Ghid Tehnic Drum Rural (cap.

I-III)

CAPITOLUL 1
1.1.Definitie.
Drumul este o cale de comunicare terestra special amenajata pentru circulatia vehiculelor si a
pietonilor.

1.2. Clasificarea drumurilor si a strazilor (dupa diferite criterii)

a. Din punct de vedere al destinatiei:
drumuri publice

drumuri de exploatare ( apartin unor intreprinderi sau unor persoane fizice )

b. Din punct de vedere al importantei lor:

(clasificarea si incadrarea drumurilor din Romania dupa importanta lor a fost legiferata prin
HG.540 / 2000)

drumuri publice de interes republican

 autostrazi (se mai numesc si europene in cazul in care apartin unor trasee continentale) E
 nationale DN
drumuri publice de interes local

 drumuri judetene DJ
 drumuri comunale DC
 strazi
– principale (2 benzi de circulatie)
– secundare (1 banda de circulatie)

c. Din punct de vedere functional:

 drumuri
 strazi
STRAZILE sunt drumuri publice in interiorul localitatilor, special amenajate, destinate
circulatiei autovehiculelor, a mijloacelor de transport in comun, a pietonilor, a ciclistilor,
amplasarii retelelor tehnico-edilitare si asigurarii accesului la cladiri. Pe sectoarele de strazi fara
canalizare scurgerea apelor se asigura prin santuri amenajate. Zona strazilor cuprinde: parte
carosabila, acostament, sant (rigola), trotuare, spatii verzi, suprafete adiacente pentru parcari,
suprafete de teren necesare amplasarii anexelor strazii.
Deosebirile structurale intre strazi si drumuri constau in tipul sectiunii transversale si
indimensionarea sistemului rutier.

Strazile in localitatile rurale pot fi principale sau secundare. Unele strazi pot fi inchise traficului
auto. Pentru strazile rurale incadrarea in categorii si inchiderea pentru circulatie auto se face de
catre Consiliul Local pe baza studiilor de dezvoltare si organizare a traficului efectuat impreuna
cu Politia Rutiera, conform Ordinului Ministrul Transportului nr. 50/ 98.

Ex. Sectiuni transversale-tip pentru strazi rurale (STAS 10144/1-90)

d. Din punct de vedere al reliefului:
 drumuri de ses (maxim 150 m altitudine)
 drumuri de deal (intre 150-300 m altitudine)
 drumuri de munte (peste 300 m altitudine)

e. Din punct de vedere al gradului de perfectionare tehnica:

 drumuri de pamint
 drumuri pietruite
 drumuri cu imbracaminti provizorii
 drumuri cu imbracaminti moderne

f. Din punct de vedere administrativ:

 drumurile nationale ⇒ in administrarea MLPTL- AND RA
 drumurile judetene ⇒ in administrarea Consiliului Judetean
 drumurile comunale si strazile ⇒ in administrarea Consiliului Local
Din punct de vedere tehnic si metodologic, coordonator al intreagii retele de drumuri,
indeplinind totodata si functia de ordonator principal de credite in calitatea lui de administrator al
Fondului special al drumurilor publice este Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si
Locuintei. (cf. art. 57 din Legea.82/98 si art. 1 alin. (3) din Normele metodologice MLPTL-MF
3705/ 21137/ 2001).

g. Din punct de vedere tehnic:

Clasificarea se face in functie de intensitatea traficului = numarul de vehicule care trec inunitatea
de timp printr-o sectiune de drum. Intensitatea se calculeaza pentru o perspectiva de
15 ani si se exprima prin intensitatea medie zilnica anuala (MZA).

MZA = (volumul total anual de trafic) / (numarul de zile ale anului)

MZA se exprima in autovehicule fizice sau in autovehicule – etalon in 24 de ore si se determina

pe baza prelucrarii rezultatelor recensamintelor si / sau inregistrarilor automate de circulatie.

