S.T 11 Dispozitive de Colectare Si Evacuare A Apelor

ST 11- DISPOZITIVE DE SCURGERE SI
EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA
SPECIFICATII TEHNICE
NR. 11
DISPOZITIVE DE SCURGERE SI
EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAT
Proiectare si executie Autostrada Timisoara Lugoj, Lot 1 Autostrada

ocolitoare Ttimisoara
Revizia 002011

CUPRINS
pagCAP.I. GENERALITTI
ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

ART.2. PREVEDERI GENERALE
6
6
PARTEA I - NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR

FOLOSITE
CAP.II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
ART.3. CIMENTURI
ART.4. AGREGATE
ART.5. APA
ART.6. OTEL BETON
7
10
13
14
CAP.III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDRII DE PIATR

BRUT SI BOLOVANI
14
ART. 7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

ART. 8. PIATR BRUT PENTRU PEREURI SI ZIDRII
ART. 9. B OLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDRII
14
15
16
CAP.IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
17
ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE

ART. 11. TUBURI PENTRU DRENURI
ART. 12. GEOTEXTIL
CAP.V. MATERIALE PENTRU CANALIZRI
17
17
18
20
ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU

PENTRU CANALE, GURI DE SCURGERE SI CMINE
DE VIZITARE

20
Revizia 002011

CAP.VI. BORDURI DE TROTUARE, PREFABRICATE PENTRU

RIGOLE, SANTURI SI CASIURI
23
ART.14. BORDURI DE TROTUARE SI DE REFUGII

ART.15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA
RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE
TALUZ
CAP.VII. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR

ART. 16. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR
24
24
25
25
PARTEA II - MODUL DE EXECUIE A LUCRRILOR
27
CAP.VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SPTURILOR
27
ART.17. PICHETAREA LUCRRILOR

ART. 18. EXECUTIA SPTURILOR
CAP.IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A

BETOANELOR
ART. 19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
ART.22. COMPOZITIA BETOANELOR
CAP.X. COFRAJE
27
28
29
29
29
30
30
34
ART.23. COFRAJE
34
CAP.XI. OTEL DE ARMTUR
34
ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMTURII

CAP.XII. BETON
ART.25. PREPARAREA BETONULUI

35
35
35
Revizia 002011

ART.26. PUNEREA N OPER A BEONULUI

ART.27. NCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
TOLERANTE LA LUCRRILE EXECUTATE DIN
BETON
35
38 ART.28.
37
CAP.XIII. ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI
38
ART.29. ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI
38
CAP.XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI

CASIURILOR
41
ART.30. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

ART.31. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
ART.32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR
DE CIMENT
ART.33. EXECUTIA PEREULUI N MORTAR DE CIMENT
ART.34. PEREU DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI PE
FUNDATIE DIN BETON
ART.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
43
44
ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
45
CAP.XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTARE SI EVACUARE

A APELOR DIN CORPUL DRUMULUI
45
ART.37. PRESCRIPTII GENERALE

ART.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
ART.39. REALIZAREA STRATULUI DRENAT CONTINUU
ART.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB
ACOSTAMENT SAU RIGOL
CAP.XVI. CANALIZAREA
ART.41. DESCHIDEREA SPTURILOR
ART.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE
SCURGERE SI A CMINELOR DE VIZITARE
CAP.XVII. BORDURI DE TROTUAR SI RIGOLE PREFABRICATE

41
43
44
45
45
46
46
47
48
48
49
50
Revizia 002011

ART.43. MONTAREA B ORDURILOR

CAP.XVIII. NCERCRI SI CONTROALE
ART.44. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA
LUCRRILOR
50
53
51
CAP.XIX. STATII DE TRATARE

