Sunteți pe pagina 1din 13

Tema :Defectele lemnului

INTRODUCERE
Lemnul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuti, fiind
compus n majoritate din celuloz i lignin i n mic parte
din gume, rini, materii tanante i materii colorante.

1.Defectele lemnului
n perioada de cretere i dezvoltare a arborilor, ct i n timpul tierii i apoi ulterior, dup
tiere, pot interveni diveri factori n msur s afecteze structura, aspectul i compoziia
chimic a materialului lemnos. Aceste defecte prezente uneori la lemn influeneaz n sens
negativ calitatea i posibilitile de utilizare ale acestuia.
Lemnul prezinta anumite anomali si defecte, fie datorita conditiilor de dezvoltare, fie
datorita factorilor externi care actioneaza asupra acestuia.Anomalii: abateri sau neregularitati
ale structurii anatomice sau ale compozitiei chimice normale, finalizate prin modificari ale
proprietatilor lemnului si posibilitatilor de utilizare a acestuia .Defectele lemnului sunt abateri
de la normal care au loc in timpul dezvoltarii arborilor, intervenind ca factor determinant
negativ in valuarea si aria de intrebuintare a lemnului .Uneori abaterea de la normal ( fibra
creata defect anatomic ) poate fi considerata o calitate foarte pretuita.Calitatea lemnului este
totalitatea proprietatilor dimensionale, fizico mecanice, chimice si estetice .Calitatea lemnului
este afectata de prezenta defectelor .Anomaliile si defectele lemnului apar la arborele in
picioare si se pot continua in timpul exploatarii si industrializarii, constituind un factor
determinant al sortarii calitative.
Defectele lemnului se clsasific n:
A.Defecte de forma ale trunchiului;
B.Defecte de structura anatomica;
C.Noduri;
D.Crapaturi;
E.Gauri de insecte;
F.Alteratii ale lemnului;
G.Defecte de ranire;
H.Depuneri anormale;
I.Defecte diverse.
Defectele de forma ale trunchiului
se datoreaza functionarii inegale si structurii anormale a cambiului;
se schimba forma trunchiului sau se formeaza inele anuale neregulate ca
forma si latime;

1.Conicitatea
Conicitatea unui cilindru lemnos se apreciaz dup descreterea diametrului cilindrului pe
metru de cilindru i se exprim n centimetri.Conicitatea influeneaz n primul rnd rezistena
la compresiune paralel cu fibrele pieselor ebitate dintr&un astfel de cilindru lemnos, deoarece
o conicitate pronunat de piese decherestea i stlpi cu fibra nclinat fa de direc ia de
aciune a forei. Un alt neajuns este cantitatea mare de deeuri ce se produce ladebitarea i
derularea cilindrilor lemnoi cu conicitate mare. La debitare i derulare pentru obinerea
materialului de calitate nu se folosete dect partea perfect cilindric a trunchiului i cu
diametrul cel mai mic-(diametrul de la captul subire).
2. Labartarea

cauzeaza greutati la doborare si se pierde mult material la debitare


la doborare se pot face multe taieri pentru inlaturarea partii labartate si apoi taietura
de doborare
se exprima prin diferenta grosimii de la baza si cea de la 1 m

3. Curbura si strambarea tulpinii: devierea curba a trunchiului de la axa dreapta

se pierde mult material cand se debiteaza in cherestea si se obtin produse scurte


fibrele fiind neparalele cu axa, dau tensiuni interne care duc la strambari sau curburi
curburile se produc datorita cauzelor naturale (vant, zapada) sau gospodaririi
necorespunzatoare
exprimare: raportul dintre sageata maxima (cm) si lungimea (m) dintre extremitatile
curbate

4. Insabierea

partea de jos a trunchiului este incovoiata (forma de sabie)


prejudicii mai mari cand se produce:in partea de jos (apropierea coletului)
pe o portiune mai mare a trunchiului
se produce:
- natural la unele specii (La)
- la limita zonei de vegetatie
- pe versantii repezi
exprimare - ca la curbura

5. Infurcirea

unii arbori se bifurca sau trifurca la o anumita inaltime de la colet


mai ales la rasinoase (prost gospodarite)
mai periculoasa cu cat infurcirea este mai de jos

6. Inima concrescuta si coaja infundata

este cauzata de:


