:

Cap 1) 1)Obiectivul disciplinei Cai de com sunt necersare pt transportul pers,marfurilor si a informatiilor.Orice activitate social-culturala presup deplasarea mijloacelor de transport dar in acelasi timp si un suport pe care se face deplasar.In functie de mediul pe care se face deplas aveam:a)cai de com aeriene;b)navale(maritime si fluvial);c)terestre(drum,cai ferate,funiculare) Cai de com terestre: Drumurile sunt cai de com amenajate sau neamenajate pe care se face rasp de pers ,marfuri. Prin notiune de drum se intelege o cale de la o poteca la o autostrada.Provine din greaca :dromos-cale pe care se circula.Soseaua provine din francezachausee care inseamn drum consolidate.Este un drum ,sosea care trece printr o localiatate si provine din latina-via strada. Drumurile si caile ferate reprez infrastruct unei tari si in functie de calitate si cantitatea lor se catalogheaza o tara. 2)Elementele geometrice alea unui drum.
Partile component alea unu drum:-suprastructura reprezinta partea consolidate a drumurilor adica calea pe care circula masinile,acostamente sau benzi de incadrare;-infrastructu unui drum reprezinta totalitatea terasamentelor si lucrar de arta;-terasamentele reprez lucrarile de sapatura,umplutura,ransport,nivelare si compactare a pamantului. Un drum se proiecte in plan in profil logitudin si in sect transversala.Drumul in plan:se compune din linii drepte(aliniamente) iar acestea sunt racordate cu linii curbe. Profilul longitudinal:Daca prin axa drumului se exectua o sect verticala se obtine prof longitudinal al drumului.Intersect planului vertical cu terenul da o linie fragmentata(cu sgm mici ) care reprez linia terenului.Prof logitu se reprez in sistem de axe in care avem lungim drumului si cote pe verticala.Prof logitudi se caract prin declivitati(rampa-urca,panta-coboara, palierorizontal).Traseul drumului se pichete in fiecare pichet ,se cites cotele ,cota reprez dif dintre cota teren si cota drum.Dif dintre cota teren si cota proiect se numeste cota de lucru sau exectie,aceste pot fi :rambleu(+),debleu(-).Linile drepte sunt racordate intre ele si se numesc racordari vertical.Aceste sunt convexe si concave.Distanta dintre 2 pct successive de schimb a declivitati se numeste ps de proiectare,lungimea pasului este in functie de viteza de proiectare a drumului. Daca se excuta sect perpendic pe axa drumului se obtine profilul transversal al drumului.In profi trans. Drumul poate fi :In rambleu,debleu si mixt.Santurile se executa pt drumul in debleu de o parte si de alta a drumului pt a colecta apa de pe suprafata carosabila si de pe versant.Daca taluzurile au h> de 3 m se executa o bancheta care are rol de a retine materialul care aluneca pe taluz si sa nu ajunga in sant pt a l colmata.

3)Clasificare drumurilor dupa legea drumuri ,drumurile se clasifica dupa:destinatie(publice si utilitate privata);circulatie;dpdv adminis drumurile publice sunt destinate asigurarii circulatiei publice,pt armata,agrement ,pt nevoile economice.Ele intra in propriet statului si sunt administ de directia de drumuri.Drumurile de utilitate privata sunt destinate circulatiei pt anumiti beneficiari,se gasesc in admin unei pers juridice sau fizice care are in admi acest drum.Din aceaste cateogrii fac parte:forestiere ,agricole,energetice,miniere,drumuri tehnologice.Dpvd al circulatiei drumurile se impar in:-drumuri deschise circulatiei publice;(balneare,turistice)-si drum inchise.Dpvd admin sau territorial administ:a)drumuri nationale(autostrazi,principale,secundare,expres)b)judetene c)locale Drumurile expres este un drum national in care pe anumite portiuni este special amenajat si au acces numai anumit utilizatori.Dr European este un dr national principal care asigura legatura cu orasele sau capitalele din afara tarii.Drumurile locale fac legat intre capitala tarii si oresele mari,municipii.Dr judetene fac leg intre municipile capitala de judet cu municipile judeten sau leg intre orasele apartinand judetului.Dr comunale fac leg intre comuna si sate care apartin comunei sau intre sate.Strazile sunt dr din interiorul localit care intra in admi primariilor.Dr vecinale sunt dr de acces intre 2 propriet agricole. 4)Clasificarea tehnica a drumurilor
Clasa tehnica I II III IV V Intensitatea(nr. de vehicule in 24H) V etalon V efective >15.000 >10.000 11001 7501 15000 10.000 4501 3001 1100 7500 501 751 - 4500 3000 <750 <500 Tip de drum Autostrazi DN cu 4 benzi de circ. DN cu 2 benzi DN sau Dj cu 2 benzi Dj sau D.comunal