Autovehiculul – etalon este un autovehicul, in general conventional, in care se transforma prin

echivalare (conform STAS 7348-88) diferitele vehicule care circula pe un drum.
Autovehiculul – etalon se foloseste ca unitate de referinta pentru dimensionarea si verificarea
drumurilor din punct de vedere al capacitatii de circulatie si al capacitatii portante a sistemului
rutier.
Autovehiculul – etalon are caracteristicile:
 presiunea specifica transmisa de roata imbracamintii p = 0,5 N/mmp
 diametrul suprafetei de contact D = 34 cm
In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare* in functie de
care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Drumurile comunale si strazile
se incadreaza in clasa tehnica V, IV.
* Viteza de proiectare < Vp > = viteza maxima pe care o poate atinge un autoturism in punctele
cele mai dificile ale traseului, in ipoteza ca starea imbracamintii este buna siconditiile
atmosferice sint favorabile.

Viteza de circulatie < Vc >= viteza medie cu care circula pe un sector de drum un procent ridicat
din numarul total al vehiculelor (peste 80 %).

CAPITOLUL 2
2.1. Infrastructura si suprastructura
Infrastructura drumului – totalitatea lucrarilor menite sa invinga dificultatile impuse de relief.

Infrastructura cuprinde lucrarile de pamant (terasamente) inclusiv lucrarile de consolidare,

asanare sau protectie (ziduri de sprijin, drenuri, pereuri, etc) si lucrari de arta (poduri, podete,
tuneluri).

Terasamentele cuprind totalitatea lucrarilor de pamant (sapaturi, umpluturi, transporturi)

executate in vederea realizarii umpluturilor (rambleuri) si sapaturilor (debleuri) din infrastructura
drumurilor.

Suprastructura drumului – totalitatea lucrarilor executate cu scopul de a usura circulatia prin

reducerea rezistentelor datorita frecarilor (rezistenta de rulare, de rostogolire) dintre vehicul si
suprafata de rulare.

In figura 1.1 este prezentat profilul transversal al unui drum:

Fig 1.1

Tot ce se gaseste deasupra orizontalei H-H constituie suprastructura drumului; ceea ce se afla sub
aceasta orizontala formeaza infrastructura drumului. Legatura intre infrastructura si
suprastructura se face prin patul drumului.Patul drumului reprezinta partea superioara a
terasamentului in general amenajata, pecare se aseaza sistemul rutier.

Sistemul rutier reprezentat prin suprafata hasurata EFF’E’ este alcatuit dintr-un ansamblu de
straturi realizate prin tehnologii adecvate, din diverse materiale de constructie si dimensionate
astfel incat sa poata prelua, pe o perioada determinata solicitarile din trafic si din conditiile
climaterice, in limita deformatiilor admisibile.

Complexul rutier reprezinta ansamblul de straturi care alcatuiesc sistemul rutier si zona activa a
terasamentelor (adancimea pana la care practic nu se mai resimte influenta sarcinilor mobile).

2.2. Elemente caracteristice ale drumului in plan

Daca axa verticala M-N din figura 1.1 se deplaseaza de-a lungul drumului urmand tot timpul
mijlocul lui, va descrie o suprafata; suprafata este plana pe sectoarele in care drumul urmeaza o
linie dreapta si este cilindrica in portiunile unde drumul este in curba. Axa drumului reprezinta
intersectia suprafetei generate de linia MN cu suprafata imbracamintei. Traseul drumului
reprezinta intersectia suprafetei generate de linia MN cu suprafata terenului natural, respectiv
linia descrisa de punctul N.

Traseul drumului este proiectia pe teren a axei drumului .Privite de sus, aceste linii se suprapun.

In plan, intre 2 puncte A si B (fig.1.2), traseul unui drum – respectiv axa lui – este alcatuit din
linii drepte numite aliniamente, racordate intre ele cu linii curbe numite curbe de racordare.

Clasificarea curbelor:
-in functie de unghiul de intersectie al aliniamentelor pot fi:
curbe interioare
curbe exterioare (serpentine)

-in functie de raza

curbe circulare (raza constanta)
curbe progresive (raza variabila) se mai numesc si de tranzitie sau radioide
• parabola cubica
• lemniscata
• clotoida

-in functie de sens

curbe de acelasi sens
curbe cu sens opus

-in functie de dispozitia in spatiu

curbe izolate
curbe succesive

Pentru a satisface deplin cerintele obiective ale traficului/circulatiei, curbele trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:

– intre 2 curbe succesive se introduce un aliniament de redresare, a carui lungime este

1,4 Vp < a r < 20 Vp - alegerea tipului curbei de racordare si a razei este in functie de clasa
tehnica a drumului si de Vp. - trecerea treptata de la valoarea 0 in aliniament a curburii, la
valoarea constanta (1 /ς =1 / R) pe arcul de cerc (efectul fizic este aparitia si disparitia treptata a
fortei centrifuge Fc = c x 1 /ς = c x 1 / R, unde c = constanta).

