemnul, exprimata in raport cu masa acestui
material.
Umiditatea absoluta se calculeaza in raport de masa acestuia in stare anhidra, cu relatiile:
U = MU Mo / Mo sau in procente U = MU Mo / Mo * 100
MU = masa lemnului in starea initiala, cu umiditatea U
Mo = masa lemnului in stare anhidra, U=0%
Umiditatea relativa se calculeaza :
U = MU Mo / Mo * 100 [%]
Lemnul, fiind un material higroscopic absoarbe apa din mediul ambient pana cand ajunge
sa se stabileasca echilibrul higroscopic intre lemn si aerul inconjurator la temperatura data.
Apa care patrunde in spatiile intercelulare ale peretilor celulari se numeste apa legata, care
in cantitate maxima constituie umiditatea de saturatie a fibrei in aer saturat cu vapori ( USF ).
Aceasta umiditate difera de la o specie la alta :
Ex : lemn de foioase USF = 3235 % ; lemn de rasinoase USF =3034%
Coaja are un rol determinant in pastrarea apei. Lipsa ei conduce la pierderea acesteia.
Bustenii de brad cu coaja, pastrati in padure timp de 6 luni pierd 10-15 % din greutate, in
timp ce, bustenii fara coaja pierd 45 %.
Umiditatea normala a lemnului uscat la aer variaza intre 10-20 % sau in medie 15 %.
Lemnele uscate si usoare absorb mai repede apa decat cele grele si umede.
2) Clasificarea cherestelei
Dimensiuni nominale
Se numesc piese de cherestea bucatile de lemn debitate cu panze de fierastrau pe cel putin
o fata longitudinala.
1. Dupa specia lemnului :
a) cherestea de rasinoase ( brad, molid, pin )
b) cherestea de foioase ( fag, stejar )
2. Dupa forma sectiunii transversale :
a) piese de lemn rotunde, semirotunde, etc.
b) prisme cu 2,3 sau 4 fete plane
Piesele avand cele 4 fete longitudinale se numesc, in functie de dimensiuni :
- scanduri de rasinoase, avand grosimi de 12, 18 si 24 [mm]
- scanduri de foioase , cu grosimi de 20, 25, 30 si 40 [mm]
- dulapi de rasinoase, cu grosimi de 28, 38, 48, 56 si 75 [mm]
- dulapi de foioase, cu grosimi de 50, 60, 70, 80, 90 si 100 [mm]
- sipci de rasinoase cu sectiunea 12, 18, 24, 28 * 12, 18..56 mm
- sipci de foioase de 20,25 .40 * 26.60 mm
- rigle de rasinoase cu sectiunea de 3396 * 33.96 mm
- rigle de foioase de 50100 * 50..100 mm
- frize de foioase cu grosimi de 20 mm si latimi de 35120 mm
- grinzi cu grosimi intre 100 si 300 mm si latimi intre 100 si 300 mm la
rasinoase, si de 170.240 mm * 170..300 la foioase.
10

Cheresteaua normala de rasinoase se produce cu lungimi intre 3 si 6 m.

Piesele cu lungimi intre 1,00 si 2,75 m ( din 25 in 25 cm ) sunt scurte, iar cele intre 0,5 m si
0,9 m ( din 10 in 10 cm ) snt subscurte.
Cheresteaua de foioase se considera normala daca are lungimi cuprinse intre 1,8 si 6,0 m
(din 10 in 10 cm ) ; scurta, intre 1,0 si 1,7 m ( din 10 in 10 cm ) ; subscurta, intre 0,45 si 0,95 m
( din 5 in 5 cm ).
3. Dupa gradul de prelucrare :
a) bruta, cand are canturile ferastruite pe aproape intreaga lor lungime.
b) semitivita, cand un cant este prelucrat , iar celalalt este rotund.
c) netivita, cand ambele canturi sunt netivite pe mai mult de jumatate din lungimea piesei.
d) rindeluita, cand fetele si canturile sunt prelucrate la MRG.
4. Dupa pozitia piesei in sectiunea transversala a busteanului :
a) scanduri cu inima , cuprind zona din jurul canalului maduvei
b) scanduri cu inima despicata , sau scanduri centrale
c) scanduri tangentiale sau laterale
5. Dupa conturul inelelor anuale :
a) scanduri radiale
b) scanduri semiradiale
c) scanduri tangentiale
6. Dupa destinatie :
a) cherestea cu uz general
b) cherestea pe baza de comanda
c) cherestea pentru export
7. Dupa calitate ( STAS 1949-59 )
Scandurile si dulapii de rasinoase se impart in 5 clase de calitate : extra ( E ) ; tombat ( I, II,
III, IV, V ). Cheresteaua de fag se imparte in patru clase si anume, A, B, C, D, ca si cea de
stejar.

11

Defectele cherestelei, mod de identificare si masurare a cherestelei

1. Defecte naturale
Exemple:
a) cherestea de rasinoase, clasa Extra
- fibra inclinata, se admite la piesele fara noduri
- bucle, se admit la un capat pana la jumatatea din lungimea piesei
- lemn de compresiune, se admite sub forma usoara
- inimi concrescute, nu se admit
- noduri rotunde si ovale, se admit in numar nelimitat
- crapaturi, fisurile se admit, rulura si solzi nu se admit
- gauri de insecte, se admit cele mici
- pete mucegai, se admit superficial, uscate
- putregai fibros, nu se admite
- zone umede, se admit
b) cherestea de foioase, fag
- inima, nu se admite
- inima rosie, sanatoasa se admite cu conditia sa nu includa inima propriu-zisa
- putregai, nu se admite
- mucegai si pete, se admit sporadic daca nu patrund mai adanc de 1mm
- gauri de insecte, nu se admit
- coaja infundata, se admite nestrapunsa
- crapaturi, fisurile si crapaturile inelare se admit, gelifurile se admit pe o fata
- fibra inclinata, se admite daca nu depaseste 80 mm
- curbura, se admite la piesele tivite daca sageata nu depaseste 1 m lungime
- bombare, se admite daca sageata nu depaseste 2 mm la piesele cu lungime = 15 cm
c) cherestea de foioase, stejar
- alburn, la piese tivite, se admite alburn sanatos in grosime de cel mult jumatate din
grosimea piesei
- inima, nu se admite
- putregai in duramen, nu se admite
- pete de tanin, se admit
- gauri de insecte, se admit pe o singura fata
- lunura, nu se admite
- coaja infundata, se admite nestrapunsa
- crapaturi, fisurile se admit, gelivurile se admit pe o fata, iar cele inelare nu se admit
- fibra creata, se admite
2. Defecte de prelucrare si conservare
Pentru cherestaua de rasinoase :
- bombare, se admite cu sageata maxima la piesele inguste-2 mm, la piesele late- 3mm
- arcuire si rasucire, se admite cu sageata maxima de 0,3% din lungimea piesei
- curbura, nu se admite
- neparalelismul canturilor, se admite cel mult 3 mm
- ondulatii, nu se admit
- zgarieturi, se admit pe canturi, iar pe fete pana la 2 mm adancime
- tesitura obtuza, se admite bine curatata, pe un singur cant
- tesitura ascutita, nu se admite.

12

1. GENERALITATI TEHNOLOGIA FABRICARII CHERESTELEI

1.1. Terminologie
Prin "cherestea" se nelege materialul lemnos, ferstruit n direcie longitudinal,
avnd fetele paralele, ce se executa prin debitarea buteni lor la gatere, ferstraiepanglic si ferstraie circulare.
La o pies de cherestea se deosebesc urmtoarele elemente geometrice (fig. 1):
- faa este suprafaa lat, longitudinal a piesei de cherestea, si deosebim
fata exterioar 7, care este mai ndeprtat de inima buteanului si fata
interioar 2 care este mai apropiat de inima buteanului ;
- cantul 3 este suprafaa ngust longitudinal a piesei de cherestea
tivita, sau suprafaa ngust longitudinala teit a unei piese de cherestea
netivit ;
- captul 4 este seciunea transversala localizata la extremitile unei
piese de cherestea ;
- muchia 5 este linia de intersecie a doua suprafee nvecinate ;
- grosimea g a unei piese de cherestea este distanta dintre fetele unei piese
de cherestea, msurat perpendicular pe acestea si se exprima n mm ;
- limea b a unei piese de cherestea reprezint distanta ntre cele doua
canturi, si se exprima n cm ;
- lungimea l este distanta dintre capetele unei piese de cherestea, socotit
convenional paralela cu axa longitudinal a piesei, si se exprima n m cu o
zecimal.

Fig. 1.
Elementele geometrice ale unei piese de cherestea

13

Dup locul ocupat n butean si modul de debitare, se deosebesc urmtoarele feluri

de cherestea (fig. 2) :
- piese debitate radial, cnd urmele inelelor anuale taie fata interioar sub unghiuri
cuprinse ntre 90 si 60 (fig. 2 a).
- piese debitate semiradial, cnd unghiul fetelor cu inelele anuale este cuprins ntre 45 si 60
(fig. 2, b) ;
- piese debitate tangenial, cnd planul fetelor este tangent cu conturul inelelor anuale sau
face cu acestea unghiuri cuprinse ntre 0 si 45 (fig. 2, c).

Fig. 2.
Denumirea cherestelei dup poziia ocupat in butean si modul de
debitare.
Dup poziia pieselor de cherestea n seciunea transversale a buteanului n
special scndurile si dulapii mai poart urmtoarele denumiri (fig. 3.) :
- scnduri (dulapi) de inim, care cuprind "inima" si mduva lemnului n
aceeai pies, ale crei fete sunt paralele si simetrice eu planul axei longitudinale a buteanului 1 (fig. 3, a) ;
- scnduri (dulapi) cu inima despicat sau scnduri centrale, ale c ror fete
interioare coincid cu planul axial al buteanului 2 (fig. 3, b) ;
- scnduri laterale, obinute din poriunea cuprins ntre piesele centrale si
lturoaie 3 (fig. 3, c). Piesele de acest fel, alctuiesc majoritatea cantitii de
cherestea produs prin debitarea butenilor la gater.
a

14

Fig. 3.
Poziia scndurilor sau dulapilor in seciunea transversala a butenilor debitai
Dup gradul de prelucrare a pieselor de cherestea se poate deosebi (fig. 4.) :
- cherestea tivit, cnd piesele obinute au canturile tiate de ferstru pe
toat lungimea lor (fig. 4, a) ;
- cherestea semi-tivit, cu unul din canturi tiat la ferstru, rmnnd
rotund (fig. 4, c) ;
- cherestea netivit, cu canturi rotunde, sau tiate de ferstru pe mai puin
de jumtate din lungimea pieselor (fig. 4, b).
a
b
c

Fig..4. Denumirea cherestelei dup gradul de prelucrare

1.2. Dimensiunile cherestelei
Dimensiunile cherestelei sunt reglementate prin standardele de stat a cror aplicare
este obligatorie.
La cererea beneficiarilor, pentru satisfacerea unor necesitai obiective si cu
acordul productorului se pot produce si livra piese de cherestea cu alte dimensiuni
dect cele prevzute n standarde avnd costul majorat cu un anumit procent, conform
reglementrilor productorului.
In producia de cherestea se disting doua feluri de dimensiuni ale cherestelei :
- dimensiunile nominale ale cherestelei sunt cele prevzute in standarde,
indiferent de imperfeciunea tierii, sau de gradul de umiditate a lemnului.
In baza acestor dimensiuni nominale, se efectueaz calculele tehnico-economice
n producia de cherestea, se lanseaz comenzile si se efectueaz cubajul
cherestelei ;
- dimensiunile reale ale cherestelei sunt dimensiunile efective ale unei
piese de cherestea, msurat la o umiditate oarecare.
Dimensiunile cherestelei indicate n standardele de stat corespund strii lemnului
cu o umiditate de 15%. Piesele de cherestea se debiteaz din butean (care are o umiditate
mare), cu supradimensiuni pentru contragere, care adugate la dimensiunile nominale
constituie dimensiunile reale ale cherestelei n momentul debitrii.
Relaia ntre cele doua feluri de dimensiuni este deci:
D n = D r - s a,
n care :
D n este dimensiunea nominala a cherestelei;
D r - dimensiunea reala a cherestelei;
s - supradimensiunea pentru contragere;
a abaterea limita, reglementat prin standarde.