Clasificare tehnica se face in functie de intensitaeta traficului.Prin intensit traficului se intelege nr de vehicole care circula in 24h in ambele sensuri pe o sectiune de drum.Intensit se apreciaza in functie de nr de vechicule etalon iar drept vehicol etalon autoturism notat cu Vt.In clasifi dupa clasa tehnica nu intra drum tehnolog si dr din incinte.

5)Clasificare drumurilor de exploatare 1)Clasificare dupa relief:-dr de exploatare de ses(0-200m);-de deal(200-600m);-de munte>(600-800m).La categ de munte si deal mai intra:exploatare de ses,culme,coasta,de pe un versant pe alt versant.2)Dupa importanta si functi -onalitate:-drumuri magistrale;principale;secundare;alei;poteci.3)Dupa durata de exploatare avem:dr permanente pe care se circula tot timpul anului si sezioniere pe care se circula in anumite perioade. 4)Dupa viteza de proiectar: in general aceste dr se proiecteaza pt viteza de v= 50,40,25,15,10 km/h. 6)Activitati cadastrale referitoare la drumuri. Legea drumurilor contine clasificare drumurilor.Dpdv a legii cadastrului,drumurile sunt considerate bunuri imobile,tinand seama de criterile de impartire a terenurilor dupa destinatie,drumurile sunt incadrate in categ terenurilor cu destinatie speciala si se not cu TDS.La identific categ de folosinta si individulizarea pe coduri, drumurile se numesc cai de comun rutiere notate cu DR.Cadastrul drumurilor inseamna evident si inventarierea ternurilor,constructilor,instalatiilor aferente drumurilor si a starii retelei de drumuri.In general masuratorile cadasrale la nivel de bun imobiliar au ca scop,evidentierea bunului prin forma,dimensiuni si atribute.Pe baza acestor masuri se intocmest o baza de date ,iar aceasta pe un continut specific drumurilor presup urmatoar elem: -confruntarea planurilor cadastrale si topografia existent cu situatia din teren pe 75%.;-analizarea doc cad existent si sabilirea procentului de modificare a continutului cad;-stabilirea situatiei pt actualizarea planurilor si hartilor iar daca este cazul,elaborarea de planuri noi. Pt respectarea functilor cad general la sfarsitul lucrarilor mentionate anterior trebuie sa rezulte destinatia,pozitia si configura drumului ,elemente necesare sabilirii valorii bunului imob. Supraf de teren aferente unui drum si care trebuie masurate pt realiz cadastrului drumului respective sunt: -zona drumului(ampriza,zona de siguranta,zona protectie);Ampriza contine:parte carosabila,acostamente, santuri,bancheta,taluz,sant de garda at cand versantul este inalt.Zona de siguranta este zona de o parte si de alta a amprizei destinata semnalizarii rutiere,plantatii,constructii aferente drumului,spatii pt asigurarea vizibili pt drum. Zona de protectie-suprafete necesare dezvoltarii viitoare a drumului.Planul cadastral de ansamblu cuprinde : -denumirea teritoriului,retea de cai de comu,hotarele administrative.In general acolo unde exista drumuri ,hotarele administrative sunt date de un drum,scara la care se exectuta planul cadastral de ansamblu este 1:25000,1:10000. Planul cadastral de obt prin generalizarea planului cad de baza.Planul cad de baza cuprind:limtele si pct de hotar., nr cadastral.In acest plan de baza reteau drumurilor este marcata prin denumire si codul de identif pt intrav si extra. Tot din elem unui drum fac parte:poduri,podete,viaducte,lucrari de sprijinire,zone de oprire/staionare. Cap2) 1)Caracteristicile traficului:Traficul: Prin trafic se intelege totalitatea vehiculelor care trec printr-o sectiune de drum in ambele sensuri inclusiv pietoni care folosesc acel drum.Traficul se cararcterizeaza prin: -componenta; -intensitate; -viteza.a)Componenta: reprezinta tipul de vehicule care circula: -cu tractiune animala(caruta); -cu tractiune mecanica(autovehicul).Autovehiculele in functie de sarcina pe care o au: -autovehicule usoare:sarcina<15 kN (autoturisme ,microbuze,furgonete,biciclete); -autovehicule cu sarcina intre 15-50 kN(autobuze, autocamioan); -autovehicule grele: sarcina > 50 kN(tiruri si trailere).b)Intensitatea:reprezinta totalitatea vehiculelor etalon care circula intr-o sectiune de drum in ambele sensuri in 24 de ore. Prin vehicul etalon se intelege un vehicol conventional in care sunt transformate vehiculele fizice. In tara noastra se folosesc urmatoarele vehicule etalon: -autoturismul- Vt(vehicol etalon) se foloseste pt clasificarea tehnica a drumului; -A13 este vehiculul etalon care se foloseste pt dimensionarea sistemului rutier nerigid. Vehiculul etalon A13 este un vehicul conventional care are sarcina utila 130 kN presiunea in punte este de 5 daN/cm patrat si dimensiune acentrului echivalent este de D=34 cm.Vehiculele cu incarcarea pe osia din spate de 91 sau 100 kN si care se folosesc pt dimensionarea sistemelor rutiere rigide.c)Viteza de proiectare: reprezinta viteza cu care circula vehiculele pe un drum este o marime directoare care sta la baza det elementelor geometrice ale drumului in plan, in profilul longitudinal si in profilul transversal. Aceasta viteza se numeste viteza de proiectare sau viteza de baza. Prin viteza de proiectare se intelege viteza cu care poate circula un vehicul in conditii de siguranta si confort in portiunile cele mai dificile ale drumului cu suprafata drumului buna si conditii atmosferice favorabile. 2)Elementele constructive alea vehiculelor: Caracterizarea vehiculelor Caruta este standardizata astfel incat incarcarea sa se distribuie in mod egal pe cele 4 roti. Autovehiculele sunt vehicolele la care tractiunea este mecanica si aceasta se obtine prin transformarea energiei obtinute prin combust in forta de tractiune. Un autovehicul are urmatoarele parti componente: -caroserie; -sasiu; -osii cu roti. Caroseria este montata pe sasiu si foloseste ca adapost pt conducatorul auto si foloseste pt transportul persoanelor si al

