ANEXA

la OMT ...............……

REGULAMENT CADRU
de exploatare tehnică a liniilor ferate cu ecartament de 1000 mm şi 760 mm şi cu viteze de
circulaţie de maxim 35 km/h

PARTEA I
Dispoziţii Generale

Art. 1. – Regulamentul cadru de exploatare tehnică a liniilor ferate cu ecartament de 1000 mm şi

760 mm şi cu viteze de circulaţie de maxim 35 km/h, denumit în continuare Regulament, stabileşte
normele generale de construire, modernizare, exploatare tehnică și întreţinere, precum şi condiţiile
minime pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile, liniile, vehiculele feroviare şi construcţiile
necesare desfăşurării operaţiunilor de transport feroviar, regulile de desfăşurare a operaţiunilor de
transport feroviar, principiile de organizare a circulaţiei trenurilor şi de semnalizare.

Art. 2. – Prevederile prezentului Regulament sunt obligatorii pentru operatorii economici care
participă la desfăşurarea operaţiunilor de transport feroviar pe liniile ferate cu ecartamentul de 1000
mm şi 760 mm şi cu viteze de circulaţie de maxim 35 km/h, denumite în continuare linii cu ecartament
îngust şi au scopul de a asigura funcţionarea normală în condiţii de siguranţă a circulaţiei trenurilor,
securitatea transporturilor, calitatea serviciilor de transport, sănătatea oamenilor şi protecţia mediului.

Art. 3. - (1) Prevederile prezentului Regulament se aplică operatorilor economici care

dețin/gestionează linii ferate cu ecartament îngust şi operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni
de transport feroviar pe următoarele categorii de linii ferate cu ecartament îngust:
a) liniile ferate pe care se desfăşoară transport feroviar de marfă în interes public şi/sau
propriu;
b) liniile ferate pe care se desfăşoară transport feroviar de călători în scop turistic sau mixt.
(2) Reglementările specifice pentru activitatea de transport feroviar de marfă care se desfăşoară
pe linii ferate cu ecartament îngust sunt prevăzute în Normele de exploatare tehnică a liniilor ferate cu
ecartament îngust pe care se efectuează activităţi de transport feroviar de marfă din Anexa nr. 1 la
Regulament.
(3) Reglementările specifice pentru activitatea de transport feroviar de călători în scop turistic
sau mixt care se desfăşoară pe linii ferate cu ecartament îngust sunt prevăzute în Normele de
exploatare tehnică a liniilor ferate cu ecartament îngust pe care se efectuează activităţi de transport
feroviar de călători în scop turistic sau mixt din Anexa nr. 2 la Regulament.

Art. 4. - (1) Operatorul economic care deţine/gestionează o linie ferată cu ecartament îngust este
obligat să aibă nominalizat prin decizia conducerii, un salariat cu responsabilităţi privind siguranţa
feroviară pe linii ferate cu ecartament îngust, atestat de către Autoritatea Feroviară Română – AFER,
denumită în continuare AFER, conform reglementărilor specifice în vigoare.
(2) Personalul de specialitate care asigură instruirea şi examinarea personalului care urmează să
desfăşoare pe proprie răspundere activităţi specifice transportului feroviar pe liniile ferate cu
ecartament îngust, trebuie să fie atestat de către AFER.

Art. 5. - Clădirile, instalaţiile, liniile şi vehiculele feroviare trebuie să asigure transportul,

circulaţia, încărcarea, descărcarea, transbordarea şi alte operaţii specifice ale mărfurilor şi persoanelor
în condiţiile legislaţiei în vigoare privind calitatea, sănătatea şi securitatea în muncă, apărarea
împotriva incendiilor şi mediului.

Art. 6. – În cazul efectuării lucrărilor de construire sau modernizare a liniilor ferate cu

ecartament îngust, operatorul economic care deţine/gestionează o linie ferată cu ecartament îngust va
înainta la AFER o cerere pentru autorizarea de punere în funcţiune, conform reglementărilor specifice
în vigoare.
 Art. 7 – Cerinţele tehnice şi tehnologice privind desfăşurarea operaţiunilor de transport feroviar
pe liniile ferate cu ecartament îngust sunt cuprinse în Regulamentul tehnic de exploatare întocmit de
fiecare operator economic care deţine/gestionează o linie ferată cu ecartament îngust, aprobat de către
AFER.

Art. 8. – Exploatarea liniilor ferate cu ecartament îngust se realizează de persoane juridice

române care deţin autorizaţie de exploatare eliberată de către AFER, conform reglementărilor specifice
în vigoare.

Art. 9. - Reglementările proprii ale operatorilor economici întocmite în vederea punerii în

aplicare a prezentului regulament vor fi avizate de către AFER în cadrul procesului de obţinere a
autorizaţiei de exploatare.

Art. 10. – Termenii utilizaţi în prezentul Regulament sunt definiţi în continuare şi sunt specifici
numai activităţii de exploatare feroviară a liniilor ferate cu ecartament îngust, respectiv:
a) circulaţia prin gravitaţie - reprezintă sistemul de circulaţie la care frânarea trenului este
asigurată numai prin acţionarea frânelor de mână deservite de frânari;
b) vagon truc – vagon specializat pentru transportul buştenilor compus din două boghiuri
independente, asigurate între ele prin cablu de siguranţă pe care se amplasează încărcătura de lungime
variabilă formată din buşteni;
c) investigaţie - un proces desfăşurat în scopul prevenirii accidentelor şi incidentelor, care
include strângerea şi analizarea informaţiilor, stabilirea condiţiilor, inclusiv determinarea cauzelor şi
dacă este cazul, emiterea unor recomandări de siguranţă. Investigaţia are statutul juridic de act
administrativ, permiţând investigatorilor principali să îşi îndeplinească sarcinile în modul cel mai
eficient şi în timpul cel mai scurt cu putinţă. Investigaţia este realizată independent de orice anchetă
judiciară. Investigaţia nu se ocupă în nici un caz cu stabilirea vinovăţiei sau a răspunderii;
d) investigator principal - o persoană responsabilă de organizarea, conducerea şi controlul
desfăşurării unei investigaţii;
e) avizare - proces de înştiinţare a personalului cu funcţii de conducere şi a celui cu atribuţii de
instruire, îndrumare şi control cu privire la producerea unui accident sau a unui incident pe
infrastructura feroviară publică şi/sau privată specifică transportului pe calea ferată;
f) personal – persoanele care desfășoară activități în cadrul operatorului economic conform
responsabilităților ce le revin acestora în baza contractelor încheiate cu operatorul economic.

PARTEA II
Infrastructura feroviară

CAPITOLUL I
Condiţii generale

SECŢIUNEA 1
Elementele infrastructurii feroviare

Art. 11. – Infrastructura feroviară a liniilor ferate cu ecartament îngust reprezintă ansamblul
elementelor necesare circulaţiei trenurilor şi manevrei vehiculelor feroviare, clădirilor, staţiilor de cale
ferată cu ecartament îngust cu dotările aferente, precum şi celelalte clădiri tehnologice destinate
desfăşurării operaţiunilor de transport feroviar.

Art. 12. - Toate elementele infrastructurii feroviare, trecerile la nivel, aparatele de cale,
gabaritele, planul şi profilul căii trebuie să respecte prevederile reglementărilor specifice în vigoare
privind normele şi toleranţele la acestea.

Art. 13. - Infrastructura feroviară aferentă liniilor ferate cu ecartament îngust se compune din
următoarele elemente:
 a) liniile ferate de circulaţie, manevră, de evitare şi de scăpare materializate prin infrastructura
căii, suprastructura căii, precum şi terenurile situate de o parte şi alta a axei căii ferate, care constituie
zona de siguranţă a infrastructurii feroviare pentru linii ferate cu ecartament îngust, potrivit legii;
b) podurile, tunelurile, viaductele şi alte lucrări de artă care au legătură cu liniile ferate cu
ecartament îngust deschise circulaţiei şi manevrei şi terenurile aferente acestora;
c) lucrările geotehnice de protecţie şi de consolidare, plantaţiile de protecţie a liniilor ferate cu
ecartament îngust şi terenurile aferente pe care sunt amplasate;
d) instalaţiile fixe de siguranţă și conducere operativă a circulaţiei trenurilor şi manevrei
vehiculelor feroviare, construcţiile şi facilităţile aferente acestora, inclusiv terenurile pe care sunt
amplasate;
e) clădirile staţiilor de cale ferată cu ecartament îngust, cu facilităţile aferente, inclusiv
terenurile pe care sunt amplasate;
f) alte construcţii, clădiri şi facilităţi destinate desfăşurării operaţiunilor de transport feroviar.