2.3. Elemente caracteristice in profil longitudinal

Profilul longitudinal al drumului se obtine prin desfasurarea si proiectarea (reprezentarea) axei
drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia rosie sau linia proiectului

Profilul longitudinal al terenului natural se obtine prin desfasurarea si proiectarea (reprezentarea)

traseului drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia neagra saulinia terenului.

In mod curent se foloseste expresia de profil longitudinal al drumului sectiunea verticala prin axa
drumului , desfasurata pe un plan vertical, continind atit linia rosie cit si linianeagra si o serie de
date necesare executiei (fig.1.3).
Fig.1.3

Realizarea platformei drumului la cotele proiectului ( cotele liniei rosii ) se facecorectind relieful
terenului prin lucrari de terasamente ( taieturi sau umpluturi ) silucrari de arta ( poduri, viaducte,
tunele ).Sectoarele orizontale din profilullongitudinal se numesc paliere iar cele inclinate rampe
daca drumul urca in sensul de mers si pante daca coboara.

Inclinarea liniei rosii fata de orizontala se masoara prin tangenta trigonometrica aunghiului pe
care il face cu orizontala si se numeste declivitate
(d) si se masoara in %, cm\m, mm\m, m\km.

2.4. Elemente caracteristice in profil transversal

Daca intr-un punct oarecare al traseului se face o sectiune verticala printr-un plan perpendicular
pe axa drumului se obtine profilul transversal al drumului in punctul respectiv.
Un profil transversal de drum contine urmatoarele elemente caracteristice (fig.1.4)

parte carosabila = calea, este partea principala din platforma drumului destinatacirculatiei
vehiculelor latimea ei fiind suma latimilor benzilor de circulatie
acostamente = fisie laterala situata intre marginea partii carosabile si cea a platformei
drumului. Ele servesc la
– incadrarea partii carosabile impiedicind deplasarea laterala a materialului din corpul drumului
– asigurarea scurgerii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 4-6 %
– circulatia pietonilor, stationarea vehiculelor defecte, depozitarea materialelor de intretinere,
largirea la nevoie a partii carosabile, amplasarea de elemente accesorii (borne, parapete, table
indicatoare)

benzi de incadrare = fisii consolidate din acostamentul drumului, linga parteacarosabila. Au intre
25-75 cm latime, si au rolul de a proteja partea carosabila dedefectiuni si de a mari latimea utila
pentru circulatie in cazul intilnirilor sau al depasirilor
benzi de consolidare = inlocuiesc uneori benzile de incadrare, reprezintaconsolidari mai slabe
 platforma = suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupacaz, trotuare,
piste de ciclisti, zone verzi
ampriza = suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului: parte
carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, banchete, santuri
de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta.
taluzuri = suprafata inclinata a terasamentelor sau a terenului natural caremargineste lateral
un rambleu sau debleu
santuri = constructii anexe drumului sub forma de canal deschis ,cu sectiuneatrapezoidala sau
triunghiulara , destinate colectarii apelor meteorice de pe platformadrumului sau taluzuri si
dirijarii lor la un sistem de canalizare
rigola = constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice ,cu profil curent
triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului saustrazii, la marginea platformei
banchete laterale
= fisii orizontale de 50 cm latime cu panta de 1- 2 % spre sant, prevazute uneori intre santuri si
taluzuri pentru a retine pamintul si materialele ce cad de pe taluz evitind impotmolirea santurilor
gabaritul de libera trecere = spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme sidimensiuni astfel
stabilite incit sa asigure trecerea nestingherita a vehiculelor cudimensiuni normale.
trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru realizarea unei conlucrarimai bune
intre acesta si corpul drumului
panta transversala este inclinarea in raport cu orizontala , in profil transversal, asuprafetei
partii carosabile si a acostamentelor, exprimata in procente ( % ).