marfurilor.Sasiul este un cadru rigid pe care este montata caroseria si motorul. Osiile sunt de 2 feluri: -directoare; -motoare. 2 osii-1 directoare sarcina este 1/3p; 1,4p; 2/5p; -1 motoare sarcina este 2/3p; 3/4p; 3/5p. 3 osii- 1 directoare sarcina este 1/6p; -2 motoare 5/6p. Distanta dintre 2 osii se numeste ampatament. Distanta dintre roti de pe aceeasi osie se numeste ecartament. Rotile sunt in general cu pneuri care au in interior o camera care asigura presiunea cu aer. 3) Contactul dintre roti si drum Vehiculele care se deplaseaza lasa o urma datorita contactului dintre roata si drum, suprafata de contact este diferita intre caruta si vehicul. Tonaje si gabaritare:Tonajele greutatea cu care au voie sa circule autovehiculele pe drum. Gabaritele sunt dimensiunile cu care vehiculele au voie sa circule pe drum. Presiunea transmisa de un vehicul pe imbracamintea drumului nu trebuie sa depaseasca 6 daN/cm patrat pt osie nemotoare si 7 daN/cm patrat pt osie motoare. Tonajele maxime admise pt vehicule cu : -2 soii 16t maxim; 3 osii 22t; 4 osii 24t. Autobuz articulat cu 3 osii 26t; remorcile intre 16 si 22t; autotren 34t; daca au 5 osii 40t. GABARITELE : latime max 2,5 m inaltime 4m si lungimea: -vehicul fara remorca 12m; vehicul articulat 16m; autobuz max 18m; - autovehicul cu remorca max 18 m. 4)Franarea autovehiculelor. Ff=P* - coeficientul de frecare prin franare; P- sarcina totala a vehiculului Ff*df=m*v /2 P=m*g; P**df=P/g*v /2; df=(v /2*g)*; =0.5......0.6-imbracaminte uscata; =0.25.......0.5-imbracaminte umeda.Distanta de franare este direct proportionala cu patratul vitezei si invers proportionala cu coeficientul de frecare prin franare. 5)Vizibilitatea de drum Distanta de vizibilitate notata cu E este distanta minima pe care o parcurge un autovehicul pana la oprire pt a evita un obstacol prin obstacol intelegand un vehicul stationat, materiale cazute pe suprafata carosabilului , degradarii majore ale carosabilului sau vehicul cu viteza redusa. Distanta de vizibilitate se determina pt -oprire -depasire -ocolire. Distanta de vizibilitate pt oprire:( desen) Distanta S1 este spatiul parcurs de vehicul in timpul de perceptie receptie t=0,75 sec pt un obstacol previzibil; t= 1,5 sec pt obstacol imprevizibil. Pt t=1 v=s/t S1=V*t=V*1=V/3,6 v[km/h] E=V/3.6 + V/ 254 + 50(5....10)m Pentru intalnirea a doua vechicole( pt drumuri cu o sg banda de circulatie sau se circula neregulamentar)[desen] E=(S1+S2) + (df1+df2) + S0 ; E=V1/3.6 +V2/3,6 + V1/100 + V2/100 + S0 ; P* *df=P/g* /2; P(+ - i)*df=m* /2 df= /254(+ - i) Vizibilitatea in curba [desen]Arcul de cerc AB este distanta de vizibilitate, iar coarda se numeste raza vizuala si se noteaza cu L. De obicei la aceste curbe se considera ca valoare lui E=L. Spatiul dintre marginea interioara a curbei si curba de vizibilitate trebuie sa fie libera de orice obstacol, de vegetatie, astfel incat un conducator auto sa poata circula in siguranta pe curba. Distanta de la curba de vizibilitate la traiectoria pe care circula masina se numeste distanta laterala libera si se noteaza cu d. Distanta de la axa drumului la curba de vizibilitate se noteaza cu d si se numeste masura de vizibilitate. E/4 + (R-d)= R E/4 + R -- 2dr + d= R d=E/8R d=E/8R + b/2 Viziblitatea la intersectii(DESEN) Cap6) 1)Clasifica sistemelor rutiere:Sistemul rutier reprez parte consolidata a drumului pe care se circula. (Desen).In functie de nr de straturi sistemul rutier si materialele ce intra in alcatuire lor pot fi :rigide si nerigide. a)Sistemul rutier nerigid este alcat din material care se deformeaza.Sist rutier nerigid reprez o succesiunde de straturi la suprafata:strat de uzura si legatura(imbracaminte drumului)(Desen )b)Siste rutier rigid este format din:2 straturi a)dala de beton din ciment iar stratul de mai jos-fundatia drumului(Desen). 2)Straturi rutiere Imbracaminte este stratul care intra in contact cu roata,acest strat trebuie sa aiba rezistenta mare la uzura,mica la tractiune si sa asigure aderenta intre roata si drum.Stratul de baza preia incarcaturile transmi din circulatie de elementele de imbracaminte si le trasmite la fundatie..Fundatia transmite incarcarile la substratul de fundatie sau la patul drumului.Substratul de fundatie se executa din ballast sau pietris.Acest strat are mai multe soluri:-anticapilar(nu permit ca apa sa se ridice din capilaritate pe drum);-rol de antigel(temper negative de la suprafata sa nu influnteze sist rutier);-rol anticontaminator(strat de fundatie sa nu se amestece cu particulele de pamant.);-rol de omogenizare.Straturile enumerate se pot gasit toate intr un sist rutier sau 2,3,4.Daca terenul pe care se aseaza sist rutier este slab,pamantul poate fi imbunatatit si poarta denumire de strat de forma(nu face parte din sist rutier). 3)Principii de alcatuire a straturilor rutiere: a)Principiul macadamului:consta in realizarea straturilor rutiere prin asternerea petrei si compactarea ei.Se realizeaza macadamul :simplu si anrobat.b)Principiul amestecului consta in realizarea stratului rutier prin amestecul componentelor apoi asternerea stratului si compactarea.Este compus din:-mixturi asfaltice(parte minerala-agreagate mari ,agreg fin,filer si liant-bitum) si beton de ciment