SECŢIUNEA a 2 - a
Gabaritele liniilor ferate cu ecartament îngust

Art. 14. - (1) Gabaritul de liberă trecere pentru liniile ferate cu ecartament îngust este conturul
geometric transversal limită, în plan vertical, perpendicular pe axa longitudinală a căii, în interiorul
căruia, cu excepţia materialul rulant, nu se admite să pătrundă nici o parte a construcţiilor, instalaţiilor
fixe şi nici materiale sau obiecte depozitate de-a lungul liniei curente sau în staţii.
(2) Gabaritul de liberă trecere asigură circulaţia trenurilor, manevra vehiculelor feroviare în
deplină siguranţă a circulaţiei şi securitate a călătorilor şi mărfurilor, fără limitarea vitezei de
circulaţiei sau alte restricţii.
(3) Construcţiile şi instalaţiile feroviare situate lângă liniile ferate cu ecartament îngust nu
trebuie să intre, cu nici o parte a lor, în limitele gabaritului de liberă trecere.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) instalaţiile şi vehiculele feroviare care prin scopul şi
natura funcţionării lor impun intrarea/ieşirea în/din gabaritul de liberă trecere, precum: braţele
coloanelor hidraulice, instalaţiile de alimentare cu nisip, utilajele specializate pentru întreţinerea şi
repararea căii, şi altele asemenea. În stare de repaus, instalaţiile şi utilajele amplasate în afara căii nu
trebuie să intre în gabaritul de liberă trecere.
(5) Pentru construcţiile şi instalaţiile noi sau cu ocazia modernizării celor existente, trebuie să se
asigure în mod obligatoriu gabaritul de liberă trecere.

Art. 15. - (1) Mărfurile şi materialele descărcate sau depozitate de-a lungul căii se aşează şi se
asigură în aşa fel încât să fie respectat gabaritul de liberă trecere, să nu împiedice activitatea
personalului, vizibilitatea semnalelor şi indicatoarelor, buna funcţionare a aparatelor de cale şi a
semnalelor.
(2) Distanţele şi modul de depozitare ale materialelor faţă de cale sunt stabilite prin reglementări
specifice.

Art. 16. - (1) Gabaritul de material rulant pentru liniile ferate cu ecartament îngust este conturul
geometric transversal limită aşezat în poziţie mediană într-un plan vertical, perpendicular pe axul
longitudinal al vehiculului feroviar, în afara căruia nu trebuie să iasă nici un punct al materialului
rulant sau al încărcăturii, atât în staţionare cât şi în mişcare, în aliniament şi în curbă.
(2) Gabaritul de încărcare este gabaritul de material rulant admis pe liniile ferate cu ecartament
îngust, în care trebuie să se înscrie atât vagonul cât şi încărcătura sa.
(3) Transporturile care depăşesc gabaritul de încărcare sau de liberă trecere, denumite
transporturi negabaritice, se admit în circulaţie numai cu aprobarea operatorului economic care
gestionează şi exploatează linia ferată cu ecartament îngust, în condiţiile stabilite la punerea în
circulaţie.
(4) Conturul şi dimensiunile gabaritului de liberă trecere, gabaritului de material rulant şi a
gabaritului de încărcare, pentru liniile ferate cu ecartament îngust, sunt stabilite în reglementările
specifice în vigoare.
 SECŢIUNEA a 3 - a
Distanţele minime între axele liniilor

Art. 17. - (1) Distanţa minimă între axele a două linii vecine, cu acelaşi ecartament, trebuie să
fie:
a) minim 3,50 m – în aliniament şi în curbe cu raza mai mare de 160 m, pentru linii cu
ecartamentul de 1000 mm;
b) minim 3,30 m – în aliniament şi în curbe cu raza mai mare de 100 m, pentru linii cu
ecartamentul de 760 mm.
(2) Când liniile sunt cu ecartament diferit, distanta minimă trebuie sa fie egală cu semisuma
lăţimilor celor două gabarite de liberă trecere.
(3) Distanţa dintre axele liniilor din dreptul mărcilor de siguranţă în cazul liniilor amplasate în
curbe, se stabileşte conform reglementărilor specifice în vigoare.

CAPITOLUL II
Construcţii şi instalaţii pentru desfăşurarea operaţiunilor
de transport feroviar

Art. 18. – Unităţile şi subunităţile din cadrul operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni
de transport feroviar pe liniile ferate cu ecartament îngust trebuie să fie dotate cu construcţii, spaţii,
instalaţii, aparate şi alte dotări necesare desfăşurării activităţilor pentru care au fost înfiinţate.

Art. 19. – Construcţiile şi instalaţiile pentru desfăşurarea operaţiunilor de transport feroviar vor
fi realizate astfel încât:
a) să corespundă activităţii pentru care au fost destinate;
b) să corespundă normelor emise de autorităţile publice privind protecţia mediului, igiena,
protecţia muncii, calitatea serviciilor, prevenirea şi stingerea incendiilor, calitatea în construcţii,
urbanismul;
c) să se asigure siguranţa circulației şi securitatea operaţiunilor de transport feroviar.

CAPITOLUL III
Construcţii feroviare

SECŢIUNEA 1
Construcţia căii

Art. 20. - (1) Toate elementele căii aflate în exploatare trebuie să asigure, prin rezistenţă şi
stabilitate, siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor la vitezele şi sarcinile maxime, conform
reglementărilor specifice în vigoare.
(2) Excepţie de la prevederile alin.(1) fac elementele dezafectate, scoase din funcţiune sau aflate
în conservare, care sunt consemnate în evidenţe, conform reglementărilor specifice în vigoare.

SECŢIUNEA a 2-a
Planul şi profilul căii

Art. 21. – Razele curbelor, racordările între aliniamente şi curbe şi între curbe, declivităţile şi
racordarea elementelor profilului în lung şi profilurile transversale trebuie să corespundă cu planurile
şi profilurile prevăzute în documentaţiile tehnice de execuţie, să respecte prevederile reglementărilor
specifice în vigoare şi să fie actualizate permanent.

Art. 22. - (1) Liniile din staţii şi liniile de încărcare–descărcare pe porţiunea de staţionare a
vagoanelor se proiectează, de regulă, în aliniament şi palier.
(2) În situaţii speciale impuse se admit declivităţi maxime de 5 ‰.
(3) În condiţii grele de relief pe liniile din staţii şi halte de mişcare pe care nu se efectuează
manevră şi nu se detaşează vagoane, se pot admite declivităţi maxime de 10 ‰, dar numai în urma
avizării documentaţiei tehnice de către AFER, conform reglementărilor specifice în vigoare.
(4) Pe porţiunile de linii ferate cu ecartament îngust curente, noi, cu pante lungi, se construiesc
linii de scăpare, conform reglementărilor specifice în vigoare.
(5) Cu ocazia lucrărilor de modernizare staţiile cu declivitatea mai mare de 2 ‰ sau cu pantă de
la aparatele de cale spre linia curentă, trebuie prevăzute cu linii de evitare în prelungirea liniilor pe care
se efectuează manevra, în capătul spre pantă.

SECŢIUNEA a 3-a
Infrastructura liniilor

Art. 23. - (1) Infrastructura liniilor ferate cu ecartament îngust este alcătuită din stratul de
repartiţie, terasamentul, amenajările destinate colectării şi îndepărtării apelor de suprafaţă, lucrările de
artă şi terenul de bază.
(2) Dimensiunile suprafeţei superioare a platformei terasamentelor în aliniamente şi curbe trebuie
să corespundă reglementărilor specifice în vigoare.
(3) Platforma terasamentelor trebuie să fie, ca înălţime, cu cel puţin 0,5 m peste nivelul cel mai
mare a apelor în caz de viituri puternice.
(4) Terasamentele trebuie să fie prevăzute cu sisteme de drenare a apei, de protecţie şi de
consolidare, care să asigure stabilitatea şi menţinerea lor în stare uscată.

Art. 24. – (1) Alcătuirea şi dimensiunile profilurilor transversale tip ale liniilor ferate cu
ecartament îngust, respectiv ale platformei, ale stratului de repartiţie, ale taluzurilor şi eventual ale
treptelor de înfrăţire, se stabilesc în funcţie de natura terenului şi a terasamentului şi de
înălţimea/adâncimea acestuia şi sunt prevăzute în reglementările specifice în vigoare.
(2) Pentru scurgerea apelor şi asigurarea stabilităţii şi menţinerii lor în stare uscată,
terasamentele liniilor ferate cu ecartament îngust trebuie să fie prevăzute cu:
a) şanţuri de scurgere şi acolo unde se impune, cu rigole şi şanţuri de apărare, în cazul
debleelor;
a) şanţuri de scurgere, în cazul rambleelor;
b) construcţii şi amenajări de drenare, baraje, pereuri, ziduri de sprijin, fascine, cleionaje, unde
se impune, în cazul profilelor de orice tip.
(3) Lucrările de artă de pe liniile ferate cu ecartament îngust trebuie executate şi întreţinute
conform documentaţiilor tehnice aprobate şi a prevederilor reglementărilor specifice în vigoare, astfel
încât acestea să fie în permanenţă în bună stare tehnică şi să se asigure siguranţa circulaţiei şi
securitatea transporturilor feroviare. Lucrările de artă de pe liniile ferate cu ecartament îngust sunt:
a) poduri, podeţe şi viaducte, care servesc la trecerea linilor ferate cu ecartament îngust peste
obstacole;
b) tuneluri, pentru traversarea subterană a zonelor muntoase;
c) ziduri de sprijin şi alte construcţii similare, care servesc la menţinerea stabilităţii
terasamentelor şi a versanţilor;
d) lucrări de apărare şi dirijare a cursurilor de apă, care servesc la apărarea şi prevenirea
subspălării fundaţiilor podurilor, podeţelor şi a terasamentelor.
(4) Infrastructura podurilor aferente liniilor ferate cu ecartament îngust trebuie să respecte în
exploatare condiţiile tehnice prevăzute în reglementările specifice în vigoare. Suprastructura podurilor
de pe liniile ferate cu ecartament îngust trebuie să respecte în exploatare o serie de condiţii tehnice,
după cum urmează:
a) aparatele de reazem trebuie să fie în bună stare şi bine curăţate de pământ, zgură şi unse;
b) deplasările care apar la reazemul mobil trebuie să corespundă temperaturilor ambientale
înregistrate la acel moment;
c) traversele trebuie să fie montate conform planului de poză al podului, indicat prin găurile de
prindere în lonjeron sau prin cornierele speciale pentru fixarea traverselor; nu se admit pe pod traverse
putrede sau necorespunzătoare şi nici fixarea necorespunzătoare a acestora;
d) calea pe pod trebuie să aibă ecartamentul prescris, iar dacă este în curbă trebuie să aibă
supralărgirea şi supraînălţarea corespunzătoare;
e) la podurile metalice axa căii trebuie să coincidă cu axa podului;
 f) șinele trebuie să fie bine fixate pe traverse prin materialul mărunt corespunzător, material
care trebuie să fie complet şi bine strâns; nu se admit şinele cu defecte de fabricaţie, ştirbituri şi uzuri
peste toleranţele admise în normele tehnice şi reglementările specifice în vigoare;
g) existenţa contraşinelor contra deraierii, lungimea şi condiţiile de amplasare a acestora sunt
stabilite conform standardelor tehnice şi reglementărilor specifice în vigoare;
h) platelajele şi parapetele trotuarelor trebuie să fie în bună stare, să fie bine fixate şi să nu aibă
elemente lipsă sau deteriorate;
i) nu trebuie să existe piese sau elemente crăpate, voalate, flambate sau îndoite;
j) nu se admit nituri lipsă, rupte sau slăbite, atât la îmbinările de rezistenţă cât şi la cele de
solidarizare; niturile care prezintă asemenea defecte sunt imediat înlocuite;
k) lucrările de artă expuse acţiunilor dăunătoare ale unor agenţi naturali trebuie să fie prevăzute
cu amenajări speciale pentru apărarea lor şi cu dispozitive pentru revizuire;
l) în cazul în care podurile metalice sunt subtraversate de căi rutiere, se montează în ambele
părţi laterale ale podului, la distanţa minimă de 15 metri de acestea, porţi de gabarit, care să nu permită
trecerea vehiculelor rutiere ce ar putea lovi podurile liniilor ferate cu ecartament îngust.

SECŢIUNEA a 4 - a
Suprastructura liniilor

Art. 25. - Suprastructura liniei ferate cu ecartament îngust este alcătuită din prisma de balast,
traversele, şinele de cale ferată, aparatele de cale şi materialul mărunt de cale.

Art. 26. - (1) Ecartamentul liniilor ferate reprezintă distanţa dintre feţele interioare ale şinelor
măsurată în aliniament, la 14 mm sub planul tangent comun la suprafaţa de rulare al acestora şi trebuie
să fie de 1000 mm sau 760 mm.
(2) Ecartamentul liniilor ferate cu ecartament îngust în curbe se stabileşte în raport cu raza
curbei şi conţine supralărgiri ale căror valori trebuie să fie conform reglementărilor specifice în
vigoare.
(3) Toleranţele admise la ecartamentul liniilor ferate cu ecartament îngust sunt cele prevăzute în
reglementările specifice în vigoare.

Art. 27. – (1) În curbe cu supraînălţare, şina exterioară trebuie supraînălţată faţă de şina
interioară, în funcţie de viteza maximă de circulaţie stabilită pe porţiunea de linie respectivă şi raza
curbei.
(2) Valoarea maximă a supraînălţării şinei exterioare în curbe este de:
a) 65 mm pentru linii cu ecartament de 1000 mm;
b) 35 mm pentru linii cu ecartament de 760 mm.

Art. 28. – (1) Între aliniamente şi curbe sau între curbe cu supraînălţări diferite, se introduc
rampe de racordare a supraînălţării, lungimea acestor rampe fiind stabilită conform reglementărilor
specifice în vigoare.
(2) În aliniament şi curbe fără supraînălţare, feţele superioare ale ciupercii şinelor ambelor fire
de şină trebuie să fie la acelaşi nivel.
(3) Nu se admite în nici un caz ca nivelul firului exterior al curbei să fie mai jos decât nivelul
firului interior.

SECŢIUNEA a 5 - a
Aparate de cale

Art. 29. - (1) Aparatele de cale servesc pentru trecerea vehiculelor feroviare de pe o linie ferată
cu ecartament îngust pe alta şi trebuie să corespundă documentaţiei tehnice de aprobate şi să admită
aceeaşi sarcină pe osie ca şi suprastructura liniei curente.
(2) Se interzice introducerea şi menţinerea în cale a aparatelor de cale cu defecte sau uzuri peste
toleranţele stabilite prin reglementările specifice în vigoare.

Art. 30. - Aparatele de cale trebuie să aibă tangentele şi razele prevăzute în reglementările
specifice în vigoare şi să permită încadrarea vehiculelor feroviare utilizate pe linia ferată cu ecartament
îngust.

Art. 31. - Aparatele de cale trebuie să fie înzestrate cu indicatoare pentru poziţia acestora şi se
amplasează în afara curbelor de racordare a elementelor de profil şi la 5 metri în afara punctelor de
schimbare a declivităţilor neracordate prin arce de cerc.

SECŢIUNEA a 6 -a
Trecerile la nivel

Art. 32. - (1) Punctele de intersecţie la acelaşi nivel ale liniilor ferate cu ecartament îngust cu
drumuri deschise circulaţiei publice pe care se circulă cu mijloace de tracţiune mecanică şi/sau
animală, denumite în continuare treceri la nivel, se stabilesc conform reglementărilor specifice în
vigoare.
(2) Construirea, modernizarea, exploatarea şi întreţinerea trecerilor la nivel se efectuează
conform reglementărilor specifice în vigoare.
(3) La trecerile la nivel are prioritate traficul feroviar.

Art. 33. - (1) Nu se admite amplasarea trecerilor la nivel cu intersectarea următoarelor

elemente ale liniilor ferate cu ecartament îngust:
a) aparate de cale;
b) un grup de trei sau mai multe linii ferate cu ecartament îngust;
c) liniilor ferate cu ecartament îngust de primire-expediere din staţii.
(2) Nu se admite amplasarea trecerilor la nivel în zona curbelor liniilor ferate cu ecartament
îngust cu supraînălţare şi nu se admit joante în cuprinsul trecerilor la nivel.

Art. 34. - (1) Trecerile la nivel trebuie să fie semnalizate conform reglementarilor specifice în
vigoare.
(2) La trecerile la nivel trebuie să se monteze contraşine sau alte sisteme constructive, în
conformitate cu prevederile reglementărilor specifice în vigoare.
(3) Lărgimea jgheabului între şină şi contraşină la trecerile la nivel prevăzute cu contraşine,
trebuie să fie de 67 mm, atât pentru linii cu ecartament de 1000 mm, cât şi pentru linii cu ecartament
de 760 mm; la aceste lărgimi se admite o toleranţă de 5 mm în plus şi 3 mm în minus, cu condiţia ca în
curbe lărgimea jgheabului să nu depăşească 100 mm pentru liniile cu ecartament de 1000 mm şi 760
mm.
(4) Capetele contraşinelor trebuie să treacă cu câte 400 mm de marginile trecerii de nivel şi sunt
îndoite către interiorul căii.
(5) La trecerile la nivel, adâncimea jgheabului dintre şină şi contraşină nu poate fi mai mică de
35 mm, atât pentru linii cu ecartament de 1000 mm, cât şi pentru linii cu ecartament de 760 mm.

Art. 35. - Circulaţia peste trecerile la nivel a vehiculelor cu caracteristici speciale prevăzute în
actele normative privind regimul juridic al drumurilor, se admite numai cu avizul şi în condiţiile
stabilite de operatorul economic care deţine/gestionează o linie ferată cu ecartament îngust.

SECŢIUNEA a 7 - a
Traversări ale liniilor ferate

Art. 36. - Traversările liniilor ferate cu ecartament îngust cu alte căi de comunicaţii se execută
cu respectarea gabaritului prevăzut în reglementările specifice în vigoare.

Art. 37. - (1) Traversările liniilor ferate cu ecartament îngust cu linii pentru transportul energiei
electrice, linii telegrafice şi telefonice, conducte de petrol, conducte de apă şi alte instalaţii aeriene sau
subterane, se execută pe baza avizului eliberat de către operatorul economic care deţine/gestionează o
linie ferată cu ecartament îngust, în baza unei documentaţii pentru fiecare caz în parte şi cu prevederea
executării lucrărilor de protecţie a liniilor ferate cu ecartament îngust şi instalaţiilor feroviare.
 (2) Supravegherea îndeplinirii condiţiilor de la alin. (1) se face de către operatorul economic
care deţine/gestionează o linie ferată cu ecartament îngust.

SECŢIUNEA a 8 - a
Încălecări şi joncţiuni de linii ferate

Art. 38. - (1) Încălecările şi joncţiunile de linii ferate cu ecartament îngust în linia curentă, se
admit numai cu avizul AFER şi al unui operator economic autorizat în proiectare de căi ferate şi numai
dacă respectivele linii sunt prevăzute cu linii de evitare.
(2) Modul de acoperire a joncţiunilor sau încălecărilor de linii ferate cu ecartament îngust se
stabileşte pentru fiecare caz în parte numai cu avizul AFER.

SECŢIUNEA a 9 - a
Indicatoare de cale şi de semnalizare

Art. 39. - (1) Indicatoarele de cale şi de semnalizare fixe sunt prevăzute în reglementările
specifice în vigoare şi se instalează de-a lungul liniilor ferate cu ecartament îngust, atât în linie curentă
cât şi în staţii.
(2) Indicatoarele de cale şi de semnalizare se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului
de mers.
(3) După aparatele de cale şi în alte puncte de joncţiune a liniilor ferate cu ecartament îngust se
instalează mărci de siguranţă. Marca de siguranţă se aşează între linii acolo unde distanţa între axele
liniilor convergente este egală cu lăţimea gabaritului de liberă trecere + 0,30 m, respectiv acolo unde
distanţa între axele liniilor convergente este de cel puţin 3,00 m la liniile cu ecartament de 1000 mm şi
de cel puţin 2,80 m la liniile cu ecartament de 760 mm; la aparatele de cale montate în curbe, această
distanţă se sporeşte din punct de vedere al gabaritului, conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 40. - Pe liniile ferate cu ecartament îngust pe lângă indicatoarele de cale şi semnalizare fixe
se pot folosi şi indicatoare mobile care marchează porţiunile de linie unde lucrează echipele de
întreţinere.

CAPITOLUL IV
Instalaţii feroviare

SECŢIUNEA 1
Semnalizare şi instalaţii de semnalizare

Art. 41. (1) Tipul construcţiilor şi instalaţiilor feroviare utilizate la liniile ferate cu ecartament
îngust se vor autoriza de AFER cu ocazia nou construirii sau modernizării acestora.
(2) Pentru liniile ferate cu ecartament îngust construite şi aflate în exploatare la data intrării în
vigoare a prezentului regulament, se utilizează sistemul prevăzut în regulamentul de exploatare al liniei
ferate cu ecartament îngust, aprobat de către AFER odată cu aprobarea regulamentului tehnic de
exploatare.

Art. 42. - (1) Prin semnal se înţelege instalaţia sau mijlocul cu ajutorul căruia se transmit sau se
primesc ordine şi indicaţii de către personalul care asigură desfăşurarea traficului feroviar. În categoria
semnalelor sunt cuprinse şi indicatoarele care prin inscripţia, forma şi poziţia lor dau indicaţii sau
completează indicaţiile date de semnale.
(2) Semnalele servesc pentru realizarea siguranţei circulaţiei trenurilor, organizarea şi efectuarea
circulaţiei trenurilor şi a activităţii de manevră, precum şi la schimbul de informaţii pentru asigurarea
remorcării, frânării şi menţinerii pe loc a trenului sau a vehiculelor feroviare.
(3) Indicaţia semnalului este un ordin care trebuie îndeplinit necondiţionat, prin toate mijloacele
posibile de către personalul care asigură desfăşurarea activităţilor în legătură cu circulaţia şi manevra,
remorcarea şi frânarea trenurilor, menţinerea pe loc şi asigurarea vehiculelor, precum şi cu avizarea
oricărei situaţii de pericol iminent.
 (4) Este interzisă depăşirea unui semnal care ordonă oprirea sau depăşirea vitezei ordonate de
semnal.
(5) Semnalele luminoase stinse, semafoarele neiluminate, semnalele care dau indicaţii ce se
contrazic, dubioase sau cu semnalizare neregulamentară, ordonă oprirea.
(6) Se permite depăşirea unui semnal a cărui indicaţie ordonă oprirea, cu indicaţie dubioasă sau
stins, numai dacă sunt îndeplinite condiţiile de siguranţă prevăzute în reglementările specifice în
vigoare.

Art. 43. - Semnalele se clasifică în:

a) semnale luminoase sau mecanice şi indicatoare fixe;
b) semnale (indicatoare) mobile care se pot monta în staţii sau linie curentă, de regulă la
semnalizarea provizorie a unor lucrări, puncte periculoase etc.
c) semnale date cu instrumente portative (rechizite de semnalizare şi/sau radiotelefon).

Art. 44. – Indicaţiile date de semnalele luminoase şi mecanice, precum şi amplasarea acestora se
face conform reglementărilor specifice, cu respectarea condiţiilor de vizibilitate.

Art. 45. – Punctele de secţionare, liniile încălecate, traversările liniilor la acelaşi nivel,
joncţiunile şi ramificaţiile din linia curentă trebuie să fie acoperite cu semnale.

Art. 46. - Indicaţia normală a semnalelor luminoase sau mecanice de intrare, de ieşire şi de
ramificaţie este pe „oprire”.

Art. 47. – În cazul defectării unui semnal luminos ce dă indicaţie permisivă trebuie să treacă
automat pe „oprire”.

Art. 48. – Semnalele de intrare şi de ramificaţie în altă direcţie de mers trebuie să fie amplasate
la distanţă faţă de vârful aparatului de cale atacat pe la vârf sau de marca de siguranţă, atunci când
aparatul de cale este atacat pe la călcâi, conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 49. – Semnalele de ieşire sunt semnale care permit accesul trenului în linie curentă.

Art. 50. – Semnalele de manevră se amplasează în funcţie de necesităţile de exploatare,

vizibilitate, gabarit şi permit efectuarea unor operaţiuni de manevră.

Art. 51. - (1) Iluminarea dispozitivelor de semnalizare trebuie să asigure vizibilitatea clară a
semnalelor, atât ziua cât şi noaptea.
(2) Toate dispozitivele de semnalizare care dau indicaţii de noapte, diferite de cele de zi, trebuie
să fie iluminate după calendarul de iluminare.
(3) Agenţii responsabili cu întreţinerea şi aprinderea semnalelor şi indicatoarelor răspund pentru
iluminarea lor corespunzătoare, la timp şi fără întrerupere.
(4) Pentru liniile ferate cu ecartament îngust aflate în exploatare, pentru care nu se utilizează
semnale luminoase sau mecanice şi nu se asigură iluminarea semnalelor şi indicatoarelor de macaz, nu
este permisă desfăşurarea activităţii de transport feroviar pe timpul nopţii.

Art. 52. – (1) Amplasarea semnalelor fixe se stabileşte de către o comisie numită de operatorul
economic care deţine/gestionează o linie ferată cu ecartament îngust şi se aprobă de AFER odată cu
aprobarea regulamentului tehnic de exploatare.
(2) Schemele de amplasare a semnalelor fixe din staţie şi din linie curentă, precum şi programele
de înzăvorâre a macazurilor, semnalelor şi parcursurilor se aprobă de către AFER, odată cu aprobarea
regulamentului tehnic de exploatare.

SECŢIUNEA a 2 - a
Instalaţii de centralizare şi interblocări a macazurilor, saboţilor de deraiere şi a semnalelor
 Art. 53. – Staţiile trebuie să fie dotate cu instalaţii de centralizare sau cu instalaţii de asigurare
cu încuietori cu chei pentru controlul poziţiei macazurilor, aparatelor de cale şi a semnalelor.
Instalaţiile cu încuietori cu chei pot fi cu sau fără interblocare. În cazul celor existente dotarea se va
face cu ocazia primei modernizări.

Art. 54. - În staţii se centralizează sau se prevăd cu încuietori cu chei, următoarele macazuri:
a) macazurile care sunt cuprinse în parcursurile de primire şi de expediere ale trenurilor;
b) alte macazuri stabilite de către operatorul economic care deţine/gestionează o linie ferată cu
ecartament îngust.

Art. 55. – Semnalele de intrare, de parcurs şi de ieşire trebuie puse în dependenţă cu poziţia
macazurilor ce intră în parcursul de primire şi de expediere al trenurilor.

Art. 56. – Dispozitivele de manevrare şi zăvorâre ale macazurilor aparatelor de cale trebuie să
asigure interblocarea - zăvorârea reciprocă a macazurilor aparatelor de cale şi semnalelor încât să nu
permită:
a) punerea pe liber a semnalului corespunzător parcursului comandat, dacă macazurile care intră
în acest parcurs nu sunt manevrate şi înzăvorâte în poziţie corectă.
b) manevrarea macazurilor care intră în parcursul comandat, când semnalul care acoperă
parcursul comandat este pe liber.

Art. 57. - (1) Saboţii de deraiere în poziţia „aşezat pe şină" nu trebuie să permită trecerea
vehiculelor feroviare peste ei, fără să le deraieze.
(2) Saboţii de deraiere trebuie să fie prevăzuţi cu indicatoare care să dea indicaţii asupra
poziţiei lor.
(3) La trecerea peste sabotul de deraiere vehiculele feroviare trebuie să fie deraiate spre spaţiul
liber de circulaţie sau de manevră, pentru evitarea închiderii gabaritului de liberă trecere al liniei
vecine.

Art. 58. – Ramificaţiile din liniile curente trebuie să fie acoperite cu semnale puse în
dependenţă cu macazurile respective, prin instalaţii de asigurare cu încuietori cu chei sau prin instalaţii
de centralizare; în cazul celor existente dotarea se va face cu ocazia primei modernizări.

SECŢIUNEA a 3 - a
Instalaţii de semnalizare automată a trecerilor la nivel

Art. 59. - (1) Instalaţiile de semnalizare automată a trecerilor la nivel, cu sau fără semibariere,
trebuie să emită semnale optice şi acustice, în scopul interzicerii circulaţiei rutiere, la intrarea trenului
pe distanţa de avertizare, până la eliberarea completă de către tren a trecerii la nivel.
(2) Declanşarea semnalizării de interzicere a circulaţiei rutiere trebuie să se facă astfel încât să se
asigure timpul necesar eliberării trecerii la nivel de către vehiculele rutiere, înainte de sosirea trenului
în dreptul trecerii la nivel.
(3) Semibarierele trebuie să rămână în poziţia închisă, iar semnalizarea optică să funcţioneze
până la eliberarea totală de către tren a trecerii la nivel.

Art. 60. - (1) Semnalele din staţii care comandă circulaţia trenurilor peste trecerile la nivel vor fi
puse în dependenţă cu instalaţiile de semnalizare automată a trecerilor la nivel.
(2) Instalaţiile de semnalizare automată a trecerilor la nivel, în cazul în care nu sunt în
dependenţă cu semnalele din staţii, sunt prevăzute cu telecomandă şi telecontrol acţionate de
personalul stabilit, personal care trebuie să deţină documente specifice pentru a putea manipula aceste
instalaţii, conform reglementărilor specifice în vigoare.
(3) Dotarea trecerilor la nivel cu instalaţii de semnalizare se face în conformitate cu
reglementările specifice în vigoare.
 SECŢIUNEA a 4- a
Instalaţii de telecomunicaţii

Art. 61. - În transportul feroviar pe liniile ferate cu ecartament îngust se poate utiliza, acolo
unde circulaţia o impune, ca parte a sistemului de semnalizare, un sistem propriu de telecomunicaţii
care cuprinde instalaţii specifice de telefonie şi radiocomunicaţii.

Art. 62. - (1) Instalaţiile de radiocomunicaţii utilizate sunt constituite în reţele, în conformitate
cu Regulamentul Radiocomunicaţiilor din România şi se utilizează pentru:
a) conducerea operativă a trenurilor în circulaţie;
b) organizarea şi desfăşurarea activităţii de manevră;
c) remorcarea şi frânarea trenurilor, menţinerea pe loc şi asigurarea vehiculelor feroviare, situaţii
de pericol iminent;
d) desfăşurarea altor activităţi feroviare sau conexe acestora.
(2) Pentru fiecare tip de activitate sau, după caz, în cadrul aceleiaşi activităţi, se alocă frecvenţe
diferite astfel încât să nu poată exista posibilitatea interferării diferitelor comunicaţii.
(3) Radiocomunicaţiile se utilizează pentru transmiterea de informaţii, darea unor semnale în
activitatea de exploatare, inclusiv în situaţii de pericol, conform reglementărilor specifice în vigoare.

SECŢIUNEA a 5-a
Instalaţii de electroalimentare

Art. 63. - (1) Instalaţiile de electroalimentare trebuie să fie astfel realizate încât să asigure
continuitatea alimentării cu energie electrică. În acest scop se prevăd două surse de alimentare
distincte, o sursă principală şi o sursă de rezervă, cu posibilitatea trecerii automate de pe o sursă pe
alta.
(2) Pe durata comutării de pe o sursă pe alta comenzile executate nu trebuie să se anuleze.

Art. 64. - Instalaţiile de electroalimentare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) nivelele tensiunilor electrice să se încadreze în limitele stabilite pentru instalaţia şi circuitele
respective;
b) regimurile de lucru vor fi dimensionate astfel încât să nu depăşească încălzirea admisibilă a
unor siguranţe, cablaje, cabluri electrice sau aparataje;
c) să fie protejate prin siguranţe calibrate de tipul şi valoarea corespunzătoare stabilită prin
proiect;
d) aparatajul electric utilizat - transformatoare, relee, redresoare, invertoare, convertizoare,
aparate de măsură şi control şi altele asemenea, să fie de tipul prevăzut în documentaţia tehnică şi să
funcţioneze în limitele nominale stabilite prin proiect.

CAPITOLUL V
Verificarea tehnică şi întreţinerea liniilor, a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente

SECŢIUNEA 1
Verificarea tehnică

Art. 65. - Pentru efectuarea transporturilor în condiţii de siguranţă şi securitate, liniile ferate cu
ecartament îngust, construcţiile şi instalaţiile aferente acestora, trebuie să fie verificate periodic din
punct de vedere tehnic de către personal de specialitate.

Art. 66. – În situaţia în care linia ferată cu ecartament îngust este utilizată temporar, înainte de
fiecare utilizare a acesteia se efectuează o verificare a stării tehnice a acesteia.

Art. 67. - Gabaritele lucrărilor de artă se verifică anual şi ori de câte ori se execută lucrări care
ar afecta gabaritul de liberă trecere, de personalul care îndeplineşte condiţiile prevăzute de
reglementările specifice în vigoare.

Art. 68. - Porţiunile de linie ferată cu ecartament îngust, construcţiile şi instalaţiile feroviare
expuse avariilor sau defectării din cauza fenomenelor naturale, precum furtuni, ploi torenţiale,
inundaţii, viscole, temperaturi ridicate sau scăzute, trebuie supravegheate conform reglementărilor
specifice proprii.

SECŢIUNEA a 2 – a
Întreţinerea

Art. 69. - Liniile ferate cu ecartament îngust, construcţiile şi instalaţiile aferente trebuie să fie
menţinute în stare normală de funcţionare, astfel încât să fie asigurate în permanenţă condiţiile tehnice
de exploatare şi siguranţă a circulaţiei, prin personal de specialitate propriu sau prin contracte cu
operatori economici autorizaţi.

Art. 70. - Lucrările de întreţinere şi reparaţii ale liniilor ferate cu ecartament îngust se execută în
tot cursul anului, ori de câte ori este necesar, în scopul remedierii unor defecţiuni ale liniei peste
toleranţe, precum şi pentru prevenirea apariţiei unor defecte izolate.

PARTEA III
Organizarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei vehiculelor feroviare

CAPITOLUL I
Programul de circulaţie

Art. 71. - (1) Organizarea circulaţiei trenurilor se face pe baza programelor de circulaţie.
(2) Prin programul de circulaţie se stabilesc numărul, felul, compunerea şi trasele trenurilor,
distanţele de circulaţie, precum şi reglementări privind circulaţia informaţiilor între staţiile iniţiale şi
finale, acolo unde există, în vederea realizării cerinţelor de transport.

Art. 72. - (1) Se numeşte tren un grup de vehicule feroviare legate regulamentar între ele şi de
vehiculul feroviar de tracţiune, semnalizat cu semnale de cap şi fine de tren, şi care este deservit de cel
puţin doi agenţi, din care unul este mecanicul vehiculului feroviar de tracţiune.
(2) Automotoarele, drezinele motor, utilajele de manevră, utilajele de mecanizare a lucrărilor de
întreţinere şi reparaţie a căii ferate, ale lucrărilor de artă, îndrumate în linie curentă pe roţi proprii, cu
sau fără vagoane şi locomotivele izolate, sunt considerate tot trenuri şi au cel puţin un agent -
mecanicul sau conducătorul vehiculului feroviar.

Art. 73. - Prevederi de amănunt privind numerotarea trenurilor, punerea în circulaţie a trenurilor,
modul de stabilire a priorităţii la încrucişări şi treceri înainte, se stabilesc prin reglementări specifice
proprii.

CAPITOLUL II
Puncte de secţionare

Art. 74. - (1) Circulaţia trenurilor se face la distanţe separate prin puncte de secţionare, iar în
cazuri specifice, la interval de timp.
(2) Punctele de secţionare sunt: staţiile, haltele de mişcare şi posturile ajutătoare de mişcare în
linie curentă.
(3) Modul de lucru privind deservirea şi funcţionarea punctelor de secţionare, posturilor
ajutătoare de mişcare şi posturilor de macazuri din linie curentă se stabilesc prin reglementări specifice
proprii.

Art. 75. - (1) Limitele incintei unei staţii pot fi semnalele de intrare şi indicatoarele permanente
de acoperire ale acesteia.
 (2) Porţiunea de linie cuprinsă între semnalele de intrare sau indicatoarele permanente de
acoperire extreme a doua staţii consecutive este „linie curentă”.

Art. 76. - Fiecare linie din punctele de secţionare, fiecare semnal, aparat de cale şi post de
macazuri, iar în linie curentă fiecare linie de circulaţie, trebuie să aibă un număr de ordine stabilit prin
reglementări specifice proprii.

CAPITOLUL III
Organizarea activităţii tehnice în staţii

Art. 77. - (1) Organizarea şi modul de utilizare a mijloacelor tehnice ale staţiei se stabilesc prin
reglementări de exploatare, în care se stabilește modul de primire şi expediere a trenurilor în condiţii
de siguranţă şi securitatea personalului.
(2) Prevederile reglementărilor de exploatare sunt obligatorii pentru întreg personalul care
participă la activitatea de transport feroviar pe liniile ferate cu ecartament îngust.

Art. 78. - (1) Poziţia normală a macazurilor aparatelor de cale este:

a) pe directă, pentru toate macazurile din staţie care dau acces pe linie directă, precum şi pentru
toate macazurile aparatelor de cale amplasate în linie curentă;
b) pe linia de evitare sau scăpare, pentru macazurile care dau acces spre aceste linii;
c) pe poziţia stabilită prin reglementările de exploatare ale staţiei, pentru celelalte macazuri.
(2) Când poziţia normală a macazurilor aparatelor de cale este cu acces la o linie ocupată, acestea
se manevrează, de regulă, la o linie liberă.

Art. 79. - La primirea trenului pe o linie înfundată din staţie viteza de trecere peste aparatul de
cale de intrare al liniei respective nu trebuie să depăşească 5 km/h.

Art. 80. - Personalul cu atribuţii de conducere a activităţii de circulaţie/manevră a liniei ferate cu

ecartament îngust încuviinţează executarea manevrei pe liniile destinate acestei activităţi, în condiţii de
siguranţă şi securitate a muncii. Manevra se execută cu locomotiva sau cu alte mijloace după un plan
de lucru, conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 81. - (1) Executarea manevrelor pe linia directă a staţiei sau traversarea ei, precum şi a
manevrelor peste macazurile aparatelor de cale extreme ale staţiei este admisă până la limitele incintei
staţiei, numai cu încuviinţarea verbală a personalului cu atribuţii de conducere a activităţii de
circulaţie/manevră a liniei ferate cu ecartament îngust, pentru fiecare caz în parte.
(2) Operaţiunile de manevră peste aparatele de cale extreme ale staţiei se efectuează conform
prevederilor din reglementările de exploatare.
(3) Ieşirea convoiului de manevră sau a locomotivelor care manevrează dincolo de limita
incintei staţiei, în linie curentă, este admisă numai cu consimţământul personalului cu atribuţii de
conducere a activităţii de circulaţie/manevră pe linia ferată cu ecartament îngust, pentru fiecare caz în
parte.

Art. 82. - Compunerea, echiparea şi deservirea trenurilor, aranjarea vagoanelor în trenurile de

călători, de marfă şi mixte, precum şi aşezarea locomotivelor în tren se stabilesc în reglementări
specifice proprii ale operatorului economic care efectuează operaţiuni de transport feroviar.

CAPITOLUL IV
Legarea vehiculelor feroviare
 Art. 83. - (1) La legarea vagoanelor în trenuri se are în vedere ca aparatele de legare să fie
asigurate contra dezlegării în timpul mersului. Cupla în funcţie a aparatului de tracţiune trebuie să fie
strânsă până la atingerea discurilor tampoanelor.
(2) Vagoanele trucuri (perechi) încărcate trebuie obligatoriu legate între ele, nefiind permis ca
acestea să circule sau să fie manevrate numai cu legarea efectuată de încărcătura dintre cele două
trucuri.
(3) Legarea vagoanelor de călători între ele, precum şi legarea vagoanelor de călători cu cele de
marfă, trebuie să se facă numai după oprirea completă a vagoanelor.
(4) Diferenţa admisă între tampoane este de 100 mm.

Art. 84. - (1) Responsabil pentru legarea corectă a vagoanelor din tren este personalul care a
executat legarea, desemnat prin reglementările specifice proprii ale operatorului economic care
efectuează operaţiuni de transport feroviar.
(2) Responsabil pentru starea tehnică a aparatelor de legare şi de tracţiune ale locomotivei este
mecanicul locomotivei.
(3) Responsabil pentru starea tehnică a aparatelor de legare şi de tracţiune ale vagoanelor este
personalul de vagoane, desemnat prin reglementările specifice proprii ale operatorului economic care
efectuează operaţiuni de transport feroviar.
(4) Pentru legarea corectă a locomotivei de primul vagon răspunde mecanicul locomotivei.

CAPITOLUL V
Aşezarea locomotivelor în trenuri

Art. 85. - (1) Locomotivele cu abur care remorcă trenurile se aşează în capul trenului.
(2) La trenurile care circulă cu două locomotive în capul trenului pe întreaga secţie de circulaţie
se aşează înainte locomotiva care are viteza maximă constructivă mai mare, iar dacă locomotivele au
aceeaşi viteză maximă, se aşează înainte locomotiva cu greutate mai mică.
(3) Dubla tracţiune este permisă în condiţiile prevăzute în reglementările specifice proprii ale
operatorului economic care efectuează operaţiuni de transport feroviar.

Art. 86. - Viteza trenurilor care circulă cu locomotive aşezate cu tenderul înainte nu va depăşi
25km/h. Excepţie fac locomotivele tender care remorcă trenuri sau care circulă izolate, acestea putând
circula cu viteza normală, atât cu coşul înainte cât şi întoarse.

Art. 87. - Aşezarea locomotivei intercalate sau utilizarea locomotivei împingătoare este
interzisă.

CAPITOLUL VI
Frânarea trenurilor

Art. 88. - (1) În circulaţia trenurilor pe liniile ferate cu ecartament îngust sunt admise
următoarele sisteme de frânare:
a) frânare automată;
b) frânare manuală.
(2) Frânele automate ale materialului rulant trebuie să fie uşor manevrabile, să aibă o
funcţionare sigură în exploatare şi să asigure o frânare progresivă şi liniştită.
(3) Forţa de frânare trebuie să garanteze oprirea trenului în cazul frânării rapide pe o distanţă
cel mult egală cu drumul de frânare stabilit prin reglementările specifice în vigoare, fără blocarea
roţilor.
(4) Sistemele de frânare ale vehiculelor feroviare trebuie să fie întreţinute conform normelor
stabilite prin reglementările specifice în vigoare.
(5) Frânele automate pentru vagoanele de marfă trebuie să admită aplicarea regimului de
frânare gol-încărcat.
 (6) Frânele de mână în stare de funcţionare ale vehiculelor feroviare trebuie să asigure
menţinerea pe loc a trenului pe panta caracteristică a secţiei de circulaţie; când acestea nu sunt
suficiente, diferenţa se completează cu saboţi de mână deserviţi de agenţi.

Art. 89. - (1) Vagoanele de călători şi de marfă din compunerea trenurilor cu frână automată
care sunt dotate cu gherete de frână, trebuie să aibă semnale de alarmă.
(2) Locomotivele, vagoanele de călători şi vehiculele feroviare automotoare trebuie să fie
înzestrate cu frână de mână. Vagoanele de marfă trebuie să fie înzestrate cu frână de mână la peronul
aflat la unul din capetele vagonului sau pe partea laterală a vagonului.
(3) Toate părţile mobile ale frânei şi timoneriei frânei care prin desfacere sau rupere ar putea
ieşi din gabarit sau ar putea cădea pe linie, trebuie să fie asigurate prin atârnători de siguranţă (etrieri
de siguranţă).

Art. 90. - (1) Frâna ultimului vagon din tren trebuie să fie obligatoriu activă.
(2) Toate frânele automate în stare corespunzătoare de funcţionare ale vagoanelor care intră în
compunerea unui tren, trebuie puse în acţiune.
(3) Drumurile de frânare pentru liniile ferate cu ecartament îngust se stabilesc în funcţie de
viteză şi de sistemul de frânare.

Art. 91. - Se interzice îndrumarea trenurilor din staţiile de formare, precum şi din staţiile din
parcurs unde se modifică compunerea trenurilor, dacă nu au asigurate procentele de frânare pe întreaga
distanţă de circulaţie a trenului.

Art. 92. - (1) Vagoanele cu frână automată activă, precum şi cele cu frână de mână, trebuie să
fie aranjate în corpul trenului cât mai uniform.
(2) Pentru trenurile la care procentul de frânare este asigurat cu frânare manuală, trebuie să se
asigure agenţi de acţionare a frânelor de mână.

Art. 93. - Se interzice acţionarea valvelor de descărcare de la frânele automate active ale
vehiculelor din compunerea trenului, după terminarea probelor frânelor şi înainte sau după pornirea
trenului din staţie sau după oprirea acestuia în linie curentă, înainte de menţinerea pe loc cu frânele de
mână şi fără ordinul mecanicului.

CAPITOLUL VII
Conducerea circulaţiei trenurilor

Art. 94. - Organizarea şi conducerea circulaţiei trenurilor pe liniile ferate cu ecartament îngust
se realizează de către operatorul economic care deţine/gestionează aceste linii ferate cu ecartament
îngust, în condiţii de siguranţa circulaţiei trenurilor.

Art. 95. - Datele privind circulaţia trenurilor se înregistrează de către personalul desemnat
pentru conducerea circulaţiei/manevrei în evidenţe stabilite prin reglementări specifice proprii.

Art. 96. - Din punct de vedere al executării serviciului de mişcare, fiecare tren şi locomotivă
izolată trebuie să fie sub conducerea unei singure persoane, astfel:
a) în punctele de secţionare şi la posturile de mişcare dispune personalul cu atribuţii de
conducere a activităţii de circulaţie/manevră a liniei ferate cu ecartament îngust;
b) la trenurile oprite în linie curentă, dispune personalul cu atribuţiile şefului de tren.

Art. 97. - Se interzice ocuparea liniilor de evitare şi de scăpare cu vehicule feroviare. Excepţii
se admit în staţiile unde se schimbă locomotiva trenului, se ataşează sau se detaşează locomotive de
multiplă tracţiune; în aceste cazuri linia de evitare poate fi ocupată temporar cu aceste locomotive.

Art. 98. - Organizarea circulaţiei trenurilor se face în funcţie de instalaţiile cu care sunt
înzestrate staţiile şi secţiile de circulaţie, utilizându-se următoarele sisteme de circulaţie:
 a) circulaţia trenurilor pe bază de cale liberă, cerută şi obţinută prin instalaţiile pentru cererea şi
obţinerea căilor libere;
b) conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor.

CAPITOLUL VIII
Mijloace de restabilire a circulaţiei trenurilor

Art. 99. - Pentru asigurarea continuităţii proceselor de lucru ale exploatării şi restabilirea rapidă
a circulaţiei în cazuri de accidente sau incidente feroviare, inundaţii, căderi de stânci, viscole, incendii
şi altele asemenea, operatorii economici care deţin/gestionează linii ferate cu ecartament îngust trebuie
să dispună de stocuri de rezervă pentru intervenţii (şine, materiale de construcţii, utilaje, ansambluri
sau subansambluri de instalaţii, utilaje şi altele asemenea lor) şi de mijloace tehnice de intervenţie.

Art. 100. - (1) Dotarea, modul de lucru şi sediile mijloacelor de restabilire se menţionează în
reglementările specifice în vigoare, astfel încât să se asigure operativitate în intervenţii.
(2) Operatorii economici care deţin/gestionează linii ferate cu ecartament îngust au obligaţia să
utilizeze toate mijloacele pe care le au în dotare pentru a limita urmările incidentelor/accidentelor şi
pentru a restabili circulaţia trenurilor, în cel mai scurt timp posibil, în condiţii de siguranţă.

CAPITOLUL IX
Alte reglementări privind circulaţia trenurilor

Art. 101. - (1) Pe unele secţii de circulaţie cu declivităţi mai mari de 40 % o se admite circulaţia
prin gravitaţie fără locomotivă în cap a convoaielor de vagoane.
(2) Modul de efectuare a circulaţiei convoaielor prin gravitaţie va fi stabilit în reglementări
specifice proprii ale operatorului economic care deţine/gestionează linia ferată cu ecartament îngust.

Art. 102. - Expedierea drezinelor motor la interval de timp este admisă în următoarele condiţii:
a) vizibilitate bună;
b) intervalul de timp dintre expedierea trenului urmărit şi drezina motor să nu fie mai mic de
10 minute;
c) viteza de circulaţie a drezinei motor să nu depăşească viteza de circulaţie a trenului
urmărit;
d) să fie însoţite de personal din ramura mişcare din cadrul unităţii deţinătorului/gestionarului
de linie ferată cu ecartament îngust.

PARTEA IV
Vehicule feroviare

CAPITOLUL I
Condiţii generale.

Art. 103. - (1) Vehiculele feroviare trebuie proiectate, construite, modernizate, exploatate şi
întreţinute conform documentaţiei tehnice, în conformitate cu reglementările specifice în vigoare.
(2) Modificările constructive ale vehiculelor feroviare se pot face numai în baza documentaţiilor
tehnice întocmite în acest sens, avizate de AFER şi efectuate de operatori economici autorizaţi de
AFER.
(3) Vehiculele feroviare autorizate să circule pe linii ferate cu ecartament îngust trebuie să poarte
inscripţiile şi semnele reglementate pentru identificarea şi folosirea acestora, conform reglementărilor
specifice în vigoare.
(4) Toate elementele constructive ale vagoanelor, din punct de vedere al rezistenţei, stabilităţii şi
stării lor tehnice, trebuie să asigure calitatea de rulare în deplină siguranţă a circulaţiei trenurilor, la
vitezele maxime stabilite, conform reglementărilor specifice în vigoare.
(5) Evidenţa parcului de locomotive, automotoare, vagoane de marfă, călători şi speciale se ţine
de către operatorii economici care utilizează aceste vehicule în registre special întocmite.
 (6) Vehiculele feroviare motoare vor avea cartea tehnică individuală, iar vagoanele vor avea fişa
de inventariere în care se înscriu principalele caracteristici tehnice, precum şi datele de bază privind
exploatarea şi întreţinerea lor.
(7) Condiţiile tehnice, modul de întreţinere şi de exploatare a vehiculelor feroviare pentru liniile
ferate cu ecartament îngust, pluguri de zăpadă, drezine şi alte asemenea, precum şi ale vehiculele
feroviare care pot fi scoase de pe linie cu braţele, drezine de mână, vagonete de cale, cărucioare de
măsurat calea şi altele asemenea, se stabilesc prin documentaţia tehnică a producătorului sau prin
reglementări specifice proprii.

Art. 104. - Se interzice utilizarea în activitatea de transport feroviar a vehiculelor feroviare care
nu îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în reglementările specifice în vigoare.

Art. 105. - Pentru securitatea personalului de tren la legarea şi dezlegarea vagoanelor între
aparatul de tracţiune, discul tamponului şi piesele care depăşesc traversa frontală trebuie să existe
următoarele dimensiuni:
a) în adâncime paralel cu axa longitudinală a vagonului, minimum 400 mm;
b) în lăţime minimum 300 mm;
c) în înălţime de la suprafaţa superioară a şinei, 350 – 500 mm.

CAPITOLUL II
Osii montate

Art. 106. - (1) Osiile montate ale vehiculelor feroviare trebuie să corespundă reglementărilor
specifice liniilor ferate cu ecartament îngust.
(2) Înainte de montarea lor în ansamblul vehiculului, osiile montate trebuie să fie verificate din
punct de vedere al existenţei fisurilor, cu metode de control nedistructiv, conform reglementărilor
specifice proprii.
(3) Întreţinerea, revizia şi repararea osiilor montate se efectuează conform reglementărilor
specifice în vigoare.

Art. 107. - (1) Principalele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească osiile montate ale
vehiculelor feroviare pentru a fi admise să circule pe liniile feroviare cu ecartament îngust, sunt
prevăzute în reglementări specifice întocmite pentru fiecare ecartament.
(2) Obada roţilor cu spiţe nu trebuie să fie spartă din parte în parte şi/sau să aibă o spiţă ruptă
sau crăpată.
(3) Roata disc sau roata monobloc nu trebuie să prezinte nicio fisură, urme de deplasare pe osie,
butucul roţii fisurat şi/sau nici un defect reparat prin sudură, cu excepţia celor reparate prin procedee
omologate.
(4) Osia - axă nu trebuie să prezinte fisură sau defect reparat prin sudură, deformaţii, părţi uzate
prin frecare care generează muchii ascuţite, indiferent de adâncimea acestora şi părţi a căror uzură
atinge o adâncime mai mare de 1 mm.
(5) Distanţa între feţele interioare ale bandajelor trebuie să fie de:
a) 936 mm pentru ecartamentul liniei de 1000 mm;
b) 701 mm pentru ecartamentul liniei de 760 mm.
(6) Osiile montate deraiate precum şi vehiculele feroviare deraiate, trebuie să fie verificate
obligatoriu conform reglementărilor specifice în vigoare.

Art. 108. - Este interzis ca trenurile sau convoaiele de manevră să fie remorcate de locomotive
sau automotoare care prezintă unul din defectele stabilite în reglementările specifice în vigoare.

CAPITOLUL III
Întreţinerea, exploatarea şi deservirea vehiculelor feroviare
 Art. 109. - Se interzice introducerea în trenuri a vehiculelor feroviare care au defecte ce prezintă
pericol pentru siguranţa circulaţiei trenurilor, precum şi a vagoanelor de marfă a căror stare nu asigură
integritatea mărfurilor încredinţate pentru transport.

Art. 110. - Categoriile de reparaţii ale vehiculelor feroviare şi termenele între două reparaţii
consecutive se stabilesc prin reglementări specifice proprii, conform reglementărilor specifice în
vigoare.

PARTEA V
Avizarea, investigarea şi înregistrarea accidentelor/incidentelor produse pe liniile ferate cu
ecartament îngust

CAPITOLUL I
Siguranța feroviară

Art. 111. - Operaţiunile de transport feroviar pe liniile ferate cu ecartament îngust trebuie să se
desfăşoare în condiţii de siguranţă, fără pericol pentru persoane, bunuri şi mărfurile încredinţate la
transport, pentru vehiculele feroviare şi infrastructură, precum şi pentru mediul înconjurător.

Art. 112. - Siguranţa feroviară se realizează de către operatorii economici care deţin/gestionează
o linie ferată cu ecartament îngust și al operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de transport
pe aceste linii, prin aplicarea şi respectarea reglementărilor specifice care cuprind cerinţele obligatorii
aplicabile acestui tip de transport.

CAPITOLUL II
Avizarea și investigarea accidentelor și incidentelor

Art. 113. - Personalul operatorului economic care deţine/gestionează o linie ferată cu ecartament
îngust și al operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de transport pe aceste linii, care a luat
cunoştinţă de producerea unui incident/accident din incinta unei subunităţi, este obligat să anunţe de
îndată conducerea acelei subunităţi.

Art. 114. - (1) Avizarea accidentelor şi a incidentelor are prioritate faţă de orice altă comunicare.
Modul de avizare va fi reglementat prin proceduri specifice proprii.
(2) Avizarea accidentelor/incidentelor produse, în toate cazurile, se face de către conducerea
subunităţii de la art. 131 către Inspectoratul de Siguranţă Feroviară din cadrul ASFR pe raza căruia s-a
produs accidentul/incidentul şi investigatorul responsabil de structura teritorială din cadrul Agenției de
Investigare Feroviară Română, denumit în continuare AGIFER. Avizarea se realizează în două etape:
a) înştiinţarea verbală, cuprinzând primele informaţii, de îndată ce acesta a luat cunoştinţă de
producerea accidentului/incidentului;
b) avizarea propriu-zisă, transmisă prin telefonogramă, în cel mai scurt timp posibil.
(3) În cazurile prevăzute de reglementările specifice în vigoare, se va aviza şi serviciul apelului de
urgenţă 112.

Art. 115. - Investigarea accidentelor şi a incidentelor reprezintă un proces desfăşurat în scopul

prevenirii accidentelor şi incidentelor, care include strângerea şi analizarea informaţiilor, stabilirea
concluziilor, inclusiv determinarea cauzelor şi dacă este cazul, emiterea unor recomandări de
siguranţă, pentru îmbunătăţirea siguranţei pentru activitatea de transport pe calea ferată sau pe reţeaua
de transport cu metroul şi în scopul prevenirii accidentelor şi incidentelor.

Art. 116. - (1) Investigarea accidentelor şi a incidentelor se efectuează de către comisii de

investigare stabilite de către conducerea operatorului economic în baza procedurilor specifice proprii,
conform reglementărilor specifice în vigoare.
(2) În cazul producerii de accidente grave, AGIFER întreprinde o acţiune de investigare.
 CAPITOLUL III
Transmiterea rapoartelor de investigare

Art. 117. - Rezultatul investigării accidentelor sau a incidentelor face obiectul raportului de
investigare, întocmit în funcţie de gravitatea accidentului sau incidentului.

Art. 118. - După finalizarea investigării accidentelor/incidentelor de către comisii, investigatorul

principal transmite de îndată, dar nu mai târziu de două zile lucrătoare, câte o copie a raportului de
investigare operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni de transport implicaţi în producerea
accidentului/incidentului, ASFR şi AGIFER, pentru luarea la cunoştinţă a cauzelor producerii
accidentului/incidentului şi a eventualelor măsuri stabilite.

Art. 119. - Originalele dosarelor de investigare a accidentelor/incidentelor se păstrează la

structurile organizatorice din care face parte investigatorul principal.

Art. 120. - Operatorii economici care deţin/gestionează linii ferate cu ecartament îngust și
operatorii economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar pe aceste linii sunt obligaţi să ţină
evidenţa accidentelor şi incidentelor în care sunt implicaţi şi să completeze Registrul pentru evidenţa
accidentelor şi incidentelor, conform reglementărilor specifice în vigoare.