15

In tabelele 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 se dau dimensiunile principalelor sortimente de cherestea,
abaterile limita si supramsurile, grupate pe cele doua mari grupe de specii lemnoase
din tara noastr, rinoase si foioase.
Lemnul este un material higroscopic, schimbndu-si dimensiunile sub influenta
umiditii, fenomen denumit n practic "jocul lemnului".
Variaia dimensiunilor lemnului are loc numai de la starea anhidra pana la punctul
de saturaie al fibrei, datorit apei sub forma moleculara ce se depoziteaz n pereii
celulari, ntre micele, ndeprtndu-le din ce in ce mai mult nct dimensiunile exterioare
ale lemnului se mresc ducnd la umflarea lemnului.
In sens contrar, prin uscarea lemnului, apa din pereii celulei eliminndu-se prin evaporare
conduce la contragerea lemnului, respectiv la reducerea dimensiunilor exterioare ale
lemnului.
Dimensiuni nominale ale cherestelei de rinoase
Tabelul 1.

Denumirea sortimentelor

Gro-

Limi

Lungimi

simi

n cm

n m

in mm nguste
Scnduri

Dulapi

Scnduri si dulapi

ipci

Rigle

12
18
24
28
38
48
58
68
75
12
18
24
28
38
48
58
68
75
96

late

scurte

lungi

6.....15

16..30 1,0.....2,75 3,0.....6,0

7..15

16..30 1,0.....2,75 3,0 .. 6,0

8..15 16..30
Cu trepte de limi
din cm n cm
24
18; 38; 48
24; 38; 48
28; 48; 58
38 ; 58 ; 68 ; 75
48; 68; 75; 96
58; 75
68
75
96

Cu trepte de lungimi
din 0,25 n
din 0,5 n
0,25 m
0,5 m
1,0... 2,75
3,0... 6,0
din 0,25 n
din 0,5 n
0,25 m
0,5 m
1,0..2,75
din 0,25 n
0,25 m

3,0..6,0
din 0,5 n
0,5 m

Abaterile limita fata de dimensiunile nominale ale sortimentelor din cherestea de

rinoase
Tabelul 2.

16

Dimensiunea
Grosimea

Specificaia

Abatere limita

La 12 ; 18 ; 24 mm
Ss;;38
18 ;; 48
24 ;mm
La 28
58 mm

Limea
Lungimea

La 68 ; 75 ; 96 mm

1 mm
1,5 mm
2 mm

de la 6..15 cm
de la 6..30 cm
toate lungimile

2 mm
3 mm
40 mm

Contragerea si umflarea lemnului se exprima prin coeficieni liniari sau volumetrici,

exprimai n milimetri sau n procente, fiind direct proporionali cu dimensiunile si
umiditatea lemnului.
Dimensiunile nominale ale cherestelei de foioase
Tabelul 3.
Denumirea
sortimentelor
Scnduri

tivite
netivite
tivii

Dulapi

netivii si
semitivii

Grinzi

tivite

Grosimi
n mm

Limi
n cm

25; 32; 40

de la 6 cm n sus 0,45...0,95 din 5 n 5 cm

25; 32; 40
50; 60; 70;
80; 90
50; 60: 70;

de la 8 cm n sus 1,0...4,0 din 10 n 10 cm

de la 8 cm n sus

1,8...4,0 din 10 n 10 cm

de la 15 cm n sus

80; 90

de la 10 cm n sus

120
150

12; 15; 20; 25

15; 20; 25; 30

200

20; 25; 30

250

25; 30

1,8...4,0 din 10 In 10 cm

30

300
Frize pentru piese de
parchet
Frize pentru frizuri de
perete
Frize pentru pervazuri

Lungimi
n m

20; 25
20; 25

38; 48; 58
68; 78
58; 68; 78
38

25

0,2...0,4 m din 5 n 5 cm
0,6...0,95 din 5 n 5 cm
0,8...1,5 din 10 n 10 cm

Abaterile limita fa de dimensiunile nominale la sortimentele din cherestea de

foioase
Tabelul 4.
Denumirea
Grosimea

Specificaii

Limea

la grosimi de 25 cm
la celelalte grosimi
n toate cazurile

Lungimea

n toate cazurile

Abaterea limita
1 mm
2 mm
+ 4 mm
- 5 mm
+ 20 mm
- 20 mm

17

grosimea
limea
lungimea

la frize
la frize
la frize

+ 1 mm
+ 2 mm
+ 10 mm

Lemnul fiind un material anizotrop, contragerea si umflarea liniar variaz dup

direcia fibrelor si poziia inelelor anuale.
Astfel, exista contragerea si umflarea longitudinale (paralel cu fibrele), radial si
tangenial (fa de inelele anuale). Raportul ntre contragerea si umflarea longitudinal,
radial si tangenial, este n general un raport de 1 la 10 si 20.
In practica prelucrrii butenilor in cherestea, contragerea si umflarea longitudinal se
neglijeaz, fiind foarte mica, iar umflarea si contragerea radial si tangenial neputnd fi
delimitate exact, se exprima cu aceleai valori care in funcie de dimensiunile nominale
ale cherestelei se refera la umiditatea de referin de 15%, iar butenii debitai cu o
umiditate de peste 50%, sunt date in tabelul 5.
Supradimensiuni pentru contragere la cheresteaua de rinoase si foioase, avnd
umiditatea iniial de peste 50%, iar umiditatea de referin de 20% la lemnul de
rinoase si de 15% la lemnul de foioase
Tabelul 5.
Supradimensiuni la cheresteaua
de rinoase

Dimensiunea
nominal a
cherestelei
mm

12
18
24
28
38
48
58
68
75
96
100
120
150
180
200
220
250
280
300

Supradimensiunea pentru
contragere
mm

0.4
0,6
0,9
1,0
1.3
1,6
1,9
2,1
2,3
3,0
3.1
3,6
4,3
5.0
5,6
6,1
6,9
7,4
7,9

Supradimensiuni la cheresteaua
de foioase

Dimensiunea
real a
cherestelei

Dimensiunea
nominal a
cherestelei

mm

mm

12,4
18,6
24,9
29,0
39,3
49,6
59.9
70,1
77,3
99,0
103,1
123.6
154,3
185,0
205,6
226,1
256,9
287,4
307,9

25
32
40
50
60
70
80
90
100
120
140
150
170
200
220
240
250
280
300

Supradimen- Dimensiunea
siunea pentru
real a
contragere
cherestelei
mm

1,8
2,1
2,7
3,2
3,8
4.4
5,0
5,6
6,2
7,2
8,4
9,0
10,2
11,9
13,0
14,2
14,9
16,5
17,8

mm

26,8
34,1
42,7
53,2
63,8
74,4
85,0
95,6
106,2
127,2
148,4
159,0
180,2
211,9
j233,0
254,2
264,9
296,5
317,8

18

Pentru a obine deci un dulap de rinoase eu limea nominal de 220 mm la umiditatea

de referin de 20%, n momentul debitrii lui in gater sau ferstru circular, trebuie sa se
asigure o supradimensiune pentru contragere de 6,1 mm. Deci, piesa trebuie sa aib in
momentul debitrii o lime de 226,1 mm. De asemenea, pentru a obine o scindur de
foioase de 25 mm, la umiditatea de referin de 15 % in timpul debitrii ei in gater, trebuie
s i se asigure o supradimensiune de 1,8 mm, deci trebuie s aib in momentul tierii o
grosime de 26,8 mm.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC N DEPOZITUL DE BUSTENI

Tehnologiile de exploatare a lemnului n pdure, concepute si aplicate pn la sfritul
secolului trecut, utiliznd mijloacele de munc tradiionale, cu un grad redus de
mecanizare, prevedeau n totalitate sau parial, executarea operaiilor, transformarea
lemnului rotund n sortimente cu destinaie precis : lemn de derulaj, furnire, buteni de
gater, lemn subire, lemn despicat n cuprinsul parchetelor, la locul de doborre a arborilor
sau la marginea parchetelor, lng instalaiile de transport. Din aceste depozite sortimentele
de lemn rotund sau despicat, rezultate prin operaiile de secionare si despicare a arborilor,
erau ncrcate in mijloacele de transport si expediate direct la beneficiari sau n ,,Depozitele
finale", amplasate de regul n staiile de cale ferat normal, a cror funcionalitate era numai
de a tranzita produsele, expediindu-le apoi beneficiarilor. In depozitele finale, nu se executau
,,transformri" ci numai operaii de descrcare, manipulare, stivuire si ncrcare n vagoane de
cale ferat normal.
In ultimul deceniu, progresul tehnic si tehnologic, a contribuit substanial la
raionalizarea procesului de producie din exploatrile forestiere, influennd favorabil gradul
de valorificare a lemnului si productivitatea muncii. Necesitatea diminurii volumului mare de
munc din pdure a impus adoptarea unor tehnologii de exploatare n amplasamente din afara
pdurii, dezvoltndu-se astfel concepia de preindustrializare centralizat a lemnului
rotund.
Transformarea unor operaii tehnologice, din parchetele de exploatare, n anumite
spatii amplasate si amenajate corespunztor cerinelor de sortare a mesei lemnoase, are ca
obiectiv creterea gradului de valorificare a lemnului n condiii de munc si de viat mult
mbuntite fa de cele din pdure, inclusiv creterea substanial a productivitii
muncii.
Aceste amplasamente, n care se concentreaz un important volum de lemn brut si n
care se execut o multitudine de operaii de transformare, ca : secionare, sortare, stivuire,
ncrcri si descrcri, au denumirea de centre de sortare si preindustrializare a
lemnului.
In aceste centre, amplasate n condiii geografice favorabile, n incinta fabricilor de
cherestea sau n lipsa acestora n apropierea unor staii de cale ferat, dotate cu utilaje
tehnologice specializate pentru fasonarea, sortarea si preindustrializarea masei lemnoase,
transportate din exploatrile forestiere, se execut transformarea acesteia n produse si
sortimente necesare industriei de prelucrare a lemnului si livrarea lor la beneficiarii finali.

8
19

Materia prim, ce sosete la aceste fabrici, este sub forma de lemn rotund brut, care supus
operaiilor de transformare prin secionare, despicare si sortare n centrul de sortare si
preindustrializare, duce la obinerea sortimentelor de lemn rotund si despicat, necesare
fabricii de cherestea, a sortimentelor de lemn rotund pentru fabricile de placaj, furnir, a
fabricilor de PAL, PFL si tanani, amplasate n alte localiti, precum si sortimente de lemn
necesare altor sectoare industriale inclusiv lemnul pentru combustibil.
La fabricile de cherestea care sunt amplasate la o distant mai mare de exploatrile
forestiere, si care nu au n cadrul lor un centru de sortare si preindustrializare a lemnului,
primesc materia prima, sub forma de buteni de gater, iar depozitul lor de buteni are
funcia de a pregti butenii pentru debitare, efectundu-se operaiile de retezare, sortare,
distribuire si stocare n funcie de diverse criterii specifice fabricilor de cherestea.
Si la aceste fabrici rezult inevitabil si alte sortimente de lemn rotund, necorespunztor
produciei de cherestea si care prin despicare se transforma n lemn despicat ce urmeaz a fi
livrat fabricilor de plci, sau n lemn inferior pentru combustibil.
Sortimentele de lemn rotund si despicat ce rezult n centrele de sortare si
preindustrializare a lemnului sunt date n tabelul 6.
Sortimente de lemn rotund si despicat ce rezult n centrele de sortare si
preindustrializare a lemnului
Tabelul 6.
Caracteristici dimensionale
Specia
Sortimentul
Diametrul, in Lungimea
Simbol
minim maxi minima in m
Lemn brut
Nu se limiteaz

Manele si prjini
4
11
2,00

Lemn pentru mina

14
24
1,25

Buteni de rezonant
34

2,00
RS
Buteni pentru lemn de
Rinoase
31

2,00
CV
claviatur
Buteni pentru cherestea
14

3,00
C
Lemn pentru celuloz
10
20
1,00
Cel
Coaj

Cj
Lemn de foc
5
15
1,00

Lemn brut rotund

Nu se limiteaz
Buteni pentru furnire
40

2,60
Fe
Buteni pentru derulaj
25

1,40
Ft
Buteni pentru cherestea
16

3,00
C
Lemn pentru construcii
9
18
1,00

Foioase
Lemn rotund si despicat pentru:
celuloz
7
25
1,00

PAL si PFL >

5
24
1,00

Doage
9
16
0,50

Coaj

Lemn de foc
5
15
1,00

Prin desfurarea procesului tehnologic din depozitul de buteni, a unei fabrici de

cherestea, se urmrete asigurarea n bune condiii a primirii, conservrii si pregtirii
butenilor, n vederea prelucrrii lor n cherestea.
Principalele operaiuni ale procesului tehnologic sunt :
- descrcarea lemnului rotund din mijloacele de transport ;

20

- recepia cantitativ si calitativ a materiei prime ;

- retezarea si secionarea lemnului rotund n buteni de gater si alte
sortimente de lemn rotund ;
- sortarea si distribuirea butenilor de gater n depozitul de buteni sortai ;
- manipularea, spintecarea, sortarea, stocarea si expediia sortimentului de lemn
rotund sau despicat, rezultat n paralel cu butenii de gater, prin transformarea
lemnului rotund in centrul de sortare si preindustrializare a lemnului, din cadrul
depozitului.