- infurcire
- atingerea a doua (mai multe) tulpini apropiate
se produce astfel:
- coaja se sugruma la locul de contact
- zonele cambiale se unesc
inelele anuale din anii urmatori acopera trunchiurile concrescute
camasa continului
inele cresc mai late la locul de contact si trunchiul tinde sa devina cilindric
cand intre tulpini ramane coaja, aceasta se numeste coaja infundata
patrunderea apei intre tulpini favorizeaza putregaiul
daca o tulpina se usuca, prin ciotul ramas pot intra ciuperci
coaja infundata slabeste rezistenta lemnului si favorizeaza putrezirea

intr-o

7. Canelura

valurile exterioare ale trunchiului


in sectiune transversala inelele anuale urmaresc valurarile trunchiului
razele medulare sunt deviate
se intalnesc frecvent la : Ca, An, Go, Br
cauze:
- ereditatea;
- conditiile de vegetatie;
la cherestea si furnire se urmareste procentul pierderilor
lemnul se despica mai greu
exprimare: raportul dintre inaltimea canelurii maxime (mm) si diametrul mediu al
sectiunii transversale a trunchiului (dm)

8. Ovalitatea

forma ovala a trunchiului in sectiune transversala


randament de debitare scazut
lemn neomogen si tensiuni interne
exprimare: diferenta dintre axele eliptice (mm); axa mare

B. Defecte de structura anatomica ale lemnului

sunt anomalii de crestere localizate in lemn

1.Excentricitatea

se manifesta prin deplasarea laterala a maduvei fata de centrul sectiunii


transversale a trunchiului

e provocata de actiunea unilaterala a vantului si zapezii, asimetria coronamentului


inelele anuale cresc inegal, prezinta intr-o parte mai mult lemn tarziu cu mai multa
lignina (coloratie mai inchisa)
defectul afecteaza atat piesele rotunde cit si cele debitate (rezistenta mai scazuta,
neomogenitate)
mai intensa la rasinoase (Mo)
se determina in procente: raportul dintre distanta de la centrul maduvei la centrul
sectiunii transversale (mm) si diametrul sectiunii (cm)

2. Fibrele deviate

fibrele sunt orientate paralel cu axa longitudinala


uneori prezinta devieri
fibra rasucita: devierea elicoidala a fibrelor fata de axa trunchiului; se inregistreaza la
toate speciile (Mo, Pis, St, Ca) de la baza la varful trunchiului; reduce rezistenta
lemnului la o marime de peste 6%.
- creste rezistenta la despicare
- reduce calitatea bustenilor
- cheresteaua se finiseaza greu
- cauzele nu se cunosc precis (ipoteze)
- ereditatea
- actiunea vantului in coroanele asimetrice
- dezvoltarea excesiva a unor parti de trunchi (datorita solului)
- exprimare: unghiul de deviere fata de axa de simetrie a trunchiului
- fibra inclinata
- elementele anatomice sunt dispuse inclinat fata de axa longitudinala (in
acelasi plan)
- atrage si inclinarea inelelor anuale in sens longitudinal
- se exprima in procente; raportul dintre devierea de la o linie paralela cu axa
fibrei (in cm) si lungimea considerata (m)
- fibra creata
- ondularea fibrelor dupa linii destul de neregulate (mai ales
deasupra coletului)
- frecvent la Fr si Pa

3. Buclele

devieri locale ale fibrelor lemnului in jurul nodurilor sau a scoartei infundate
apar pe suprafata longitudinala a pieselor debitate, ca linii curbe delimitate de limitele
inelelor anuale
pot fi:
unilaterale:
- nepatrunse (numai pe o fata a scandurii)
- patrunse
bilaterale
- nepatrunse

- patrunse
la trunchiuri apar in unele cazuri cu umflaturi locale
reduc rezistentele mecanice
ingreuneaza prelucrarea lemnului
exprimare: raportul intre latimea maxima a zonei cu inele anuale retezate (mm) si
latimea piesei (dm)

4. Excrescentele si galmele

umflaturi mai mari sau mai mici intalnite pe tulpini si craci


excrescentele au forma neregulata
galmele au forma rotunda sau globuloasa
toate au fibra incalcita si inele anuale ondulate ca niste bucle
cauze:
- fiziologice (aglomerarea mugurilor dorminzi)
- biologice (bacterii si ciuperci)
- traumatice (raniri, incendii, vatamari ale cambiului)
- la rasinoase uneori se scurge rasina
- lemnul excrescentelor si galmelor este omogen, dens si dur, insa cu rezistente
mecanice mai reduse
- se prelucreaza greu si piesele obtinute se deformeaza
- galmele mari ale nucului au valuare estetica
- se determina prin proportia de cuprindere a circumferintei trunchiului si
inaltimea zonei afectate