59
ART.45. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
59
59
CAP.XX DESRIEREA MATERIALELOR -CARACTERISTICI PRINCIPALE54
ART.47 COFRAJE
54
ART.48 ARMATURI
54
ART 49 PITRIS SI BALAST
54
ART.50 RAMA SI GRATAR DE FONTA
54
ART.51 SCARA DE ACCES
54
CAP. XXI. EXECUTIA STATIILOR DE TRATARE
55
ART.52 STATIE DE TRATARE CU EVACUARE IN EMISAR
55
ART.53 STATIE DE TRATARE CU EVACUARE IN SUBTERAN
55
CAP.XXII VERIFICARI, INCERCARI SI PROBE IN CEDEREA PUNERII IN
FUNCTIUNE A STATIILOR DE TRATARE
56
CAP.XXIII. RECEPTIA LUCRRILOR.............................................................56
ART.54. RECEPTIA PE FAZE...............................................................57
ART.55. RECEPTIA PRELIMINAR.....................................................58
ART.56. RECEPTIA FINAL.................................................................58

Revizia 002011
SC CONSITRANS SRL

CAPITOLUL I
GENERALITI
1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de
scurgere si evacuarea apelor de suprafa si anume:
- santuri la marginea platformei;
- santuri de gard;
- rigole la marginea platformei;
- rigole la bordura trotuarului;
- rigole de acostament;
- casiuri;
- lucrri de canalizare;
- canale de evacuare;
- puturi absorbante;
- drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul
drumului. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite la
realizarea
acestor dispozitive si controlul calittii materialelor si a lucrrilor executate
conform prevederilor proiectelor de executie.
1.2. n prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
- podurile si podetele;
- lucrrile de amenajare si corectare a torentilor;
- lucrrile de canalizare pentru ape uzate si de suprafat.
2.1. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si
tehnologice
corespunztoare
prezentului caiet de sarcini.
pentru
respectarea
strict
prevederilor
SC CONSITRANS SRL

2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul su efectuarea tuturor

ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. n cazul n care se vor constata abateri de la prevederile prezentului
caiet de sarcini Beneficiarul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea
msurilor necesare ce se impun.
PARTEA I
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
CAPITOLUL II MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
ART.3. CIMENTURI
3.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor
standardelor n vigoare n Romnia.
3.2. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din
urmtoarele tipuri de ciment care trebuie s corespund conditiilor tehnice de
calitate:
- ciment Portland
P 40 conform SR EN 197-1
- ciment Portland cu adaos
Pa 35 conform SR EN 197-1
- ciment metalurgic
M 30 conform SR EN 197-1
- ciment hidrotehnic
Hz 35 conform SR 3011.
3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrile expuse la

nghet-dezghet n stare saturat cu ap cum este cazul dispozitivelor pentru
scurgerea apelor de suprafat este artat n tabelul 1 pentru betoane si n tabelul
2 pentru mortare de ciment.

Tabel 1
CONDITIILE DE EXECUTIE
CLASA
TIPUL
DE
BETON
P40
Nr.
crt.
SAU CARACTERISTICILE
ELEMENTELOR
BETONULUI
Elemente sau constructii cu
C 12/15
oricare
C 16/20 - C 25/30
masive avnd grosimea

C 12/15
egal sau mai mare de 1,5 m C 16/20 - C 25/30
gropi mai mici de 1,5 m

2
TIPUL DE CIMENT
Pa35
M30
Hz35
oricare
oricare
oricare
I
U
R
U
U
I
U
R
armat
armat
U
U
I
I
I
I
I
I
Elemente sau constructii
Elemente sau constructii din
C 28/35
betoane superioare
> C 32/40
NOT: R - ciment indicat a se utiliza

U - ciment utilizat n locul celui indicat
I - ciment a crui utilizare nu este recomandabil din considerente tehnice sau economice
Tabel 2
Tipul de ciment
Nr.
Tipul de mortar
indicat a se utiliza
utilizabil n lipsa celui indicat
1.
Mortar de zidrie sau tencuial de

marca 50
F 25
M 30
2.
Idem de marca 100
M 30
Pa 35
3.
Mortare de completarea rosturilor

dintre elementele prefabricate
Pa 35
M 30
3.4. Cimenturile folosite trebuie s satisfac conditiile artate n tabelul 3.

3.5. Pentru lucrri n contact cu ape naturale agresive sau n contact cu ape
marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a cror clas minimal va fi
precizat prin caietul de sarcini speciale n functie de lucrare.