3. RECEPTIA CANTITATIVA SI CALITATIVA A MATERIEI PRIME

Imediat dup descrcarea din mijloacele de transport a materiei prime, fie c ea a
sosit sub forma de lemn rotund sau buteni de gater, are loc recepia cantitativ si calitativ.
Recepia cantitativ se face prin confruntarea cantitilor (numr de piese, diametre,
lungimi si volume) nscrise din avizul de expediie al furnizorului care nsoete
documentele de transport eu cantitile reale constatate. In cazul cnd sunt diferene ntre
cantitile avizate si cantitile recepionate, ntregul camion sau vagon se pune la dispoziia
furnizorului si se ncheie un proces verbal cu un delegatul neutru, sau se reglementeaz
diferenele cu delegatul furnizorului, si n baza cantitilor recepionate se efectueaz plata
ctre furnizor.
Recepia calitativ se face vizual, lemnul rotund sau butenii de gater trebuie s nu
prezinte anomalii sau defecte care sa depeasc pe cele admise de standarde. Piesele care
nu corespund condiiilor de calitate se pun la dispoziia furnizorului si cu acordul acestuia,
piesele necorespunztoare calitativ pot fi remanipulate si prelucrate de beneficiar,
decontarea facondu-se in funcie de adevrata calitate a butenilor.
Stabilirea volumului lemnului rotund sau a butenilor de gater se face n funcie de
diametrul si lungimea lor. Msurarea acestor dimensiuni se face la fiecare pies n parte,
utiliznd clupa forestier pentru msurarea diametrelor si ruleta gradat sau metrul pentru
msurarea lungimilor.
Diametrul se msoar cu clupa forestier , la jumtatea lungimii piesei, ntr-un loc fr
defecte, mrimea lui fiind media a doua diametre perpendiculare msurate n aceeai seciune
transversal . Cnd lemnul este cu coaj , dup citirea diametrului pe clup , se scade
grosimea cojii. Mrimea diametrelor msurate se exprima n centimetri ntregi,
rotunjirile f cndu-se in minus pentru fraciuni pn la 0,5 cm inclusiv, si n plus
pentru fraciuni de peste 0,5 cm.
Lungimea se msoar ntre capetele piesei pe poriunea cea mai scurt. Valoarea
lungimilor msurate se exprima n metri cu o zecimal, din 0,1 n 0,1 m, rotunjirile
f cndu-se ntotdeauna la decimetrul acoperit (ultimul decimetru ntreg).
Volumul V se calculeaz pentru fiecare pies n parte pe baza diametrului si lungimii
si se exprima n m 3 eu trei zecimale, cu ajutorul formulei:

n care :

V =

d 2
4

21

- d este diametrul mediu m surat la mijlocul lungimii piesei fr coaj , n m ;

- L lungimea nominala a lemnului rotund, in m.
In practica, cubajul lemnului rotund sau a butenilor de gater se face cu ajutorul
tabelelor de cubaj care indic volumul n funcie de diametru si lungime.
Pentru lemnul rotund eu putregai la inim sau la exterior, volumul lemnului atacat
se calculeaz si se scade din volumul total.

4. PROCESUL TEHNOLOGIC LA O FABRICA DE CHERESTEA DE FOIOASE

DOTATA CU FERASTRAIE-PANGLICA
In cazul unei fabrici de cherestea care are ca utilaj de baz fer str ul-panglic pentru
buteni, nu mai este necesar operaiunea de sortare a butenilor. In acest caz funcia
depozitului de buteni se rezum la aceea de depozitare si conservare. Soluia optim
este ca depozitul sa fie deservit de poduri rulante sau ifroane cu care sa se execute toate
operaiile, respectiv desc rcarea butenilor din mijloacele de transport, depozitarea si
alimentarea halei de fabricaie.
Vagoanele C.F. (fig. 5) ncrcate eu buteni se gareaz pe liniile de garaj 1.
Desc rcarea lor se face cu podurile rulante 2 ce circula pe c ile de rulare 5, sau cu
un ifron. Lemnul rotund este depus pe rampele 3 si 4 unde are loc recepia si
eventuala secionare si retezare eu ajutorul ferstraielor electrice cu lan. De aici
butenii sunt transportai pe platformele betonate 6 si stivuii la mari nlimi cu
podurile rulante.
Pentru a fi transportai n hala de fabricaie, butenii sunt preluai din nou de
podurile rulante si depui pe transportorul cu lan 7. Butenii, n deplasarea lor spre
hal sunt trecui prin instalaia de detectare a metalelor 8 si prin colierele de splare 9.

22

Hala de prelucrare

Fig. 5. Schema procesului tehnologic din depozitul de buteni al unei fabrici de

cherestea de foioase, echipat eu ferstraie-panglic.

5. HALA DE FABRICATIE
5.1. Generaliti
Prin debitarea butenilor n cherestea se urm rete valorificarea optim a zonelor
de calitate ale lemnului rotund, obinerea unor randamente cantitative si calitative
maxime si totodat realizarea sortimentelor de cherestea n specificaia dimensional
cerut prin comenzi.
Calitatea lemnului variaz de la butean la butean, ct si n cadrul ace luiai butean
n funcie de poziia lemnului n cadrul seciunii transversale.
Dintre defectele mai importante care determina calitatea lemnului la buteni de
gater enumerm : nodurile, inima lemnului, putregaiul, crpturile, coloraiile, fibra
rsucita, curbura etc.
In seciunea transversal defectele mai importante ale lemnului se grupeaz astfel:
- n zona central , n jurul axei longitudinale, apar : mduva lemnului,
inima propriu-zis , putregaiul de inima, crpturile interioare, care n general
depreciaz calitatea lemnului ;
- n zona exterioar, la periferia lemnului, apar curent crpturile exterioare,
nodurile, coloraii provenite din depozitare, putregaiul de exterior, fibra
rsucit , defecte care de asemenea depreciaz calitatea lemnului.
Din aceste zone, cea central si zona exterioar nu se obine de regul cherestea de
calitate superioar. ntre aceste doua zone, respectiv zona de mijloc msurat pe raza
buteanului, respectiv treimea mijlocie, constituie zona cu cea mai buna structura a
lemnului n care defectele naturale au o frecvent minim.

23

5.2. Sisteme de debitare a butenilor

La debitarea butenilor n cherestea se utilizeaz diverse sisteme si anume :
- Debitare pe plin (fig. 6, a), cea mai frecventa, se face printr-o singur trecere a
butenilor prin gater sau printr-o singur prindere a buteanului in fer strul-panglic
de capt, obinndu-se n urma debitrii numai piese de cherestea tivit .

f
Fig. 6. Sisteme de debitare a butenilor.

24

Sistemul asigur o productivitate maxim la utilajele de baz, ferstrul-panglic sau

gaterul, dar necesit operaii ulterioare pentru prelucrarea cherestelei netivite la
ferstraiele circulare. Debitarea pe plin nu valorific raional zonele de calitate a
butenilor si din aceast cauz se practic n cazul butenilor inferiori calitativi sau cu
diametre mici.
- Debitarea pe prisme (fig. 6, b) const n trecerea buteanului de dou ori prin
gater : la prima trecere, tierea nainte, se obine din zona central a buteanului o grind cu
doua fee plane (prism ) si piese de cherestea netivite din flancurile buteanului.
Prisma rezultat se trece din nou prin gater, obinndu-se din debitarea ei n majoritate
piese de cherestea tivite, si numai din flancurile prismei piese, de cherestea netivite. In
cazul debit rii butenilor la fer str ul-panglic de cap t, acest sistem de debitare se obine
prin dou prinderi (grifri) ale buteanului pe crucior.
La prima prindere, prin debitare, se obine prisma si piesele de cherestea netivite iar la a
doua prindere se realizeaz debitarea prismei n piese de cherestea.
Sistemul duce la o productivitate mai sczut, rezultat al trecerii ace luiai butean
de dou ori, prin acelai gater sau prin dou gatere amplasate decalat, dar asigur o
valorificare raional si optim a zonelor de calitate a butenilor.
Acest sistem se utilizeaz la debitarea butenilor de calitate superioar .
- Debitarea nordica (fig. 6, c) este o variant a debit rii pe prisme si se utilizeaz
numai n cazul debit rii butenilor de r inoase n cherestea.
La prima trecere a butenilor prin gater se urm rete obinerea numai a prismei
centrale, flancurile buteanului r mnnd nedebitate, sub forma de calote. La a doua
trecere a buteanului, din zona descoperit a prismei se urm rete obinerea de piese de
cherestea tivit, a cror l ime este egal cu grosimea prismei, flancurile prismei
r mnnd nedebitate sub forma de calote.
Prin folosirea acestui sistem, se renun la obinerea de piese de cherestea din flancurile
butenilor sau a prismei, piese de cherestea In general slabe calitativ si avnd dimensiuni
inferioare, lungimi sub cele normale, si l imi nguste. In schimb, piesele de cherestea
obinute din debitarea butenilor dintr-o singur grup de sortare au o singur lungime,
egal cu lungimea butenilor, si o singur l ime egal cu grosimea prismei, care face
posibil mecanizarea operaiilor de sortare si stivuire a cherestelei.
Calotele rmase din debitare, se valorific integral, drept materie prima n producia
de celuloz. Livrarea acestor calote ctre fabricile de celuloz se poate face sub forma
n care rezult n hala de fabricaie, dar se pot livra sub forma de toc tur , n care caz se
prelucreaz n toc toare.
Acest sistem de debitare a fost generat de faptul c producia de celuloz atrage cantiti
sporite de lemn de r inoase si ca atare n producia de cherestea se urm rete
obinerea numai de piese de cherestea superioare din punct de vedere calitativ si
dimensional, restul valorificndu-se in producia de celuloz. Se nelege c , urmare unui
randament mai sczut, n fabricile de cherestea se va debita o cantitate sporit de buteni,
pentru a se obine aceeai cantitate de cherestea ca n cazul utilizrii sistemului de debitare
pe prisme. Debitarea nordic asigur realizarea unor productiviti mari, urmare
neprelucrrii cherestelei la ferstraiele circulare, ct si simpli ficrii operaiunilor de
sortare a cherestelei.
- Debitarea pe sferturi (fig.6, d) se utilizeaz n cazul cnd se urm rete a se
obine prin debitare un procent maxim de piese de cherestea radiale, n acest sistem,
buteanul pentru cherestea se trece de apte ori prin gater.
In prima trecere buteanul este spintecat n dou , n a doua si a treia trecere cele
dou jum t i sunt debitate n sferturi dup care fiecare sfert de butean este debitat n
piese de cherestea radiale. Sistemul conduce la o productivitate extrem de redus, si

