RECOLTAREA RASINII PRIN REZINAJ

Lemnul, scoarţa şi conurile unor specii forestiere răşinoase, în timpul vieţii arborilor,
acumulează oleorezine, depozitate în canale sau în pungi balsamifere. În momentul rănirii
arborilor, prin zdrelirea sau desprinderea scoarţei, oleorezinele sunt evacuate spre exterior,
acoperind rănile cu un strat protector.
Oleorezinele în stare lichidă, acumulate în lemn, scoarţă sau conuri ser numesc balsam,
iar după ce vin în contract cu aerul se îngroaşă, poartă numele de răşină, care în amestec cu
corpuri străine (solzi, particule de scoarţă sau lemn ca urmare a răzuirii de pe răni) formează
barasul. )
Conținutul cel mai mare de rășină îl au în ordine descrescătoare :
- pinii, (strob, negru și silvestru), molidul și bradul.
Caracteristicile rășinii:
- insolubilă în apă dar solubilă în alcool;
- rășinile nu putrezesc, nu se alterează;
- devine mai puțin solubilă dacă intră în contact direct un timp îndelungat cu soarele
lumina și aerul;
- starea rășinii poate fi : lichidă, semilichidă, solidă.
- este lipicioasă la pipăit.

Din rășină se extrag:

1) Colofoniul – produs dur, sfărâmicior, de culoare galben deschis până la brun închis ;
- utilizare: fabricarea hârtiei, săpunului, la frecarea arcușului instrumentelor cu coarde, în
industria lacurilor și a vospelelor, la altoiri și fabricarea periilor.
2) Terebentina – se utilizează în industria lacurilor , a vopselelor cu ulei și a cremei de
ghete, la fabricarea cernelii e tipar, a explozibililor, în industria textilă și în parfumerie.

TIPURI DE REZINAJ.

1. Rezinajul natural:
- Constă în recoltarea prin răzuire a rășinii acumulate în rănile naturale ale arborilor de rășinoase.
- Porțiunea e pe care se colectează cea mai multă rășină este de la colet până la 1.5-1.8m, sau de
pe cioatele vechi de 5-10 ani de pe surafața tăieturii sau de pe porțiunea dintre coajă și lemn.
Proces tehnologic:
- timpul cel mai favorabil de recoltare este în perioada aprilie – octombrie;
- rășina se răzuiește cu un răzuitor metalic sau cu un topor;
- se adună într-un vas de tinichea după care se epozitează în saci;
- de la recoltare până la livrare , rășina se păstrează în magazii podite, uscate și răcoroase.
- este indicat ca pe timpul verii rășina să fie livrată cât mai repee pentru a nu se evapora
terebentina;
- Rășina se poate recolta din următoarele tipuri de arborete:
* cele recent exploatate, cele care vin în rând la exploatare, cu un an înainte, exploatări vechi cu
cioate pe suprafața cărora s-a acumulat rășină.