5. Neregularitatea inelelor anuale


latimea diferita a unuia sau a unei grupe de inele anuale, fata de latimea medie
cauze:
- conditii de vegetatie deosebite anuale (seceta, insecte)
- sau multianuale (rarituri, varsta)
proprietatile fizice, mecanice si tehnologice sunt influentele negative
6. Lemnul de compresiune

ingrosarea anormala si mai inchisa la culoare la arborii cu lemn tarziu a inelelor


anuale
se intalneste in treimea inferioara a trunchiului
insoteste excentricitatea, ovalitatea, etc.
cauze:
- actiunea permanenta a vantului
- influenta solului
- datorita actiunilor mecanice, se produc:
- modificari de structura
- grosimea peretilor traheidelor cu 200-300%, mai mare
- lungimea traheidelor cu 20-30%, mai mica

latimea inelelor anuale cu 250-350% mai mare


lemnul tarziu cu 300-400% mai mult
modificari de compozitie chimica
mai putina celuloza cu 10-25%
mai multa lignina cu 20-30%
cresc valorile la:
- densitate
- contrageri si umflare longitudinala
- rezistenta la compresiune
- duritate
scad valorile la:
- contragere si umflarea laterala si tangentiala
- higroscopicitatea
- rezistenta la intindere
cheresteaua obtinuta din busteni cu lemn de compresiune se deformeaza
puternic prin uscare si uneori crapa transversal
exprimare: raportul dintre suprafata lemnului de compresiune si suprafata totala
a sectiunii transversale a busteanului

7. Inima

partea centrala a sortimentelor rotunde cuprinzand maduva si inelele anuale din


imediata apropiere a acesteia
material de calitate inferioara

8. Inimi concrescute

rezulta din concresterea a doua sau mai multe tulpini, trunchiul format avand forma
ovala neregulata in sectiune transversala
de obicei intre inimile concrescute se gaseste scoarta infundata
cauza: prin atingerea a doua sau mai multe tulpini se sugruma scoarta la punctul de
contact, zonele cambiale se unesc, iar inelele anuale urmatoare acopera si invelesc
tulpinile concrescute
omogenitatea lemnului este redusa, piesele obtinute se deformeaza
printre tulpini poate patrunde apa care favorizeaza putregaiul

C. Nodurile

provin din lujeri anuali, transformati cu timpul in craci care se dezvolta in fiecare an
prin adaugarea cate unui inel anual, dar cu latime mai mica decat cele din trunchi
la incheierea starii de masiv, unele craci se usuca si cad, iar partea din craca inglobata
in lemnul trunchiului constituie nodul
daca o craca se rupe scurt, aceasta e acoperita de inelele anuale, aparand la suprafata
ca o umflatura care apoi dispare
apar astfel in interiorul lemnului noduri, desi sunt produse normale ale lemnului ele
constituie defecte

Clasificarea nodurilor
I. gradul de legatura cu masa lemnului
II. duritatea lemnului
III. gradul de coloratie
IV. forma sectiunii nodului pe suprafata piesei
V. pozitia lor in sectiune transversala a lemnului rotund
VI. modul de grupare
D. Crapaturile
Crapaturile sunt intreruperi ce se produc in tesuturile lemnului prin desprinderea sau ruperea
elementelor anatomice.
Tipuri de crapaturi:

crapaturi longitudinale (desprinderea se face pe directia fibrelor)


crapaturi circulare (desprinderea se face pe directia inelelor anuale)
crapaturi transversale (desprinderea se face perpendicular pe fibre)
exista si combinatii intermediare

Cauze:

evaporarea lenta sau rapida a apei din lemn


solicitari mecanice provocate de vanturi
solicitari produse in timpul exploatarii etc.