25

se aplic n cazul butenilor de stejar n doage pentru butoaie ct si a butenilor de

r inoase superiori calitativ, n cherestea de rezonan.
- Debitarea slavon (fig. 6, e) este o variant a debitrii pe sferturi, utilizat pentru
a obine piese de cherestea radiale si semiradiale, trecnd d e doua ori buteanul prin
gater.
La prima trecere a buteanului prin gater, se obin din zona centrale a buteanului
piese de cherestea radiale si semiradiale, lsnd nedebitate cele dou calote.
La a doua trecere prin gater calotele suprapuse sunt debitate n piese radiale,
semiradiale si tangeniale, dup cum sunt amplasate n centrul sau marginea
calotelor.
In figura 6, f se prezint o variant a debitrii slavone ; la prima trecere a
buteanului prin gater se obin din zona central dou prisme si piese de cherestea
debitate tangenial. La a doua trecere prin gater prismele suprapuse sunt debitate
n piese de cherestea radiale, semiradiale si tangeniale.
5.3. ntocmirea modelelor de tiere
Prin ,,model de tiere se nelege modul de aezare si grupare a pnzelor
tietoare in ramura gaterelor sau schema dup care urmeaz a fi debitat un butean
la ferstrul-panglic de capt.
La alctuirea unui model de tiere trebuie sa se in seama de urmtorii factori
principali:
- folosirea optim a zonelor calitative ale butenilor ;
- realizarea pieselor de cherestea n specificaia dimensional si
calitativ cerut n comenzi ;
- obinerea unui randament cantitativ maxim.
Dup poziia pnzelor n rama gaterului, modelele de tiere pot fi :
- simetrice, cnd poziia pnzelor fa de axa ramei gaterului (deci si fa de axa
longitudinal a butenilor ce se debiteaz) este simetric . Cnd inima lemnului este
cuprins ntr-o singur pies din centrul modelului de tiere, atunci modelul este
simetric f r so (fig. 7, a), iar cnd inima lemnului este spintecat de o pnz , astfel
c ea apare pe feele pieselor centrale, sau are un model simetric eu so (fig. 7, b).
- asimetrice (fig. 7, c), cnd aezarea pnzelor n rama gaterului nu prezint vreo
simetrie fa de axa ramei gaterului, cazuri de altfel destul de rare, ca de exemplu,
modelul de t iere pentru debitarea butenilor de foioase n traverse.
Modelele de tiere se scriu indicndu-se pentru fiecare pnz de gater poziia ei
n rama gaterului. Scrierea modelului de tiere se face prin nota rea cifrelor ce
reprezint grosimea nominal a pieselor de cherestea ce urmeaz sa fie debitate, n mm,
n ordinea aez rii pnzelor n rama gaterului, ncepnd cu montantul stng al
ramei gaterului, sau prin notarea numai a unei jum t i din model, ncepnd cu
piesa centrale in cazul modelelor de tiere simetrice.
Astfel, la debitarea pe plin a unor buteni de foioase, ca de exemplu, un model
de tiere se scrie astfel :
25; 25; 40; 60; 40: 25; 25 sau 1/60; 2/40: 4/25,
notare ce arat c din centrul buteanului se va obine o pies de 60 mm, care va fi
flancat de o parte si de alta de cte o pies de 40 mm si apoi de cte dou piese de 25
mm.

26

Fig. 7. Modele de tiere

Notarea modelelor de tiere n cazul debitrii pe prism se face astfel :
La gaterul I1 la prima t iere :
24: 24; 48: 280: 48; 24; 24 sau 1/280; 2/48; 4/24.
La gaterul II, la debitarea prismei:
24; 24; 38; 48; 48; 38; 24; 24 sau 2/48; 2/38; 4/24.
Modelele de tiere trebuie s acopere n ntregime seciunea transversal a
buteanului ce se debiteaz , respectiv l imea lui s fie mai mare dect diametrul maxim
al grupei de buteni ce se debiteaz.
Limea modelului de tiere A, se calculeaz cu formula :
A = g + p(n + 1) + s [mm]
n care:
- g este suma grosimilor nominale ale pieselor de cherestea ce alc tuiesc
modelul de t iere ;
- p este grosimea tieturii pnzei tietoare prin butean, egal cu grosimea
pnzei la care se adaug valoarea ceaprazului ;
- n este numrul de pnze ce alc tuiesc modelul de tiere ;
- s este suma supradimensiunilor pieselor de cherestea din modelul de tiere.
Distana n tre doua pnze alturate din modelul de tiere determin grosimea
piesei de cherestea si ea se asigur prin montarea intre cele dou pnze a abloanelor
distaniere.
Dimensiunea abloanelor distaniere se face n funcie de dimensiunea nominale a
piesei de cherestea, care trebuie sa se obin, la care se adaug supram sura pentru
contragere a piesei respective si de dou ori mrimea ceaprazului folosit la pnzele
t ietoare.
In general ceaprazul este de 0,5 mm n cazul debitrii foioaselor si de 0,7 mm la
r inoase. Execuia abloanelor distaniere trebuie f cut cu exactitate, iar pstrarea si
manipularea lor sa fie fcut cu grij pentru a preveni deformarea lor.
In condiiile speciilor lemnoase forestiere din ara noastr , specii de rinoase si specii
de foioase, se deosebesc dou tipuri de modele de t iere, caracteristice si anume:
- modelele de tiere maximale conduc la obinerea n primul rnd a unor
randamente cantitative maxime si n paralel a unor randamente cali tative mai bune,
modele caracteristice debitrii speciilor de r inoase n cherestea ;
- modelele de tiere calitative urm resc n primul rnd obinerea de randamente
calitative maxime si sunt caracteristice debitrii foioaselor n cherestea.

27

5.4. Modele de tiere la debitarea rinoaselor

a. Calculul n limii prismei maxime.
Butenii de rinoase au o form geometric tronconic destul de regulat (fig.8.)
alc tuit dintr-o zon cilindric central si dintr-o zon conic exterioar.

Fig. 8. Forma tronconic a butenilor si zonele componente

Zona cilindric a c rei seciune este egal cu cea a captului subire al
buteanului, reprezint n medie 90% din volumul buteanului. Din prelucrarea n
cherestea a acestei zone rezult piese a c ror lungime este egal cu lungimea
buteanului n timp ce din zona conic rezult piese de cherestea mai scurte eu ct sunt
mai dep rtate de centrul buteanului.
Butenii de rinoase se debiteaz folosind sistemul de debitare pe prism . In cazul
unui model de t iere maximal, la prima trecere a buteanului prin gater, se va urm ri
obinerea unei prisme maxime, a c rei suprafa s se nscrie ntr-un cerc egal cu
seciunea de la captul subire al buteanului.
Suprafaa maxim a acestei prisme se determin cu formula (fig. 9):
S = BC x AB sau S = b x h

Fig..9. Dimensiunile maxime ale prismei

5.5. Modele de tiere la debitarea foioaselor
Spre deosebire de debitarea butenilor de r inoase n cherestea, ce se execut n
principal prin prismuire, urm rindu-se obinerea unor randamente cantitative ct mai
mari, modul de debitare a lemnului de foioase, in special a fagului si a stejarului,
urm rete, n primul rnd, obinerea unor randamente calitative maxime.
Pentru obinerea sortimentelor de cherestea de calitate superioar trebuie luate
n considerare urmtoarele elemente :
- zona de calitate optim la butenii de foioase o constituie treimea

28

mijlocie, msurat pe raza buteanului ;

- inima propriu-zis a lemnului constituie un defect major la apre cierea
calitii pieselor de cherestea si prin debitare si prelucrare trebuie pe ct
posibil eliminat. Inima propriu-zis nu se accept la piesele tivite de clasa
A si B acceptndu-se numai la piesele de cherestea netivite n gro simi de la
70 mm in sus ;
- la lemnul de fag, inima roie s ntoas nu este considerat ca un defect
de structur, n schimb inima stelat care apare n piesele de cherestea sub
forma de dungi de culoare nchis, constituie un defect, care declaseaz
piesele ntr-o clasa de calitate inferioar, in special dac prezint si semne
de descompunere.
Alegerea sistemului de taiere la debitarea speciilor de foioase respectiv
debitarea pe plin, pe prism sau pe sferturi (respectiv debitarea slavon ), este
condiionat de clasa de calitate a butenilor precum si de specificaia dimensional si
calitativ a cherestelei indicat n comenzile primite de la beneficiari.
Debitarea pe plin se utilizeaz la debitarea butenilor de foioase inferiori calitativ, de
clasa B, si cnd comenzile specific un procent de peste 70% cherestea netivit.
Modelele de tiere se stabilesc urmrind ca din zona central a buten ilor s se
obin dulapi n grosimi de la 70 mm n sus sau un numr im par de scnduri de 25
mm grosime. Dup acoperirea zonei inimii propriu-zise modelul de tiere va
cuprinde la buteni eu diametre mari, dulapi care s acopere zona cu defecte. In
treimea mijlocie, se vor plasa piese de cherestea eu grosimile cele mai utilizate n
produc|ia de mobil respectiv de 32 si 40 mm iar din zona periferic a buteanului se
va urmri obinerea de piese de cherestea de 25 mm. In general la butenii inferiori
calitativi, dulapii din mijlocul buteanului constituie cumulat 70% din diametrul
buteanului (fig. 10).
Inim propriu-zis
Inim roie
Duramen alb

a
Fig. 10. Schema modelelor de tiere pentru debitarea butenilor de fag pe prisme
Acoperirea modelului de tiere se face ca si n cazul debitrii de rinoase, cu
precizarea c modelul de tiere trebuie sa fie mai mare dacit dia metrul buteanului,
datorit formei neregulate a butenilor de foioase, evitndu-se astfel obinerea la
debitare a unor lturoaie groase.
Debitarea pe prism se aplic n cazul butenilor de clasa A si asigur o debitare
raional valorificnd optim zonele de calitate a butenilor. Grosimea prismei ce se
obine la prima trecere a buteanului prin gater nu se determina ca la rinoase, pe
principiul modelelor de tiere maximale, ci se stabilete att in funcie de diametrul
buteanului cat si de diametrul mediu al inimii roii (in cazul debitrii fagului).

29

Inima roie sntoas trebuie sa apar pe fetele descoperite ale prismei (fig. 10,
a) pentru a evita situaia ca la retierea piesele centrale (fig. 10, b) sa aib pe margini
duramen alb, care prin aburire sau depozitare sa prezinte crpturi n zona dintre
duramen si inima roie, ca urmare a contragerilor diferite.
Grosimea prismei. variabil in funcie de diametrul buteanului si al inimii roii,
poate fi cuprins intre 160 si 240 mm si se calculeaz cu formula :
P = 0,43 d, [mm]
in care:
- P este grosimea prismei, n mm;
- d = diametrul buteanului, n mm.
Nu se recomand debitarea prismei cu o grosime sub 160 mm deoarece piesele
tivite rezultate prin ret ierea prismelor, a cror lime este egal cu grosimea
prismei, cu l imi sub 15 cm, duc la randamente inferioare la prelucrarea n elemente
pentru mobil sau alte produse finite.
De asemenea. prisma nu trebuie s dep easc grosimea de 240 mm pentru faptul
c piesele de cherestea au o lime mai mare de 24 cm prin conservare prezint o
frecvent mai mare a defectelor de conservare cum ar fi bombarea si crparea.
Imediat lng prism , in zona de calitate a buteanului se plaseaz piesele de
cherestea in grosime de 32 si 40 mm.
Grosimea acestor zone G este egal cu :
G = 0,14 d, [mm]
n care d este diametrul buteanului. n mm.
Din zona periferic a buteanului se urmrete obinerea de scnduri de 25
mm, zon R care se exprim prin relaia :
R = 0,15 d, [mm]
n baza relaiilor de mai sus, acoperirea total a modelului de tiere A n cazul
debitrii pe prisma (fig. 11) se exprim cu formula :
A=R+G+P+G+R

30

Fig. 11. Determinarea grosimii prismei la butenii de fag si valorificarea zonelor de

calitate
Modelul de tiere la retierea prismei va urmri ca din zona central s se
obin un numr impar de scnduri de 25 mm, sau un dulap cu grosimea de 70 mm sau
mai mare. Din zona de calitate se va urmri obinerea de scnduri de 32 sau 40 mm iar
din zona periferic din partea nedescoperit a prismei se vor obine scnduri de 25
mm.
Debitarea pe prism se aplic la butenii de clasa A cu diametre cuprinse ntre 35 si
55 cm, din care rezult prisme cu grosimea de 160 ... 240 mm. Restul butenilor se
debiteaz pe plin, deoarece nu se justific debitarea lor pe prism.
Debitarea pe sferturi este indicat la butenii de stejar de calitate superioara si cu
diametre de peste 30 cm si n cazul existentei unor comenzi pentru doage de stejar se
debiteaz, pe sferturi sau prin sistemul de debitare slavon, o variante a debitrii pe
sferturi.
La debitarea pe sferturi, la prima trecere a buteanului prin gater, acesta este
spintecat n dou. La a doua si a treia trecere a buteanului prin gater, jumtile de
butean sunt spintecate de asemenea n dou, rezultnd astfel cele patru sferturi.
Apoi, fiecare sfert este debitat, pe ,,plin la gater, in gro simi corespunztoare pentru
doagele prescrise prin comenzi.

