• 1.

Cum se clasifică liniile de cale ferată ce alcătuiesc

infrastructura feroviară din punct de vedere al
importanţei şi al volumului de trafic?
Linii magistrale: fac legatura între capitala si principalele orase ale tarii sau punctele de
frontiera
2. Linii principale: fac legatura între principalele orase ale tarii
3. Linii secundare: linii de interes local, ce se ramifica din liniile principale sau magistrale.
• 2. Pentru ce linii se aplică prevederile regulamentului de
exploatare tehnică feroviară - RETF ?
• Regulamentul de exploatare tehnică feroviară - RETF se aplică numai pentru liniile de
cale ferată din România care au
• ecartamentul normal - 1435 mm - şi pentru viteze maxime de circulaţie de până la 160
km/h.
• (2) Pentru liniile de alt ecartament sau pentru viteze de circulaţie mai mari de 160 km/h
se vor stabili reglementări specifice.
• (3) Reglementarea circulaţiei trenurilor între staţiile de frontieră de stat şi pe liniile de
peage se stabileşte prin convenţii
• 3. Care este diferenţa între zona de siguranţă şi zona de
protecţie a căii ferate?
Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice cuprinde fâşiile de teren, în limită de 20 m
fiecare, situate de o parte şi de alta
• a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalaţiilor de semnalizare şi de siguranţa
circulaţiei şi a celorlalte instalaţii de conducere
• operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a
mediului.
• (3) Zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe,
situate de o parte şi de alta a axei căii ferate,
• indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa căii ferate, precum şi
terenurile destinate sau care servesc, sub orice formă,
• la asigurarea funcţionării acesteia.
• (4) În zona de protecţie a infrastructurii feroviare se interzice:
• a) amplasarea oricăror construcţii, fie şi cu caracter temporar, depozitarea de materiale
sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică
• vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare;
• b) utilizarea indicatoarelor şi a luminilor de culoare roşie, galbenă, verde sau albastră,
care ar putea crea confuzie cu semnalizarea
• feroviară;
 • c) efectuarea oricăror lucrări, care, prin natura lor, ar putea provoca alunecări de teren,
surpări sau afectarea stabilităţii solului,
• inclusiv prin tăierea copacilor, arbuştilor, extragerea de materiale de construcţii sau prin
modificarea echilibrului freatic;
• d) depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care contravin
normelor de protecţie a mediului sau care ar
• putea provoca degradarea infrastructurii feroviare a zonei de protecţie a acesteia,
precum şi a condiţiilor de desfăşurare normală a
• traficului feroviar.
• 4. Din ce este formată suprastructura căii ferate?
1) Suprastructura căii este alcătuită din prisma de piatră
spartă, traversele, şinele de cale ferată, aparatele de cale şi
materialul mărunt de cale
• 5. Cum se clasifică liniile CF din punct de vedere al
destinaţiei (afectării)lor?
1. linii de circulaţie: constituie cel mai mare număr al liniilor din staţii şi sunt destinate circulaţiei trenurilor prin
staţie

a. linii de primire,

b. linii de expediere,

c. linii de primire – expediere,

d. linii pentru circulaţia locomotivelor în interiorul staţiilor

2. linii de manevră: servesc numai pentru operaţiile de manevră în vederea descompunerii, compunerii,
prelucrării vagoanelor

a. linii de triere,

b. linii de tragere

c. linii de manevră

3. linii de încărcare descărcare, sunt linii care deservesc magaziile de mărfuri, rampele, fronturile de încărcare –
descărcare din staţii

unde se efectuează operaţii de încărcare – descărcare a mărfurilor din vagoane.

4. linii de garare, staţionare: linii destinate staţionării vagoanelor sau locomotivelor în staţii

5. linii de legătură, asigură legătura între diferite linii, sau grupe de linii, de regulă în staţiile cu suprafaţă mare

6. linii pentru transbordarea mărfurilor între vagoane,

7. linii pentru operaţii tehnice ale vagoanelor, sunt liniile din grupele tehnice ale staţiilor destinate efectuării
operaţiilor tehnice legate

de pregătirea vagoanelor de călători sa de marfă

a. linii pentru revizia tehnică,

b. linii de reparaţii,

c. linii cu canal,

d. linii pentru salubrizarea, spălarea, dezinfectarea şi dezinsecţia vagoanelor

8. linii pod bascul,

9. linii cadre de gabarit

10. linii cu destinaţii speciale

a. linii de evitare

b. linii de scăpare,

11. linii ferate industriale,

12. liniile depourilor,

13. liniile atelierelor de reparaţii,.