2. Rezinajul artificial
Tehnologia rezinajului artificial cuprinde un complex de operaţii executate organizat,
care conduc la realizarea unor cantităţi mari de răşină şi care sunt prezentate în cele ce urmează.
I. Identificarea şi delimitarea parchetelor de produse principale de molid şi de pin ce urmează
a fi destinate exploatării în următorii 3, respectiv 7 ani; rezinajul va fi realizat în această
perioadă fără pierderi majore în ceea ce priveşte calitatea lemnului şi starea fitosanitară a
pădurii.
II. Stabilirea numărului de oglinzi sau înroşiri (porţiunea de pe trunchi de pe care se înlătură
ritidomul până la scoarţa primară, roşiatică şi moale, în care se vor executa canalele de
colectare a răşinii). Numărul lor este în funcţie de diametrul de bază al arborelui şi de
forma canalelor. Suma lăţimilor oglinzilor nu va depăşi 2/5 din circumferinţa arborelui.
Odată cu executarea oglinzilor (martie – aprilie) se inventariază arborii destinaţi
rezinajului.
III. Executarea canalelor de rezinaj se realizează cu grife speciale sau cu cuţitoaie de oţel. Se
realizează axial două incizii paralele, distanţate la 3, 4 sau 5 cm, funcţie de anul de rezinaj.
 la molid se execută canale verticale simple (monocanale) deoarece balsamul
formează repede crusta de răşină;
 la pini se pot executa şi canale secundare, convergente la canalul principal (“spinare
de peşte”)
Canalele se realizează în prima jumătate a lunii mai, înainte de începerea circulaţiei
sevei.
IV. Fixarea jgheaburilor în partea inferioară a canalelor de rezinaj care conduc răşina fluidă în
vase închise, pentru a preveni volatilizarea terpenelor şi oxidarea colofoniului.
V. Colectarea răşinii fluide şi a barasului: pentru sporirea producţiei de răşină trebuie ca
periodic, la cca. 10 zile, să se cureţe canalul de crusta formată, altfel după acoperirea rănii,
secreţia balsamului se opreşte. Răşina fluidă se colectează în găleţi de material plastic sau
de lemn cu capac, iar cea solidificată se recoltează prin răzuire în şorţuri speciale din
plastic şi colectată în saci de plastic.
VI. Ambalarea răşinii fluide şi a barasului se face în butoaie de lemn, închise ermetic, cu
capacitate de 100 kg. Pentru a preveni pătrunderea terebentinei prin porii doagelor, se
 recomandă introducerea răşinii şi a barasului în saci fără pori din material plastic care apoi
se introduc în butoaie.

Metode de rezinaj a molidului

Metoda canalelor liniare Se execută canale liniare verticale (figura 73 A), de 180 –
200 cm lungime şi 3, 4, respectiv 5 cm în primul, al doilea şi al treilea an de rezinaj, pe
expoziţiile V, S şi E ale arborelui. Lăţimea oglinzilor va fi de cel puţin 3 ori mai mare decât cea a
canalului în ultimul an de rezinaj.
Ca o variantă a acestei metode, se pot executa 2 sau 3 canale verticale care se unesc în
partea inferioară în V, formând un unghi de cca. 60o între ele (figura 73 B). distanţa între canale
va fi de cel puţin 3 ori mai mare decât cea a canalului în ultimul an de rezinaj.

A B C
Fig. 73. Rezinajul molidului
Metoda canalelor în zig – zag conduce la rănirea arborelui pe o lungime mai mare, dar
până la aceeaşi înălţime (cca. 200cm) (figura 73 C). Lungimea unei laturi este de 20 – 30 cm şi
înclinarea ei faţă de ax este de 25 – 30 o. Lăţimea canalului creşte de la 3 cm în primul an le 5 cm
în ultimul an de rezinaj. Lăţimea oglinzii va fi de cel puţin 2 ori mai mare decât lăţimea cuprinsă
între două elemente ale zig-zag – ului.
Ca o variantă a acestei metode, se pot executa 2 sau 3 canale în zig-zag care se unesc în
partea inferioară, cu respectarea distanţei dintre canale.
Un arbore cu un volum de 1 m3 conţine până la 18 kg balsam în lemnul trunchiului, dar
producţia de răşină recoltată de pe un astfel de arbore nu depăşeşte 1,4 kg / sezon.
 Metode de rezinaj a pinului

Se pot aplica metodele prezentate pentru molid, dar mai

eficientă este metoda spinare de peşte (figura 74). Aceasta constă
în executarea pe oglindă a unui canal colector principal cu lăţimea
de 3 – 5 cm şi înălţime de 200 cm. De o parte şi de alta şi către
acest canal se execută canale secundare, înclinate la 25–30 o, cu
lungimea de maximum 40 – 50 cm şi lăţime de 0,5 – 3,0 cm.
Distanţa dintre aceste canale va fi de cca. 3 ori lăţimea canalului.

Metoda se poate realiza în două procedee:

- procedeul descendent: în primul an se execută canalul principal şi un număr de canale
secundare, începând de sus în jos, iar în anii următori se continuă operaţia spre colet;
- procedeul ascendent: an de an se execută canale secundare de jos în sus, lungindu-se
totodată şi canalul principal (65 – 100 – 135 – 170 – 205 cm).