Criterii de clasificare a crapaturilor:


I. Locul de producere si directia lor
II. Dimensiunea si gradul de patrundere
III. Forma si originea lor
E. Gaurile de insecte

sunt provocate de insecte care acolo se adapostesc si se hranesc


insectele ataca:
tulpinile arborilor in picioare

lemnul doborat
lemnul brut
lemnul prelucrat
daunatorii sunt: secundari (ataca intre scoarta si lemn), tehnici (ataca lemnul)
principalele insecte daunatoare apartin ordinelor:
coleoptera (gandaci)
cerembicide
curculionide
ipide
lepidoptera (fluturi)
himenoptera (viespi, albine, furnici)
galeriile produse intre scoarta si lemn sunt ca niste santuri la suprafata lemnului
galeriile din lemn pot fi:
scalariforme formate din galerii mama din care se ramifica in directia longitudinala a
tulpinii lacasuri de impupare facute de larve
familiale la care larvele executa galerii sau camere de hranire
bifurcatii orizontale, numai galerii mama fara galerii larvare
bifurcate cu galerii mama fara galerii larvare dar bifurcate in toate directiile
cei mai periculosi daunatori sunt termitele

F. Alteratiile lemnului

sunt rezultatul schimbarii compozitiei chimice a lemnulu


pot fi de naturii:
- fizico-chimica
- fiziologica
- micologica
lemnul este mediu prielnic si pentru bacterii si ciuperci
degradarea lemnului de catre bacterii se produce in pepiniere
ele ataca si descompun celuloza si pectinele din lemn
ciupercile descompun celuloza, pectinele
ciupercile sunt daunatori vigurosi la 25- 270 C, dar se dezvolta si la alte temperaturi si
umiditati
sporii lor sunt foarte numerosi si se raspandesc prin ploaie, insecte etc.
acelasi lemn poate fi atacat de mai multe specii de ciuperci
dupa gradul alterarii deosebim:
- coloratii
- incindere
- putregaiuri
ciupercile care altereaza lemnul se numesc xilofage
ciupercile produc enzime (care descompun lemnul)
celulozele (hidrolizeaza celuloza in zaharuri)
citozele (hidrolizeaza poliozele)

I.Coloratiile

culoare diferita de cea normala


1. Albastreala
coloratie albastra-cenusie a alburnului de rasinoase
2. Inima rosie a fagului
coloratie rosie a partii centrale a trunchiului
- pe lungimi si diametre variabile
- contur circular neregulat
lemnul cu inima rosie este alcatuit din celule moarte
apare numai dupa fructificatia arborilor care se produce prin consumarea substantelor
de rezerve
in functie de starea de sanatate a lemnului
a) inima rosie sanatoasa
b) inima rosie stelata, colorata neuniform
c) inima rosie mozaicata, contur neregulat in curs de putrezire

lemnul cu inima rosie este: mai dens, mai rezistent la atacul ciupercilor, umiditate
redusa, rezistenta mai mare la compresiune, putere calorica mai mare, durabilitate
mai mare
inima rosie porneste de la ciotul cracilor spre baza

3. Inima de ger a fagului

datorita gerurilor puternice se produce o duramenificare puternica pe perioada scurta


este mai usor atacat de ciuperci
lemnul inimi de ger are un contur neregulat
4. Inima bruna a frasinului

este o alteratie cromatica brun-negricioasa a partii centrale a trunchiului bine delimitat


5. Inima negricioasa a paltinului

culoare negricioasa a zonei centrale a trunchiului are profil neregulat si uneori stelat
6. Inima cenusie

coloratie anormala cenusie a trunchiurilor de plop

7. Inima rosiatica a stejarului

coloratie anormala rosie-bruna a duramenului de stejar


provocata de ciuperci

dupa exploatare putrezeste mai repede si nu este bun pentru constructii

8. Roseata

apare ca pete sau fasii rosietice in sectiuni transversale


produsa de ciuperci
poate aparea si in alburn (exterioara)

9. Coloratia cafenie
- apare in alburnul lemnului umed de rasinoase
- se atenuiaza dupa uscarea lemnului
10. Petele de tanin
- au culoare brun ruginie si forme neregulate
- se produc datorita dizolvarii in apa si oxidarii taninilor
- nu afecteaza calitatile lemnului, doar aspectul lui
II. Incinderea
- este stadiul initial al modificarii structurii chimice a lemnului proaspat doborat si depozitat
necorespunzator
- este inlesnita de activitatea unor ciuperci
- apare ca o alterare cromatica rosiatica sau cafenie sub forme longitudinale, mai ales spre
capetele bustenilor
- reduce sensibil unele rezistente mecanice
- stadiul final al actiunii ciupercilor este rascoacerea lemnului
III. Putregaiul