• 6. Care este diferenţa dintre un rambleu şi un debleu de

cale ferată?
Rambleu-umplutură de formă regulată executată din pământ sau alte materiale de masă
peste nivelul natural al terenului, servind la realizarea platformei căii.
Debleu-săpătură deschisă, de formă regulată executată sub nivelul terenului natural, pentru
realizarea platformei unei căi ferate.
• 7. Ce se înţelege prin „tipul de şină” ?
Şinele sunt componente principale ale suprastructurii căii, fiind elemente care vin în contact
cu roţile materialului rulant. Rolul lor este dublu:
- asigură susţinerea roţilor materialului rulant, preluând şi transmiţând presiunile la celelalte
elemente ale suprastructurii şi infrastructurii căii;
- asigură ghidarea roţilor materialului rulant
• 8. Care este ecartamentul căii ferate normale şi unde se
măsoară acesta?
Ecartamentul caii ferate este distanta dintre fetele interioare ale sinelor, masurata în
aliniament, la 14 mm sub planul de rulare al acestora si trebuie sa fie de 1435 mm.
• 9. Care sunt părţile componente ale unui schimbător de
cale ?
1. macaz – partea care are rolul de a directiona rotile materialului rulant catre una din linii,
2. zona sinelor de legatura – zona în care sunt ghidate rotile materialului rulant spre una
dintre linii
3. zona inimii – zona de înscriere efectiva a rotilor pe linia aleasa.
Din punct de vedere constructiv un schimbator de cale, simplu este format din urmatoarele elemente: ace, 2
bucati; contraace, 2 bucati; alunecatori; sine intermediare, 2 bucati; inima de încrucisare 1 bucata; aripile
întoarse ale inimii sau labele de iepure 2 bucati; contrasine 2 bucati; aparatul de manevra
• 10. Cum se clasifică trecerile la nivel cu calea ferată ?
1 treceri la nivel cu bariere - tip B (Închiderea si deschiderea barierelor se face de catre un
agent printr-o transmisie mecanica)
2 treceri la nivel cu instalatii automate de semnalizare rutiera cu semibariere –tip BAT;
3. treceri la nivel cu instalatii automate de semnalizare rutiera fara semibariere –tip SAT;
Instalatiile de tip BAT si SAT sunt instalatii care permit sau interzic circulatia rutiera prin pasaj
si avertizeaza existenta vreunui pericol
pentru circulatia trenurilor prin pasaj.
• 11. Ce este marca de siguranţă ?
Marca de siguranta se aseaza între linii, acolo unde distanta între axele liniilor convergente
este de cel putin 3,5 m. La aparatele de cale montate în curbe distanta de 3,5 m se sporeste
potrivit actelor normative si a reglementarilor specifice de sporire a gabaritului.
(3) În cazul statiilor cu sectiuni controlate electric, marcile de siguranta se vor amplasa corelat
cu pozitia joantelor izolante; aceste
situatii se vor reglementa în actele normative si reglementarile specifice

• 12. Daţi exemple de „lucrări de artă” în domeniul feroviar.

- Podurile- Calea ferata pe poduri- Subtraversarea podurilor metalice de cai rutiere- Ziduri de
sprijin-Tuneluri-Viaducte-Podete
• 13. Cum se clasifică accidentele feroviare ?
Accidentele se împart în urmatoarele categorii:

a) coliziuni ce pot avea loc între trenuri sau coliziuni între trenuri si alte vehicule feroviare în miscare ori în
stationare, cu exceptia

celor care pot fi scoase de pe linie cu bratele. În categoria coliziunilor de trenuri se includ acostarile între trenuri
sau cu vehicule

feroviare în stationare ori în miscare, precum si cu obstacole aflate în gabaritul de libera trecere, cu exceptia celor
care pot fi

scoase din gabaritul liniei cu bratele;

b) deraieri de vehicule feroviare din compunerea trenurilor în circulatie;

c) loviri ale vehiculelor rutiere la trecerile la nivel de catre trenuri în circulatie;

d) loviri ale persoanelor de catre vehicule feroviare aflate în miscare, cu exceptia cazurilor de suicid;

e) incendii la vehiculele feroviare din compunerea trenurilor în circulatie.

