Confectoinare Si Montaj Armatura

INSTRUCIUNE DE LUCRU
CONFECIONARE I MONTARE ARMTUR

Exemplarul:
1. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta Instructiune de lucru reglementeaz modul de efectuare a operatiunilor aferente procesului de

executie a armturilor din otel beton n structurile de rezistent din beton armat n conformitate cu cerintele de
calitate prevzute.
Instructiunea de lucru se utilizeaz de ctre personalul calificat corespunztor, implicat n realizarea
lucrrilor de constructii.
2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERINT
2.1. Standarde :
- STAS 438/1 - 89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mrci
i conditii tehnice de calitate.
- STAS 438/2 - 91 Produse de otel pentru armarea betonului. Srma rotund trefilat
- SR 438-3 :1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate
- STAS 7009 - 79 Constructii civile, industriale i agrozootehnice.
Tolerante i asamblri n constructii. Terminologie
- STAS 8600 - 79 Constructii civile, industriale i agrozootehnice
Tolerante i asamblri n constructii. Sistem de tolerante.
- SR ISO 6241:1998 Standarde de performanta in cldiri. Principii de elaborare i factori de luat
n considerare.
- STAS 10107/0-90 Constructii civile i industriale. Calculul i alctuirea elementelor
structurale din beton, beton armat i beton precomprimat
2.2. Normative
- NE 012/2-2009 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrrilor din beton,
beton armat i beton precomprimat, partea 2: Executarea lucrarilor
- C 56-85 Normativ pentru verificarea calittii i receptia lucrrilor de constructii
- C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si
instalatii aferente
- C 23-83 Normativ pentru sudarea armturilor de otel-beton
3. DESCRIEREA INSTRUCTIUNII
3.1. Conditii prealabile

Pentru executia lucrrilor sunt necesare urmtoarele;
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calittii privind trasarea lucrrii;
- asigurarea resurselor;
- instruirea personalului in executarea lucrrilor;
- dotarea cu scule i dispozitive necesare realizrii lucrrii (maini dispozitive de fasonat otel beton
conform cu cerintele impuse de lungimea i diametrul barelor de otel beton; perii de sarma, ruleta,
ubler);
- racorduri de energie, ap i alte utilitti;
- existenta nregistrrilor de calitate pentru cofraje;
- instruirea specific securittii, snttii n munc i situatiilor de urgent.
7.1 Prevederi generale
7.1.1 Tipurile de cofraje utilizate n mod curent sunt:
a) n funcie de situaia cofrajului, ncepnd din momentul turnrii betonului si pn la decofrare:
CONFECIONARE I MONTARE ARMTUR Pagina 1/8
cofraje fixe;
cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante, psitoare).
b) din punct de vedere al utilizrii componentelor:
cofraje de inventar, la care componentele se folosesc de mai multe ori;
cofraje unicat, la care componentele se utilizeaz o singur dat. De regul,acestea sunt realizate din
materiale lemnoase (de exemplu: cofraje din scnduripentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi
prefabricate);
cofraje pierdute, la care componentele intr n alctuirea elementelor din beton care se toarn n santier
(de exemplu predale din beton armat);
spatii realizate anterior n terasamente (gropi de fundatie etc.).
c) n functie de calitatea suprafeei de beton obinut dup decofrare:
cofraje pentru beton aparent;
cofraje pentru beton brut, suprafeele obinute fiind acoperite ulterior cu tencuial, placaje etc.
7.1.1.1 Principalele elemente componente ale cofrajului sunt:
a) cofrajul propriu zis, care alctuieste nchiderea volumului n care se toarn betonul;
b) susinerea cofrajului (scheletul de susinere), care i asigur poziia si stabilitatea formei, fiind amplasat la
exteriorul acestuia;
c) elemente de legtur, amplasate n interiorul cofrajului, necesare, de asemenea, pentru a-i asigura pozitia si
stabilitatea, dintre care unele rmn nglobate n beton.
7.1.1.2 Prezenta instructiune contine prevederi privind cofrajele fixe pentru beton brut (n terasamente, pentru
fundaii, unicate sau de inventar). n aceast categorie intr si cofrajele care, demontate si montate succesiv
pentru un acelasi element de construcie (spre exemplu, o pil de pod) nu intr, propriu zis, n categoria cofrajelor
psitoare.
Cofrajele mobile, cofrajele pierdute si cofrajele pentru beton aparent fac obiectul unor reglementri
tehnice si/sau caiete de sarcini specifice pentru lucrri la care se utilizeaz aceste tipuri de cofraje.
7.1.2 Asigurarea conformitii cu proiectul n ceea ce priveste poziia, forma si dimensiunile volumului cofrat,
rezistenta, stabilitatea si indeformabilitatea, precum si integritatea sectiunii din beton, se realizeaz prin:
a) utilizarea materialelor adecvate pentru cofraj;
b) realizarea corespunztoare a susinerilor si legturilor;
c) realizarea etanseitii;
d) aplicarea agentilor de decofrare corespunztori;
e) stabilirea si aplicarea corespunztoare a modalittilor si a etapelor de decofrare.
7.1.3 Materialele pentru confectionarea cofrajelor sunt, de regul, lemn (cherestea), produse pe baz de lemn,
metal sau produse pe baz de materiale sintetice.
Adecvarea materialelor pentru confectionarea cofrajelor se refer la:
a) rigiditatea proprie, care determin alctuirea scheletului de susinere a suprafeei cofrajului;
b) lipsa gurilor, fisurilor, pentru asigurarea etanseittii;
c) limitarea absorbtiei de ap, dac este cazul;
d) posibilitatea de mbinare, pentru asigurarea etanseittii suprafatei cofrajului;
e) limitarea rugozitii sau neregularitii suprafeei cofrajului, pentru asigurarea desprinderii fr degradarea
suprafetei betonului, la decofrare;
f) compatibilitatea cu betonul n cazul materialelor sintetice (absenta degajrii de ioni de clor sau producerea
unor reactii chimice).
7.1.4 Realizarea sustinerilor si legturilor cofrajelor se refer la:

a) esafodajele pe care sunt asezate cofrajele, dac este cazul;
b) scheletul de sustinere si legturile care asigur forma si stabilitatea cofrajelor n sine.
7.1.4.1 Esafodajele pot fi:

a) elemente simple (de tip pop) sau structuri spatiale, produse n acest scop, caz n care se vor lua n
considerare condiiile de montare si capacitile de rezisten si stabilitate prevzute de productorii acestora;

b) elemente confectionate si montate pe santier, caz n care alctuirea si calculul acestora se vor efectua n
cadrul proiectului tehnologic privind cofrajele.
7.1.4.2 O atentie deosebit trebuie acordat modului de rezemare a esafodajelor, sub urmtoarele aspecte:
a) luarea n considerare a capacitii de rezisten si de deformare a terenului,rezemarea fcndu-se pe tlpi
cu suprafat corespunztoare;
b) interzicerea utilizrii ca talp de rezemare a materialelor fragile (crmid, beton poros autoclavizat, beton
celular etc.);
c) luarea n considerare a evolutiei temperaturilor n cazul n care rezemarea trebuie efectuat pe teren
nghetat, pentru a se evita tasrile n cazul dezghetrii terenului;
d) utilizarea unor sisteme de reglare pe nltime care s asigure att capacitatea de reglare necesar, ct si
stabilitatea si indeformabilitatea pe durata utilizrii esafodajelor respective.
7.1.4.3 Cofrajele de inventar sunt alctuite, de regul, astfel nct s conin scheletul de susinere si sunt
prevzute cu sisteme de mbinare si legturi care asigur forma si stabilitatea, necesitnd, eventual, sprijiniri sau
rezemri intermediare.
Pentru aceast categorie de cofraje se vor lua n considerare domeniile de utilizare,conditiile si prevederile
privind montarea, stabilite de productorii acestora.
7.1.4.4 Cofrajele unicat, care se confecioneaz si se monteaz la faa locului, trebuie s fie realizate pe baza
proiectului tehnologic, care prevede alctuirea acestora (materialele pentru cofrajul propriu-zis, scheletul de
susinere si, dac este cazul, legturile) pe baza calculului si a caracteristicilor materialelor utilizate.
7.1.5 Calculul cofrajelor si al sustinerilor acestora (esafodajelor) are ca obiect:

a) stabilirea conditiilor pentru utilizarea cofrajelor si esafodajelor de inventar;
b) proiectarea cofrajelor si esafodajelor confectionate si montate pe santier (unicate).
7.1.5.1 Calculul cofrajelor si esafodajelor are n vedere urmtoarele categorii de actiuni:

a) ncrcri verticale produse de:
(i) greutatea proprie;
(ii) greutatea betonului proaspt, turnat n cofraj;
(iii) ncrcrile determinate de executarea lucrrilor (personalul care pune n oper betonul, echipamentele
si mijloacele pentru punerea n oper a betonului etc.);
(iv) ncrcrile determinate de turnarea (cderea) si vibrarea betonului;
b) ncrcri orizontale produse de:
(i) presiunea lateral a betonului proaspt (actioneaz din interiorul cofrajului);
(ii) socurile produse la descrcarea (cderea) betonului;
(iii) actiunea vntului;
(iv) actiunea seismic;
(v) mpingerea pmntului si/sau presiunea apei, dac este cazul (actioneaz din exteriorul cofrajului).
7.1.5.2 ncrcrile se iau cu valorile prevzute n tabelul 10 din NE 012/2.
7.1.5.3 ncrcarea orizontal, tip f (tabelul 10), determinat de presiunea lateral a betonului proaspt (turnat si
apoi compactat prin vibrare), se consider aplicat static pe peretii cofrajului cu distributiile din fig.1, din NE
012/2 prezentate n functie de viteza de betonare.
7.1.5.4 ncrcarea orizontal, tip g (tabelul 10), provenit din socurile care se produc la descrcarea betonului din
mijloace de transport, se determin dup cum urmeaz:
a) din unitti discrete de transport (bene etc.), avnd capacitatea:
(i) sub 0,2 m3 ....................... 2,00 kN/m2
(ii) 0,2...0,7 m3 ..................... 4,00 kN/m2
(iii) peste 0,7 m3 .................... 6,00 kN/m2
b) la turnare prin jgheaburi sau plnii.... 2,00 kN/m2
c) la turnarea cu pompa.......................... 6,00 kN/m2
7.1.5.5 ncrcarea orizontal dat de actiunea vntului se determin n conformitate cu prevederile

reglementrilor tehnice aplicabile.
7.1.5.6 ncrcarea orizontal dat de actiunea seismic se determin n conformitate cu prevederile standardului
SR EN 1991-1-6, inclusiv anexa naional, privind aciunile pe durata executrii lucrrilor.
7.1.5.7 ncrcarea orizontal dat de mpingerea pmntului si/sau presiunea apei se ia nconsiderare, dac este
cazul, pe baza situatiei avute n vedere pentru cofrajul respectiv.
7.1.5.8 Tipurile de ncrcri luate n considerare pentru calculul de rezisten si pentru calculul deformaiilor sunt
prevzute n tabelul 12 din NE 012/2 (notaiile conform tabelului 10).
Pentru esafodaje se iau n considerare urmtoarele categorii de ncrcri:

a) ncrcrile verticale cele mai defavorabile provenite de la cofraje (tabelul 12);
b) ncrcrile date de aciunea vntului, considerat cu perioadele de revenire precizate n anexa naional la
SR EN 1991-1-6, astfel:
(i) provenite de la cofraje, n cazurile n care nltimea este de pn la 6,0 m si ncrcrile au valori
semnificative;
(ii) provenite de la ansamblul cofraj-esafodaj, n cazurile n care nltimea este mai mare de 6,0 m;
c) ncrcarea produs de aciunea seismic considerat conform precizrilor din Anexa naional la SR EN
1991-1-6.
Pentru ncrcrile date de aciunea vntului se vor lua n considerare att situaiile n care cofrajele sunt pline
cu beton, ct si cele n care n cofraje nu exist beton.
7.1.5.9 Calculul cofrajelor si esafodajelor se efectueaz, de regul, n ceea ce priveste rezistena acestora; n
cazurile n care este prevzut n proiect, calculul se efectueaz si n ceea ce priveste deformaiile acestora.
Pentru calculul privind deformaiile cofrajelor si/sau ale ansamblului cofraj-esafodaj,in proiect trebuie s
fie precizate valorile maxime ale deformaiilor admisibile.
7.1.5.10 Pentru esafodajele care se monteaz pe elemente din beton realizate anterior, se va acorda o atentie
deosebit:
a) solicitrilor locale si transmiterii acestora n zonele de fixare, n special cnd se utilizeaz elemente de
prindere care sunt solicitate la forfecare si produc eforturi locale de strivire n beton;
b) atingerii maturittii betonului, respectiv rezistentelor acestuia, la montarea si la utilizarea cofrajelor.
7.1.5.11 Calculul privind cofrajele si esafodajele se materializeaz, n proiectul tehnologic, prin:

a) stabilirea conditiilor pentru utilizarea elementelor de cofraj si de esafodaj de inventar, respectiv pentru
procurarea acestora;
b) alctuirea cofrajelor si esafodajelor n cazurile n care acestea se confecioneaz ca unicate, la faa locului,
avnd n vedere preluarea solicitrilor locale n zonele de fixare, astfel nct s nu se produc deformarea
local a cofrajelor peste limitele admisibile.
7.1.6 agenii de decofrare sunt produse aplicate pe suprafaa cofrajelor, care vin n contact cu betonul, pentru a
reduce aderena ntre betonul ntrit si cofraje, astfel ca la decofrare s nu se deterioreze suprafaa betonului.
7.1.6.1 agenii de decofrare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

a) s nu pteze betonul si s nu mpiedice aderena ulterioar a materialelor aplicate pe suprafaa respectiv a
betonului (tencuieli, adezivi pentru placaje etc.);
b) s nu afecteze negativ betonul, armtura si materialul din care este alctuit cofrajul, dar nici mediul
nconjurtor;
c) s-si pstreze neschimbate proprietile funcionale n condiiile climatice de executare a lucrrilor;
d) s se aplice usor si s se poat verifica aplicarea lor corect.

7.1.6.2 utilizarea agenilor de decofrare se face pe baza documentelor tehnice legale, elaborate pe baza
specificaiilor de produs ale productorilor, care trebuie s conin, dup caz, prevederi privind domeniul de
utilizare, precum si condiii si metode de aplicare.
7.1.6.3 agenii de decofrare se aplic dup ce cofrajele au fost curate n prealabil.

Aplicarea se efectueaz, tinnd seama de perioada programat pentru turnarea betonului si de perioada si/sau
condiiile n care agenii de decofrare sunt eficace.
7.1.7 Asigurarea currii cofrajelor (a spaiului interior n care se toarn betonul), este fundamental pentru
respectarea cerinei eseniale privind rezistena mecanic si stabilitatea elementelor/structurii din beton, beton
armat si beton precomprimat.
Pentru asigurarea currii cofrajelor sunt de luat n considerare dou situaii:
a) situaia n care spaiul cofrat este accesibil direct pn la fundul cofrajului, caz n care verificarea si
curarea imediat naintea turnrii betonului se poate efectua cu usurin;
b) situaia n care spaiul cofrat nu este accesibil direct pn la fundul cofrajului (spre exemplu, stlpi, perei
etc.), caz n care, pentru verificare si curare imediat naintea turnrii betonului trebuie prevzute, la partea
de jos a cofrajului, dar si n alte zone, dac este cazul, ferestre de curare, astfel:
(i) dimensiunile s permit accesul pentru curare;
(ii) distana dintre acestea s fie astfel nct s poat fi realizat accesul pe ntreg volumul cofrat;
(iii) s permit desfacerea si, mai ales, fixarea la loc si etansarea corespunztoare.
7.1.8 Etanseitatea cofrajelor este, de asemenea, o condiie esenial pentru asigurarea calitii betonului, n special
n ceea ce priveste rezistenele acestuia.
7.1.8.1 La cofrajele de inventar, etanseitatea trebuie s fie asigurat prin respectarea prevederilor specificate de
productorii acestora (mod de mbinare, eventuale alte condiii).
Pentru a menine condiiile necesare unei mbinri corespunztoare, cofrajele de ninventar trebuie s fie
manipulate si depozitate astfel nct s nu se deterioreze (deformaii generale sau locale, ndoiri, stirbituri etc.) si,
de asemenea, s fie curate dup fiecare decofrare, avnd grij s nu se produc deteriorarea acestora n cadrul
operaiunii de curare.
O atenie deosebit trebuie acordat zonelor n care, dac este cazul, se realizeaz completri ale
cofrajului de inventar cu poriuni confecionate unicat, pe santier.
7.1.8.2 Cofrajele unicat, confecionate si montate pe santier, vor fi astfel executate nct s se asigure
etanseitatea, prin croirea si decuparea corespunztoare a materialelor.
n cazul utilizrii cherestelei, se va avea n vedere posibilitatea efecturii remedierilor pentru situaia n
care, pe perioada de la confecionarea cofrajului si pn la turnarea betonului, se deschid interspaii datorit
uscrii cherestelei.
7.2 Montarea cofrajelor

7.2.1 Montarea cofrajelor cuprinde urmtoarele:
a) executarea esafodajelor, dac este cazul;
b) asezarea cofrajelor la poziie, conform trasrii de detaliu;
c) definitivarea poziiei n plan si pe vertical, mbinarea ntre panouri, dac este cazul, si fixarea cofrajelor;
d) verificarea si recepia cofrajelor.
7.2.2 Esafodajele se execut, de regul, pe baza proiectului tehnologic. n proiectul lucrrii trebuie s fie precizat
dac pentru esafodaje, la lucrarea respectiv, este necesar proiect tehnologic, avnd n vedere urmtoarele:
a) la lucrrile la care esafodajele necesare nu pun probleme deosebite privind, n special, rezistena mecanic
si stabilitatea acestora, precum si n ceea ce priveste deformaiile admisibile, acestea pot fi realizate de
executantul lucrrilor fr a avea la baz un proiect tehnologic (spre exemplu, esafodaje cu nlime de pn
la 6,0 m, care suport cofraje pentru elemente relativ usoare grinzi sau plci plane);
b) la lucrrile la care esafodajele necesare pun probleme deosebite, se precizeaz prin proiect necesitatea
proiectului tehnologic, urmnd ca, n cazurile n care pentru aceste esafodaje sunt anumite condiii speciale
(privind, spre exemplu, susinerea unor cofraje cu forme deosebite n plan si/sau pe nlime, necesitatea
prevederii unor reglaje etc.), proiectantul s elaboreze si caiet de sarcini pentru ntocmirea proiectului
tehnologic respectiv.
7.2.3 La executarea esafodajelor trebuie respectate prevederile aplicabile din prezenta instructiune, precum si cele
din proiectul tehnologic, dup caz, lucrrile fiind realizate de personal calificat pentru materialele si modul de
alctuire si montare a esafodajelor respective.
7.2.4 Asezarea cofrajelor la poziie se realizeaz:

a) n plan, fa de reperele marcate la trasarea de detaliu;
b) pe nlime, prin:
(i) respectarea cotelor, fa de reperele de cot marcate la trasarea de detaliu;
(ii) reglarea n poziia vertical sau nclinat, dup caz.
La asezarea cofajelor la poziie se va da o atenie deosebit:
- zonelor de schimbare a poziiei suprafeelor cofrate (spre exemplu, la coluri intrnde sau iesinde pe
suprafeele verticale, sau la mbinarea dintre inima grinzilor si plac), pentru a nu avea diminuri sau
ngrosri ale seciunilor din beton;
- amplasrii cofrajelor pentru golurile lsate n beton.
7.2.5 Definitivarea poziiei n plan si pe vertical se realizeaz odat cu fixarea cofrajelor, prin:
a) fixarea pe nlimea reglat a popilor de susinere n cazul cofrajelor pentru plci, astfel nct s nu
permit deplasri relative ale panourilor/zonelor ncrcate (cu beton proaspt sau din activitile de punere n
oper a betonului), fa de cele nencrcate;
b) fixarea la poziie a elementelor de susinere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau nclinate de nlime
mare (pentru stlpi, perei etc.);
c) fixarea elementelor exterioare de susinere (caloi, nervuri etc.) ale cofrajelor de dimensiuni mai reduse n
seciunea transversal (grinzi, stlpi etc.);
d) fixarea elementelor interioare de legtur, de regul distanieri, pentru meninerea distanei ntre feele
cofrate.
7.2.6 Montarea cofrajelor, n relaie cu montarea armturilor, poate fi:

a) complet, nainte de montarea armturii, spre exemplu, n cazul plcilor, sau n cazul n care armtura, sub
form de carcas, poate fi introdus si poziionat, inclusiv prin montarea distanierilor, fr a deranja
cofrajul;
b) parial, nainte de montarea armturii, spre exemplu, o fa a unui perete, urmnd ca, dup montarea
armturii, s fie realizat nchiderea complet a cofrajului;
c) montare a cofrajului dup montarea armturii.
7.2.7 La montarea cofrajelor trebuie avute n vedere si urmtoarele:

a) efectuarea pregtirii si recepiei suprafeelor de beton care se afl n volumul cofrat (proces verbal de
recepie calitativ pe faze pentru lucrri care devin ascunse);pregtirea se efectuaz fie pentru ca betonul
turnat s adere la betonul existent fie, dac este cazul, s nu adere la acesta;
b) meninerea cureniei n spaiul cofrat, precum si a armturilor, dac acestea sunt montate anterior (spre
exemplu, nu se va tia lemn pentru a nu rmne rumegus n cofraj; nu se vor aplica produse pentru decofrare
care s cad pe beton sau pe armtur).
7.3 Abateri admisibile la montarea cofrajelor

7.3.1 Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se refer la urmtoarele categorii de mrimi:
a) dimensiuni ale spatiului cofrat;
b) cote de nivel (pentru fundul cofrajului, nlimea de turnare a betonului etc.);
c) poziia axelor, n plan si pe nlime (care include rectilinitatea si perpendicularitatea sau unghiul prevzut,
dup caz);
d) forma suprafeei (care include planitatea si denivelarea local, dup caz).
7.3.2 Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel si poziie a axelor, dac nu sunt cuprinse explicit n
proiect, vor fi cele prevzute pentru elementele respective.
7.3.3 Abaterile admisibile privind forma suprafeei se stabilesc astfel:

a) pentru suprafee cu form deosebit (plci sau perei curbi etc.), se prevd n caietul de sarcini pentru
realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele respective;
b) pentru celelalte situaii (cofraje pentru suprafee plane ale elementelor), abaterile admisibile se vor nscrie
n clasele de toleran (a se vedea anexa C), astfel:
(i) clasa TS,III, pentru planitate;
(ii) clasa TN,I, pentru denivelri locale.
7.4 verificarea si recepia cofrajelor si susinerilor acestora

7.4.1 Verificarea cofrajelor si susinerilor acestora se efectueaz:
a) la terminarea lucrrilor de cofraje, pentru o etap de lucru, cnd se efectueaz si recepia cofrajelor;
b) imediat nainte de punerea n oper a betonului n cofrajele respective, cnd se efectueaz o nou
verificare.
7.4.1.1 Verificarea cofrajelor si susinerilor acestora se efectueaz prin:

a) examinare direct si msurri simple;
b) msurri cu aparatur.
Prin msurri se urmreste confirmarea ncadrrii n toleranele prevzute pentru montarea cofrajelor.
7.4.1.2 Verificarea cofrajelor si susinerilor acestora prin observare direct si msurri simple se refer la
urmtoarele:
a) compararea cu prevederile din proiectul tehnologic si/sau prevederile productorului, n ceea ce priveste:
(i) alctuirea de ansamblu: vizual;
(ii) tipurile de materiale si integritatea acestora: vizual, precum si analizarea documentelor privind calitatea
acestora;
(iii) dimensiunile: prin msurare;
(iv) mbinrile (elementele de fixare si contactul ntre elementele concurente n mbinare): vizual si, prin
solicitare cu mna, s nu aib joc n mbinare;
b) asezarea corespunztoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, fa de baza de rezemare,
precum, si ntre ele: vizual poziie si fr spaii libere ntre ele;
c) faptul c elementele de susinere sau legtur punctual (popi, contravntuiri nclinate, legturi interioare
etc.) sunt fixate: prin solicitare cu mna, s nu aib joc; legturile interioare sunt corect montate: prin
observare vizual;
d) starea de curenie: vizual;
e) aplicarea agenilor de decofrare: vizual;
f) dimensiunile, n cel puin 2 seciuni pentru fiecare element, precum si ale golurilor si poziia relativ a
acestora: prin msurare direct;
g) trasarea nlimii de turnare a betonului: prin msurare direct fa de fundul cofrajului, sau fa de alte
suprafee existente;
h) aspectul general al suprafeei care vine n contact cu betonul: vizual.
7.4.1.3 Verificrile cofrajelor prin msurri cu aparatur se refer la:

a) cote de nivel pentru fundul cofrajului;
b) axe, pentru spaiul cofrat si pentru goluri;
c) nclinri, dac este cazul;
d) verificri n toate punctele si seciunile, care trebuie s fie precizate n caietul de sarcini ntocmit de
proiectant, n cazul cofrajelor cu forme deosebite (plci sau perei curbi etc.).
7.4.1.4 Neconformitile, fie n ceea ce priveste alctuirea si montarea, fie n ceea ce priveste depsirea
toleranelor (abaterilor admisibile) la dimensiuni si/sau poziie, se consemneaz si trebuie s fie rezolvate de
executant.
Pentru a preveni apariia unor neconformiti, executantul trebuie s asigure un control preliminar privind
aprovizionarea, manipularea si depozitarea materialelor utilizate, precum si un control al instruirii personalului
care va executa lucrrile respective.
7.4.1.5 Verificarea cofrajelor si susinerilor acestora se face din nou, n intervalul de 24 de ore nainte de
montarea armturii, dac este cazul, precum si nainte de punerea n oper a betonului, dac ntre aceste
operaiuni a trecut o perioad mai lung.
Aceast a doua verificare se efectueaz prin observare direct si msurri simple, conform pct. 7.4.1.2 si,
dac se constat neconformiti, si prin msurri cu aparatur, dup caz.
7.4.1.6 n cazurile n care executantul lucrrilor de construcii aplic un sistem de management al calitii (a se
vedea tabelul 20, i, nr.crt.2), executarea si verificarea lucrrilor de cofraje si susineri ale acestora trebuie
efectuate conform prevederilor aplicabile ale acestui sistem (proceduri, instruciuni si nregistrri privind:
aprovizionarea, recepia, manipularea, depozitarea si trasabilitatea materialelor; executarea si verificarea
lucrrilor; echipamentele de msurare; calificarea personalului; tratarea neconformitilor etc.)
7.4.2 Recepia cofrajelor si susinerilor acestora const n consemnarea conformitii lucrrilor, pe baza verificrii
efectuate la terminarea lucrrilor si a rezolvrii eventualelor neconformiti, printr-un proces verbal pentru
recepia calitativ pe faze (pentru lucrri care devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului
lucrrii si, n cazul unor cofraje si/sau esafodaje deosebite, pentru care proiectantul a ntocmit caiete de sarcini, si
cu participarea proiectantului.
7.5 Spatii de turnare realizate n teren

7.5.1 Prevederi generale
7.5.1.1 spaiile de turnare realizate n teren (cazul gropilor pentru turnarea fundaiilor sau al turnrii pe suprafee
orizontale sau nclinate sunt, n general, constituite n urma lucrrilor de terasamente.
7.5.1.2 Principalele condiii privind realizarea spaiului de turnare n aceste cazuri, se refer la urmtoarele:
a) starea terenului/terasamentului;
b) axe, dimensiuni si cote de nivel;
c) forma suprafeelor.
7.5.1.3 Conditiile privind starea terenului sau terasamentului se refer la:

a) starea terenului pentru turnarea direct n sptur:
(i) coeziunea suficient pentru a nu fi antrenat pmntul n beton, la punerea n oper a betonului;
(ii) n cazurile n care, ntre realizarea spturii si turnarea betonului trece o perioad mai lung, se va
prevedea ca ultimul strat, de 5-10 cm grosime, mai ales la fundul spturii, s fie spat cu puin timp (cca.
1...2 zile) nainte de turnarea betonului;
(iii) n cazurile n care, terenul din sptur permite scurgerea laptelui de ciment, se va cptusi sptura cu
folie din material sintetic sau hrtie rezistent produs pentru asemenea utilizri;
b) starea terasamentului: pe lng cele de mai nainte, trebuie ndeplinite, verificate si recepionate, prin
proces verbal de recepie calitativ pe faze (pentru lucrri care devin ascunse), condiiile prevzute n proiect
sau caiet de sarcini, privind caracteristicile de rezisten si deformabilitate ale terasamentului respectiv.
7.5.1.4 Condiiile privind axele, dimensiunile si cotele de nivel se refer la:

a) axe si dimensiuni n plan si pe nlime: se vor ncadra n abaterile admisibile prevzute n proiect, sau
conform prevederilor specifice artate n continuare;
b) cazuri n care, datorit naturii terenului sau altor condiii, la executarea spturii au rezultat, n unele
zone, dimensiuni mai mari, care au drept consecin consumuri suplimentare de beton: se vor prevedea, dup
caz, cofraje pe zonele respective;
c) cote de nivel: se vor ncadra, de asemenea, n abaterile admisibile prevzute n proiect, cu meniunea c,
pentru terasamente, aceste cote sunt cele rezultate dup recepia terasamentului, conform pct. 7.5.1.3.b.
7.5.1.5 Condiiile privind forma suprafeelor se refer la:

a) planitatea sau, dup caz, forma curb a spturii, care trebuie s se ncadreze n abaterile admisibile
prevzute;
b) denivelrile locale, care trebuie, de asemenea, s nu afecteze dimensiunile sau cotele de nivel (a se vedea
pct. 7.5.1.4.b).

7.5.2 Abateri admisibile pentru spaii de turnare realizate n teren
7.5.2.1 Abaterile admisibile privind poziia axelor, n plan si pe nlime, sunt cele prevzute pentru elementele
respective.
7.5.2.2 Abaterile admisibile privind dimensiunile sunt, dup cum urmeaz:
a) n cazurile n care elementele care se toarn sunt armate si grosimea stratului de acoperire cu beton a
armturii este luat n considerare:
- 0 mm + 50 mm,
b) n celelalte cazuri:
- 24 mm+ 50 mm.
Dimensiunea este msurat fa de denivelarea cea mai iesind din suprafaa spturii
7.5.2.3 Abaterile admisibile privind forma suprafeelor sunt:

a) pentru fundul spturii, abaterea de la planitate: 24 mm;
b) pentru pereii laterali ai spturii: 24 mm, dar a se vedea si pct. 7.5.1.4.b;
c) pentru suprafaa terasamentelor, dup recepia acestora, conform prevederilor din proiect sau caiet de
sarcini.
7.5.3 Verificarea si recepia spaiilor de turnare realizate n teren

7.5.3.1 Verificarea spaiilor de turnare realizate n teren const n:
a) verificarea axelor si a ncadrrii n tolerane, n plan, si pe nlime, dac este cazul: cu aparatur
adecvat;
b) verificarea dimensiunilor si a poziiei relative a acestora fa de axe si a verificrii ncadrrii n tolerane:
prin msurare direct n cel puin dou seciuni pentru fiecare element;
c) verificarea aspectului suprafeelor si, dac este cazul, a planitii: prin msurare direct;
d) stabilirea, dac este cazul, a necesitii amplasrii foliei de etansare fa de scurgerea laptelui de ciment n
teren;
e) verificarea strii de curenie a spaiului: prin observare vizual.
7.5.3.2 Verificarea spaiilor de turnare realizate n teren se efectueaz la terminarea lucrrilor de sptur sau de
terasamente precum si nainte de montarea armturii, dac este cazul, precum si nainte de nceperea punerii n
oper a betonului, n ceea ce priveste pct. 7.5.3.1, (c), (d) si (e).
7.5.3.3 Recepia spaiilor de turnare realizate n teren se efectueaz pe baza:

a) verificrii conform pct. 7.5.3.1;
b) verificrii documentelor de recepie a terasamentelor dac este cazul (a se vedea pct. 7.5.1.3.b);
c) verificarea cofrajelor de completare, dac este cazul (a se vedea pct. 7.5.1.4.b);
d) rezolvarea eventualelor neconformiti constatate la verificrile efectuate.
Recepia const n consemnarea conformitii lucrrilor ntr-un proces verbal pentru recepia calitativ pe
faze (pentru lucrri care devin ascunse), care trebuie s conin, dac este cazul, referiri la executarea unor
lucrri imediat nainte de punerea n oper a betonului (spre exemplu, sparea unui ultim strat de pmnt a se
vedea pct. 7.5.1.3.a)ii sau amplasarea foliei de etansare).
7.6 Condiii prealabile si condiii necesare n timpul executrii lucrrilor de cofraje si susinerilor acestora.
7.6.1 Pentru executarea lucrrilor de cofraje si susinerile acestora, este necesar asigurarea condiiilor prealabile,
precum si a celor necesare n timpul executrii lucrrilor.
7.6.2 Condiiile prealabile se refer, n principal, la urmtoarele:

a) existena, pe santier, a proiectului, care trebuie s cuprind toate datele necesare pentru executarea
cofrajelor (axe, dimensiuni, cote de nivel, cu clase de toleran, alte detalii necesare);
b) existena, pe santier, a proiectului tehnologic privind cofrajele si susinerile acestora, dac este cazul;
c) existena, dac este cazul, a recepiei lucrrilor de terasamente, cnd acestea sunt implicate (de natura
cofrajelor pierdute);
d) aprovizionarea si recepionarea cofrajelor si/sau esafodajelor de inventar, complete, precum si a
documentaiei tehnice privind utilizarea acestora sau, dup caz, a tuturor materialelor necesare executrii, ca
unicat, pe santier.
7.6.3 Condiiile care trebuie asigurate n timpul executrii lucrrilor se refer, n principal, la urmtoarele:
a) dotri tehnice specifice necesare pentru montarea sau, dac este cazul, executarea si montarea cofrajelor si
esafodajelor pentru susinerea acestora (scule, dispozitive etc.);
b) faciliti necesare, dup caz, pentru montarea sau executarea si montarea cofrajelor si esafodajelor (energie
electric, utilaje pentru ridicare si manipulare cu precizia necesar etc.);
c) personal calificat pentru montarea sau executarea si montarea cofrajelor si esafodajelor.
8. ARMTURA NEPRETENSIONAT
8.1 Produse pentru armtura nepretensionat
8.1.1 Produsele pentru armtura nepretensionat, care fac obiectul prezentului normativ, sunt
produsele din oel, neted, profilat sau amprentat, livrate ca atare sau sub form de plase sau
carcase sudate, uzinate.
8.1.2 Produsele pentru armtura nepretensionat3.2 Produse pentru armtura nepretensionat
3.2.1 Produsele pentru armtura nepretensionat, care fac obiectul prezentei instructiuni, sunt produsele din otel,
neted, profilat sau amprentat, livrate ca atare sau sub form de plase sau carcase sudate, uzinate.
3.2.2 Produsele pentru armtura nepretensionat realizate din alte materiale (spre exemplu,bare compozite din
fibre liate cu rasini sintetice), armtura dispers si armtura rigid, pot fi utilizate pe baza unor reglementri
tehnice specifice.
3.2.3 Produsele din otel pentru armtura nepretensionat trebuie s fie n conformitate cu prevederile specificatiei
tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie s se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN
1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998, mpreun cu anexele naTionale ale acestora, celor din ST 009 si
celor din prezenta instructiune.
3.2.4 Produsele din otel pentru armtura nepretensionat trebuie s fie identificabile n ceea ce priveste tipul si
clasa produsului, asigurndu-se trasabilitatea lor ncepnd de la productor si pn la punerea n oper. Pentru
aceasta:
a) fiecare colac, fiecare legtur de bare sau plase sudate, fiecare carcas sudat, trebuie s poarte o etichet
durabil, bine atasat, care s contin:
- denumirea productorului;
- tipul si clasa produsului;
- numrul lotului si al colacului/legturii;
- marcajul de conformitate;
- stampila controlului de calitate.
b) documentele care nsotesc livrarea produselor trebuie s contin cel putin urmtoarele informatii cuprinse
n declaratia de conformitate eliberat de productor, inclusiv o copie dup acest document:
- numele si adresa productorului;
- numrul certificatului de conformitate, atasat;
- referinte la caracteristicile produsului:
numrul standardului de produs;
tipul si clasa produsului;
dimensiunea;
limita de curgere;
rezistenta la rupere;
alungirea la forta maxim si la rupere;
continutul de carbon echivalent pe otel lichid;
- date de identificare a sarjei/lotului/colacului sau legturii.
Prin tipul produsului se ntelege forma suprafetei:
- neted;
- cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil.
Prin clasa produsului se ntelege ncadrarea n categoriile n ceea ce priveste limita de curgere, raportul ntre
rezistenta la rupere si limita de curgere, alungirea (la forta maxim si la rupere) si sudabilitatea, conform
specificatiei tehnice ST 009.
3.2.5 Marcarea, livrarea, transportul, manipularea si depozitarea produselor pentru armturi trebuie s se fac
astfel, nct s nu modifice caracteristicile acestora.
Produsele pentru armturi trebuie depozitate separat pe tipuri, clase si diametre, n spatii amenajate si
dotate corespunztor, astfel nct s se asigure:
- evitarea conditiilor care favorizeaz corodarea armturii, inclusiv prin ventilarea spatiilor;
- evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte substante;
- accesul si identificarea usoar a fiecrui sortiment. suprafata produselor pentru armturi nu trebuie s fie
acoperit cu rugin neaderent si nici cu substante care pot afecta negativ otelul, betonul sau aderenta ntre
ele.
3.2.6 Proiectantul va preciza n proiect, tipul si clasa produselor care trebuie s fie utilizate, precum si diametrul
si forma armturilor, notate distinct si unitar n tot cuprinsul proiectului.n cazurile n care executantul nu poate
aproviziona produsele conforme cu prevederile din proiect, modificrile privind tipul si clasa produselor se pot
face numai cu acordul scris al proiectantului (dispozitie de santier, care face parte din proiect si intr n cartea
tehnic a constructiei).
Trasabilitatea se refer la produsele utilizate efectiv n lucrare, precizndu-se elementele si pozitiile acestora n
cazul care s-au utilizat alte produse dect cele prevzute initial n proiect, conform dispozitiei de santier.
3.2.7 Produsele pentru armturi, prevzute la pct.3.2.1, pot fi utilizate n urmtoarele conditii:
a) corespund prevederilor din proiect n ceea ce priveste tipul si clasa produsului (pct.3.2.4);
b) au atestat conformitatea conform prevederilor legale;
c) executantul efectueaz ncercrile pe produsele din otel achizitionate conform prevederilor din ST 009 si, n
cazurile n care rezultatele nu sunt corepunztoare, ia msurile necesare pentru aprovizionarea cu produse
corespunztoare.
3.3 Fasonarea armturii

3.3.1 nainte de a trece la fasonarea armturii executantul trebuie s analizeze posibilitatea de a realiza armarea
conform prevederilor din proiect (privind, n special, montarea si fixarea barelor, nndirile barelor, dar si
turnarea si compactarea betonului) si s solicite, dac este necesar, reexaminarea, mpreun cu proiectantul, a
prevederilor din proiect.
3.3.2 Fasonarea armturii se poate efectua de ctre executant (n ateliere proprii si/sau la fata locului, pe santier)
sau prin comandarea acesteia, de ctre executant, la un prelucrtor specializat n fasonarea armturii.
Fasonarea armturii se efectueaz n conformitate cu prevederile legale n vigoare n ceea ce priveste
echipamentul tehnologic utilizat si personalul care execut aceast activitate.
n cazul fasonrii armturii prin comand la un prelucrtor, se aplic urmtoarele conditii:
a) executantul, care emite comanda, trebuie s transmit prelucrtorului toate datele din proiect privind
armtura;
b) ncercrile produselor pentru armturi, conform pct. 3.2.8.c, vor fi efectuate de cel care aprovizioneaz
produsele si rapoartele de ncercare cu rezultatele obtinute vor face parte din documentele care nsotesc
armtura fasonat;
c) prelucrtorul va nsoti armtura fasonat de declaratia de conformitate care trebuie s se refere la:
(i) certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate n copie;
(ii) declaratia c au fost respectate toate prevederile proiectului n ceea ce priveste: produsele utilizate,
forma si dimensiunile armturilor, precum si conditiile de fasonare;
d) armtura fasonat va fi receptionat de executant, pe baza prevederilor din proiect, receptie care are n
vedere si existenTa documentelor si marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate (a se vedea si
subcap. 3.6).
3.3.3 Armtura fasonat n atelier (la executant sau prelucrtor) poate fi livrat, pentru montare, fie sub form de
elemente separate, fie asamblat n carcase.
n primul caz, elementele de acelasi tip vor fi depozitate n pachete separate, etichetate, astfel nct s se
evite confundarea lor si s se asigure pstrarea formei si curteniei lor pn la montarea acestora.
n al doilea caz, depozitarea si manipularea vor trebui s asigure indeformabilitatea, precum si starea de
curtenie. Asamblarea n carcase va fi realizat n urmtoarele conditii:
a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elementelor ntre ele;
b) fixarea elementelor ntre ele se face prin legarea cu srm neagr, fiind interzis utilizarea srmei
galvanizate care, prin atingerea cu armtura, poate forma pil electric cu pericolul de coroziune care
decurge din aceasta.
3.3.4 Fasonarea armturii trebuie efectuat cu respectarea urmtoarelor conditii:

a) fasonarea nu se execut la temperaturi sub 100C;
b) fasonarea cu masina a barelor cu profil periodic, la masini cu dou viteze, se va face numai cu viteza
mic;
c) ndoirea barelor se execut cu miscare lent, cu vitez uniform, fr socuri;
d) diametrul dornurilor utilizate pentru ndoirea barelor trebuie s fie:
(i) pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel putin patru ori diametrul barei;
(ii) pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel putin sapte ori diametrul barei;
e) forma si dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor reglementrilor tehnice
aplicabile si se vor preciza n proiect;
f) razele de ndoire pentru barele nclinate si pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea, cele prevzute n
reglementrile tehnice aplicabile, ele trebuind s fie precizate n proiect.
3.3.5 n cazul elementelor structurale, este interzis utilizarea metodei de a fasona si monta barele de armtur n
asteptare, prin ndoirea acestora si montarea n cofraj, urmnd ca dup decofrare acestea s fie dezvelite, prin
spargerea betonului n jurul lor, si s fie ndreptate.
n cazul n care executantul vrea s aplice aceast metod la armarea elementelor nestructurale, va trebui
s obtin n prealabil acordul proiectantului care, prin dispozitia de santier, va preciza conditiile pentru aplicarea
acestei metode.
3.3.6 Bare sau piese n asteptare sunt bare de armtur sau piese speciale (spre exemplu,tipuri de conectori),
care ies din betonul unui element turnat (prefabricat sau in situ) n vederea nglobrii n betonul care se va turna
adiacent suprafetei respective (la rosturile de lucru sau la mbinri prin monolitizare, spre exemplu), si care
constituie armtur de continuitate.
3.3.7 Clasele de tolerante la fasonarea armturii sunt urmtoarele (a se vedea anexa C):
a) la dimensiuni (lungime de tiere, dimensiuni totale si partiale):
(i) domeniul pn la 1,0 m: TD,VII
(ii) domeniul peste 1,0 m: TD,IX
b) la rectilinitate: TR,IV
c) la unghiuri: TU,II.
3.4 Montarea armturii

3.4.1 Montarea armturii se efectueaz n urmtoarele conditii:
a) receptionarea si verificarea cofrajelor n care se monteaz armtura imediat naintea nceperii montrii
armturii (pct.7.4.1.5 si 7.5.3.2);
b) asigurarea conformittii cu prevederile din proiect;
c) asigurarea bunei desfsurri a punerii n oper a betonului;
d) asigurarea pozitiei relative ntre bare si fat de cofraj.
3.4.2 Verificarea cofrajelor imediat nainte de montarea armturii trebuie s asigure faptul c acestea si-au
mentinut conformitatea, constatat la receptie, mai ales n ceea ce priveste:
a) stabilitatea si punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi, contravntuiri, legturi interioare
etc.).
b) forma si dimensiunile;
c) etanseitatea;
d) starea de curtenie.
3.4.3 Asigurarea conformittii cu proiectul se refer la tipurile si clasele produselor utilizate,pozitia relativ a
acestora, ntre ele si fat de cofraj, precum si la pozitia si tipul nndirilor, cu incadrarea n tolerantele admisibile,
care trebuie s fie precizate n proiect.
3.4.4 Asigurarea bunei desfsurri a punerii n oper a betonului se refer la:

a) crearea posibilittii de circulatie a personalului implicat, n cazul n care armtura este montat pe
suprafetele orizontale/nclinate mari;
b) crearea, n cazul armturilor dese la partea de sus a elementelor, la intervale de maximum 3,0 m, a unor
spatii libere pentru ptrunderea betonului sau a furtunelor prin care se descarc acesta;
c) crearea spatiilor necesare ptrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum 2,5 ori diametrul acestuia,
la intervale de maximum 5 ori nltimea elementului.
Crearea spatiilor libere se efectueaz fie prin amplasarea armturii n acord cu proiectantul (pct.3.3.1), fie
prin montarea unor bare n ultima etap de turnare a betonului.
3.4.5 Asigurarea pozitiei relative ntre bare si fat de cofraj are n vedere:
a) legarea armturii la ncrucisri;
b) montarea de distantieri ntre rndurile de armturi si fat de cofraj.
3.4.6 Legarea armturii la ncrucisri se realizeaz numai cu srm neagr, fiind interzis utilizarea srmei
zincate, precum si fixarea cu sudur. Se utilizeaz dou fire de srm de 1,0...1,5 mm diametru.
Legarea armturii la ncrucisri se va realiza astfel:
a) la retele de armturi din plci si pereti:
(i) fiecare ncrucisare, pe dou rnduri de ncrucisri marginale, pe ntregul contur;
(ii) restul ncrucisrilor, n cmp, se vor lega n sah, din dou n dou;
b) la retelele de armturi din plci curbe subtiri, se vor lega toate ncrucisrile;
c) la grinzi si stlpi:
(i) toate ncrucisrile cu colturile etrierilor si cu ciocurile agrafelor;
(ii) ncrucisrile cu portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate n sah, din dou n dou;
(iii) barele nclinate se vor lega, n mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se ncruciseaz;
(iv) etrierii si agrafele montate nclinat, precum si fretele, se vor lega la toate ncrucisrile cu barele
longitudinale.
3.4.7 Distantierii ntre rndurile de armtur se vor monta n urmtoarele conditii:

a) la retele de armturi din plci si pereti:
(i) distantierii vor fi sub form de capre (la plci si pereti) sau agrafe (la pereti) confectionate din bare din
otel si legate de barele din cele dou bretele ntre care se monteaz, astfel nct s fie rezistente si stabile la
solicitrile care apar la punerea n oper a betonului;
(ii) dispunerea distantierilor va fi de cel putin 1 buc/m2 n cmpul retelelor la plci si pereti, si de cel putin
4 buc/m2 la retelele plcilor n consol;
b) la armtura dispus pe dou sau mai multe rnduri (de regul, n grinzi) distantierii pot fi cupoane de bare
din otel, cu diametrul corepunztor, montati la cel mult 2,0 m ntre ei si legati de barele ntre care sunt
amplasati.
3.4.8 Distantierii fat de cofraj asigur grosimea acoperirii cu beton a armturii si, prin aceasta, au un rol esential
n ceea ce priveste durabilitatea elementelor din beton armat.
Montarea distantierilor fat de cofraj se efectueaz n urmtoarele conditii:
a) se interzice utilizarea ca distantieri fat de cofraj a cupoanelor din bare din otel;
b) se pot utiliza urmtoarele tipuri de distantieri:
(i) prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunztoare, prevzute cu mustti din srm neagr
pentru legarea pe barele de armtur;
(ii) confectionati special, din material plastic;
c) amplasarea distantierilor fat de cofraj se va face astfel:
(i) cel putin 2 buc/m2 de plac sau perete;
(ii) cel putin 1 buc/m, n dou prti ale aceleiasi laturi, pe fiecare latur, la grinzi si stlpi.
Valoarea nominal a acoperirii cu beton (cnom) trebuie prevzut explicit n proiect, pentru fiecare
categorie de elemente n parte (fundatii, grinzi, stlpi, plci, pereti etc.).
3.4.9 Clasele de tolerant la montarea armturii sunt urmtoarele (a se vedea anexele C si D):
a) la distantele dintre barele de armtur:
(i) la fundatii: TD,IX, dar nu mai mult de 10 mm;
(ii) la plci si pereti: TD,VIII, dar nu mai mult de 5 mm;
(iii) la stlpi si grinzi: TD,VIII, dar nu mai mult de 3 mm;
(iv) pentru etrieri, agrafe si frete: TD,IX, dar nu mai mult de 10 mm;
b) la acoperirea cu beton a armturii, fat de dimensiunea nominal (cnom, tabelul D.4, nr.crt.2), n functie
de nltimea elementului (h), abaterile admise sunt:
(i) h 150 mm: 10 mm;
(ii) h = 400 mm: - 10 mm +15 mm;
(iii) h 2500 mm: - 10 mmm +20 mm
cu urmtoarele mentiuni:
- pentru valori intermediare ale nltimii se va interpola liniar;
- la fundatii si elemente din beton n fundatii acoperirea poate fi sporit cu 15 mm.
3.5 nndirea barelor de armtur

