Model realizare proiect la Amenajarea pădurilor I

Anul universitar 2021-2022

Să se întocmească proiect la discipina Amenajarea pădurilor utilizând datele

măsurate pe teren într-o unitate amenajistică din U.P...................., Ocolul
silvic................, precum şi datele iniţiale pentru calculul fondului de producţie
normal.
Avind in vedere situatia specială in care ne gasim in functie de deciziile care vor
urma la nivel de Universitate și Facultate vom proceda la preluarea datelor initiale
fie din teren iar daca acest lucru nu este posibil va voi furniza date individualizate
pentru fiecare student.
Proiectul la Amenajarea pădurilor I va avea următoarea structură :
1. Fişa de teren completată în timpul orelor de lucrări practice efectuate în
teren

Fișa de teren model de completare

Nr. Crt. Specia Diametru Inălțimea Clasa de Observații

(cm) (m) calitate
1 Fa 24 22 II
2 Fa 32 24 I
3 Ca 22 21,5 III
 2. Fişele de despuiere pentru fiecare specie în parte

Fişă de despuiere model

D.S………………., O.S……………., U.P……………, u.a……………, Specia………..

Nr. Φ Specia: Specia: Specia: Specia: Specia : Specia Arb

crt. cm Punct. Nr Punct. Nr. Punct. Nr Punct. Nr. Punct. Nr Punct. Nr
3. Calculul diametrul mediu pe elemente de arboret şi a diametrului mediu
pentru întreg arboretul
Se va determina diametrul mediu pentru fiecare element de arboret în parte
utilizând relația:
Dmediu=(∑nidi)/ ∑ni

Determinarea diametrului mediu pe elemente de arboret – model

Clase de diametre Număr de arbori Produs Calcule
nidi
22 2 44 Dmediu=(∑nidi)/ ∑ni
24 3 72
26 5 130
28 8 .
30 6 .
32 9 .
34 11 .
…..
…..
…..

Total ∑ni = (∑nidi) =

Se vor întocmi atâtea tabele câte elemente de arboret conțin datele de teren

4. Calculul înălţimii medii pentru fiecare element de arboret şi înălţimea medie

pentru întreg arboretul

Se va determina înălțimea medie pentru fiecare element de arboret în parte

utilizând relația:
hmediu=(∑nihi)/ ∑ni

Determinarea diametrului mediu pe elemente de arboret – model

Clase de înălțimi Număr de arbori Produs Calcule
nidi
19 1 19 hmediu=(∑nihi)/ ∑ni
19.5 3 58.5
20 3 60
20.5 . .
21 . .
21.5 . .
22 . .
 …..
…..
…..

Total ∑ni = (∑nihi) =

Se vor întocmi atâtea tabele câte elemente de arboret conțin datele de teren

5. Calculul clasei de producţie pentru fiecare element de arboret şi pentru

arboretul în ansamblu

Se utilizeaza schemele de determinare ale clasei de producție din biometrie.

Pentru determinarea efectivă se intră în schema de determinare utilizând vârsta
medie a elementului de arboret, valori ce le gasim pe abscisa, iar pe ordonată se
intră cu valoarea medie a înalțimii la același element de arboret, valoare
determinată la punctul anterior. La intersecția celor două valori de pe abscisa
(vârsta medie) respectiv ordonată (înalțimea medie) se determina clasa de
producție relativă.
Pentru exemplificare vă atașez un grafic de determinare al clasei de producție
pentru specia Fag. Astfel pentru un arboret de fag cu vârsta medie de 60 de ani
respectiv înălțimea medie de 26,4m are conform graficului de determinare clasa
de producție relativă I.
6. Compoziţia pe număr de arbori, suprafaţă de bază şi volum. Volumul se va
determina prin metoda seriilor de volume.

Pentru determinarea compoziției pe număr de arbori se raportează numărul de

arbori din specia X la numărul total de arbori inventariați în teren.
Exemplu:
Specia Fa – 75 exemplare
Specia Ca – 20 exemplare
Specia Me – 5 exemplare
Număr total exemplare - 100
Proporția Fa = (Nr. Exemplare Fa)/( Număr total exemplare)*100
Proporția Fa = 75/100*100 = 75%

Pentru determinarea compoziției pe suprafață de bază trebuie determinat inițial

suprafața de bază pentru fiecare element de arboret după cum urmează:
Exemplu pentru specia Fa

Nr. Crt. Clase de Număr de Suprafața Suprafața Calcule

diameter arbori de baza de bază
(cm) ni unitată Gi
gi(m2) (m2)
1 2 3 4 5 6
1 22 2 0,0380 0,0760 gi = (πd2)/4
2 24 3 0,0452 0,1357 Gi = nigi
3 26 5
4 28 8
5 30 6
6 32 9
7 34 11