(agreg mare,fin si liant-ciment 4)Materiale folosite la constructia sistemelor rutiere.Materialele care se folosesc sunt:pamant,piatra,filer,lianti. Pamantul se foloseste dup ace a fost imbunatatit,facandu se mechanic prin compactare,prin amestec cu lianti(var, Ciment),cu bitum sau cu substante chimice.Materialele din piatra:piatra de cariera si de balastiera.Piatra de cariera se imparte in :piatra bruta si prelucrata(fasonata si nefasontat).Piatra bruta este bucata mare de pietara folosita la anrocamente,zidarie de parapet.Piatra prelucrata nefasonata :piatra mare,simplu concasata,dublu concasata.Piatra Simplu concasata:L*l*g=4:2:1 (savura-0.8mm;split:8-16,16-25,25-40mm;Sparta:40-63,63-90mm rasel).Dublu concasata:L*l*g=3:2:1 (sortul granular de 8/16;16/25;25/40 se numeste griblura).Piatra fasonata:pavele(trunchi de piramida);-calupuri(forma cubica cu l-9cm);-borduri.Agregatele de balastiera:Balastierele sunt depozite de agreagate care se gasesc in albia apelor curgatoare.Maruntirea agreagatelor s a facu in mod natural in timpul trasportului de catre apa si in acelasi timp agreag au forma rotunjita.Agreag de balastiera:-piatra mare (d>71mm);-pietrisul(7-71mm7/16-pietris margaritar;16/31;31/71)-nisipul (0-7mm:0.075-0.2mm=nisip fin;0.2-1 =mijlociu;1-3=mare;3-7=foarte mare).Agrega de cariera sunt folosite la mixture asfaltice.Agreg de balastiera sunt folosite la straturile de fundatie ,subfundatie sau beton din cimenti sau mixture asfaltice(uneori).Filerul:este un agregat foarte fin cu dimensiu<0.6 mm .In tara noastra filerul se obt prin macinarea calcarului si tot ca filer poate fi considerat varul stins.Lianti:-plastici(organici):bitum rutier si grudon asfaltic;-rigizi(minerali):ciment. Bitumul: este liantul care se obt din prelucr titeiului,petrol si este ultim fractiune care rezulta.Gudronul asfaltic:se obt din prelucrarea huilei sau a lemnului.Din prelucr rezulta gudron asfaltic-ulei asfaltic-smoala.Bitumul rutier-notare D/150 pt drumuri.Pentru hidroizoltatii se not cu H.Proprietatiel bitumului:-consistenta bitumului reprez resist drumului la solicitari mecanice;-plasticitate este propriet de a se deforma fara sa apara discontinu in masa lui;-este plastic intr un anumit interval de temp:( -1017grade/temp minima)..(30-65grade/temp maxima-curge);-aderanta este propr bitumului de a adera pe supraf agregatelor;-are reactie acida si adera foarte bine pe agreg cu rectie bazica cum sunt calcarele;-imbatranirea bitumului este prop bitumului de a se modifi sub influenta razelor ultraviolet.Cimentul:cimentul este un liant mineral care se foloeste la betoanele de ciment. 