(2) În functie de consecinte, accidentele se clasifica în:

a) accidente grave - situatiile sau faptele prevazute la alin. (1) lit. a) si b), care au avut ca urmare, dupa caz:

- cel putin o persoana decedata;

- vatamarea grava a cel putin 5 persoane;

- pagube importante produse vehiculelor feroviare, infrastructurii feroviare sau mediului, precum si orice alt
accident similar

cu un impact evident asupra reglementarii sigurantei feroviare sau asupra gestionarii acesteia.

b) accidente - situatiile sau faptele prevazute la alin. (1) care nu se încadreaza la accidente grave. Sunt
considerate accidente si

situatiile sau faptele prevazute la alin. (1) produse în activitatea de manevra feroviara, care au avut ca urmare
decesul a cel putin

unei persoane.

• 14. Cum se clasifică incidentele feroviare ?

1. Grupa A - incidente produse în circulatia trenurilor:
2. Grupa B - incidente produse în activitatea de manevra:
3. Grupa C - alte incidente produse în legatura cu siguranta feroviara detalii pag 22
• 15. Cum se avizează accidentele şi incidentele
feroviare?
Avizarea accidentelor/incidentelor produse pe calea ferata, în toate cazurile, se face de catre seful statiei sau
înlocuitorul acestuia,

din cadrul structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, catre

operatorul de serviciu de la

regulatorul de circulatie pe raza caruia s-a produs accidentul/incidentul din cadrul sucursalei regionale CF a
Companiei Nationale de Cai

Ferate "CFR" -S.A., si se realizeaza în doua etape:

a)Înstiintarea verbala,cuprinzând primele informatii,de îndata ce acesta a luat cunostinta de

producereaaccidentului/incidentului;

b) avizarea propriu-zisa, transmisa prin telefonograma, în cel mai scurt timp posibil

• 16. Care sunt cazurile în care se suspendă autorizaţiile

personalului care lucrează sau concură la siguranţa
circulaţiei ?
a) pe durata cercetarii cauzelor care au stat la baza producerii de accidente sau evenimente feroviare comisia de
cercetare solicita acest lucru - pâna la termenul dispus de comisia de cercetare;
b) personalul autorizat se face vinovat de producerea accidentelor sau a evenimentelor feroviare, daca s-a dispus
acest lucru prin

dosarul de cercetare - pâna la termenul dispus prin dosarul de cercetare;

c) personalul autorizat care conform deciziei comisiei medicale/psihologice de siguranta circulatiei elibereaza un
aviz "inapt

temporar" din punct de vedere medical si/sau psihologic pentru functia în care a fost autorizat - pâna la
obtinerea avizului dinpartea comisiei medicale/psihologice a avizului "apt";

d) personalul autorizat are avizul medical si/sau psihologic expirat pentru functia în care a fost autorizat - pâna la
prezentarea avizului "apt";

e) personalul autorizat nu a fost verificat profesional periodic la termenele stabilite conform reglementarilor
specifice sau a fost declarat "necorespunzator" în urma verificarii profesionale periodice - pâna la obtinerea
rezultatului "corespunzator" la verificarea profesionala periodica;

f) personalul autorizat a întrerupt activitatea mai mult de 12 luni consecutive în activitatile specifice functiei
pentru care a fost autorizat, în conducerea tipurilor de vehicule feroviare motoare, în desfasurarea activitatilor
specifice de manevra si/sau de conducere a trenurilor (inclusiv pe pante mari si în sistem simplificat), în
desfasurarea operatiunilor specifice altor activitati si în manipularea tipurilor de instalatii de siguranta a
e
circulatiei, care sunt înscrise în autorizatie - pâna la promovarea examenului de reautorizar