Zona drumului cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie

Zonele de siguranta sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizeidrumului,

destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, plantatii rutiere, sau pentrualte scopuri legate de
exploatarea si intretinerea drumului, suprafete de teren necesareasigurarii vizibilitatii in curbe si
intersectii si suprafete ocupate de lucrarile deconsolidare ale terenului drumului. Realizarea de
culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta ale drumului sunt interzise.

Zonele de protectie sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor desiguranta,
necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului.

Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea localitatilor rurale,

distantele intre gardurile sau constructiile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de:
min. 26 m pentru DN
min. 24 m pentru DJ
min. 20 m pentru DC.

Zonele de siguranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si prin

documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului.In figura 1.5 a) sectiunea transversala
reprezinta un rambleu.Un drum sau o portiunede drum este in rambleu (umplutura) daca
platforma lui este deasupra terenuluinatural. In acest caz , pentru constructia drumului trebuie
adus pamant (sau altmaterial de umplutura corespunzator)In figura 1.5 b) sectiunea transversala
reprezinta un debleu. Un drum sau o portiunede drum este in debleu daca platforma drumului
este situata sub linia terenului ;debleul este deci sapatura executata in terenul natural pentru
construirea drumului.

Profilul transversal reprezinta un rambleu sau un debleu dupa cum se incadreaza indefinitiile de
mai sus.Daca drumul este partial in umplutura partial in sapatura , profilul transversal se numeste
mixt ; este caracteristic drumurilor de coasta (fig.1.6)
CAPITOLUL 3
3.1.CONSOLIDAREA SI PROTEJAREA
TERASAMENTELOR
Lucrarile respective sunt:
– Colectarea si evacuarea apelor
– Consolidarea si protejarea taluzurilor
– Apararea malurilor
– Sprijinirea masivelor de pamint

3.1.1. Colectarea si evacuarea apelor

Lucrarile au scopul de a evita degradarea corpului drumului, reducerea capacitatii portante
* a terenului de fundatie, degradarea terenurilor riverane prin stagnari de ape,spalari, baltiri. (*
capacitatea portanta = caracteristica de baza a complexului rutier dea prelua incarcarile de trafic).
Orice lucrare are la baza datele hidrologice, studiile topografice si geotehnice precum sia datele
culese de pe teren.Aceste lucrari se materializeaza in constructii anexe care se impart in functie
dedestinatie in:
3.1.1.1. Lucrarile pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice:

– santuri la marginea platformei

– santuri de garda
– rigole la marginea platformei
– rigole la bordura trotuarului
– rigole de acostament
– casiuri
– lucrari de canalizare
– canale de evacuare
– puturi
3.1.1.2. Lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor din fundatia drumului si strazilor:

– drenuri transversale de acostament

– drenuri transversale de interceptie
– drenuri longitudinale sub acostamente sau sub rigole
– strat drenant continuu
3.1.1.3 Lucrari pentru asanarea drumului:

– drenuri de adincime (drenuri longitudinale, transversale, spice, forate etc.)

– drenuri de taluz
– masti drenante

3.1.2. Lucrari de consolidare si protectie a taluzurilor

3.1.2.1.Lucrarile de consolidare

sint cele care asigura stabilitatea corpului drumului. Se proiecteaza in functie de conditiile topo si
geotehnice.Constau in:

a. Plantari, insamintari (protectie vegetala)

Insamintarea si creerea unui covor vegetal consta in insamintarea taluzului cu ierburi alese in
functie de regiune, clima, sol. Plantele maresc coeziunea, reduc viteza de curgerea apei si efectul
vintului la suprafata terenului micsorind astfel puterea lor de erodare.
1) Insamantarea cu sau fara adaos de pamant sau teren vegetal utilizand iarba. Se adopta pentru
taluzuri cu pante maxime 1 ÷ 1,5 si inaltimi mai mici de 5,0 m. Terenul vegetal se aseaza in
trepte pe grosimi de 10 ÷ 20 cm.

Unele tipuri de soluri impun imbracarea taluzului cu pamint vegetal.