31

6. UTILAJE FOLOSITE LA DEBITAREA BUSTENILOR

6.1. Gaterul vertical
Gaterul vertical este cel mai vechi, mai cunoscut, mai simplu si mai robust utilaj din
industria de prelucrare a butenilor n cherestea. El execut spintecarea n lung a
butenilor sau prismelor, folosind drept scule tietoare pnze de ferstru sub forma de
benzi metalice dinate pe una din marginile longitudinale. In vederea realizrii tierii,
pnzele de ferstru sunt montate ntr-o ram, care executa o micare alternativ in
plan vertical, in timp ce buteanul sau prisma executa o micare de avans ctre
pnzele de ferstru.
Gaterul Vertical (fig. 12) se compune din mai multe subansambluri principale:
- Placa de baz 7, ce se
fixeaz pe fundaia de beton 2 a
gaterului ;

- Batiul, gaterului compus din

montanii 3 si traversele transversale de

32

legtur 4, ce se fixeaz de placa de

baz ;
- Mecanismul de tiere compus din
arborele principal 5, volanii 6, bielele 7,
roata 10, care pun in micare alternativ de
ridicare si coborre rama gaterului 8, n
care se monteaz pnzele tietoare 9.
- Mecanismul de avans care asigur
naintarea buteanului prin gater, respectiv
prin pnzele tietoare, in vederea debitrii
lui, fiind compus din mecanismul propriuzis si valurile de avans superioare si
inferioare 11 si 12.
- Dispozitivele de comand ale
gaterului care grupeaz mecanismul de
pornire si oprire a gaterului 15,
schimbtorul de curea 16, mecanismul de
ridicare si coborre a valu-rilor superioare
de avans 73, dispo-zitivul pentru reglarea
avansului naintrii buteanului prin gater
14 precum si frna gaterului 17.
Pentru buna funcionare a prilor n
micare, gaterul este prevzut cu o
instalaie central de ungere, compus
dintr-o pomp, un rezervor de ulei si
conducte care duc
lubrifiantul la locurile de ungere.
Fig. 12. Gaterul vertical

33

6.2. Ferstrul-panglica
Se mai numete si ferstru panglic de spintecat si este principalul utilaj folosit la
producerea cherestelei (Fig. 13).
Preocuparea pentru reducerea consumului specific la debitarea butenilor de
rinoase in cherestea se reflect n primul rnd n aciunea de micorare a pierderilor n
rumegu. In acest scop, pe de o parte sunt folosite, ca urmare a creterii calitii
otelurilor aliate, pnze de gater mai subiri si pe de alt parte se utilizeaz tierea
combinat a cherestelei de rinoase, n gater si ferstru-panglic de spintecat.

34

Fig. 13. Ferstrul panglic

Ferstrul-panglic pentru spintecat cherestea se compune dintr-un batiu, turnat
din font, care susine doi volani amplasai n acelai plan vertical si pe care se
nfoar pnza tietoare, n timp ce volantul inferior este fix, cel superior se poate
deplasa n plan vertical asigurnd astfel ntinderea corespunztoare a pnzei.
Volanta inferioar, este acionat printr-o roat de transmisie 3 de motorul
electric principal al ferstrului. Avansul pieselor prin ferstru se face de cilindri
canelai verticali 7, avnd suprafaa striat , pentru a antrena astfel piesele de
cherestea ce se introduc pe cant n ferstru n vederea debitrii. Viteza de avans
este cuprins ntre 5 - 40 m/min si ea se regleaz cu ajutorul volantei 2.
Ferstrul-panglic de spintecat se poate amplasa n hala de fabricaie, i n
spatele gaterului de linia II, de la care preia dulapii de rinoase dimensionai
corespunztori n vederea spintecrii lor pe grosime. Ferstrul-panglic se poate
amplasa si in depozitul de cherestea, urmnd sa spintece cheresteaua dup uscarea si
condiionarea ei.
6.3. Debitarea combinat cu ajutorul gaterului si ferstrului panglic de spintecat
Creterea randamentului cantitativ n producia cherestelei de ri noase a
condus la elaborarea unei tehnologii mixte de debitare, utiliznd gaterul si ferstrulpanglic de spintecat.. Acest procedeu conduce la micorarea pierderilor n rumegu ca
urmare a faptului c pnzele de la ferstrul panglic au grosimi mai mici dect acelea
utilizate de gatere.
In aceast tehnologie la gaterul I buteanul se debiteaz n mod obinuit pe
prisma, iar la gaterul II prisma se debiteaz n dulapi de grosimi duble, triple sau
cvadruple fata de grosimea scndurii sau dulapilor ce se vor obine n final. Aceti dulapi
se prelucreaz la ferstrul-panglic de spintecat amplasat n fluxul tehnologic din hala de
fabricaie, obinndu-se dup tierea lor piese de cherestea n dimensiunile propuse.
Dulapii produi de gaterul II si care urmeaz sa fie prelucrai la ferstrul-panglic de
spintecat trebuie astfel dimensionai n grosimi nct sa asigure dimensiunile nominale
ale pieselor de cherestea ce rezult din spintecare, supramsura corespunztoare pentru
contragere, precum si sa acopere pierderea in rumegu ca urmare a spintecrii la
ferstrul-panglic.
Grosimea tieturii ce se realizeaz la ferstrul-panglic de, spintecat este egal cu
grosimea pnzei, respectiv 1 mm, la care se adaug de doua ori ceaprazul egal ou 0,5 m
deci in total 2,0 mm, fat de grosimea tieturii reali zate la pnzele de gater care este de
1,8 + 2 X 0,7 = 3,2 mm, de unde si o economie evident de materie prima rezultat
prin folosirea acestui sistem de debitare.

35

6.4. Echipamentul instalaiilor de debitare

Echipamentul gaterului, servete pentru efectuarea propriu-zis a procesului de
tiere si este constituit din pnzele tietoare si dispozitivele de fixare a lor n rama
gaterului, respectiv biglele si abloanele distaniere.
Pnzele de gater sunt sculele tietoare ale gaterului cu care se efectueaz tierea
lemnului. Ele se prezint sub forma de benzi avnd pe una din margi nile longitudinale
dini tietori (fig. 14 a), si se fabric din otel aliat crom magneziu, tratate termic.
Dimensiunile de baz ale pnzelor de gater sunt :
- lungimea care variaz n funcie de deschiderea gaterului respectiv a nlimii
ramei gaterului n care se monteaz fiind cuprins ntre 900 si 2200 mm ;
- limea care variaz n funcie de lungimea pnzelor fiind de 160 mm pentru
pnzele cu lungimea pn la 1500 mm si de 180 mm pentru pnze mai lungi ;
- grosimea pnzei care este n raport direct cu lungimea pnzei si deci cu
mrimea gaterului, fiind de 1,8 m pentru pnzele cu care sunt echipate
gaterele de deschidere mica, ce au pnze de pn la 1 300 mm lungime, de 1,8 ... 2,0 mm
la pnzele pentru gaterele mijlocii, cu lungimi cuprinse ntre 1 400 si 1 700 mm si de
2,0 mm la pnzele de peste 1 800 mm cu care sunt echipate gaterele eu deschideri mari.
Pnzele de gater sunt prevzute cu dini triunghiulari inclinati (fig. 14, b) si au
urmtoarele caracteristici si valori :
- nlimea dinilor h este distanta cuprins ntre linia vrfurilor si linia
fundurilor dinilor ;
- pasul dinilor p este distanta ntre doi dini alturai ;
- unghiul de aezare , format din linia spatelui 1si linia vrfurilor ;
- unghiul vrfului , denumit si unghiul de ascuire, format din linia pieptului
dintelui 2 si linia spatelui dintelui ;
- unghiul de degajare denumit si unghiul de atac, este format de
perpendiculara pe linia vrfurilor si linia pieptului dinilor ;
- unghiul de tiere , format de linia pieptului dintelui si linia vrfurilor.

Fig. 14. Pnze tietoare si dantura lor

36

Pnzele pentru ferstraiele-panglic de debitat buteni sunt prevzute cu dini cu

ceaf (fig. 1.4, c) a cror caracteristici sunt asemntoare cu cele ale dinilor
triunghiulari, cu precizarea c suplimentar apare caracteristica l care exprim
lungimea cefei dintelui.
Caracteristicile dinilor pnzelor de gater variaz n funcie de specia lemnoas ce
se debiteaz si deci vom avea pnze de gater cu anumite caracteristici ale dinilor
pentru debitarea rinoaselor cu o anumit dantur pentru debitarea foioaselor tari
(fag si stejar) si pnze cu o alt dantur pentru debitarea foioaselor moi. Valorile
caracteristicilor dinilor pentru fiecare specie ce se debiteaz sunt date n tabelul 7.
Caracteristicile pnzelor de gater
Tabelul 7
Denumirea
caracteristicilor

U/M

nlimea dinilor, h
Pasul dinilor, p
Lungimea cefei, l
Unghiul de aezare,
Unghiul vrfului,
Unghiul de degajare,

mm
mm
mm
grade
grade
grade

Caracteristicile danturii
Pentru
Pentru debitarea
debitarea
foioaselor moi
rinoaselor
20-22
16-18
28 - 30
25 - 28

33
37
39
41
18
12

Pentru debitarea
foioaselor tari
18-22
22 - 32
28
47
15

37

7. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUCII

Normele de tehnica securitii muncii din halele de debitare a butenilor definesc
msurile ce trebuie luate, ncepnd cu alimentarea halei de f abricaie cu buteni, apoi
cu debitarea si prelucrarea butenilor la gater, ferstraie-panglic, ferstraie circulare
de tivit, spintecat si retezat, precum si manipularea utilajelor de transport, n scopul
evitrii accidentelor de munc.
Debitarea butenilor la gater. Butenii adui n hal trebuie manipulai cu
mijloace mecanizate sau, n lipsa acestora, cu ajutorul apinelor si prghiilor cu
crlig, depozitndu-se pe rampele de depozitare in stive. Dup manipulare, pentru
evitarea rostogolirii necontrolate a butenilor, acetia se fixeaz cu saboi
metalici.
La toate utilajele tehnologice si de transport, prile si elementele in micare
trebuie sa fie protejate cu aprtori metalice rezistente, confecionate din tabl sau
rame metalice placate cu plas deas de srm, si se vopsesc n culoare galben
portocalie. Culoarea acestor aprtori trebuie sa contrasteze fat de restul mainii care,
de regula, se vopsete in culoare verde deschis.
Crucioarele de fixare si de sprijin ale gaterelor trebuie sa asigure prinderea si
centrarea corect a butenilor pentru a evita desprinderea lor timpul tierii.
La gatere, n afara unei frne eficiente si uor de manipulat, rama gaterului
trebuie sa aib un dispozitiv de blocare n poziia corespunztoare punctului mort
superior, n scopul asigurrii unei securiti maxime n timpul montrii si demontrii
pnzelor tietoare.
In poziia de repaus, rama gaterului se va lsa n poziia punctului mort inferior.
Schimbtorul de curea trebuie sa fie uor manevrabil si prevzut cu sigurane
corespunztoare celor dou poziii, respectiv cureaua de transmisie pe roata liber
sau pe roata fixa a gaterului.
Pornirea gaterului se face numai dup darea semnalelor acustice, schimbarea
curelei de pe roata liber pe cea fix se opereaz numai dup ce roata libera a atins
turaia normal. In cazul cnd se lucreaz cu bigle fixe, penele se bat numai cu
ciocane speciale, iar la scoaterea penelor trebuie sa se foloseasc lzile de prindere a
penelor care se fixeaz de gater.
Pentru evitarea jocului marginilor si al lturoaielor se utilizeaz lanurile de
fixare, fiind interzisa urcarea muncitorilor pe butean sau presarea acestora cu corpul,
n cazul nepenirii ntre pnze a marginilor sau a unor buci de lemn, scoaterea lor
trebuie sa se fac numai dup oprirea gaterului.
Toate piesele n micare de la etajul inferior al halelor de gater, inclu siv
motoarele si axele de transmisie, trebuie mprejmuite cu un arc din plasa de srm,
accesul n interiorul acestora permindu-se numai dup ce gaterul a fost oprit. Uile
de acces la aceste arcuri trebuie sa fie nchise cu lacte.
Debitare la ferstraie circulare. La ferstraiele circulare, pnzele tietoare
trebuie sa se fixeze pe ax, cu piulie filetate n sens invers sensului de rotire a pnzei,
iar flanele de fixare a pnzei vor acoperi 1/3 din diametrul pnzei.
La ferstraiele circulare de secionat si retezat trebuie prevzute dispozitive care
sa mpiedice deplasarea ntmpltoare a pnzei, in zona de manipulare a scndurilor.
La ferstraiele circulare de tivit ci spintecat, n spatele pnzei, la maxi mum 10
mm n vrful dinilor, trebuie fixat un cuit divizor reglabil. Grosimea acestuia
trebuie sa fie cu 0,1 mm mai mare dect grosimea tieturii, iar muchia dinspre
pnz sa fie ascuita.