Tabel 3
CARACTERISTICI
nceputul prizei
Sfrsitul prizei
CONDIII DE ADMISIBILITATE
P 40
Pa 35
M 30
Hz 35
1h
1h
1h
1 h 30'
< 10 h
< 10 h
Constante de volume pe turte

Rezistent la ntindere din
ncovoiere minim N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile
3,0 5,0
Constante de volum Le Chatelier

Rezistente la compresiune min.
N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile
< 10 h
S nu prezinte ncovoieri sau

cr
-
< 10 h 30'
pturi
4,0 5,5
Mrimea volumului < 10 mm

17 40
10 35
15
30
20 35
3.6. Condiiile tehnice de recepie, livrare si control ale cimentului trebuie s

corespund prevederilor standardelor respective.
3.7. n timpul transportului de la fabric la santier (sau depozit intermediar),
manipulrii si depozitrii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeal si impurificri
cu corpuri strine.
3.8. Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existentei
certificatului de calitate.
3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depsi 45 zile de la data livrrii
de ctre productor.
3.10. Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi
ntrebuintat dect dup verificarea strii de conservare a rezistentelor mecanice la
2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor
prescrise mrcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunztor.

Cimentul care se constata c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat

la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala
Antreprenorului.
3.11. Controlul calittii cimentului de ctre Executant se face n conformitate
cu prevederile tabelului 23.
ART.4. AGREGATE
4.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatr spart 8-25 sau 8-40 mm.
4.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau
nghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.
4.3. Agregatele trebuie s fie inerte si s nu conduc la efecte duntoare
asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.
4.4. Nisipul trebuie s fie aspru la pipit.
4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baz de prescriptii speciale.
4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatr
spart trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
CARACTERISTICI
CONDITIILE MINIME DE
ADMISIBILITATE
Forma granulelor
b/a
0,66
c/a
0,33
OBSERVATII
Agregatele care nu ndeplinesc
aceste
conditii vor putea fi folosite numai
dup o ncercare prealabil a
betonului.

4.7. Din punct de vedere al continutului de impuritti agregatele trebuie s

respecte prevederile din tabelul 5.
Tabel 5
Conditii de admisibilitate
Denumirea impurittii
Nisip natural sau de

concasaj
Pietris sau piatr

spart
Corpuri strine - resturi animale sau vegetale,

pcur, uleiuri
Nu se admit
Nu se admit
Pelicul de argil sau alt material aderent pe

granulele agregatelor
Nu se admit
Nu se admit
Mic, % , max.
1%
Crbune, %, max.
0,5
galben
galben
Argil n bucti, %, max.
1%
0,25
Prti levigabile, %, max.
2%
0,5
Nu se admit
Nu se admit
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu)
Sulfati sau sulfuri
Observatii: n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia n nisip si pietris
verificndu-se ncadrarea n conditiile tehnice din tabel.
4.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor s ndeplineasc

conditiile de admisibilitate indicate n tabelul 6.
Tabel 6
Caracteristici fizico-mecanice
Densitate aparent, kg/mc, min.
1.800
Densitate n gramad n stare afnat si uscat kg/mc, min.
1.200
Porozitate total pentru piatr spart %, max
Porozitate aparent pentru pietris sau piatr spart max
Volum de goluri n stare afnata pentru:

- nisip, % max.
- pietris, % max.
- piatr spart, % max.
Rezistenta la strivire %
- n stare saturat, min.
- n stare uscat, max.
Coeficientul de nmuiere dup saturare, min.
40
45
55
60
15
0,80
Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi,
90
sau cilindri n stare saturat N/mmp, min.

Rezistenta la nghet-dezghet exprimat prin pierderea
10
procentual fat de masa initial, % max.