Total - - Gtotal = ∑Gi

Exemplu:
Suprafața de bază unitară pentru diametrul 22
g22 = (πd2)/4 = 3.14*0.222/4 = 0.0380 m2
Suprafața de bază totală pentru diametrul 22
G22 = n22g22 = 2*0.0380 = 0.0760 m2
În urma calculului din tabelul de mai sus rezultă suprafața de bază a elementului
de arboret Fag. În mod similar se determină suprafețele de bază pentru toate
celelalte elemente de arboret. Se determină apoi suprafața de bază totală prin
însumarea suprafețelor de bază pentru fiecare element de arboret.
Compoziția pe suprafață de bază se determină prin raportarea fiecărei suprafețe de
bază pe element de arboret la suprafața de bază totală a întregului arboret.
Pentru determinarea compoziției pe volum este necesar determinarea seriei de
volum pentru fiecare element de arboret în parte. Determinarea se realizează prin
utilizarea tabelelor de cubaj pe serii de volume. Datele necesare pentru
determinare sunt: diametrul mediu și înălțimea medie. Cu acestea se determina
clasa și seria de volume.
Exemplu - Astfel pentru un arboret de Fag cu diametru mediu de 25 cm și o
înălțime medie de 25,6 m în urma consultării tabelelor de cubaj rezultă clasa VI
seria 40
Determinarea volumului pentru un element de arboret
Nr.crt. Clase de Număr de arbori Volume Volume
diametre unitare totale
1 18 1 0,295 0,295
2 20 3 0,381 1,143
3 22 5 0,479 2,395
4 24 8 0,585 4,680
5 26 11 0,700 7,700
6 28 14 0,824 11,535
7 30 17 0,957 16,269
. . .
. . .
. . .
Total - -
 Compoziția pe volum se determină prin raportarea fiecărui volum pe element de
arboret la volumul total a întregului arboret.

7. Numărul de arbori din clasa întâi de calitate pentru suprafeţele de probă

luate în studiu
Rezolvarea acestui punct presupune transformarea numărului de arbori din clasele
de calitate a II-a, a III-a, a IV-a în clasa I de calitate. Se realizează prin utilizarea
extrasului din biometrie de mai jos.
 Pentru exemplificare la 14 Exemplare de Fag transformarea se realizează astfel:
Fag a II-a 14 exemplare – 11 exemplare de clasa I de calitate
Fag a III-a 14 exemplare – 7 exemplare de clasa I de calitate
Fag a IV-a 14 exemplare – 3 exemplare de clasa I de calitate
Numărul de arbori din clasa întâi de calitate pentru suprafeţele de probă luate în
studiu se determină prin însumarea arborilor de clasa I de calitate pentru toate
elementele de arboret.

8. Indicele de desime şi densitate

Determinarea indicelul de desime se realizează prin raportarea numărului de
arbori din teren la numărul de arbori din tabelele de producție.
Indicele de desime = (Numărul de arbori din teren la hectar)/ (Numărul de arbori
din tabelele de producție)
 Atenție numărul de arbori din teren determinați pe o anumită suprafață se vor
transforma la suprafața de un hectar deoarece datele din tabelele de producție sunt
raportate la hectar.
Exemplu: Există inventariați 68 arbori pe o suprafață de 1000 m2. Pentru a se
realiza transformarea la unitatea de suprafață(hectarul) se aplică regula de trei
simpla.
1000 mp...................................68 arbori
10000 mp................................... x arbori

x = (10000*68)/1000 = 680 arbori/ha

Indicele de desitate = (Suprafața de bază din teren la hectar)/ (Suprafața de bază

din tabelele de producție). Se aplică acceși logică de calcul ca la indicele de
desime.

9. Determinarea numărului suprafeţelor de probă de 500 m2 necesare a fi

amplasate în u.a. luate în studiu pentru ca rezultatele să fie relevante din
punct de vedere statistic. Determinarea va fi făcută pentru tolerenţa 10% şi
coeficientul de variaţie 30%.
Acest punct presupune consultarea biometriei la secțiunea pentru determinarea
numărului de sondaje și a distanței dintre ele. Mai jos este atașat un extras din
biometrie.
 Exemplu pentru un arboret cu suprafață de 8 ha rezulta conform tabelei de mai sus
că sunt necesare a se efectua în teren un număr de 21 piețe de probă(sondaje), cu distanța
între ele de 62 metri.