putrezirea lemnului datorita ciupercilor


are loc:
schimbarea compozitiei chimice
modificarea culorii
modificarea consistentei
micsorarea proprietatilor fizico mecanice
putrezirea poate fi destructiva si coroziva
dupa cerintele sortarii lemnului putregaiurile se clasifica dupa:

culoarea putregaiului (alba, rosu, putregai pestrit)


pozitia lui in lemn (putregai de interior si exteriorul bustenilor)
intensitate (putregai incipient, avansat atunci cand lemnul este in stadiul final al
putrezirii)

G. Defectele de ranire

sunt pricinuite de agenti externi


Clasificare:
-

rani provocate de oameni si animale, loviri, cioplaje superficiale sau patrunse


cicatrici, zone cu structura neregulata a lemnului determinata de rani
cicatrizate
lemn parlit, parlire superficiala sau carbonizare de suprafata lemn mort
produs in zonele cu scoarta jupuita incadreaza cambiul si are culoare diferita
de lemnul inconjurator
pete medulare de culoare cenusie datorita tesuturilor si a galeriilor de insecte
produse in cambiu

H. Depuneri anormale
-

acumulari excesive de apa sau rasina in lemn


Categorii:

zona umeda, portiune imbibata cu apa


zona imbibata cu rasina
punga de rasina, cavitate alungita umpluta cu rasina

I.Defecte diverse
cancerul, excrescenta neregulata de natura patologica de culoare inchisa, de
compozitie chimica diferita de cea a lemnului, fibre incalcite si alteratii cromatice, cu
alta rezistenta a lemnului. La rasinoase defectul e insotit de depuneri de rasina.
vatamarile de vasc, sunt gauri si galerii in lemn produse de radacinile vascului care
provoaca o umflatura a trunchiului cu fibre incalcite, este frecvent la Br, Ste, Fr
strangularile sau gatuirile sunt deformatii locale (circulare, elicoidale, ) produse de
plante agatatoare
scoarta infundata, portiuni de scoarta inglobata total sau partiala in lemn (mai ales in
cazul inimilor concrescute)
gaura de nod, locasul care ramane la sortimentele dupa caderea nodurilor

Concluzie
Factorii principali care influienteaz calitatea lemnului sunt: specia, insusirile genetice ale
indivizilor din cadrul speciilor,dimensiunile sortimentelor de lemn, proprietatile fizicomecanice ale lemnului, proprietatile chimice ale lemnului, prezenta defectelor. Calitatea
lemnului este foarte puternic influientata de masurile silviculturale -modul de alegere a
speciilor, de aplicare a lucrarilor de ingrijire, a elagajului si tratamentelor silviculturale,
stabilirea vrstei de taiere. Este de mare importanta depistarea defectelor, lucru care se poate
face pe cale vizual -prin observare, iar in cazul defectelor ascunse, prin doborare, prin
sondaje, pe cale auditiv. Cunoasterea acestor defecte scutete att cheltuielile prelucrrii unui
lemn de slaba calitate,ct i neplcerile viitorilor clienti. Pentru a ridica industria lemnului
la un nivel modern, trebuie respectate reguli stricte menite s detalieze procedeul prin care
lemnul brut devine o piesa finit.

Bibliografie
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/industria-lemnului/Defectele-lemnului64.php
http://www.academia.edu/11230710/Principalele_Defecte_ale_Lemnului
https://www.google.com/search?
q=excrescenta&espv=2&biw=1366&bih=667&site=webhp&source=lnms&tbm=isch&sa=X
&ved=0ahUKEwiv1sqm9sbJAhWCORQKHTnKD0gQ_AUIBigB#tbm=isch&q=defectele+l
emnuui+gauri+si+galeri&imgrc=jCzVHpEmUOuZ_M%3A

Cuprins
Introducere
1.Defectele lemnului
2.Clasificarea lemnului
2.2 Defecte de forma ale trunchiului;
2.3 Defecte de structura anatomica;
2.4 Noduri;
2.5 Crapaturi;

2.6 Gauri de insecte;


2.7 Alteratii ale lemnului;
2.8 Defecte de ranire;
2.9 Depuneri anormale;
2.9I Defecte diverse.
3.Concluzie
Billiografie