2). Plantari de arbusti

se recomanda pe terasamente uscate din cauza expunerii la vint si soare. Specia arbustului se
stabileste impreuna cu unitatile silvice din zona.

3). Brazduirea simpla sau cu gardulete.

a. Brazdele se pot aseza pa lat sau pe muchie la taluzuri cu pante maxim 1 ÷ 1 pentru deblee si
maxim 1 ÷ 1,5 la ramblee. Brazdele se fixeaza cu tarusi de lemn moale.

4). Consolidarea cu nuiele se foloseste cind malul taluzului este in permanenta sub apa
3.1.2.2. Lucrarile de protectie

a. Gardulete din impletituri de nuiele pe tarusi batuti in pamint (15-20 cm inaltime). Sunt
provizorii si protejaza taluzul pe timpul necesar ca plantele insamintate sa se dezvolte suficient.

b. Cleionaje japoneze sint prefabricate din Bc 15 armate constructiv si montate in sistem

patratic, se fixeaza in pamint cu tarusi din Bc 15. Suprafata se insaminteaza sau se brazduiesc.

Metodele a si b se aplica pe taluzurile in care se pot produce fagase sau pot fi spalate deapele
meteorice.Pentru debite mari, se folosesc gardulete de 1 ÷ 15 cm inaltime din nuiele, intre care
seaseaza pamant vegetal.

3.1.3. Lucrari de aparare a malurilor

Se executa in taluzuri aflate in apa permanent, intermitent sau impotriva caderilor de piatra.
a. Apararea cu fascine se aplica in zone permanent sub apa si in care curentul de apa poate eroda
baza terasamentului. In functie de puterea de erodare a curentilor de apa avem
– gard simplu sau dublu asezat pe fascine
– anrocamente de 150-300 kg/buc asezate pe pat de fascine
– suluri de fascine cu diametrul de 60, 80, 100 cm umplute cu bolovani

3.1.4. Sprijinirea terasamentelor

Este necesara pentru impiedicarea alunecarii datorate perturbarii echilibrului natural
alterasamentului si pentru asigurarea stabilitatii rambleelor asezate pe terenuri cu inclinaremare
sau ramblee inalte.Se realizeaza prin:
3.1.4.1. Contrabanchete

= constructii de pamint folosite la sprijinirea rambleelor inaltesau executate pe coaste abrupte

sub forma unor umpluturi mai mici amplasate la bazataluzului. Pot fi exterioare , la baza
rambleului sau cuprinse in corpul rambleului.
3.1.4.2 Zidurile de sprijin

sint constructii ce asigura sprijinirea unor masive de pamint.Se executa din zidarie de piatra
uscata sau cu mortar de ciment, beton simplu, betonarmat monolit sau prefabricat.Pot fi – de
debleu sau de rambleu.
3.1.4.3. Pamintul armat

este un material de constructie rezultat din asocierea si conlucrarea unui material necoeziv sau
slab coeziv, capabil sa suporte eforturi decompresiune si de forfecare, cu un material de armare
capabil sa preia eforturi deintindere. Armaturile sint din otel, beton, beton armat sau
precomprimat, geosintetice etc. Un masiv de pamint armat este alcatuit dintr-o succesiune de
straturi orizontale dematerial granular (natural sau artificial) cu grosimea de 25-60 cm, intre care
sint intercalate armaturile fixate de la unul din capete de un perete subtire numit ecran sau
parament. (realizat din elemente prefabricate din beton, beton armat, metal, materiale sintetice
rigide) si cu o lungime suficienta pentru a nu se produce smulgerea lor din masiv. Pamintul
armat se incastreaza in terenul de fundare pe adincime relativ redusa =0,10-0,20 H (H este
inaltimea sprijinirii realizate), iar fundatia ecranului se poate realiza din grinzi de beton simplu
cu latimea de 0,35-0,40 m si grosimea de 0,15-0,20 m. La partea superioara se realizeaza un
coronament prin intermediul caruia se fixeaza si capatul superior al ecranului de terasament
sprijinit. Se va executa un strat drenant intre terasamentul sprijinit si masiv si, daca este cazul,
sub talpa masivului. Este o solutie economica, fiind de 2-3 ori mai ieftin decit zidurile de sprijin
din beton.