• 17. Care sunt cazurile în care se retrag şi îşi încetează

definitiv valabilitatea autorizaţiile personalului care
lucrează sau concură la siguranţa circulaţiei ?
a) personalul autorizat se face vinovat de producerea accidentelor sau a evenimentelor
feroviare, daca s-a dispus acest lucru prin dosarul de cercetare;
b) personalul autorizat devine "inapt" din punct de vedere medical si/sau psihologic pentru
functia în care fost autorizat.
• 18. Care este periodicitatea de evaluare a competenţelor
profesionale pentru personalul din ramura de activitate
din care faceţi parte?
(4) Programele de formare profesionala continua din domeniul feroviar se efectueaza
a) instruirea profesionala realizata prin:
- instruirea profesionala teoretica;
- instruirea practica de serviciu;
- autoinstruirea profesionala continua;
b) verificarea profesionala periodica realizata prin evaluarea pentru confirmarea periodica a
competentelor profesionale
• 19. Care este semnificaţia culorilor de bază ale semnalelor
folosite la semnalizarea circulaţiei trenurilor şi executarea
operaţiilor de manevră pentru semnalizarea clasică a căii
ferate?
a. rosu - ordona oprirea;
b. galben - permite circulatia trenurilor, ordonând reducerea vitezei în vederea opririi la
semnalul urmator sau continuarea
mersului în cazul când semnalul urmator nu indica oprirea;
c. verde - permite circulatia trenurilor cu viteza stabilita;
d. albastru - ordona oprirea miscarilor de manevra;
e. alb lunar - permite miscarile de manevra sau circulatia trenurilor cu viteza redusa prevazuta
în reglementarile specifice
• 20. Cum se clasifică semnalele fixe după destinaţia
acestora ?
a.semnale pentru circulatie;
b. semnale pentru manevra si triere;
c. semnale repetitoare;
d. semnale de avarie.
• 21. Cum se clasifică semnalele fixe după construcţia
acestora ?
Semnalele pentru circulatie sunt:

a. de intrare, pentru permiterea sau interzicerea intrarii unui tren în statie;

b. de iesire, pentru permiterea sau interzicerea iesirii unui tren din statie, în linie curenta;

c. de parcurs, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren, dintr-o zona în alta zona a statiei;

d. de ramificatie, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren peste o ramificatie sau jonctiune din linie
curenta, o traversare de linii la acelasi nivel, o încalecare-descalecare de linii cu ecartament diferit, sau peste un
pod cu grinzi mobile;

e. de trecere, pe liniile cu bloc de linie automat, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren dintr-un
sector de bloc de linie automat în alt sector de bloc de linie automat;

f. prevestitoare, pentru prevestirea indicatiilor semnalelor de intrare, de iesire, de parcurs sau de ramificatie.

Semnalele pentru manevra si triere sunt:

a. de manevra, pentru permiterea si interzicerea miscarilor de manevra;

b. de triere, pentru permiterea sau interzicerea trierii vagoanelor.

Semnalele repetitoare sunt utilizate pentru repetarea indicatiilor semnalelor de intrare, de iesire, de ramificatie,
de parcurs, de trecere sau de triere, daca nu este asigurata vizibilitatea prevazuta a semnalului pe care îl preced.

Semnalele de avarie sunt utilizate pentru semnalizarea pericolului pentru circulatia trenurilor la trecerile la nivel
sau prin tuneluri.

2. Dupa constructia lor, semnalele fixe sunt:

a. semafoare;

b. semnale luminoase.

• 22. Care este indicaţia normală a semnalelor?

a. pe sectiile neînzestrate cu bloc de linie automat indicatia normala a semnalelor luminoase sau mecanice de intrare, de
iesire, de parcurs si de trecere sau de ramificatie ale posturilor de miscare este pe "oprire";

b. pe sectiile înzestrate cu bloc de linie automat indicatia normala a semnalelor de trecere ale blocului de linie automat, este
permisiva sau pe oprire, în functie orientarea blocului de linie automat, iar a semnalelor de intrare, de iesire, de parcurs si de
ramificatie este pe oprire. În cazul în care instalatia de centralizare electrodinamica a statiei este trecuta la regimul de
continuitate al blocului de linie automat, semnalele luminoase de intrare, de iesire, de parcurs, la fel ca semnalele luminoase
de trecere ale blocului de linie automat, trebuie sa dea indicatii corespunzatoare starii de liber sau de ocupat ale sectoarelor
de bloc pe care le acopera;

c. pe sectiile dotate cu bloc de linie automat, semnalele luminoase sunt în mod normal aprinse, cu exceptia semnalelor de
avarie de la trecerile la nivel si de la tunele, care sunt stinse.

(2) În caz de defectare, semnalele luminoase de circulatie si de manevra ce dau o indicatie permisiva trebuie sa treaca
automat pe oprire.

(3) În caz de rupere a transmisiei, semafoarele si semnalele prevestitoare mecanice trebuie sa treaca automat pe oprire,
respectiv pe pozitia corespunzatoare indicatiei de oprire a semnalului de circulatie cu care sunt în dependenta.

