Sunteți pe pagina 1din 22

1.

NOTIUNI GENERALE
Obiectul disciplinei
Caile de comunicatii se clasifica in:
-terestre:drumuri,cai ferate,cu cablu;
-navale:maritime,fluviale;
-aeriene.
Drumuri=dromos-din limba graca care reprezinta o fasie de teren
amenajata sau neamenajata destinata exclusiv circulatiei.
Sosea=caussee-provine din limba franceza prin care este definitor
acea cale de comunicatie consolidata in vederea circulatiei.
Strada=!ia strata din timpul romanilor care inseamna drum
executat in straturi.
"eteaua de drumuri reprezinta pt o anumita regiune element de
impartire administrativa.
Drumurile#D"$ sunt considerate bunuri imobile,terenuri neagricole
cu destinatie speciala#%DS$.
&lementele geometrice ale drumului sunt: suprastructura si
infrastructura drumului.
Suprastructura drumului cuprinde partea carosabila #pc$si
acostamentele.'re rolul de a prelua solicitarile de la rotile
veiculului si de a le transmite terenulului.
(nfrastructura reprezinta totalitatea terasamentelor si a lucrarilor de
arta.
%erasamentele sunt lucrari de
sapatura,umplutura,transport,finisaje,compactare a pamantului
)ucrarile de arta reprezinta vaduri,viaducte,poduri,podete,ziduri de
sprijin.&le se numesc lucrari de arta pentru ca sunt unicate.
*Clasificarea drumurilor dupa Leea drumurilor.
Dupa legea drumurilor#+,-.//+$,drumurile se clasifica din punct
de vedere al: '.destinatiei
0.circulatiei
C.teritorial administrativ
'.Destinatiei
..drumurile publice destinate circulatiei pt economie nationala,pt
aparare,care intra in proprietatea domeniului public.
,.Drumurile de utilitate privata sunt destinate circulatiei private pt
anumiti utilizatori economici sau persoane fizice #drumuri
forestiere,miniere,pt statiuni,agricole sau drumuri din
incinte,drumuri tenologice$.
Drumurile de utilitate privata intra in responsabilitatea agentului
executor care il deservesc.
0.Circulatiei
-descise circulatiei publice#toate drumurile publice,drumurile de
utilitate privata care deservesc statiunile.
-incise circulatiei publice#sunt drumuri de utilitate privata$
C.%eritorial-administrativ 1interes national
-judetean
-local
Drumurile de interes national sunt:autostrazi,drumuri
expres,national expres,nationale,principale,national secundare.
Drumurile expres sunt drumuri amenajate special pt anumiti
utilizatori si este interzis celorlalti utilizatori.
Drumurile judetene#Dj$-intra in administratia judetelor si fac
legatura cu capitalal de judet,cu orasele si municipiile din judet sau
cu centre din comune.
Drumurile locale-sunt drumurile comunale care fac legatura intre
comuna si satele din comuna respectiva sau intre centrul din
comuna si centrul altei comune.
Drumurile vecinale-fac legatura intre diversi proprietari de
pamanturi.
*Clasificarea drumurilor dupa clasa te!nica si structura
rutiera.$.
Dupa clasa tenica#intensitatea traficului$
(ntensitatea traficului reprezinta nr de veicul care trec in ,2 in
ambele sensuri si se exprima in veicul etalon#!t$care este
autoturismul.
Clasa (ntensitatea medie %ipul de drum
!.etalon !.efectiv
( 3.4555 3.5555 'utostrazi
(( ..55.-.4555 645.-.5555 D7 cu 2 benzi de circulatie
((( 245.-..555 855.-6455 D7 cu 2 sau , benzi de circulatie
(! 64.-2455 455-8555 D7 cu , benzi de circulatie
! 9645 9455 DC#drum comunal$
Dupa felul de amenajare a partii carosabile #structura rutiera$
Drumurile de tip inferior-drumuri de pamant amenajate sau
neamenajate.
Drumurile intermediare-drumuri impietruite cu balast sau cu piatra
sparta.
Drumuri moderne care se realizeaza cu un proiect si au structura
rutiera din materiale moderne cum este betonul de ciment sau
mixtura asfaltica.
".#E$ICULE RUTIERE %I &I%CAREA LOR 'E (RU&
Caracteri)area traficului rutier.
:rin trafic rutier se intelege totalitatea veiculelor care circula
printr-o sectiune a drumului,inclusiv pietonii.
%raficul se caracterizeaza prin:-componenta,intensitate si viteza.
A.Componenta traficului se refera la tipul de veicule care
circula.
!eiculele pot fi:-cu tractiune animala:carute
-cu tractiune mecanica:autoveicule
Carutele sunt standardizate a.i greutatea sa fie repartizata uniform
pe cele 2 roti;de asemenea greutatea maxima nu trebuie sa
depasasca o anumita valoare.'utoveiculele sunt construite a.i.
energia calorica degajata prin arderea unui carburant se transforma
in lucru mecanic pt deplasarea veiculului pe drum.
*.Intensitatea reprezinta totalitatea veiculelor care trec in ,2
printr-o sectiune de drum si se masoara in veicule etalon sau
veicule fizice.!eiculelel fizice se transforma in veicule etalon
prin ecivalare si se considera ca , traficuri sunt ecivalente daca
produc aceeasi deformatie asupra drumului.
!eiculele etalon sunt :
-autoturismul#!t$se foloseste pt calculul intensitatii cand se face
clasificarea drumurilor in clase tenice.
-'
.8
se foloseste pt dimensionarea sistemelor rutiere
nerigide;acesta este un veicul teoretic care are
greutatea=.85;7,presiunea in pneu#p$=4da7-cm
,
si diametrul
cercului ecivalent D=82cm.!eiculul care are pe osia sin spate /.
;7 sau .55;7 si care se foloseste pt dimensionarea sistemelor
rutiere rigide.
C.#ite)a de proiectare sau viteza de baza este o caracteristica in
functie de care rezulta toate dimensiunile geometrice ale drumului
in plan,in profil longitudinal si in sectiune transversala.
!iteza de proiectare se defineste ca fiind viteza cu care poate
circula un autoveicul in portiunile de drum cele mai dificile,cand
suprafata drumului este buna,la fel si conditiile atmosferice.
v=,4-.,5 ;m- pt drumurile publice si variaza in functie de
intensitatea traficului si de relief.
:t dtrumurile de
utilitate privata
viteza de
proiectare este
de:45,25;,5;,4;.4;.5 <m-sau m-s.

h
Km V
s
m
V
= , 8
=

8=
.
8=55
.555
= =
s
m
h
Km

s
m V
= . 8
Caracteristicile constructi+e ale +e!iculelor.Tipul de osii so
roti.Reparti)area sarcinii pe roti.
Caracteristicile constructive ale veiculelor sunt:-caroserie
-sasiu
-motor
Caroseria trebuie sa aiba forma aerodinamica pt ca rezistenta
aerului sa fie mica.Caroseria are rolul de a proteja conducatorul
auto,persoanele transportate sau materialele transportate;aceasta
este montata pe sasiu.
Sasiul este un cadru rigid pe care se monteaza osile si rotile.
>otorul este elementul care transforma energia rezultata din
arderea carburantului sau energia electrica in lucru mecanic.
?siile pot fi directoare sau motoare.
?siile sunt fixe pe sasiu;inscrierea veiculului in curba se face prin
rotirea rotilor de pe osia directoare si miscarea cu viteze diferite a
rotilor de pe osia motoare.@n veicul are obligatoriu o osie
motoare si una directoare,poate avea de asemenea ambele osii
moatoare si osia din fata sa fie directoare.
Distanta dintre , osii se numeste ampatament iar distanta dintre
rotile cere se gasesc pe aceeasi osie se numeste ecartament.
Clasa tenica !iteza#<m-$
Ses Deal >unte
( .,5 .55 +5
(( .55 +5 =5
((( +5 =5 45
(! =5 25 85
! =5 25 ,4
Reparti)area sarcinii pe osii,din constructia veiculului se poate
face astfel:
osia directoare osia motoare
.-8p ,-8p
.-2p 8-2p
,-4p 8-4p
4-=p .-=p
"otile veiculelor care intra in contact direct cu drumul au un efect
distructiv asupra drumului in functie de materialul din care sunt
realizate.
De obicei ele sunt realizate din cauciuc#anvelope cu camere cu aer
in interior$.Distructive asupra drumului sunt rotile cu senile care
distrug suprafata drumului;de aceea se recomanda ca aceste
veicule sa fie transportate cu platforma.
*Contactul dintre roata si drum.
)a contactul dintre roata si drum exista o interactiune reciproca
deoarece atat roata actioneaza asupra suprafetei drumului cat si
drumul actioneaza asupra rotii."oata prin fortele verticale si
orizontale#transversale$actioneaza asupra drumului;fortele
verticale care se manifesta in principal cand veiculul sta produc o
solicitare care conduce la deformarea sistemului rutier.Cand
veiculul este in miscare apar atat solicitari verticale cat si
transversale#orizontale$;Cele transversale au tendinta de deformare
a imbracamintii drumului .Drumul prin nereguralitatile suprafetei
actioneaza asupra rotii cu un efect de tocire a cauciucurilor,de
asemenea prin gropile care se gasesc pe suprafata carosabilului
actioneaza asupra rotii prin deformarea acesteia.
Tona,e si abarite.
Conform legii drumurilor +,-.//+ ,presiunea specifica pe
imbracamintea drumului nu trebuie sa depaseasca = da7-cm
,
pt
osia directoare si 6 da7-cm
,
pt osia motoare.
%onajele permise pt autoveicule nu trebuie sa depaseasca pt
veicule- cu , osii .=-.6 t; cu 8 osii ,,t; cu 2 osii ,2t; pt autobuzul
articulat cu 8 osii ,= t; pt remorci intre .=-,, t; pt autotren intre
82-25 t.
Dimensiunile de gabarit sunt:
-latimea#e data de ecartament Acaroserie:,,4 m maxim$
-inaltimea#maxim 2m$
-lungimea:fara remorca-.,m max
cu remorca-.= m max
autobuze-.+m max
remorca simpla-.,m max
-ranarea auto+e!iculelor.(istanta de franare in palier.
(n timpul circulatiei apare deseori necesitatea reducerii vitezei
autoveiculelor din motive de siguranta sau in vederea opririi.:t ca
un veicul ce se deplaseaza cu o viteza ! sa se poata opri sau sa-si
micsoreze viteza trebuie sa franeze.Cand conducatorul
autoveiculului franeaza,se creeaza un cuplu rezistent produs de
frecarea dintre sabotii franelor si suprafata tamburelor de franare
ale rotilor,iar intre drum si roata ia nastere reactiunea franarii,adica
forta de franare B
f
.
:entru un autoveicul forta de franare este egala cu produsul dintre
greutatea care revine osiilor franate ci coeficientul de frecare prin
franare C.(n cazul autoveiculelor cu frana la toate rotile,greutatea
de franare este egala cu greutatea totala a autoveiculului,astfel ca:
B
f
=:*C
!aloarea maxima a fortei de franare este determinata de conditiile
de aderenta dintre rotile franate si suprafata drumului.
(n afara de forta B
f
dezvoltata de sistemul de franare,la franarea
autoveiculului contribuie si celelalte rezistente ce se opun
inaintarii.'cestea insa, cu exceptia rezistentei datorate
declivitatilor,sunt mici,din care cauza se neglijaza.
Distanta de franare este distanta necesara pt micsorarea vitezei
autoveiculului sau pt oprirea lui.
Distanta de franare in palier este spatiul parcurs din momentul
apasarii pe frana#pct '$si pana cand autoveiculul s-a oprit in pct
0.Distanta '0 notata cu d
f
,reprezinta distanta de franare.(n
momentul aplicarii franei,in pct ' energia cinetica a
autoveiculului este #m*!
,
$-, si este aniilata de lucrul mecanic
rezistent realizat de sistemul de franare.'cest lucru mecanic este
dat de produsul dintre forta de franare B
f
si distanta de frabare d
f
si
este consumat pt reducerea energiei cinetice a autoveicului de la
energia corespunzatoare vitezei !
.
=! la cea corespunzatoarei
!
,
=5.
Daca veiculul nu se opreste ci numai isi micsoreaza viteza de la
!. la !, S( !.3!,,distanta de franare va fi:
:
f
, ,
$ # ,
,
.
,
,
, ,
.
V V
g
P V V m
d
f

=

=
Distanta de franare nu depinde de greutatea veiculului,ea fiind
invers proportionala cu coeficientul de frecare dintre roata si drum
si este direct proportionala cu patratul vitezei.Coeficientul de
frecare prin franare C depinde de starea pneurilor rotilor franate,de
rugozitatea si starea imbracamintei drumului si de viteza de
circulatie a autoveiculului in momentul aplicarii franei.
? formula empirica indicata pt determinarea coeficientului de
frecare prin franare,valabila pana la viteza de .5+ <m- este:
g
V
8 ,
/55 82 . 5
=
Daca consideram C=5.25,relatia pt distanta de franare este:
d
f
=
.55
,
.
V
-ranarea auto+e!iculelor .(istanta de franare pe decli+itati
(n timpul circulatiei apare deseori necesitatea reducerii vitezei
autoveiculelor din motive de siguranta sau in vederea opririi.:t ca
un veicul ce se deplaseaza cu o viteza ! sa se poata opri sau sa-si
micsoreze viteza trebuie sa franeze.Cand conducatorul
autoveiculului franeaza,se creeaza un cuplu rezistent produs de
frecarea dintre sabotii franelor si suprafata tamburelor de franare
ale rotilor,iar intre drum si roata ia nastere reactiunea franarii,adica
forta de franare B
f
.
:entru un autoveicul forta de franare este egala cu produsul dintre
greutatea care revine osiilor franate ci coeficientul de frecare prin
franare C.(n cazul autoveiculelor cu frana la toate rotile,greutatea
de franare este egala cu greutatea totala a autoveiculului,astfel ca:
B
f
=:*C
!aloarea maxima a fortei de franare este determinata de conditiile
de aderenta dintre rotile franate si suprafata drumului.
(n afara de forta B
f
dezvoltata de sistemul de franare,la franarea
autoveiculului contribuie si celelalte rezistente ce se opun
inaintarii.'cestea insa, cu exceptia rezistentei datorate
declivitatilor,sunt mici,din care cauza se neglijaza.
Distanta de franare este distanta necesara pt micsorarea vitezei
autoveiculului sau pt oprirea lui.
Distanta de franare pe declivitati se modifica datorita rezistentei
"
i
;ecuatia de reducere a energiei cinetice a autoveiculului are
forma: :#CDi$d
f
=
,
,
, ,
.
V V
g
P

sau in cazul opririi totale :d


f
=
$ # ,42
,
.
i
V

Deoarece ciar la aceeasi imbracaminte pot exista variatii
accidentale ale conditiilor de rurale,se poate adopta in calcule un
coeficient de siguranta de .,,4 iar distanta de franare este:
d
f
=5.554
$ #
,
.
i
V

#m$
(n care !
.
se masoara in <m-,iar distanta de franare de obtine
direct in m.
#i)ibilitatea pe drum
:rin vizibilitatea unui drum se intelege distanta minima,libera de
obstacole.pana la care conducatorul autoveiculului trebuie sa vada
in conditii bune suprafata drumului de parcurs,astfel incat sa poata
efectua manevrele de franare sau ocolire,pt a preveni ciocnirea
unui obstacol.(n aliniament si declivitate exista o buna vizibilitate a
drumului;in curbe,ca si pe racordarile verticale convexe sau la
intersectii de drumuri,vizibilitatea este impiedicata daca in campul
vizual al conducatorului auto sunt obstacole de tipul unor taluzuri
de debleu,ziduri de sprijin,vegetatie,cladiri,etc.
Distanta de vizibilitate-se determina din conditia ca un autoveicul
care merge cu viteza de proiectare sa poat opri prin franare sau sa-l
ocoleasca.'ceasta distanta depinde de viteza de circulatie,de
performantele tenice ale autoveiculului,etc.si trebuie asigurata
atat in plan cat si in profil longitudinal.Stabilirea distantei de
vizibilitate poate fi facuta in baza unor considerente legate de
oprirea autoveiculului,de ocolirea unui obstacol fix sau de
depasirea unui obstacol mobil.
*(istanta de +i)ibilitate pt oprire pt un +e!icul reprezinta
distanta necesara unui autoveicul care circula cu viteza !,sa se
opreasca in fata unui obstacol aflat pe partea carosabila.'cesta se
compune din 8 lungimi distincte:
S
.
-este spatiul parcurs de autoveicul in timpul de perceptie-
reactie,adica in timpul scurs de cand conducatorul autoveiculului
a observat obstacolul si a actionat asupra franelor.!aloarea medie a
timpului de perceptie-reactie#timp de deliberare$este cuprins intre
5.64 si ..4 s,dupa cum atentia este concentrata#obstacol asteptat
sau previzibil$sau difuza#obstacol neprevazut$.
d
f
-distanta de franare
S
5
-spatiul de siguranta#4....5m$
&=S
.
Ad
f
AS
5
Daca distanta de franare este de .5m iar timpul de deliberare este
de .s distanta de vizibilitate pt oprire va fi:
&= 5
,
554 . 5
= . 8
S
i
V V
+

Datorita faptului ca valoarea lui i se neglijaza ,deoarece este


mica,si considerand C=5,2 obtinem urmatoarea relatie:
&=5.,6+!A5.5.,4!
,
A.5 #m$ iar !-viteza de proiectare in <m-
'ceasta relatie este utila in cazul drumurilor de exploatare cu o
singura banda de circulatie,sau cu , benzi,insa aglomerate,unde in
fata autoveiculului poate sa apara un obstacol fix care nu poate fi
ocolit#veicul in stationare,material cazut din veicul,pietre,parte
carosabila deteriorata$.
(istanta de +i)ibilitate pt oprire in ca)ul a doua +e!icule care
circula in sens invers,la drumurile de exploatare cu o singura banda
sau cu , benzi,dar se circula neregulamentar pe o banda exista
posibilitatea intalnirii doua veicule ce vin din sens opus#in acest
caz,pt evitarea coliziunii
distanta de vizibilitate trebuie sa permita franarea ssi oprirea
ambelor veicule$.
&=5.,6+#!.A!,$A5.5.,4#!
,
.
!
,
,
$AS5
Daca se considera ca autoveiculele se deplaseaza cu aceeasi
viteza !.=!,#;m-$ atunci:
&=5.444!A5.5,4!
,
A.5 #m$
(istanta de +i)ibilitate pt ocolire
&ste formata din spatiul S
.
parcurs de veiculul in continuare,in
timpul de deliberare sau reactie cat si trecerea acestuia pe banda
alaturata de circulatie.Sectorul de manevra S
,
reprezinta proiectia
pe axa drumului a lungimii celor , curbe inverse de raza ",pe care
autoveiculul trebuie sa le parcurga fara alunecare laterala si este
egala cu:
S
,
=,
bR
b
R R , $
,
#
, ,

)a toate drumurile de exploatare cu o singura banda de circulatie
se amenajaza,in unele pct intermediare ale traseului,locuri pt
incrucisarea autoveiculelor,numite statii de incrucisare.'cestea au
latimea partii carosabile iar lungimea de minimum.,-,5 m si se
amplaseaza in limitele vizibilitatii,fara sa depasasca distanta de
855-255 m de la o statie la alta.
#i)ibilitatea in curba
!izibilitatea in curba se asigura astfel incat conducatorul sa
opreasca autoveiculul la timp,evitand coliziunea cu un alt veicul
ce vine din sens opus#circuland regulamentar pe aceeasi banda$,cu
un obiect aflat pe partea carosabila.

Coarda '0 reprezinta lungimea razei vizuale si marceaza limita
in interiorul careia este necesara creearea conditiilor de vizibilitate.
#i)ibilitatea la intersectii
)a intersectia a doua drumuri campul de vizibilitate trebuie sa fie
atat de mare incat autoveiculele sa poata frana si opri inaintea
punctului de intalnire sau coliziune.
Distantele de vizibilitate 0' si C' se stabilesc in functie de
distanta necesara pt oprire calculate pt vitezele !. si !, cu relatia:
&=5.,6+!A5.5.,4!
,
A.5.>asurarea de vizibilitate 0C va fi:
0C=#&
0
A&
C
$
.-,
)atura 0C reprezinta raza vizuala limitata in momentul cand cei
doi conducatori auto trebuie sa vada,pt a frana si stopa.
:t satisfacerea conditiilor de vizibilitate,tot spatiul asurat se
elibereaza de orice obstacol.Daca drumurile sunt de acelasi
tip,triungiul este isoscel.
#i)ibilitatea in profil lonitudinal
Scimbarile de declivitate apar sub forma unor frangeri,convexe
sau concave,care reprezinta portiuni dificile pt circulatie si se
amelioreaza prin racordari verticale.Branturile convexe impiedica
vizibilitatea,putand da nastere la ciocniri co obstacole,care s-ar gasi
intamplator pe drum,sau cu veicule,care circula in sens opus
#neregulamentar pe axul drumului sau pe aceeasi banda de
circulatie$.'meliorarea conditiilor de vizibilitatea se face tot prin
racordarea declivitatilor.(n acest caz distanta de vizibilitate,se
reprezinta sub forma unei raze vizuale care urmareste inaltimea
ociului conducatorului de veicul,consederata la ..84 m deasupra
drumului,cu un obstacol de 5.. m inaltime.Daca veiculului si
obstacolului li se dau diferite pozitii,mentinandu-le la distanta &,se
obtin mai multe raze vizuale a caror infasuratoare reprezinta curba
de racordare a celor doua declivitati.
..(RU&UL IN 'LAN
Racordarea aliniamentelor cu a,utorul curbelor
progresive.7cecesitatea introducerii curbelor progresive.
Bc=m

a=m

"

,
R
V
=
Bc=m

"
R
V
g
P
R
V
,
,
,
=
Bc=

,
V
g
P

Bc-forta centrifuga
m-masa veiculului
a-acceleratia liniara

-viteza ungiulara
:-greutatea veiculului

raza curbei progresive
Necesitatea introducerii curbelor proresi+e
)a intrarea in curba forta centrifuga are o crestere brusca si se
semte la volan ca o smucitura si da tendinta de iesire de pe partea
carosabila.(ntre aliniament si curba circulara se interpune o curba
cu raza variabila,raza notata cu

.(n aliniament
=
infinit iar
curba #
init inf - . 5 $
.
= =

:t viteze de pana la 25 <m- nu este obligatorie nu este obligatorie


introducerea de curbe progresive.:t viteze mai mari trebuie sa
facem racordarea folosind curbe progresive.
Tipuri de curbe proresi+e.Clotoida.
Curbele progresive sunt:parabola cubica,lemniscata,clotoida.
'cestea sunt curbe mamtematice facand parte din categoria
radioide.
Clotoida
Clotoida este curba care se foloseste cel mai des;ea se mai numeste
curba mecanica prin excelenta.
@n veicul care circula pe clotoida cu viteze constanta se inscrie
firesc cu manevra foarte usoara a volanului.
)ungimea curbei de tranzitie #)$=,

!=,
=
= . 8
V
5.444 m
Amena,area curbelor
:t inscrierea corecta a veiculelor in curba se executa
supralargiri.Supralargirile se fac in partea interioara a curbei si de
obicei coincide cu curba de vizibilitate.(n curba trebuie sa se
asigure vizibilitatea.
%upralarirea /%0
Se determina prin incercari cu veicule de diferite dimensiuni.
:t autocamioanele cu remorca supralargirea este:
S=
R
V D D
+
+ . . 5
"e
.
, ,
:t un autocamion supralargirea este:
S=
R
V D
+
. . 5
"e
,
Supralargirea unei benzi de circulatie se noteaza cu EeF si este
egala cu : e=
R
D
,
S=,e#, benzi$
'menajarea curbelor in spatiu:con+ertirea si suprainaltarea.
:t evitarea derapajului se fac amenajari in spatiu a curbelor care
sunt:convertirea si suprainaltarea.
2.')C'%@("&' S(S%&>&)?" "@%(&"&
*Clasificarea strucrurii rutiere.Straturi ale structurilor rutiere."olul
fiecarui strat.
Consolidarea partii carosabile se face,de regula,printr-un sistem de
mai multe straturi suprapuse din diferite materiale.
%otalitatea straturilor rutiere prin care se consolideaza partea
carosabila a drumului constitue un sistem rutier.Sistemul rutier are
drept suport pamantul din patul drumului si impreuna cu zona
activa din terasamente constitue un complex rutier.
Dupa modul de comportare sub actiunea combinata a traficului si
intemperiilor sistemele rutiere se impart in doua categorii:
nerigide si rigide.
Sistemele rutiere nerigide,datorita materialelor din care sunt
alcatuite straturile,sunt foarte flexibile,se deformeaza la trecerea
veiculelor si in urma actiunii repetate a circulatiei,pot capata
treptat deformatii permanente;pot prelua sarcini verticale,dar nu
pot prelua efectul de incovoiere.
Sistemele rutiere rigide au in alcatuire un strat din beton de
ciment;pot prelua solicitarile de incovoiere,repartizeaza bine
sarcinile solicitand putin stratul de fundatie ,insa sunt sensibile la
trasari.
Straturile care intra in alcatuirea unui sistem rutier de tip modern
sunt:
(mbracamintea-preia direct actiunile tangentiale si le transmite pe
cele verticale,provocate de circulatia veiculelor si protejaza
sistemul rutier impotriva actiunii agentilor atmosferici.
Stratul de baza-se executa din materiale cu calitati superioare,are
menirea de a reduce solicitarile concentrate de compresiune,
transmise de imbracaminte si de a le repartiza fundatiei in limita
solicitarilor admise.
Bundatia-primeste presiunile transmise de stratul de baza#sau de
imbracaminte$,le reduce si mai mult si le repartizeaza patului
drumului in limitele admise.
Substratul de fundatie-este executat din nisip sau balast, se
interpune intre pat si fundatie si indeplineste urmatoarele functii:
-rol anticapilar #opreste ascensiunea capilara in cazul existentei
unei panze de apa subterana $
-rol antigel#impiedica patrunderea ingetului la nivelul
pamantului din patul drumului$
-rol izolator si anticontaminator#impiedica patrunderea de jos in
sus a partilor fine prafos-argiloase si a substantelor organice din
patul drumului in stratul de fundatie.
-rol drenant#dreneaza,colecteaza si indeparteaza apele meteorice
ce se infiltreaza in sistemul rutier,a.i sa nu stagneze la nivelul
patului$
-rol de omogenizare#repartizeaza mai uniform presiunile pe patul
drumului si netezeste denivelarile acestuia$
'rincipile de alcatuire a structurii rutiere
'lcatuirea straturilor rutiere are la baza,de regula,unul din
urmatoarele doua principii structurale:
..:rincipiul macadamului sau al impanarii-se caracterizeaza prin
aceea ca stratul rutier se executa din mai multe sorturi de piatra
sparta monogranulara,a carei inclestare se obtine prin cilindrare in
reprize.Straturile rutiere obtinute in acest mod au o structura
descisa si rezistenta lor este asigurata in special de frecarea
interna a materialului.Cu timpul,sub actiunea traficului,pietrele
spargandu-se si macinandu-se,stratul capata o granulozitate
continua si se incide.Dupa acest principiu sunt alcatuite
macadamurile simple sau tratate,anrobatele descise si
tratamentele superficiale.
,.:rincipiul betonului sau al amestecului in baza caruia straturile
rutiere se executa dintr-o mixtura minerala#agregat mareAagregat
finAfiler$,preparata a.i.sa aiba o gama intinsa de fractiuni
granulometrice,si care se aglomereaza cu un liant.(n acest mod
stratul rutier capata o structura compacta si incisa cu minimum de
goluri,iar rezistenta sa este data de coeziunea dintre particule si
calitatea liantului flosit.Dupa acest principiu sun alcatuite straturile
de pamant stabilizat,anrobatele compacte,mixturile asfaltice si
betoanele de ciment.(n general se recomanda,in cazul unor sisteme
rutiere moderne,ca straturile superioare sa fie confectionate dupa
principiul betonului,iar cele inferioare dupa principiul
macadamului.
&ateriale de cariera pt straturi rutiere.
:entru ca piatra provenita din cariere sa corespunda ca material
rutier,ea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:-sa aiba
rezistenta ridicata la compresiune,la uzura si la soc; -sa aiba
structura compacta; -sa fie omogena; -sa se preteze la prelucrare;
-sa nu fie casanta; -absorbtia de apa sa fie cat mai redusa.
:rodusele de cariera folosite la lucrari de drumuri se clasifica
astfel:-materiale neprelucrate#piatra bruta$
-materiale prelucrate nefasonate#piatra sparta,criblura si
nisipul de concasaj$
-materiale prelucrate fasonate#palele,calupuri,borduri$
:iatra bruta-are o forma neregulata,cu dimensiuni variabile si se
utilizeaza pt anrocamente,pereuri,ziduri de sprijin,pavarea
drumurilor de importanta redusa,executarea zidariilor la poduri,a
parapetilor$.(nainte de utilizare ea sufera o prelucrare,cu
ciocanul,in scopul inlaturarii colturilor si neregularitatilor
proeminente,care impiedica asezarea ei normala.
>ateriale prelucrate nefasonate-se obtin prin concasarea si
ciuruirea#sortarea$pietrei brute.%ipurile de materiale concasate
folosite la executia sistemelor rutiere sun piatra sparta si criblura.
:iatra sparta se foloseste atat pt fundatii cat si pt diferite tipuri de
imbracaminte,se caracterizeaza printr-o anumita conditie de forma
a granulelor,conditie care se exprima prin raportul:
2:,:.#lungime,latime,grosime$.
Criblura-este o piatra dublu concasata si ciuruita,obtinuta dintr-o
roca dura.Se caracterizeaza prin forma poliedrica a granulelor,
corespunzator raportului dimensional:
8:,:.#lungime,latime,grosime$.
>aterialele prelucrate fasonate-au o anumita forma
geometrica,obtinuta prin prelucrarea manuala sau mecanica.
'cestea sunt:
-:avelele#se folosesc la executarea pavajelor si sunt normale#de
tiop dobrogean si transilvanean$ si abnorme.
-Calupurile#au forma cubica ,se folosesc pt pavaje$
-0ordurile#sunt precum trotoare,se ingroapa la marginea
imbracamintilor moderne.

S-ar putea să vă placă și