38

Este interzisa folosirea pnzelor circulare fisurate, crpate sau cu abateri de la

planeitate.
La transportoarele mecanice cu role sau banda, motorul electric si reduc torul se
vor monta de preferin sub asiul acestora, iar n caz de imposibilitate, lipite de
transportor. La transportoarele eu banda, tamburul de ntindere trebuie sa aib
dispozitivul de ntindere uor accesibil si manevrabil, si se va regla numai n stare
de repaus a transportorului.
Toate utilajele prevzute cu motoare electrice trebuie sa fie legate la pmnt
pentru evitarea electrocutrilor.
Transportoarele mecanice, n sensul de transport, se vor termina cu o mas sau
platform pe care sa se opreasc piesele transportate n lungul transportoarelor, si pe
cel puin o parte, trebuie sa se prevad un spaiu pentru circulaia muncitorilor de
minimum 0,8 m, prevzut cu pardoseal si, eventual, balustrad.
Toi muncitorii trebuie sa respecte cile de circulaie din halele de pre lucrare, care
se menin curate si libere de orice ngrmdiri de materiale.
Pardoselile din hale trebuie sa fie netede si fr denivelri.
Golurile din pardoseli, care servesc la coborrea pe scri, trebuie sa fie
prevzute cu balustrade nconjurtoare, placate cu plase de srm.
Spatiile de circulaie trebuie sa aib limea minim de 1 m.

39

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

Cuprins
Introducere.1
I Materiale de referin
1. Competene vizate i obiective urmrite..4
2. Fia de descriere a activitii..4
3. Fia de progres colar.5
4. Cuvinte cheie .. 5
5. Glosar de termeni.6
6. Fie conspect7
6.1. Fia 1 UC11, C1 Pregtete i alimenteaz instalaia de aburire... ..7
6.2. Fia 2 UC11, C2 Urmrete procesul de aburire al cherestelei de fag....8
6.3. Fia 3 UC11, C3 Deservete instalaia de antiseptizare a cherestelei ...9
7. Proiect de lecie....10
8. Folii transparente 12
8.1. Folie transparent 1 ....12
8.2. Folie transparent 2..12
9. Plan de lecie..... 13
10. Sugestii pentru creterea eficienei nvrii i evalurii elevilor ( care
cuprind i elevi cu cerine educaionale speciale ) ...14
11. Sugestii cu privire la procesul de predare / nvare 15
12. Importana ntocmirii unui portofoliu 17
II Activiti pentru elevi
1. Exerciii.....18
1.1. Exerciii UC11, C1. 18
1.2. Exerciii UC11, C2 .25
1.3 . Exerciii UC211 C3 31
III. Site uri utile . .35
IV. Bibliografie .
36

40

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

Introducere
Acest ghid este destinat profesorilor de specialitate i maitrilor care predau la
coala de Arte i Meserii, n domeniul Fabricarea produselor din lemn, nivelul II de
calificare lucrtor n fabricarea produselor semifinite din lemn, clasa a XI a, precum si
elevilor acestora.
Prin calificrile de la nivelul II, elevii trebuie s dobndeasc suficiente abiliti i
cunotine iniiale care le va permite s-i continue pregtirea la nivelul III sau s i
gseasc un loc de munc.
Ghidul este structurat pe modulul Aburirea i antiseptizarea cherestelei iar n
cadrul acestui modul este tratat unitatea de competen cu cele trei competene
componente.
Modulul Aburirea i antiseptizarea cherestelei este integrat n pregtirea din
clasa a XI-a anul de completare pentru calificarea operator la fabricarea cherestelei i
alctuiete curriculum-ul pentru practica comasat alturi de modulele: sisteme de
acionare a mainilor unelte i valorificarea cherestelei n ambalaje i parchete.
Parcurgerea acestui modul va asigura dobndirea de ctre elevi a unor competene
tehnice specializate: pregtirea i alimentarea instalaiei de aburire a cherestelei de
fag, urmrirea procesului de aburire i deservirea instalaiei de antiseptizare, n
scopul definirii calificrii profesionale.
Materialul constituie un ndrumar att pentru elaborarea i rezolvarea diferitelor
exerciii de evaluare ct i pentru pregtirea profesorului de specialitate n vederea
desfurrii unei activiti didactice de calitate.
n prima parte, vei gsi enumerate criteriile de performan pe care trebuie s le
atingei dup parcurgerea programei prevzute la unitatea de competen tratat. De
asemenea sunt incluse o serie de materiale de nvare , precum:
proiecte de lecie
plan de lecie
folii transparente
structuri de coninut accesibil pentru elevi abordare difereniat
Partea a doua conine exemple de exerciii, activiti teoretice i practice,
activiti n perechi, n grup, activiti care vizeaz diferite stiluri de nvare. Toate
acestea au menirea s v ajute n aprofundarea i verificarea celor nvate de elevi.
Sarcinile de lucru sunt propuse n ordine cresctoare de dificultate iar rezolvarea
acestora se va face sub ndrumarea profesorului sau maistrului n funcie de nivelul de
cunotine la care a ajuns fiecare elev.
Trebuie s obinei informaii din surse bibliografice de specialitate i s
ndeplinii anumite activiti la intervale regulate de timp.
Scopul adaptrii metodelor de predare la elevii cu cerine educaionale speciale, este
de a facilita profesorilor s mbunteasc abilitile de scriere, inclusiv citire i calcul i
s vin n ntmpinarea nevoilor individuale.
Procedura de completare - poate fi o metod care s corespund anumitor elevi. Este
de fapt o umplere de spaii. Dumneavoastr ndeprtai anumite cuvinte cheie (cam
unul din apte) dintr-o parte a unui text, cerndu-i elevului s completeze cuvintele
lips. Completarea spaiilor goale, poate avea i forma unui grafic ale crui pri trebuie
identificate.
Glosar de curs - deoarece, predarea disciplinelor tehnice implic utilizarea unui
vocabular specializat, ar fi util ca elevii s aib un dicionar/glosar propriu n caietul sau
portofoliul lor, ntocmit de dumneavoastr. S-ar rezolva astfel i problema ortografierii.

41

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

Suportul de curs - este foarte util elevilor care nu pot reine o prezentare oral de
lung durat. nmnai-le aceste note elevilor nainte de curs. Ele trebuie s fie ct mai
simplu de citit, prezentate ntr-o form adecvat, folosind spaii mari i caractere de
litere suficiente de mari.
mbuntirea abilitilor de citire - responsabilitatea mbuntirii abilitilor de citire
revine tuturor profesorilor. Capacitatea acestor elevi de a lucra cu termeni specializai i
limbaj tehnic, trebuie s devin o preocupare de baz.
Succesiunea - La studierea unei activiti care se mparte pe etape, amestecai
diferitele etape i cerei elevilor s le aranjeze n ordinea corect.
Lucrul pe grupe - activnd n grupe mici i ajut s i aplice cunotinele n ritm propriu
i s se inspire observnd metodele folosite de colegi. Situaia este mai puin
intimidant dect atunci cnd se lucreaz cu ntreg colectivul.
V propunem utilizarea unor metode active/ interactive: demonstraia,
problematizare, conversaia, etc. Probele practice trebuie s demonstreze c elevul
este capabil s aplice cunotinele cerute conform criteriilor de performan i a
precizrilor din condiiile de aplicabilitate.
Accesul fiecrui elev n laborator la identificarea i analiza materiilor prime i n
fabricile de PAL, PFL , furnire, placaj sau panel (pe timpul practicii) pentru identificarea
i cunoaterea utilajelor i a operaiilor este esenial pentru ca elevii s execute sarcinile
de lucru. Nu uitai s demonstrai elevilor cum se execut o identificare sau o sarcin
nainte s-i punei s-o execute sau s-o aplice.
Auxiliarul nu acoper toate cerinele din SPP. Pentru obinerea certificatului
de calificare este necesar validarea integral a competenelor conform cerinelor
de validare din SPP.

Foarte important !
- nainte de a trece la rezolvarea exerciiilor i/sau a activitilor propuse, citii cu
atenie sau explicai elevilor sarcinile de lucru
- Trebuie s adaptm practicile de predare i evaluare la cerinele educaionale
speciale ale elevilor, la stilurile de nvare ale fiecrui elev
- Asigurai-v c practicile folosite in cont de nevoile speciale ale elevului la
nivel individual.
- Oferii sprijin elevilor ori de cte ori este nevoie, n rezolvarea sarcinilor
- Evaluarea trebuie s ofere fiecrui elev ansa de a reui
- Profesorul va ine evidena exerciiilor rezolvate de ctre elevi i a activitilor
desfurate i va evalua progresul realizat
- Toate aceste materiale vor ajuta n ntocmirea unui portofoliu al elevului

42

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

I. Materiale de referin
1. Competene vizate i obiective
Competena

Obiective
(la final elevii vor fi capabili s:)
U.C. 11: Aburirea i antiseptizarea cherestelei
11.1. Pregtete i alimenteaz
- verifice instalaia de aburire
instalaia de aburire a cherestelei
- pregteasc cheresteaua de fag pentru aburire
de fag
- alimenteze cu cherestea camerele de aburire, n
condiii de siguran
11.2. Urmrete procesul de
- stabileasc durata de aburire
aburire a cherestelei de fag
- regleze consumul de abur, n condiii de
siguran
- verifice calitatea aburirii
11.3. Deservete instalaia de
- pregteasc instalaia i s prepare soluia de
antiseptizare a cherestelei
antiseptizare
- pregteasc cheresteaua pentru antiseptizare
- efectueze operaia de antiseptizare a cherestelei,
n condiii de siguran;

2. Fia de descriere a activitii

Tabelul urmtor prezint exerciiile propuse pentru modulul Prefabricate din
lemn. El v va fi de folos n momentul ncheierii tuturor exerciiilor n procesul de
autoevaluare a activitii dumneavoastr.
Unitatea de competen 11: Aburirea i antiseptizarea cherestelei
Competena

Exerciiul

11.1. Pregtete
i alimenteaz
instalaia de
aburire a
cherestelei de fag

1
2
3
4
5
6
7, 8

Sarcina
de lucru
a. b, c
a, b
a, b
-

11.2. Urmrete
procesul de
aburire a
cherestelei de fag

9
10
11
12
13

a, b, c
a, b
a, b, c
-

15, 16

17
18
19
20
21, 22, 23

a, b, c,d
a, b, c
-

14

11.3. Deservete
instalaia de
antiseptizare a
cherestelei

Subiectul

Realizat

Verificarea instalaiei de aburire

Descrierea operaiilor de aburire
Executarea operaiilor de aburire
Pregtirea cherestelei pentru aburire
Descrierea operaiilor de aburire
Alimentarea instalaiilor cu cherestea
Pregtirea i alimentarea cu
cherestea
Stabilirea duratei de aburire
Stabilirea duratei de aburire
Reglare consum de abur
Reglare consum de abur
Reglare consum de abur n condiii de
siguran
Verificarea calitii aburirii
Stabilirea duratei, reglarea consumului
i verificarea calitii
Pregtirea instalaiei de antiseptizare
Pregtirea soluiei de antiseptizare
Pregtirea cherestelei
Antiseptizarea cherestelei
Deservirea instalaiei de antiseptizare

43

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

3. Fia de progres colar

Unitatea de competen: 11: Aburirea i antiseptizarea cherestelei
Numele elevului:
Profesor:
Competene tehnice urmrite

Lucrri
efectuate

Evaluarea
B
S
NS

Abiliti
de baz

Evaluare
B
S
NS

11.1. Pregtete i alimenteaz

instalaia de aburire a
cherestelei de fag
11.2. Urmrete procesul de
aburire a cherestelei de fag
11.3. Deservete instalaia de
antiseptizare a cherestelei

4. Cuvinte cheie
aburire

Procedeu de tratare higrotermic a cherestelei de fag n

vederea mbuntirii calitilor tehnologice i obinerii unei
coloraii uniforme.
antiseptizare
Procedeu de tratare a lemnului cu diferite substane
mpotriva ciupercilor inferioare, care provoac mucegirea
sau colorarea lemnului
condiii
de Condiii de munc optime prin care se previne producerea
siguran
accidentelor de munc sau a incendiilor
calitatea aburirii
Culoare uniform, rou crmiziu , pe suprafeele
exterioare i n interiorul lemnului
durat de aburire Timpul de aburire calculat n funcie de grosimea
cherestelei i de temperatura aburului

5. Glosar de termeni
imersie
A manipula
parametru

A prepara
A prestivui
A regla
ventil
A verifica

Introducere total a pachetului de cherestea n soluia de

antiseptizare
Lucrri manuale prin care piesele se descarc, se
transport sau se aeaz dintr-un loc n altul.
Component a unui regim de aburire, tratare termic,
(temperatur, umiditate, presiune, timp etc.).
A doza i amesteca componentele unei soluii.
O stivuire provizorie, nainte de stivuirea final.
A potrivi un anumit parametru conform cerinelor procesului
tehnologic
Un robinet special de reglare a debitului
A controla dac o valoare a unui parametru se ncadreaz
n valorile stabilite.

44

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

6. Fie conspect
Fia 1. UC 11, C 1 - Pregtete i alimenteaz instalaia de aburire a
cherestelei de fag

Verificarea
instalaiei de aburire

Pregtirea
cherestelei de
fag pentru
aburire

Alimenteaz
cu cherestea
camerele de
aburire

- starea camerelor ( perei,

pardoseal, bazine, rigole),
- conducta de alimentare cu abur,
- evile de distribuie, ventilele,
- bazinele de ap (dac e cazul),
- evile perforate,
- manometrele, aparatura de
urmrire i control,etaneitatea
uilor,

- cherestea tivit sau netivit,

- curire de rumegu sau alte impuriti,
- stivuire strns, fr spaii libere,
- pe o platform cherestea de aceeai
grosime,
- piesele se aeaz cu faa exterioar
orientat n jos,
- pentru consolidare, se aeaz
transversal cte un rnd de scnduri la
1/3 i la 2/3 din nlimea stivei

- pe vagonete
platform,
- pe grinzi aezate direct pe podea,
- manipulare cu poduri transportoare, cu
vagonete platform sau cu auto
stivuitoare.

45

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

Fia 2. UC 11, C 2 - Urmrete procesul de aburire a cherestelei de fag

Stabilirea duratei de aburire
- perioada de nclzire a instalaiei de aburire, P1, pn la temperatura de regim
de 99 - 100oC i n parte a materialului lemnos care dureaz 4-6 ore la un consum
mediu de 30 kg vapori /m3 material lemnos pe or;
- perioada de nclzire complet a lemnului, P2, pn la o temperatur de regim
de 99 -100oC (6-10 ore i un consum mediu de cca 15 kg vapori/m3 material lemnos
pe or);
- perioada de aburire propriu-zis, P3, n care se menine temperatura de regim de
99-100oC (consum de 5-7 kg vapori/m3 material lemnos pe or). Consumul de abur
din aceast perioad este destinat acoperirii pierderilor de cldur prin
neetaneitile instalaiei.
- perioada de rcire n camer, P4 (cca 4 ore), n care uile rmn nchise, iar
admisia de vapori n camer este oprit.
Durata aburirii propriu-zise, pentru cheresteaua de fag cu grosimea de 40 mm
(considerat etalon n determinarea capacitii camerelor de aburire) este de 24 de
ore. Pentru alte grosimi, stabilirea duratei de aburire se poate face cu relaia:
ta=te . ga/ge
[ore], unde : ta- reprezint durata de aburire a pieselor supuse
aburirii, n ore; te- durata de aburire a pieselor etalon (te = 24 ore); ga- grosimea
pieselor supuse procesului de aburire, n mm;
ge- grosimea pieselor considerate
ca etalon, (ge = 40 mm);
Grosimea pieselor[mm]
15
20 25
32 40
50
60 70 80 90

Durata aburirii

[ore]

12

15

19

24

30

36

42

48

54

Defecte de aburire: - culoare prea deschis, la suprafa sau la interior, culoare

neuniform, culoare prea nchis.
Culoarea roie deschis, uneori n nuane pn la alb-glbui este efectul unei
aburiri insuficiente.
Culoarea deschis rezult n urma unei durate prea sczute de aburire, folosirea
unei cantiti insuficiente de abur, temperatura n camer nu ajunge la valoarea de
regim ( 99-100oC), sau n urma aburirii lemnului cu umiditate mai sczut ( sub 66%
).
O culoare brun nchis, pn la negricioas, poate s apar n urma unei
supraaburiri. Astfel, n urma unei aburiri peste timpul de regim, lemnul se nchide la
culoare, cea ce ne indic un nceput de descompunere chimic a masei lemnoase.
nnegrirea cherestelei poate s apar i n cazul n care aburul este trimis direct
asupra cherestelei (aburirea direct).
Toate aceste defecte se elimin la sortarea i repararea cherestelei dup aburire.
Evidena aburirii se ine pentru fiecare camer de aburire, n fia tehnic n care se
nscrie: - data i ora introducerii materialului lemnos la aburire; data i ora scoaterii
materialului lemnos de la aburire; durata de aburire; cantitatea de material aburit;
ntreruperi (data, durata, cauzele).
Verificarea calitii aburirii se face pentru fiecare arj, la scoaterea
materialului lemnos din camer, prelevndu-se la ntmplare, un eantion care
trebuie s reprezinte 1% din numrul pieselor arjei, dar minim 6 buci.
Materialul se va considera aburit necorespunztor n cazul n care 1/3 din
numrul pieselor examinate nu corespund din punct de vedere al culorii i defectelor
datorate aburirii.

46

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

Fia 3. UC 11, C 3 - Deservete instalaia de antiseptizare a cherestelei

Antiseptizare
Soluii

Instalaii

Condiii :

Antiseptizarea - asigur o protecie de scurt durat

a pieselor de cherestea npotriva ciupercilor inferioare
care provoac mucegirea sau colorarea anormal a
lemnului.
- n ara noastr, antiseptizarea se aplic conform
S.T.A.S. 7045-91, numai la cheresteaua de fag, n
cazul fabricilor cu o microclim nefavorabil uscrii.
Cheresteaua supus antiseptizrii va fi curat de
coaj sau alte impuriti i supus tratrii n maxim 24
ore de la debitare sau dup aburire. Tratarea se face
prin imersie n diferite soluii, admise a fi folosite n
rile din C.E. ( Rombai ON Extra concentraie 5%,
imersie 3 min., consum 15-18 kg/m3, Preventol TC,
Preventol R 80, Preventol R 50, Florur de sodiu,
Sulfat de cupru etc.).
- Pn n prezent s-a utilizat soluii de pentaclor fenolat de sodiu n concentraie apoas de 0,51,0 %.

- bazine din dou compartimente, n care se introduce

soluia antiseptic i pachetul de cherestea ce se
antiseptizeaz,
- vas de preparare cu agitator mecanic,
- grind superioar cu electropalan pentru
manipularea pachetelor de cherestea.

- concentraia soluiei n funcie de tipul ei,

- timpul de imersie -2 3 min , conform instruciunilor
pentru fiecare tip de soluie,
- pe timp de iarn soluia se nclzete prin
intermediul unei baterii de nclzire,
- temperatura apei pentru pregtirea soluiei cel
puin 60C,
- temperatura mediului ambiant - min + 40C,
- se recomand ca materialul s fie prestivuit nainte
de antiseptizare.

47

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

7. Proiect de lecie
Tema leciei: Verific instalaia de aburire a cherestelei de fag
Introducere: Modul de executare verificrii camerelor de aburire constituie o operaie
important n obinerea unei cherestele aburite de calitate. Dac aceast operaie se
execut corespunztor se realizeaz consumuri mai mici de abur cu defecte de aburire
minime.
Noiuni noi: ventile de admisie a aburului, conducte de distribuie, evi perforate,
etaneitatea uilor;
Obiectivele leciei: Elevii vor fi capabili s:
- verifice instalaia de aburire
- pregteasc instalaia de aburire
- elimine anumite nereguli n instalaia de aburire
Timp necesar 6 ore. In primele 2 ore se parcurg secvenele 1 4, n urmtoarele 2
dou ore se parcurg secvenele 5 -8 iar n ultimele dou ore secvenele 9 12.
Materiale: Manualul colar, suportul de curs nr.1, folia transparent nr. 1, fia cu
sarcina de lucru pentru evaluarea final a noilor deprinderi i cunotine.
Secvenele leciei
1. Se explic elevilor necesitatea verificrii tuturor elementelor componente ale
instalaiei de aburire.
- se analizeaz starea camerelor ( perei, pardoseal, bazine, rigole);
- se scot n eviden deficienele constatate;
- se prezint conductele de alimentare cu abur;
- se analizeaz starea acestora;
- se evideniaz deficienele constatate.
2. Se prezint evile de distribuie, bazinele cu ap( dac e cazul), evile perforate:
- se analizeaz starea acestora;
- se explic elevilor influena unor deficiene asupra bunei desfurri a procesului de
aburire;
- se prezint msurile de remediere;
- se demonstreaz practic modul de remediere.
3. Se prezint elevilor ventilele, manometrele, aparatura de urmrire i control, modul
de etanare a uilor;
- se analizeaz starea acestora;
- se explic elevilor influena unor deficiene asupra bunei desfurri a procesului de
aburire;
- se prezint msurile de remediere;
- se demonstreaz practic modul de remediere.
Pentru realizarea acestor secvene se prezint elevilor care au predominant un stil de
nvare vizual suportul de curs nr. .. , .
Explicaiile maistrului sau profesorului sunt utile foarte mult elevilor cu stil de nvare
auditiv iar demonstraia celor cu stil de nvare practic.

48

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

4. Se explic elevilor c verificarea trebuie efectuate ntr-o succesiune logic sau

tehnologic. n acest fel se dobndete un ritm constant, normal de lucru cu eliminarea
risipei de energie i de timp.
5. Se indic elevilor c mijloacele de munc i obiectele muncii trebuie pstrate
ntotdeauna n acelai loc:
- materialele i uneltele de curire s fie aezate ct mai aproape de executant;
- piesele i uneltele s fie aezate nct s permit accesul uor la ele i s fie uor de
apucat.
6. Se explic principiul gruprii sau prelucrrii simultane, conform cruia locul de munc
trebuie organizat astfel nct s fie aprovizionat, s se execute i s se evacueze n
acelai timp cel puin dou piese.
7. Se precizeaz elevilor c poziia corpului este determinant n reducerea efortului n
timpul muncii. Organizarea locului de munc trebuie s ia n considerare dimensiunile
antropometrice pentru cele dou poziii de lucru, eznd i ortostatic, ( se proiecteaz
folia transparent nr.1.
8. Pentru fixarea noilor cunotine i deprinderi se execut de ctre maistru instructor un
exerciiu de lucru individual, la o camer de aburire cu accentuarea diferitelor greeli
care pot s apar pe timpul lucrului i modul de remediere a acestora.
9. Se execut cu elevii Exerciiul 1 dup care evaluatorul completeaz fia de evaluare
ataat acestui exerciiu.
10. Pentru consolidarea cunotinelor i deprinderilor se execut cu elevii proba practic
cerut n Exerciiul 2 Se distribuie elevilor spre rezolvare fia de lucru de la exerciiul 2
prezentat la competena 11.3. tratat la acest modul, dup care se analizeaz modul n
care elevii au rezolvat sarcinile cerute. Exerciiile cuprinse n acest test pot fi folosite
pentru verificarea i evaluarea dobndirii noilor cunotine i deprinderi astfel: pentru
elevii cu un nivel ridicat de aptitudini se propune testul 2a, pentru elevii cu cerine
educaionale speciale 2b sau 2c n funcie de tipul cerinei.
11. Se execut cu elevii Exerciiul 3 dup care evaluatorul completeaz fia de
evaluare ataat acestui exerciiu urmrind rezultatele evalurii elevilor ntre ei.

49

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

8. Folii transparente
8.1. Folie transparent 1 - Detalii privind modul de admisie a aburului
n camerele de aburire
A

8.2. Folie transparent - 2 Stiv cu cherestea aburit

50

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

9. PLAN DE LECIE
Profesor (maistru instructor)..
Titlul leciei Verificarea instalaiei de aburire
Tipul leciei :lecie de comunicare a cunotinelor noi
Clasa a- XI - a
Loc: Agent economic
Data: ___________________

Scopul leciei: dobndirea abilitilor cheie: comunicare, igien i securitatea

muncii, lucrul n echip
i a competenei: Pregtete i alimenteaz instalaia de aburire a cherestelei de
fag

Obiective: S verifice instalaia de aburire;

Timp

Scopul
predrii
Ce dorii s
realizai?

Strategia de
predare
Cum o s
procedai?

50
min.

Generarea
entuziasm
ului i a
interesului

Expunere
oral
Exemplificare
n faa
instalaiei

150
min.

100
min

Strategia de
nvare

Prezentare elemente
ce trebuie verificate
ncurajare, punere de
ntrebri, n vederea
identificrii
elementelor de
verificat
Prezentare suport de
Oferirea de Expunere
oral
curs cu indicii vizibile
informaie
de la teorie Suport de curs Prezentare instalaie
analizat
la practic: Fie de lucru
Evidenierea
elementelor cheie
folosind intonaia
Completarea fielor
de lucru, utiliznd
exerciiul- lucru n
echip
Analiza i
ntrebri i
Descrierea strii
evaluarea
rspunsuri
normale i reale a
nvrii
verbale
elementelor,
( profesor
folosindu-se de
elev)
experiena practic,
Exerciii
cu propriile cuvinte
Evaluare
practic Identificarea prilor
activitate cu
componente ale

Stiluri de Resurse
nvare
V
A P

Instalaia de
aburire,
manual,

Instalaie de
aburire
Suport de
curs
Folii

Fie de lucru
Portofoliu
elev

Fie de lucru
Video
proiector
Portofoliu
elev

51

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

sarcin - lucrul instalaiei, prin

n echip
completarea spaiilor
goale din fiele de
lucru, distribuite pe
grupe de elevi
Corelarea
coninutului fiei cu
activitatea practic,
de verificare a
elementului i a
funcionrii acestora,
respectnd normele
de protecia muncii.

Ce a decurs bine? Prezentarea coninutului astfel nct s fie accesibil

elevilor cu stiluri de nvare individual diferit.
Ce trebuie modificat n viitor? Realizarea grupelor de elevi astfel nct s
existe n fiecare grup, elevi cu stiluri de nvare diferite.

FOARTE IMPORTANT !!!

Identificai stilurile de nvare individual ale elevilor din grupul
dumneavoastr: vizual (V), auditiv(A), practic(P)

52

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

10. Sugestii pentru creterea eficienei nvrii i evalurii

elevilor ( care cuprind i elevi cu cerine educaionale
speciale).
Pentru verificarea i evaluarea cunotinelor i deprinderilor dobndite se pot folosi
exerciiile 1, 2, 3..2 3, propuse n acest auxiliar.
Exerciiile propuse pot fi folosite pentru verificarea i evaluarea dobndirii noilor
cunotine i deprinderi astfel: pentru elevii cu un nivel ridicat de aptitudini se propun
exerciiile 2 a, 5a, 6a, 10b, 18c i d, 20a, 22, pentru elevii cu cerine educaionale
normale sau speciale exerciiile 3, 4, 10a, 12, 13, 14, 16, 17, 21, 23, iar pentru elevii cu
cerine educaionale speciale exerciiile 2b sau c, 5b, 6b, 10a, 18 a sau b, 20 b sau c, n
funcie de complexitatea cerinelor educaionale.
Exerciiile 7, 11, 15, 19 pot fi rezolvate de grupe de elevi care s cuprind i elevi cu
nevoi educaionale speciale.
Pentru exerciiile:3, 4, 7, 8, 10a, 10b, 13, 14, 17, 19, 21, 22, profesorul va nota n
tabel calificativul sigur, nesigur sau va evalua printr-o not, n funcie de cum a rspuns
elevul, va scrie data evalurii i semntura evaluatorului.
Pentru exerciiile: 1, 3, 7, 9, 11, 12, 14, 15, 16, 18, profesorul va urmri modul n
care elevii au identificat i cum au completat cerinele, comentariile efectuate de
acetia pentru colegii lor. Vor consemna rezultatele n fia de evaluare a fiecrui elev.
Exerciiile 2 i 20 sunt concepute n trei variante cu grade de dificultate crescnde.
Evaluatorul poate alege varianta a pentru elevii cu nivele ridicat de cunotine sau
variantele b sau c pentru elevii cu cerinele educaionale speciale.
Exerciiile 5, 6 i 10 sunt concepute n dou variante cu grade de dificultate
crescnde. Evaluatorul poate alege varianta a pentru elevii cu nivele ridicat de
cunotine sau varianta b pentru elevii cu cerinele educaionale speciale.
Pentru exerciiile: 8, 23, profesorul va nota n portofoliul profesorului (fiele de
evaluare i de progres colar ale fiecrui elev) rezultatul autoevalurii i va verifica dac
aceasta s-a fcut corespunztor.

53

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

11. Sugestii cu privire la procesul i metodele de

predare/nvare
ntreg demersul didactic depus de profesori i maitri instructori n procesul de
predare-nvare, trebuie s fie focalizat pe formarea competenelor cheie i a
competenelor tehnice generale i specializate cerute de calificarea Operator n
fabricarea cherestelei. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare
riguroas a activitii didactice, prin mbinarea metodelor i mijloacelor de nvmnt
adecvate formrii competenelor urmrite, prin folosirea celor mai adecvate metode, n
care activitatea este centrat pe elev.
n planul de nvmnt pentru anul de completare la calificarea Operator la
fabricarea cherestelei, au fost alocate pentru practica comasat au 240 ore/an din
care, pentru modulul Aburirea i antiseptizarea cherestelei, 90 de ore.
Orele de instruire practic se vor desfura sub ndrumarea maistrului instructor
sau a profesorului de specialitate tehnic, n funcie de ncadrarea cu personal de
specialitata a fiecrei uniti colare.
n strategia didactic, materialul didactic este deosebit de important. Astfel,
maistrul /profesorul, va asigura materialul didactic necesar desfurrii leciei (piese de
cherestea, instalaii ale agentului economic, aparatur de laborator:), va elabora fie de
lucru pentru fiecare examinare i determinare, precum i probe i instrumente de
evaluare i autoevaluare.
Materialele i fiele de lucru se repartizeaz elevilor, n funcie de forma de
activitate ( pe grupe de elevi sau individual) i n funcie de materialul didactic i
aparatura de laborator existent.
Elevilor li se solicit citirea sarcinilor de lucru din fie i rezolvarea acestora, n ordinea
nscris.
n acest fel, elevii vor fi antrenai s participe la lecie desfurnd activiti
practice/aplicative. Ei vor trebui s se documenteze, privind procedeul deaburire sau
antiseptizare, s observe aspectul i caracteristcilecherestelei dupa aburire sau
antiseptizare, s efectueze determinri practice, s exerseze.
Pe parcursul desfurrii leciei, maistrul /profesorul va supraveghea, dirija i
ndruma demersul elevilor n rezolvarea sarcinilor de lucru. Ori de cte ori este solicitat
de ctre elevi, maistrul /profesorul d explicaiile i lmuririle necesare.
Metodele de nvmnt care se propun sunt cele activ-participative, ca: observarea i
n mod deosebit descoperirea dirijat i exerciiul practic.
Instrumentele de evaluare i autoevaluare pot fi concepute sub form de fie de lucru,
fie de observaie, chestionare de autoevaluare, probe proiect, portofolii , tema de lucru,
lucrri practice etc .

54

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

Pentru reuita procesului de predare nvare inei seama de cadrul

de asigurare a calitii i verificai dac:
- locul / sala / organizarea slii sunt adecvate;
- echipamentele sunt pregtite i funcionale;
- toate materialele / resursele sunt la ndemn;
- explicai n mod clar scopul, metodele i obiectivele leciei;
- oferii informaii pentru a promova egalitatea anselor n rndul elevilor;
- inei cont de cunotinele i experiena anterioar;
- inei cont de alctuirea / nevoile / capacitile grupului / elevilor;
- ai adaptat lecia pentru a rspunde novoilor elevilor;
- ai stabilit inte individuale de nvare;
- ai mprit sarcina de nvare n pai mici de realizare;
- ncurajai concentrarea i eforturile elevilor,
- ncurajai nvarea autonom, centrat pe elev;
- folosii strategii pentru a rspunde stilurilor individuale de nvare;
- comunicai eficient cu elevii (ton, ritm, stil);
- formulai n mod clar ntrebrile;
- asigurai existena materialelor care sporesc claritatea informaiilor;
- ncurajai elevii s participe activ la lecie;
- rspundei informaiilor suplimentare ale elevilor,
- explicai scopurile i rezultatele ateptate ale exerciiilor,
- oferii la timp feedback constructiv privind nvarea i progresul,
- asigurai o evaluare formativ regulat, corect, riguroas i exact;
- implicai elevii n evaluare;
- punei la dispoziia elevilor diferite tipuri de activiti de evaluare,
- invai elevii s i asume responsabilitatea pentru procesul de nvare;
- alocai timp pentru discutarea unor aspecte sau nevoi suplimentare;
- folosii n mod eficient temele pentru acas,
- ai atins scopurile i obiectivele leciei,
- demonstrai o bun stpnire a disciplinei predate i cunotine
actualizate;
- obinei feedback pentru propria dezvoltare profesional,
- completai i semnai cu exactitate documentaia i nregistrrile
corespunztoare.

55

Modulul V. Aburirea i antiseptizarea cherestelei

12. Importana ntocmirii unui portofoliu

Prin calificrile de la nivelul 2, elevii trebuie s dobndeasc abiliti i cunotine
generale despre domeniul de pregtire care s le permit s continue pregtirea la
nivelul 3, sau s se integreze pe piaa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare n pregtirea elevilor o au formarea abilitilor
cheie n comunicare, n igien i securitatea muncii, n lucrul n echip, n
organizarea i pregtirea pentru integrarea la locul de munc i n rezolvarea de
probleme.
Evaluatorul va folosi ca instrumente de lucru urmtoarele:
Fie de observare i fie de lucru
Exerciiul practic (proba practic)
Fie de evaluare i autoevaluare
Activiti interactive ( joc de rol, proiecte)
activiti care vizeaz diferite stiluri de nvare (vizual, auditiv, practic)
Toate activitile ndeplinite pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru
portofoliul de calificri profesionale al fiecrui elev iar informaiile din acest ghid
pot fi utilizate n elaborarea ghidului elevului.
Portofoliul reprezint o metod complementar de evaluare, care permite
evaluarea elevilor pe baza unui ansamblu de rezultate. El reprezint o culegere de
documente n care fiecare elev poate s prezinte ntr-un mod sistematic calificativele,
rezultatele, experienele, precum i lucrri personale, pe care le-a dobndit de-a lungul
unei perioade de nvare.
Structura portofoliului poate fi stabilit mpreun cu elevii, odat cu anunarea
tematicii, dar vor fi obligatorii anumite elemente care ofer posibilitatea elevilor de a-i
monitoriza progresul i de a lua parte la propriul proces de nvare.
Profesorul va indica bibliografia de studiat cu folosirea resurselor ( bibliotec,
internet).
Evaluarea va scoate n eviden msura n care se formeaz abilitile cheie i
competenele tehnice specializate din standardul de pregtire profesional.
Elevul va pstra permanent acest portofoliu , l va completa la zi cu ultimele dovezi
ale evalurii i nsuirii noilor competene i-l va prezenta att evaluatorilor externi ct
i la susinerea examenelor final pentru trecerea la un alt nivel.

56