5)Straturi ale sistemelor rutiere: Sistemul rutier este parte consolidata a drumului.Pot fi din: pamant; piatra; macadam; betoane si mortare asfaltice; beton de ciment.a)Straturile rutiere din pamant: se realizeaza din pamant imbunatatit. Imbunatatire-mecanica;- cu lianti(var ciment);- cu bitum;-cu sub chimice; Imbunatatirea cu lianti(ciment)-se creeaza o noua sctructura cu ajutorul apei;Imbunatatirea cu bitum-creaza legaturi cu particulele de pamant; Startul rutier din pamant imbunatatit se foloseste cu imbracaminte sau strat de forma b)Straturi rutiere din piatra: - impietruiri simple; -impietruiri tip macadam(-ordinar;- protejat;-asfaltic).Stratul rutier mixturi asfaltice; -materiale anrobate; - betoane; -mortare. Impietruirile simple se realizeaza din balast si pietris, pe suprafata drumului se asterne stratul de balast cu lama buldozerului si apa,se compacteaza cu rulouri compactoare. Compactarea se considera terminata atunci cand o piatra aruncata sub rulou se sfarma si nu patrunde in stratul compactat. Impietruirile simple pot fi: -strat de fundatie; -strat de baza ; --imbracamintea drumului. Macadamul ordinar este din piatra sparta, se foloseste sortul 40/63- ca rezistenta; 16/25 sau 8/16-material impanare; si .... 0/8 pt inoroire.Se considera compactarea terminata atunci cand suprafata macadamului apare ca un mozaic in care se vad toate sorturile granulate. Macadamul protejat se realizeaza la fel ca macadamul ordinar iar la macadamul ordinar suprafata stratului se protejeaza cu un strat de beton peste care se asterne split sortul 8/16. Macadamul asfaltic se realizeaza la fel ca macadam ordinar numai ca sorturile granulare sunt amestec cu bitum inmalaxoare. c)Structuri rutiere din mixturile astfaltice sunt realizate in statii speciale prin amestecul unei mixturi minerale si bitum. Mixtura minerala:-agregate fine(nisip);-agregate mari(pietris); --filer.Betoanele asfaltice au in cimpozitie agregat fin , mare, filer, bitum. Mortarele asfaltice au in componenta agregate fine, filer si bitum. Mixturile asfaltice se folosesc agregate de cariera(split si piatra sparta). Procentul de bitum variaza pentru betoaane intre 46% iar pt mortare intre 6-12%. Betoanele asfaltice la care lipseste fractiunea fina poarta numele de BINEER. Materiale anrobate sunt asemanatoare cu macadamul asfaltic.d)Structuri rutiere din betonul de ciment:se realizeaza in statii de betoane prin amestecul agregatelor cu apa si ciment. Stratul din beton de ciment se intalneste numai la sisteme rutiere rigide. Grosimea stratului este minim 17 cm. de obicei betonul se toarna in campuri sub forma de dale cu rosturi longitudinale si transversale.

Desene:Cap1) 1)Obiectivul disciplinei

2)Elementele geometrice alea unui drum:drum

in plan

Profil lungitudinal:

Profil transversal in debleu:

Profil transversal in rambleu: + mixt(debleu/rambleu)

6)Activitatea cadastrala referitoare la drumuri

Cap2) 5)Vizibilitatea de drum: **Distanta de vizibilitate oprire ** Pentru intalnirea a doua vehicole

Vizibilitatea in cuba Vizibilitatea in intersectie

Cap6) 1)Clasifica sistemelor rutiere: