UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECTIA MEDIULUI

DEPARTAMENTUL DE SILVICULTURA SI INGINERIE FORESTIERA
SPECIALIZAREA: EXPLOATARI FORESTIERE

Proiect la disciplina
Transporturi si drumuri forestiere

Coordonator:
S.l. dr. ing. Iovan Calin

Intocmit de student:
Moraru Cosmin

Oradea
2014
 Tema proiectului

Sa se intocmeasca proiectul de executie pentru

drumul forestier variant 211, situat in fondul forestier al
Ocolului Silvic Sudrigiu, Directia Silvica Oradea
 Cuprins

A. Piese scrise
1. Date generale
2. Conditii de proiectare
3. Caracteristicile drumului proiectat
3.1. Elemente geometrice si constitutive ale drumului forestier
3.2. Drum in plan orizontal
4. Elemente de proiectare
4.1. Profilul longitudinal
4.2. Profilul transversal
5. Calculul volumului lucrarilor terasiere
6. Concluzii
7. Anexe
7.1. Tabelul 1: Suprafata carosabila
7.2. Tabelul 2: Santuri
7.3. Tabelul 3: Miscarea terasamentelor
7.4. Tabelul 4: Recapitulatia miscarii terasamentelor

B. Piese desenate
1. Plansa 1: Curbe de nivel
2. Plansa 2: Plan de situatie drum variant numarul 211
3. Plansa 3: Profilul longitudinal al drumului forestier
4. Plansa 4: Profilele transversal de executie
 Capitolul 1 Date generale

Planul instalatiilor de transport cuprinde un studiu in functie de nivelul actual si de

perspectiva privind dotarea cu drumuri forestiere in concordanta cu prevederile
amenajamentului actual referitoare la lucrarile de cultura si explaotare.

In actualul studiu general se prezinta urmatoarele date:

- Invntarul instalatiilor de transport permanante existente si necesare

- Planul instalatiilor de transport propuse a se construe in primii 10 ani
- Accesibilitatea fondului forestier si a posibilitatii de peoduse principale si
secundare in raport cu distanta de colectare
- Situatia fondului forestier si a posibilitatii de produse principale si secundare in
raport cu distanta de colectare

La data intocmirii amenajamentului padurile ocolului silvic Sudrigiu erau deservite de

107.5 km drumuri forestiere si 54.1 km drumuri publice, deci in total 161.6 km

Fata de aceasta retea de drumuri, accesibilitatea fondului forestier productive este

asigurat in procent de 68%, iar fondul forestier total (suprafata) in procent de 72%

Avand in vedere ca accesibilitatea fondului forestier nu este asigurata in proportie de

100% s-au propus a se construe 12 drumuri forestiere, dar pentru primul deceniu doar patru
dintre aceste drumuri sunt rentabile a se construe, celelalte drumuri urmand a se construe in
deceniile urmatoare, deoarece suprafata ramasa in proprietatea este destul de faramitata, ceea
c ear face nerntabile construirea acestor drumuri din cauza volumului relative redus de masa
lemnoasa din bazinele respective si din cauza posibilitatii financiare reduse.

Densitatea actuala a instalatiilor de transport este:

- Drumuri publice ………54100 m: 11417.0 ha = 4.7 m/ha

- Drumuri forestiere……107500 m: 11417.0 ha = 9.4 m/ha
o TOTAL………161600 m: 11417.0 ha = 14.1 m/ha

Densitatea la sfarsitul deceniului:

Avand in vedere ca s-au prevazut a se construi drumuri forestiere in deceniul, la

sfarsitul deceniului de aplicare a amenajamentului densitatea va fi de 14.8 m/ha
 Capitolul 2 Conditii de proiectare

1. Viteza de proiectare.
- V = 15 km/h
2. Declivitatea maxima
- In plin i = 9%
- In gol i = 12%
3. Raza minima de proiectare
- R = 13
4. Latimea platformei
- l = 3.5 m
5. Unghiul minim in curbe
- β = 40°
6. Pasul de proiectare
- L = 55 m
7. Declivitatea de studiu
e e e
- i s= ∗100= ∗110 ⇒l= ∗110 ⇒l=55
l l is
- i s mediu ≃10 %
 Capitolul 3 Caracteristicile drumului proiectat

3.1 Elementele geometrice si constitutive.

Elementele constitutive ale drumului.