3.5.1 nndirea barelor de armtur se poate realiza n urmtoarele moduri:
a) prin petrecere;
b) prin sudare;
c) prin alte metode (cu manson si filet, specifice barelor cu profil periodic etc.).
Modul de nndire a barelor trebuie s fie prevzut n proiect, mpreun cu conditiile specifice, dac este cazul,
precum si cu abaterile admisibile.
3.5.2 nndirea barelor de armtur prin petrecere se face conform prevederilor proiectului n ceea ce priveste:
a) modul de realizare: cu spatiu ntre bare sau prin juxtapunere si legare;
b) pozitia nndirilor n elemente;
c) lungimea de petrecere (lpa), fat de care trebuie prevzut abaterea admisibil negativ, dar nu mai mult
de 0,06 lpa.
3.5.3 nndirea barelor de armtur prin sudur poate fi realizat, de regul, prin sudare electric, n mediu
normal sau de bioxid de carbon, n urmtoarele moduri:
a) prin suprapunere;
b) cu eclise;
c) cap la cap cu topire intermediar;
d) cap la cap, n cochilie;
e) cap la cap, n semimanson de cupru.
Modul de nndire a barelor prin sudur va fi precizat n proiect, mpreun cu eventualele conditii specifice,
precum si cu abaterile admisibile.
3.5.4 Executarea nndirilor prin sudur, inclusiv privind calificarea sudorilor, precum si verificarea calittii
nndirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) se vor face conform prevederilor reglementrilor tehnice
specifice.
3.5.5 La realizarea nndirilor prin sudur se vor avea n vedere si urmtoarele:

a) nu trebuie s se efectueze suduri pe zonele ndoite ale barelor, iar n apropierea cestora se vor respecta
prevederile reglementrilor tehnice aplicabile;
b) nu se permite utilizarea sudurii la armturi din oteluri mbunttite pe cale mecanic (spre exemplu, prin
tragerea la rece), exceptie fcnd sudurile prin puncte la plase sudate executate industrial;
c) se va cere avizul proiectantului pentru conditiile de sudare a nndirilor de continuitate ntre dou bare
colineare, ancorate de o parte si de alta a unui gol n beton, situate la distant relativ mic una de alta.
3.5.6 nndirea barelor de armtur se poate realiza si prin alte metode, numai cu avizul proiectantului, care va
prevedea si conditii specifice, dup caz.
Alte metode de nndire sunt, de exemplu:
- nndirea cu filet, normal sau conic;
- nndirea cu manson presat radial:
- nndirea cu manson si compozitie turnat la interior (otel topit sau alte materiale);
- nndirea cap la cap, cu manson de pozitionare (pentru armturi comprimate).
Utilizarea acestor metode de nndire se va face pe baza prevederilor reglementrilor tehnice specifice sau a
documentelor tehnice legale, care trebuie s cuprind domeniile de utilizare, toate conditiile de realizare,
caracteristicile obtinute si modurile de verificare a calittii nndirilor realizate.
3.6 Verificarea si receptia armturii montate

3.6.1 Verificarea si receptia armturii montate se efectueaz:
a) la terminarea lucrrilor de montare, pentru o etap de lucru, cnd se face si receptia lucrrilor;
b) imediat nainte de punerea n oper a betonului, cnd se efectueaz o nou verificare.
3.6.2 Verificarea armturii montate se efectueaz prin examinare direct si msurri simple,
care se refer la urmtoarele:
a) tipul, clasa si trasabilitatea produselor: prin observare vizual si confruntare cu documentele privind
produsele respective;
b) diametrele si ncadrarea n tolerante privind dimensiunile si pozitiile: prin msurare direct, n cel putin
dou sectiuni, n fiecare zon n care armarea difer, o atentie deosebit fiind acordat distantei fat de cofraj
(acoperirea cu beton);
c) pozitia si aspectul nndirilor: prin observare vizual si msurare direct, cu urmtoarele precizri:
(i) pentru mbinri sudate sau realizate prin alte metode, executate n atelier (de ctre executant sau
prelucrtor), se vor lua n considerare documentele de receptie care trebuie s fie ntocmite la atelier;
(ii) pentru mbinri executate la fata locului, se vor lua n considerare documentele de receptie ntocmite de
executant, dup realizarea nndirilor respective;
d) legarea armturii la ncrucisri si existenta distantierilor, prin observare vizual si apreciere, inclusiv prin
solicitare manual, a stabilittii carcasei de armtur si afixrii distantierilor;
e) starea armturii, prin observare vizual si msurare, dup caz, privind:
(i) curtenia: suprafata armturii nu trebuie s fie acoperit de materii care mpiedic aderenta (pmnt,
substante grase etc.);
(ii) starea de corodare, pentru care se aplic urmtoarele conditii:
- se accept starea existent n cazurile n care armtura prezint rugin superficial neaderent (brun-
roscat), care se curt usor prin stergere, sau rugin superficial aderent (brun-roscat sau
neagr), cu aspect mat, rugos;
- se msoar adncimea zonelor cu coroziune localizat (puncte,pete) sau cu rugin n straturi care se
desprind prin lovire, dup curtarea ruginii, urmnd ca:
n cazul n care reducerea sectiunii este mai mic dect cea corespunztoare abaterilor limit
admisibile negative pentru diametrul armturii, s se poat accepta starea existent, cu
avizul proiectantului;
n cazul n care reducerea sectiunii este mai mare, s se refuze receptia armturii.
Evaluarea strii armturii n cazurile n care aceasta prezint coroziune localizat sau n straturi, prin
msurarea reducerii sectiunii, trebuie efectuat n zonele n care coroziunea este vizibil avansat, n cel putin trei
sectiuni ale fiecrei bare de armtur.
n cazuri de dubii privind verificarea armturii montate conform celor artate mai nainte, se vor
prevedea msuri pentru a se clarifica situatia, iar pentru neconformitti se va dispune remedierea lor.
Pentru a evita aparitia neconformittilor este recomandat verificarea armturilor la fasonarea acestora,
nainte de montare.
3.6.3 O atentie deosebit va fi acordat verificrii armturii din zonele de ancorare a armturilor pretensionate
(alctuire, pozitie, fixare).
3.6.4 Receptia armturii montate reprezint confirmarea conformittii acesteia cu proiectul si prevederile
reglementrilor tehnice aplicabile, pe baza verificrii efectuate, prin ncheierea procesului verbal de receptie
calitativ pe faze (pentru lucrri care devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrrii; n
cazul receptiei armturii elementelor structurale, si cu participarea proiectantului.
3.6.5 Verificarea armturii se face din nou, n intervalul de 24 de ore nainte de punerea n oper a betonului,
conform pct. 3.6.2 (d) si (e).
3.6.6 n cazurile n care executantul lucrrilor de constructii aplic un sistem de management al calittii (a se
vedea tabelul 20, I, nr.crt.2), la baza procesului verbal de receptie calitativ pe faze a lucrrilor de confectionare
si montare a armturii nepretensionate vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem, la care se va face
trimitere (proceduri, instructiuni si nregistrri privind: aprovizionarea, receptia, manipularea, depozitarea si
trasabilitatea materialelor;executarea si verificarea lucrrilor; echipamentele de msurare; calificarea
personalului;tratarea neconformittilor etc.).
n celelalte cazuri, prin procesul verbal de receptie calitativ pe faze se vor consemna toate datele precizate la pct.
3.6.2.
3.7 Conditii prealabile si conditii necesare pentru fasonarea si montarea armturii