• 23. Care sunt tipurile de semnalizare utilizate la calea

ferată din România?
(1) Pe infrastructura feroviara se utilizeaza:
a. semnalizarea cu doua trepte de viteza;
b. semnalizarea cu trepte multiple de viteza.
(2) Semnalizarea cu doua trepte de viteza si semnalizarea cu trepte multiple de viteza se
completeaza, dupa caz, cu semnalizarea
directiei, numarului liniei, iesirii pe firul din stânga al caii duble, a lipsei distantei de frânare si
a valorii vitezei.
(3) Semnalizarea cu trepte multiple de viteza se refera numai la semnalizarea pentru
circulatie.
• 24. Ce este „viteza redusă” ?
Viteza redusa reprezinta viteza maxima admisa pentru trecerea peste schimbatoarele de cale
în abatere, adica 30 km/h sau mai mare.
• 25. Ce este „viteza stabilită” ?
Viteza stabilita reprezinta viteza maxima de circulatie admisa si prevazuta în livretul de mers
sau prin ordin de circulatie, pentru trenul si portiunea de linie respectiva.
• 26. Cum poate fi dat semnalul de „oprire” ?
OPREŞTE!
Ziua - se mişcă steguleţul galben, în cerc, înaintea corpului şi în acelaşi timp se dau trei sunete
scurte, repetate, cu fluierul de mână
Noaptea - se mişcă lanterna cu lumină albă, în cerc, înaintea corpului şi în acelaşi timp se dau
trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mână
• 27. Care sunt limitele unei staţii de cale ferată?
Limitele incintei unei staţii de cale ferată sunt semnalele de intrare sau indicatoarele permanente de acoperire
ale acesteia.

(2) Pe liniile duble, semnalele de intrare pentru liniile normale delimitează incinta staţiei pentru ambele linii,
dacă nu există semnalul de intrare pentru circulaţia pe firul din stânga.

(4) Noţiunile de incinta staţiei şi linie curentă au apărut motivat de faptul că cele două activităţi (circulaţia
trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare) se desfăşoară după reguli diferite în fiecare dintre ele.

• 28. Ce se înţelege prin „linia curentă”?

Porţiunea de linie cuprinsă între semnalele de intrare a doua staţii consecutive este „linie
curentă".
• 29. Cum se numerotează liniile unei staţii de cale ferată?
(1) Numerotarea liniei se face cu cifre romane pentru liniile directe şi arabe pentru celelalte linii, în ordinea
crescătoare, începând cu prima linie de la clădirea staţiei spre exterior.

(2) Liniile curente simple, duble sau multiple se numerotează cu cifre romane.

(3) Numerotarea se face în ordine crescătoare , începând cu prima linie de la clădirea de călători, pentru ca
publicul călător să se poată orienta , respectiv identifica linia la care urmează să soesească trenul.

(4) Liniile directe se numerotează întodeauna cu cifre romane spre deosebire de liniile abătute care se notează cu
cifre arabe motivat de faptul că pe prima categorie se circulă cu viteză stabilită, iar pe cea de-a doua categorie cu
viteză redusă.

(5) Pentru staţiile înfundate, când clădirea de călători este frontală, liniile se numerotează de regulă cu începere
din partea unde nu mai sunt posibilităţi de dezvoltare.

• 30. Cum se numerotează macazurile unei staţii de cale

ferată?

a. capetele staţiilor din direcţia Bucureşti vor fi considerate cap X al staţiei, ca şi posturile de macazuri, iar
macazurile aparatelor de cale se numerotează cu numere fără soţ; capătul opus va fi considerat cap Y iar
posturile de macazuri şi macazurile aparatelor de cale vor fi numerotate cu numere cu soţ;

b. numerotarea se va face în ordine crescătoare, dinspre capătul staţiei spre axa sa. Similar se va proceda şi în
cazul grupelor de linii distincte din incinta staţiilor de triaj sau tehnice.

Macaz extrem- este macazul aflat la distanţa cea mai mare de clădirea de călători, fiind primul macaz întâlnit de
tren la intrarea în staţie.

• 31. Cum se denumesc semnalele luminoase ale unei staţii

de cale ferată?
Denumirea acestor semnale se completează cu cifre şi litere care, după caz, vor preciza
numărul sau destinaţia liniei, direcţia şi altele
asemenea.
• 32. Cum se denumesc semafoarele unei staţii de cale
ferată?
Numerotarea semnalelor mecanice de circulaţie se va face în ordine alfabetică, începând cu
litera A pentru semnalul de intrare
dinspre Bucureşti, la aceasta adăugându-se cifra pentru precizarea numărului de braţe ale
semafoarelor