Tabelul 1
Curba Nr. L Β R T Lc
1 55 166 80 9,822765 19,54769

2 120 172 90 6,293413 12,56637

3 150 166 80 9,822765 19,54769

200

3.2. Drum in plan orizontal

Viteza de proiectare
Reprezinta viteza maxima cu care pot circula autovehiculele incarcate, fara remorca, in
deplina siguranta prin punctele cele mai dificile ale traseului, in ipoteza in care starea
imbracamintii drumurilor este buna si conditiile atmosferice favorabile
Dupa viteza de proiectare drumurile forestiere se clasifica in:
- Drum de categoria I, corespunzator unei viteze de proiectare cuprinsa intre 25km/h si
50km/h
- Drum de categoria a II-a, corespunzator unei viteze de proiectare cuprinsa intre
20km/h si 40km/h
- Drum de categoria a III-a, corespunzator unei viteze de proiectare cuprinsa intre
10km/h si 20km/h
Aliniamente si curbe
Existent unor puncte obligatorii, configuratia terenului si necesitatea incadrarii cat mai
bune in relieful si peisajul regiunii strabatute fac ca traseul unui drum sa nu se prezinte sub
forma unui aliniament continuu, ci sa fie alcatuit, intr-o prima etapa, dintr-o serie de
aliniamente ce se intersecteaza sub unghiuri diferite, care poarta denumirea de polygon de
baza. Necesitatea de circulatie a autovehiculelor impugn racordarea, din care cauza traseul, in
final, apare sub forma unei succesiuni de portiuni in aliniament si de portiuni in curba.
Aliniamentele si curbele reprezinta elementele geometrice ale unui traseu in plan orizontal.
Curbe circulare
Elementele unei curbe circulare sunt:
- Unghiul dintre aliniamente (β) care se determina prin masuratori directe pe teren
sau pe plan
- Raza
 - Tangent (T) cuprinsa intre varful de unghi si punctele de tangent ale curbei cu
aliniamentele
T = R ctg β/2
- Bisectoarea (B) cuprinsa intre varful de unghi si mijlocul curbei, se culculeaza
cu urmatoarea relatie
β
B = R(cos −1 )
2

- Lungimea curbei de racordare(L) cuprinsa intre punctele de intrare si iesire din

curba a carei valoare este:
180° −β
L=πR
180 °

Supralargirea caii in curba

Pentru inscrierea vehiculelor in portiunile curbe ale drumurilor este necesar sa se
acorde partii carosabile o supralargire, adica un spor de latime fata de latimea sa din
aliniament.
Statii de intoarcere si de intersectare
Punctele finale, situate in interiorul padurii se amenajeaza in mod special, pentru a
permite atat incarcarea materialului lemnos, cat si intoarcerea vehiculelor. In functie de
conditiile de relief, statiile se pot amenaja sub forma de platform, bucla sau ramificatie. In
cazul amenajarii statiei de intoarcere sub forma de platforma, aceasta se poate amplasa
simetric, in stanga sau in dreapta. La alegerea solutiei se va avea in vedere necesitatea
realizarii statiei cu volum minim de lucrari. Statia de intoarcere se va proiecta cu o latime de
12 – 20 m, in raport cu conditiile de teren. Lungimea statiei este de 20 m iar racordare ei la
platform drumului se face pe 10 m. Declivitatea maxima admisa in statiile de intoarcere este
de 4% exceptional 8%.
La drumurile foresitere cu o banda de circulatie se amenajeaza locuri pentru
incrucisarea autovehiculelor, numite statii de incrucisare. Acestea au latimea partii carosabile
de 3 m si lungimea de 20 m, iar racordarea lor la latimea normal se face pe o distanta de 10 m.
 Capitolul 4 Elemente de proiectare

4.1. Profilul longitudinal

Profilul longitudinal al unui drum contine proiectia desfasurata in plan vertical atat a
axei drumului(linia rosie, directrita, linia proiectului, cat si linia traseului(linia neagra, linia
terenului.

Fiecare punct de pe traseu ii corespunde o cota a terenului si o cota a proiectului,

ambele reprezentate fata de un plan de comparative.

Cotele terenului se obtin prin masuratori topografice, iar cotele proiectului se obtin
prin calcul analitic, in functie de cota punctului de schimbare a declivitatii, de marimea
declivitatii si distanta dintre punctual considera si punctual de schimbare a declivitatii. Cotele
punctelor de schimbare a declivitatii se determina prin masuratori grafice, fata de linia
planului de comparatie.

Criterii de asezare a liniei rosii

Asezarea liniei rosii pe un profil longitudinal reprezinta una din problemele cele mai
importante si mai complexe ale proiectarii. Ea trebuie facuta, pe de o parte, in concordanta cu
prescriptiile standardelor in vogoare referitoare la declivitati, pas de proiectare, racoradri
vertical, etc., astfel incat circulatia sa se desfasoare in conditiile de siguranta si confort, iar pe
de alta parte, in concordanta cu particularitatile topografice, geotehnice, hidrologice,
climatice, etc., ale regiunii respective, astfel incat drumul sa se realizeze cu volume de lucrari
cat mai reduse. Pentru aceasta studiul liniei rosii trebuie sa se faca in corelatie cu studiul
traseului in plan si profilul transversal, toate fiind indisponibil legate intre ele.

Pentru realizarea profilului longitudinal am pus cate un pichet in fiecare punct

characteristic al drumului dupa hectometraj iar functie de cota terenului am trasat linia neagra
sau linia traseului dupa care cu ajutorul sablonului cu profilul transversal tip am identificat pe
plansele cu profilele transversale punctele in care volumul lucrarilor de umplutura sau de
rambleu sunt egale cu volumul lucrarilor de sapatura sau de debleu. Am materializat aceste
puncte pe plansa cu profilul longitudinal si am trasat linia rosie sau axa drumului astfel incat
aceasta sa treaca aproximativ prin aceste puncte dar tinand cont ca un panou de declivitate sa
nu fie mai mic de 40 m si declivitatea maxima sa nu depaseasca 12%.

Hectometraj

0+00.00 A
45.17
0+45.17 ic1
9.77
0+54.95 mc1
9.77
0+64.72 ec1
45.00
1+09.72 Ms
58.94
1+68.67 ic2
6.28
1+74.95 mc2
6.28
1+81.23 ec2
133.94
3+15.18 ic3
9.77
3+24.95 mc3
9.77
3+34.72 ec3
190.23
5+24.95 B
 4.2. Profilele transversale

Profilul transversal al drumurilor forestiere se compune din parti orizontale sau

aproape orizontale, care constituie platform, si din parti inclinate, numite taluzuri: ele pot fi de
rembleu, de debleu sau mixt.

Pentru realizarea profilelor transversale ale drumului s-a calculat pantele transversale
ale terenului in amonte si in aval de linia traseului dupa care cu ajutorul profilului sablonului
cu profilul transversal tip am identificat punctele aproximative prin care trece linia rosie apoi
s-a trasat partea carosabila, acostamentele, taluzurile, santurile, rigolele si banchetele.

Partea carosabila.

Partea carosabila sau calea, care reprezinta portiunea pe care se efectueaza circulatia
vehiculelor, se caracterizeaza prin latime, forma si mod de constructive.

Latimea partii carosabile se determina in functie de capacitatea de circulatie careia

trebuie sa-in corespunda drumul respective.

Reglementarile in vigoare stabilesc urmatoarele latimi ale partii carosabile in

aliniament:

- 5.50 m pentru drumurile forestiere de categoria I

- 4.00 m pentru drumurile forestiere de categoria a II-a
- 2.75 m pentru drumurile forestiere de categoria a III-a

Acostamentele

Benzile de pamant care incadreaza de o parte si de alta partea carosabila constituie

acostamentele. Ele se caracterizeaza prin panta transversala si latime, iar in unele situatii si
prin modul lor de consolidare.

Inclinarea transversala a acostamentelor asigura evacuarea apelor ce se scurg de pe

partea carosabila spre taluzurile de rambleu sau spre santuri.

Latimea acostamentelor depinde de destinatia ce li se da. Acostamentul drumurilor

forestiere au, in general, dimensiuni sufocient de reduse, prin ele urmarindu-se numai
incadrarea sistemului rutier.
 Platform drumului.

Este alcatuita din partea carosabila si cele doua acostamente, latimea ei fiind
determinate de latimea acestora.

Taluzurile.

Sunt caracterizate prin inclinarea lor, adica prin tangent unghiului pe care il fac cu
orizontala.

Inclinarea taluzurilor depinde de inaltimea lor si de natura pamantului din care sau
in care se executa; ea trebuie astfel aleasa incat pamantul sa nu alunece. Pentru acelasi fel de
pamant si aceeasi inaltime, taluzurile de debleu pot fi mai inclinate decat cele de rambleu,
deoarece pamantul folosit in umplutura este tulburat si deci are stabilitate mai mica.

Santurile si rigolele

Santurile si rigolele se executa in mod obligatoriu in toate portiunile de drum din

debleu si in lungul rambleelor mici, unde intre muchia platformei si piciorul taluzului nu s-a
realizat o diferenta de nivel suficienta si exista pericolul inundarii platformei.

In mod current se utilizeaza cu sectiunea trapezoidala sau triunghiulara. Indifferent

de forma lor, sectiunea si panta santurilor trebuie sa fie sufficiente pentru a asigura evacuarea
tuturor apelor colectate pana la cea mai apropiata scurgere transversala.

Banchetele

Se amenajeaza intre santuir si taluzuri, pentru a opri pamantul dislocate de pe taluz sa

ajunga in sant.

Latimea banchetelor variaza intre 0.30 si 0.50 m, in functie de natura terenului si de

adancimea debleului. La taluzurile de debleu mai mici de 2 – 3 m, precum si in terenurile
stancoase, nu se mai prevad banchetele in scopuri diminuarii volumului de sapatura.

Ampriza drumului
 La stabilirea amprizei drumurilor se va urmari reducerea la minimum a ocuparii de
terenuri productive si evitarii demolarii de cladiri, in acest scop se pot adopta solutii de
sprijinire, sustinere si consolidare a taluzurilor rambleelor inalte si a debleelor adanci.

Capitolul 5 Calculul volumului lucrarilor terasiere

Lucrarile de terasamente reprezinta un ansamblu de sapaturi, umplute si deplasari de

pamant ce se executa la constructia unui drum, in vederea realizarii platformei acesteia.

Dimensiunile si forma terasamentelor difera in functie de categoria drumului si

conditiile geologice-tehnice locale, stabilindu-se in concordanta cu profilul transversal tip
adoptat tinand seama de gabaritele de libera trecere si de spatiile minime dintre marginea
partii carosabile si diverse constructii.

Calculul suprafetelor profilelor transversale

Suprafetele profilelor transversale se determina separat pentru sapaturi si separat

pentru umpluturi. De asemenea, in cazul debleurilor, datorita diferentelor de cost la sapare,
suprafetele se determina diferentiat pe categorii de sapaturi sip e modalitati de sapat. La
randul lor sapaturile executate mecanniza se diferentiaza in raport cu utilajul folosit:
bulldozer, autogreder, exacavator.

Calculul volumelor terasamentelor.

Volumul lucrarilor de terasamente se determina pe interprofile, din a caror insumare

rezulta volumul total.

Interprofilul este corpul geometric cuprins intre doua profile transversale consecutive
si limitat lateral de suprafata terenului natural, platform si taluzuri; el poate fi omogen, cand
este numai de debleu sau rambleu, si neomogen cans se afla partial in sapatura si partial in
umplutura. In cazul profilelor neomogene, volumele de debleu se determina separate de cele
de rambleu; corespunzator celor aratate la punctual precedent, tot separate se stabilesc si
volumele diverselor categorii de sapaturi, impuse de natura terenului sau de modul de
executiue.
 Capitolul 6 Concluzii

Acest studiu de caz a fost realizat pentru construirea drumului forestier variant 211
pe suprafata Ocolului Silvic Sudrigiu.

Acest drum forestier are o lungime totala de 0.524 km, in cadrul ocolului mai
existand alte drumuri forestiere cu lungimea totala de 107500 m si drumuri publice cu
lungimea totala de 54100 m. Dupa construirea acestui drum reteaua de transport din cadrul
Ocolului Silvic Sudrigiu fiind de 162124 m avand densitatea de 14.20 m/ha.

Varianta 211 a drumului forestier din acest ocol silvic are un total de 3 curbe,
volumul lucrarilor de sapatura fiind de 161.08 mc din care toti s-au folosit la umplutura restul
de 628.37 mc necesari pentru rambleu fiind adusi din gropi de imprumut.
 Capitolul 7 ANEXE

Suprafata carosabila
Tabelul 1

Specificari Dimensiuni (m) Suprafete (m2)

Nr. Lungim Latimea partii Calea
Raza Curbe e Supralargire carosabile curenta Racordari Total
0 1 2 3 4 5 6 7
80 1 19,55 0,64 3,39 66,27 3,2 69,47
90 1 12,57 0,58 3,33 41,85 2,9 44,75
80 1 19,55 0,64 3,39 66,27 3,2 69,47
Total   51,66 1,86       183,68
Suprafata aliniamente 1301,55
Statie de intoarcere 262,50
Statie de incrucisare 75,00
Total suprafata parte carosabila 1822,73
Latimea medie a partii carosabile 3,47
Latimea totala a drumului 4,22
Lungime totala
drum 524,95

Santuri
Tabelul 2

Pozitia hectometrica Lungimi (m)

Nr.crt
De la Pana la Stanga Dreapta
0 1 2 3 4
1 87,22492 139,1964   51,97149
2 429,838 524,9511   95,1131
Total parte 0 147,0846
Total general 147,0845846