3.7.1 Conditiile prealabile, precum si cele necesare pentru fasonarea si montarea armturii sunt, n principal,
urmtoarele:
(a) existenta pe santier, a proiectului, cu toate datele necesare, mentionate n prezentul capitol;
(b) asigurarea conditiilor pentru realizarea fasonrii armturii prin comand la prelucrtor, dac este cazul;
(c) existenta datelor si conditiilor pentru executarea nndirilor cu alte procedee dect prin petrecere, dac
este cazul;
(d) existenta documentelor de receptie a lucrrilor de cofraje si sprijiniri;
(e) asigurarea conditiilor specifice executrii lucrrilor.
3.7.2 Asigurarea conditiilor pentru realizarea fasonrii armturii prin comand la prelucrtor se refer la:
a) ntocmirea corepunztoare a comenzii, prin precizarea conditiilor de fasonare si receptie si nsotirea
acesteia de toate datele necesare prevzute n proiectul lucrrii;
b) verificarea conditiilor la productor, n special n ceea ce priveste manipularea si depozitarea produselor
implicate, utilajele folosite, precum si executarea nndirilor prin sudur sau alte procedee;
c) receptia armturii fasonate si existenta documentelor care s ateste calitatea produselor utilizate si s
asigure trasabilitatea.
3.7.3 Datele si conditiile pentru executarea nndirilor cu alte procedee dect prin petrecere se refer la:
a) existenta documentatiei tehnice legale privind procedeele respective;
b) aprovizionarea materialelor corespunztoare necesare;
c) existenta echipamentelor si/sau dispozitivelor necesare, n stare bun de functionare;
d) calificarea personalului conform prevederilor din documentatia tehnic.

3.7.4 nainte de montarea armturii trebuie verificat existenta documentelor de receptie a lucrrilor de cofraje si
sprijiniri si s fie efectuat verificarea imediat naintea montrii armturii.
3.7.5 Conditiile specifice executrii lucrrilor se refer, n principal, la urmtoarele:

a) dotrile tehnice pentru fasonarea si montarea armturii, care trebuie s corespund conditiilor prevzute
pentru:
(i) ndreptat si debitat;
(ii) fasonat;
(iii) efectuarea nndirilor, att n atelier, ct si pe santier;
(iv) manipulare si transport, mai ales pentru carcase, att n atelier, ct si pe santier;
(v) montare;
b) facilitti, de regul energie electric;
c) personal calificat pentru fasonare, montare si, dup caz, executare de nndiri;
d) materiale corepunztoare pentru efectuarea legturilor la ncrucisri, pentru distantieri, precum si, dup
caz, pentru executarea nndirilor.
3.8. Executia lucrrilor pe timp friguros

Lucrrile de armare se pot executa pe timp friguros, cu respectarea urmtoarelor conditii:
- armturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietri compactat;
- barele acoperite cu gheat vor fi curtate nainte de tiere i fasonare prin ciocnire, prin zgriere cu unelte
adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii i uscarea apei rezultate. Nu se recomanda topirea
ghetii cu apa calda dect daca exista certitudinea ca aceasta nu va ngheta din nou pana la turnarea
betonului. Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flcrii;
- fasonarea armturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dup caz, spatii nclzite n
bazele de productie. Se interzice fasonarea armturilor sub -10C.
La executarea lucrrilor se vor respecta Legea Securittii i snttii n Munc nr.319/2006, Hotrre
nr. 1425 din 11/10/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securittii i
snttii n munc nr. 319/2006, Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor, Ordin nr. 163
din 28/02/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare mpotriva incendiilor, Hotrre nr. 300 din
02/03/2006 privind cerintele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile,
Instructiuni proprii de securitate i sntate n munc.
Pentru completarea prevederilor normativului se va tine cont de caietele de sarcini i respectarea

normativelor n vigoare .
4. ATRIBUTII I RESPONSABILITTI
Responsabilitatea efecturii operatiilor revine Managerului de Proiect . Verificarea lucrrilor se face

prin sondaj de ctre Responsabilul Calitate care va informa Responsabilul Tehnic cu Executia de verificrile
fcute. Acesta va face nregistrrile in dosarul lucrrilor verificate. Managerul Executiv va notifica n scris i
alte responsabilitti dac sunt necesare, functie de complexitatea i durata executiei.
5. NREGISTRRI
- Proces-verbal de receptie a lotului de armturi sudate

- Proces verbal pentru verificarea calittii lucrrilor ascunse
sau
- Proces verbal de control a calittii lucrrilor n fazele determinante (dac aceast lucrare este
prevazut n planul de control ca faz determinant)
- Registrul meteorologic (pe perioada de timp friguros)
Se va anexa:
- Buletine de ncercri nedistructive (pentru suduri)
- Buletine de examinare vizual a sudurilor
- Rezultatele ncercrilor

Confectoinare Si Montaj Armatura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Confectoinare Si Montaj Armatura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTRUCIUNE DE LUCRU

CONFECIONARE I MONTARE ARMTUR

Prezenta Instructiune de lucru reglementeaz modul de efectuare a operatiunilor aferente procesului de

2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERINT

3.1. Conditii prealabile

7.1.4 Realizarea sustinerilor si legturilor cofrajelor se refer la:

7.1.4.1 Esafodajele pot fi:

CONFECIONARE I MONTARE ARMTUR Pagina 2/8

7.1.5 Calculul cofrajelor si al sustinerilor acestora (esafodajelor) are ca obiect:

7.1.5.1 Calculul cofrajelor si esafodajelor are n vedere urmtoarele categorii de actiuni:

7.1.5.2 ncrcrile se iau cu valorile prevzute n tabelul 10 din NE 012/2.

7.1.5.5 ncrcarea orizontal dat de actiunea vntului se determin n conformitate cu prevederile

Pentru esafodaje se iau n considerare urmtoarele categorii de ncrcri:

7.1.5.11 Calculul privind cofrajele si esafodajele se materializeaz, n proiectul tehnologic, prin:

7.1.6.1 agenii de decofrare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

CONFECIONARE I MONTARE ARMTUR Pagina 4/8

7.1.6.3 agenii de decofrare se aplic dup ce cofrajele au fost curate n prealabil.

7.2 Montarea cofrajelor

7.2.4 Asezarea cofrajelor la poziie se realizeaz:

7.2.6 Montarea cofrajelor, n relaie cu montarea armturilor, poate fi:

7.2.7 La montarea cofrajelor trebuie avute n vedere si urmtoarele:

7.3 Abateri admisibile la montarea cofrajelor

7.3.3 Abaterile admisibile privind forma suprafeei se stabilesc astfel:

7.4 verificarea si recepia cofrajelor si susinerilor acestora

7.4.1.1 Verificarea cofrajelor si susinerilor acestora se efectueaz prin:

7.4.1.3 Verificrile cofrajelor prin msurri cu aparatur se refer la:

7.5 Spatii de turnare realizate n teren

7.5.1.3 Conditiile privind starea terenului sau terasamentului se refer la:

7.5.1.4 Condiiile privind axele, dimensiunile si cotele de nivel se refer la:

7.5.1.5 Condiiile privind forma suprafeelor se refer la:

CONFECIONARE I MONTARE ARMTUR Pagina 8/8

7.5.2.3 Abaterile admisibile privind forma suprafeelor sunt:

7.5.3 Verificarea si recepia spaiilor de turnare realizate n teren

7.5.3.3 Recepia spaiilor de turnare realizate n teren se efectueaz pe baza:

7.6.2 Condiiile prealabile se refer, n principal, la urmtoarele:

3.3 Fasonarea armturii

3.3.4 Fasonarea armturii trebuie efectuat cu respectarea urmtoarelor conditii:

3.4 Montarea armturii

3.4.4 Asigurarea bunei desfsurri a punerii n oper a betonului se refer la:

3.4.7 Distantierii ntre rndurile de armtur se vor monta n urmtoarele conditii:

3.5 nndirea barelor de armtur

3.5.5 La realizarea nndirilor prin sudur se vor avea n vedere si urmtoarele:

3.6 Verificarea si receptia armturii montate

3.7 Conditii prealabile si conditii necesare pentru fasonarea si montarea armturii

CONFECIONARE I MONTARE ARMTUR Pagina 16/8

3.7.5 Conditiile specifice executrii lucrrilor se refer, n principal, la urmtoarele:

3.8. Executia lucrrilor pe timp friguros

Pentru completarea prevederilor normativului se va tine cont de caietele de sarcini i respectarea

Responsabilitatea efecturii operatiilor revine Managerului de Proiect . Verificarea lucrrilor se face

- Proces-verbal de receptie a lotului de armturi sudate

CONFECIONARE I MONTARE ARMTUR Pagina 18/8

S-ar putea să vă placă și