10. Determinarea vârstei exploatabilităţii tehnice

Exemplu: Determinarea vârstei exploatabilităţii tehnice pentru un arboret de
gorun clasa a II-a de producție destinat să producă lemn de gater.
Volumul arboretului principal respective volumul arboretului secundar se preiau
din biometrie din tabelele de producție pentru specia și clasa de producție
indicate.
 Procentele lemn de gater sau alt sortiment se utilizează tabelele de sortare pentru
arborete de unde se extrag procentele aferente fiecărei specii pe clase de producție
în raport cu vârsta. După aceea se calculează volumul de lemn de gater ce rezultă
din arboretul principal și arboretul secundar. Volumul se calculează aplicând
procentul de lemn gater în exemplul dat la volumele extrase din tabelele de
producție pe specii.

ARBORET PRINCIPAL ARBORET SECUNDAR TOTAL PRODUCŢIA

Vârsta
VOLUM %LEMN LEMN VOLUM %LEMN LEMN LEMN MEDIE
TOTAL GATER GATER TOTAL GATER GATER GATER ANUALĂ

ani m3 m3 m3 m3 m3 m3/an
20 90 0 0,0 12 0 0,0 0,0 0,0
25 122 0 0,0 13 0 0,0 0,0 0,0
30 156 0 0,0 15 0 0,0 0,0 0,0
35 191 0 0,0 17 0 0,0 0,0 0,0
40 227 2 4,5 17 0 0,0 4,5 0,1
45 260 5 13,0 18 0 0,0 13,0 0,3
50 291 9 26,2 18 0 0,0 26,2 0,5
 55 321 15 48,2 18 0 0,0 48,2 0,9
60 349 20 69,8 18 0 0,0 69,8 1,2
65 375 24 90,0 17 0 0,0 90,0 1,4
70 400 28 112,0 16 0 0,0 112,0 1,6
75 423 32 135,4 16 0 0,0 135,4 1,8
80 444 36 159,8 16 0 0,0 159,8 2,0
85 464 39 181,0 16 6 1,0 181,9 2,1
90 483 42 202,9 15 8 1,2 204,1 2,3
95 500 44 220,0 15 9 1,4 221,4 2,3
100 517 46 237,8 14 9 1,3 239,1 2,4
105 533 48 255,8 13 12 1,6 257,4 2,5
110 549 49 269,0 12 14 1,7 270,7 2,5
115 564 50 282,0 11 14 1,5 283,5 2,5
120 578 51 294,8 11 16 1,8 296,5 2,5
125 590 52 306,8 11 18 2,0 308,8 2,5
130 600 52 312,0 11 20 2,2 314,2 2,4
135 609 53 322,8 11 22 2,4 325,2 2,4
140 617 53 327,0 10 25 2,5 329,5 2,4

Producția medie anuală (ultima coloană din tabelul anterior) se determină prin
împărțirea coloanei ''Total lemn gater" la vârsta arboretului(prima coloana). Vârsta
exploatabilității tehnice se înregistrază în intervalul în care producția media anuală pentru
sortimentul calculate (în exemplul dat lemn gater) este maxim. În exemplul de calcul
acest interval este între vârstele de 110 și 125 de ani, ceea ce înseamnă că pentru un
arboret de gorun clasa de producție II în acest interval se obține în proporția cea mai mare
lemn de gater.

11. Determinarea fondului de producţie normal pe clase de vârstă

Exemplu de calcul pentru un fond de producție real prezentat mai jos. Pentru detalii
consultați lucrarea nr. 7
Specia CLS.PROD. CV I CV II CV III CV IV CV V CV VI TOTAL PROD.N PROD.T
GO I 40 40 60 80 40 40 300 600 180000
GO II 90 60 40 50 50 40 330 520 171600
GO III 40 50 40 50 150 50 380 430 163400
 FA I 70 0 60 80 80 20 310 750 232500
FA II 80 0 70 60 70 50 330 650 214500
Suprafaţa reală 320 150 270 320 390 200 - - -
Suprafaţa normală 266,5 313,6 263,2 263,8 284,2 281,8 - - -

12. Reprezentarea grafică a numărului de arbori pe categorii de diametre pentru

suprafeţele de probă luate în studiu

13. Reprezentarea grafică (histogramă) a numărului de arbori pe clase de

calitate pentru suprafeţele de probă luate în studiu
14. Reprezentarea grafică (histogramă) a suprafeţelor reale şi normale pe clase
de vârstă

Reprezentarea grafică a repartizării suprafeţelor reale şi normale pe clase de

vârstă dintr-un fond de producţie

5
Clase de v ârstă

0 50 100 150 200 250 300 350 400

1 2
Suprafeţele reale şi3normale pe clase 4de v ârstă 5 6
Series2 266.5 313.6 263.2 263.8 284.2 281.8
Series1 320 150 270 320 390 200

Fig. 3 – Repartizarea suprefeţei reale şi normale a unui fond de producţie

Notă:
Referatul va cuprinde toate punctele de mai sus.
Predarea se va face în ultima săptămână de şcoală. Predarea şi susţinerea
referatului este condiţie de intrare la examen.