4.9. Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate

continu, iar continutul n granule care trec, respectiv rmn pe ciururile sau sitele
ce delimiteaz sortul nu trebuie s depseasc 10%, dimensiunea maxim a
granulelor ce rmn pe ciurul superior nu trebuie s depseasc 1,5 d max.
4.10. Granulozitatea nisipului este dat n tabelul 7.
4.11. n cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie s
ndeplineasc conditiile din tabelul 8.
Tabel 7
Sortul de nisip
0 2
0 3
0 7
-
Treceri, in % prin sita sau ciurul de:

0,2
0,5
3,15
7,0
min.
10
45
90
max.
50
85
100
min.
35
90
max.
30
75
100
min.
20
56
100
max.
21
70
87
100
Tabel 8
Balastul pentru betoane
Treceri, in % prin sita sau ciurul de:

3,15
0 - 31
0 - 71
0 - 40
0 - 63
16
20
d max.
min.
20
55
80
max.
50
85
100
min.
10
35
80
max.
30
65
100
min.
30
55
80
max.
60
85
100
min.
25
45
80
max.
25
80
100

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se

asigura omogenitatea si constanta calittii acestor materiale. Aprovizionarea se
va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt
corespunztoare.
4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si
pstrate n conditii care s le fereasc de impurificare.
4.14.
Controlul calittii agregatelor de ctre Antreprenor se face n
conformitate cu prevederile tabelului 19.

4.15. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calittii agregatelor astfel:
-
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.

ART.5. AP
5.1. Apa utilizat la prepararea betoanelor si mortarelor poate s provin
din reteaua public sau din alta surs, dar n acest din urm caz trebuie s
ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n tabelul 9 conform STAS 790.
Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se
va face de ctre un laborator de specialitate la nceperea lucrrilor.
5.2. n timpul utilizrii pe santier se va evita ca apa s se polueze cu
detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice
Continutul total de sruri gr/l
max.
Sulfati gr. SO42 / litru

Substante organice gr/litru
Cloruri gr.CL/litru
Azotati gr. NO3/dm3
Magneziu gr. Mg2/dm3
Materii n suspensie gr.
max.
max.
max.
max.
max.
max.
2
0,5
0,5
0,5
0,5
3

ART.6. OTEL BETON

6.1. Armturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate
din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL
37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului.
Aceste oteluri trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n STAS 438/1.
6.2. La livrare otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de
productor.
6.3. Otelurile vor fi stocate n locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
6.4. Suprafetele de stocare trebuie s fie curate. Barele nu vor fi n contact
cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
6.5. Armturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate n asa
fel nct nici un element s nu sufere deformatii permanente n timpul transportului
sau manipulrii.
6.6. Controlul calittii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment
aprovizionat.
CAPITOLUL III MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDRII DE PIATR BRUT
SI BOLOVANI
ART.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul
0-7 care trebuie s aib continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%.
7.2. Pentru mpnarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau
savura.
ART.8. PIATR BRUT PENTRU PEREURI SI ZIDRII
8.1. Piatra brut folosit la pereuri si zidrii trebuie s provin din roci fr
urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau mecanic, trebuie s fie

omogene n ce priveste culoarea si compozitia mineralogic, s aib o structur

compact.
8.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie s corespund prevederilor
din tabelul 10.
Tabel 10
Caracteristici
Rezistenta la compresiune pe epruvete n stare uscat, N/mmp min.
80
Rezistenta la nghet-dezghet:
- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatr spart % max.
0,3
- coeficient de nmuiere pe epruvete % max.
25
8.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este artat n

tabelul 11.
Tabel 11
Caracteristici
Forma
neregulat, apropiat de un trunchi de piramid
sau de o pan
140...180 egal sau mai mare ca nltimea
naltimea, mm
Dimensiunile bazei, mm: - lungime
80...150 15
- ltime
Piatr necorespunztoare dimensiunilor, % max.
8.4. Piatra brut pentru zidrii va avea forma neregulat, asa cum rezult
din carier avnd dimensiunea minim de cel putin 100 mm si o greutate care s
nu depseasc 25 kg.
8.5. Pentru zidrie cu rosturi orizontale se va folosi piatr brut stratificat
care are dou fete aproximativ paralele.

8.6. Pentru zidaria de piatr brut opus incertum pietrele trebuie s aib o
fat vzut destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fr ca muchia cea
mai lung s depseasc mai mult de 1/ dimensiunea celei mai mari.
ART.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDRII

9.1. Bolovani de ru trebuie s provin din roci nealterate, negelative si
omogene ca structur si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate
si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.
9.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui s fie dup cum
urmeaz:
- rezistentele la sfrmare prin compresiune min. 60%
- rezistenta la uzura cu masina Deval
min. 11.
9.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie s varieze n limitele

artate n tabelul 12.
Tabel 12
Dimensiuni
- lungime, ltime a fetei, mm
80...140 120..160 15
- nltime
Piatr necorespunztoare dimensiunilor % din mas max.
9.4. Bolovanii folositi la zidrii au dimensiunile n medie cuprinse n limitele

80...200 mm.

CAPITOLUL IV MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE
10.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie s aib
un echivalent de nisip (En) superior lui 40.
10.2. Balastul trebuie s fie curat, s nu contin elemente vegetale, humus,
detritusuri. Trebuie s aiba o granulometrie continu pentru a prentmpina
contaminarea lui de ctre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele
corpului drumului. Trebuie s se supun regulei filtrelor lui TERZAGHI.
D 15 > 4 d 85
unde:
D 15 - dimensiunea ciurului care las s treac 15% din materialul filtrant d
85 - dimensiunea ciururilor care las s treac 85% din materialele filtrelor
10.3. Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662 asezat n zona tubului
perforat al drenului de adncime.
10.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil.
Caracteristicile geotextilului trebuie s corespund prevederilor "Normelor
tehnice privind utilizarea geotextilelor" aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.
ART.11. TUBURI PENTRU DRENURI
11.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
-
tuburi rigide de policlorur de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2
tuburi de polietilen (PE) STAS 10617/2
tuburi ondulate riflate perforate

11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt artate n tabelul 13.

Tabel 13
DIMENSIUNI
STAS 6675/2-86
STAS 10617/2-84
TUB P.V.C.rigid
TUB P.E. rigid
NI 8500-80 IPMP BUZU

TUB PVC
Diametrul exterior mm
75
110,0
75
110,0
65,0
80,5
Grosimea nominal mm
3,6
5,3
4,3
6,3
0,6
0,7
Lungimea ml
6,0
6,0
5-12
5-12
140
170
Greutatea kg/ml
1,120
2,610
0,972
2,080
0,220
0,325
Suprafata activ cmp/ml
24-45 neperforat
24:45
neperforat
24:45
24:45
11.3. Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzu) de 80,5 mm se
folosesc la drenuri spate si la drenuri forate tubate, nvelite n geotextil.
11.4. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la
drenuri forate netubate.
11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:
- intrri si iesiri din cminele drenurilor
- la cap de dren
- la cap de aerisire
- ntre chesoane pentru evacuarea apelor.
11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x
8,0 mm trebuie s fie ntr-un numar care s realizeze o suprafat activ (de intrare
a apei n tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.
11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi
perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buz, fr talp D=200 mm si
lungime de 1,00 m conform STAS 816 - tabel 15.
ART.12. GEOTEXTIL
12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie s corespund prevederilor
"Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor" aprobate de ICCPDC indicativ NP
075

12.2. Se va accepta materialul care prezint defecte de cel mult 10% din
suprafa. Zonele cu defecte se vor nltura la punerea n oper.
Tabel 14
Tuburi circulare fr talpa cu mufa pentru
Tuburi circulare cu talp cu muf pentru mbinri
mbinri umede si uscate
umede si uscate
Abatere
la
Lungim
Grosime
Abatere la Lungime Grosime
Diametru D
Diametru D
perpendi
ea
a
perpendic.
a
a
c.
a
a suprafetei
suprafete
peretilor Nominal Abatere
peretilor
Nomi Abatere
frontale pe
i frontale
nal
limit
pe axe
limit
axe
200
1000
26
300
1250
36
400
1500
500
600
300
1000
45
42
400
2500
50
2000
50
500
2500
58
58
Tabel 15
Tuburi circulare fr talpa cu cepsi buza
Diametru D
Tuburi circulare cu talp cu cep si buz
Lungime
Diametru D Abatere Lungime
Grosimea
a
la
a
Nomina Abatere perpendic.
Nomina
peresilor
Abatere perpendic
l
l
.
a
limit
limit
a
suprafesei
suprafese
frontale pe
i frontale
axe
pe axe
200
3
3
1000
26
200
3
3
1000
Abatere la
26
160
300
36
300
36
240
400
42
400
42
320
500
50
500
50
400
600
58
450

CAPITOLUL V MATERIALE PENTRU CANALIZRI

ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU
13.1. Pentru canalizarea cu scurgere liber se vor folosi tuburi prefabricate
din beton simplu cu sectiune circular cu cep si buz sau cu muf, cu talp sau
fr talp, de diverse diametre conform STAS 816 artate n tabelele 14 si 15.
13.2. Folosirea tipului de tub cu cep si buz sau cu muf, pentru mbinri
umede sau uscate, cu talp sau fr talp se va face n functie de prevederile
proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale (tabelele 14 si 15).
13.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare
conform STAS 816 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate n tabelul 16.
Tabel 16
SPECIFICAIA TUBULUI
LUNGIMEA
DIAMETRUL
INTERIOR
GROSIMEA
STAS 816-80
Tubul interior la care se

racordeaz canalul
500
1085
60
Fig.19
Tubul superior
500
700 900 1000
60
Fig.20
Tubul racord
200
26
Fig.21
Cot cu muf
200
315
26
Fig.12-14
Toate dimensiunile sunt n mm.
13.4. Pentru cminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu

diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816 precizate n tabelul 17.
Tabel 17

SPECIFICATIA TUBULUI
DIAMETRUL
Tubul la partea superioar
1000
Tubul de la partea superioar
1000
Tubul racord
LUNGIMEA
800 1000
GROSIMEA
STAS 816-80
1000
140
Fig.22
1000
120
Fig.23
500
120
Fig.24
13.5. Pentru cminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace

carosabile sau necarosabile si grtare de scurgere din tipurile prevzute n STAS
2308, respectiv 3272, conform precizrilor din caietul de sarcini speciale.
13.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie s aib suprafata interioar
cu aspect de beton nesclivisit.
Suprafata interioar trebuie s fie neted si s nu aib defecte.
Pe suprafata exterioar se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal,
dac nu au influent asupra calittii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200
g s se obtin un sunet clar, nedogit.
13.7. Tuburile trebuie s fie impermeabile ndeplinind conditiile prevzute n
tabelul 18 privind valoarea medie a pierderilor de ap determinat sub presiune.
Rezultatele individuale nu trebuie s difere de medii cu mai mult de 30%.
Tabel 18
DIAMETRUL NOMINAL D
PIERDEREA DE AP LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O)
MM
CMC/M LUNGIME (LA

TUBURI NTREGI) MAX.
CMC/DM2 SUPRAFATA DE
NCERCARE
200
120
1,9
300
400
500
600
160
210
270
300
1,7
1,6
1,5
1,5
13.8. Absorbtia total de ap determinat pe cioburi de tub conform STAS

816, va fi de maximum 6%.

13.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de prob, avnd

o vechime de 28 zile, ncercate conform prevederilor STAS 816 trebuie s
ndeplineasc conditiile din tabelul 19.
13.10. n cazul cnd prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va
folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui s ndeplineasc
conditiile prevzute n STAS 1667, iar betonul trebuie s aib cel putin clasa
BC20.
Tabel 19
DIAMETRE NOMINALE D MM
NCRCAREA MINIM P, N/M
200
27000
300
400
500
600
30000
32000
35000
38000
13.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le

de lovituri si socuri.
13.12. Se interzice cu desvrsire: descrcarea tuburilor prin cdere liber,
manipularea tuburilor agtate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu
crlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor ntre ele sau de alte obiecte.
13.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea captului cu
muf (n cazul tuburilor cu muf), direct tub pe tub sau prin intermediul unor
reazeme de lemn.
Depozitarea se face si pe vertical, cu conditia asigurrii planeittii
terenului de depozitare.
13.14. La transport tuburile se aseaz pe suporti din lemn, n cazul
ambalrii pe mai multe rnduri, suportii trebuind s se gseasc pe aceeasi
vertical. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care
s asigure tuburile mpotriva deteriorrii.
13.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si n pozitia vertical.

13.16. Fiecare lot de livrare va fi nsotit de documentul de certificare a

calittii, ntocmit conform dispozitiilor legale n vigoare.
13.17. Tuburile se vor transporta dup 28 zile de la data cnd au fost
fabricate, iar n cazul cnd au fost supuse la tratamente speciale de ntrire, la
termenele cnd se realizeaz rezistentele betonului la 28 zile.
CAPITOLUL VI BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE,
SANTURI SI CASIURI
ART.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII
14.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton
conform prevederilor din STAS 1139 a cror dimensiuni trebuie s corespund
datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Tipul
Mrimea Ltimea
6+/-2
nltimea
4+/-5
Lungime
a 1+/-5
Observatii
A2
200
300
1000;330
Utilizat la trotuare
B3
100
170
750;500
300
300
600
Utilizate la intrri
600
300
400
Carosabile
Utilizate la drenrile spatiilor verzi

ncadramente laterale, etc.
14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc bordurile

sunt artate n tabelul 21.
Tabel 21
25
CARACTERISTICI MECANICE
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Rezistenta la rupere medie la ncovoiere pentru

tipurile A si B kgf/cmp
40
Rezistenta la rupere la ncovoiere a unei singure

epruvete de prob pentru lungimile de 1000, 750 si
500 mm Kgf/cmp
30
Rezistenta la uzur mm max.
1,3
Rezistenta la nghet-dezghet
la 20 cicluri nghet-dezghet fr s apar

fisuri sau stirbituri
14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate n tabelul 22.
Tabel 22
DENUMIREA DEFECTULUI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Sgeata fetelor vzute, 0/00 max.
Deformri pe fetele vzute mai mari de 2 mm
Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max.
Stirbituri, mm max.
Nu se admit n muchiile rotunjite, la celelalte se

admit la 25% din prob cu lungime de max. 3 mm
si adncime de max. 2 mm.
Crpturi
Nu se admit
ART.15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,

SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ
15.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente
prefabricate se vor folosi elementele prevzute n proiectul de executie care pot fi
cele indicate n STAS 10796/2 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15
respectnd ntocmai elementele geometrice date n detaliile de executie si
conditiile impuse n caietul de sarcini speciale.
15.2. n lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor
poate fi fcut fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie

din beton turnat pe loc a cror caracteristici trebuie precizate n caietul de sarcini
speciale.
CAPITOLUL VII CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR

ART.16. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR
16.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse ncercrilor preliminare
de informare si ncercrilor de retet definitiv conform clauzelor tehnice comune a
tuturor lucrrilor rutiere.
16.2. ncercrile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de
materiale provenind din fiecare balastier, carier sau uzin propus de
Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt artate n tabelul 23
completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor ncercri va trebui s fie conform specificatiilor prevzute
n prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de
sarcini speciale.
16.3. Consistenta ncercrilor de retet si frecventa lor sunt stabilite pentru
fiecare material n parte n tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul
de sarcini speciale.
Nici o alt tolerant dect cele care sunt precizate n prezentul caiet de
sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi
admis.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse
n depozit n afara santierului prin grija Inginerului.
NCERCRI PRELIMINARE SI NAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR

Tabel 2

Materialul
Ciment
ncercri sau
caracteristici care se
verific
Examinarea datelor din
certificatul de calitate
Constante de volum
Timpul de priz
Agregate
Rezistente mecanice
la 2(7) zile
Rezistente mecanice
la 28 zile
Starea de conservare
numai dac s-a depsit
termenul de depozitare
sau au ntrziat factorii
de alterare
Parte levigabil
Humus
Corpuri strine, argil n
bucti, argil aderent,
continut de carburanti,
mic
Granulozitatea sorturilor
Echivalentul de nisip
Rezistenta la uzura cu
masina tip Los Angeles
Piatr brut Examinarea datelor din

pentru
pereuri
si Rezistenta la
zidrii
de compresiune a rocii pe
epruvete n stare
piatr
uscat
Rezistenta la nghetdezghet
Bolovani
Examinarea abaterilor
pentru
din certificatul de
pereuri
si calitate
zidrii
Rezistenta la sfrmare
prin compresiune
Rezistenta la uzura cu
masina Deval
Metode
conform
-
Frecventa ncercrilor
ncercarea
de ncercarea nainte
de utilizare
informare
La fiecare lot
-
O determinate la
fiecare lot aprovizionat
nu mai putin de 100 t
SR 196/3
pe o prob medie
SR EN 196-1 O prob la 100 t sau
la fiecare siloz la care
s-a depozitat lotul
aprovizionat
SR EN 196/3
Dou determinri
pe siloz sus si jos
SR 196/3
SR 667
STAS 4606
STAS 4606
La fiecare lot
aprovizionat
La schimbarea sursei
O determinare pe
lot de 100 mc
O determinate pe
lot de 100 mc
SR EN 933/1 O prob la maxim 500 O determinare pe

mc pentru fiecare sort
lot de 100 mc
si surs
O determinare pentru O determinare pe
STAS 730
fiecare surs
lot de 50 mc
O determinare la
STAS 730
maxim 500 mc pentru
fiecare sort si surs
La fiecare lot
aprovizionat
SR EN 1926
O ncercare pe lot
de 100 mc
STAS 6200/15
O ncercare pe lot
de 100 mc
La fiecare lot
aprovizionat
STAS 730
STAS 730
O ncercare pe lot
de 100 mc
O ncercare pe lot
de 100 mc

Materialul
ncercri sau
caracteristici care se
verific
Ap
Analiza chimic
Otel beton

Echivalentul de nisip
Material
drenant
Granulometrie
Tuburi PVC
sau PE
pentru
drenuri
Tuburi din
beton
pentru
canalizare
Borduri
trotuare
beton

Suprafata activ
Dimensiuni (diametre
si grosimi) ecarturi
Examinarea vizual a
suprafetelor interioare
de Examinarea datelor din
din certificatul de calitate
Dimensiuni
Rezistenta la ncovoiere
Metode conform
Frecventa ncercrilor
ncercarea
ncercarea de
informare
nainte de
utilizare
Pentru apa potabil Ori de cte ori se
STAS 790
nu este cazul. Pentru schimb sursa sau
apa care nu provine cnd apar conditii
din reteaua public de de poluare
ap potabil o analiz
pentru fiecare surs
La fiecare cantitate
aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat
O determinare pentru O determinare pe
STAS 730
fiecare surs
lot de 100 mc
SR EN 933/1 O prob pentru fiecareO determinare pe
surs
lot de 100 mc
La fiecare lot
aprovizionat
Trei determinri pe
fiecare lot aprovizionat
La fiecare lot
aprovizionat
Determinri obligatorii O serie de
STAS 818
determinri pe
dac cantitatea este
mai mare de 100 ml si fiecare lot de 100
ml
pentru fiecare surs
STAS 818
STAS 1137
STAS 1137
La fiecare lot
aprovizionat
ncercri obligatorii
dac cantitatea este
mai mare de 500 ml
pentru fiecare surs
Idem
O ncercare pe
fiecare lot de 500
mc
Idem
PARTEA II MODUL DE EXECUTIE A LUCRRILOR

CAPITOLUL VIII PICHETAREA SI EXECUTIA SPTURILOR
ART.17. PICHETAREA LUCRRILOR
17.1. Pichetarea lucrrilor const n materializarea axei si limitele fundatiilor
sau a amprizelor lucrrilor, n functie de natura acestora, legate de axul pichetat al

drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment n imediata

apropiere a lucrrilor.
17.2. Pichetarea se face de ctre Antreprenor pe baza planurilor de executie,
pe care le va respecta ntocmai si se aproba de ctre Inginer consemnndu-se n
registrul de santier.
ART.18. EXECUTIA SPTURILOR
18.1. Spturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de
executie care vor fi vizate "Bun pentru executie". Ele vor fi duse pn la cota
stabilit de Inginer n timpul executiei lucrrilor.
18.2. Spturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea strict
a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (ltimea fundului,
nltimea si nclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fat de axul
drumului sau de muchia taluzelor n cazul santurilor de gard.
18.3. Spturile pentru drenuri si canalizri vor fi executate cu respectarea
strict a ltimii transeei, a nclinrii taluzelor, a cotei si pantei precizate n plansele
de executie.
18.4. Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Dac este cazul de
epuismente acestea cad n sarcina Antreprenorului n limitele stabilite prin caietul
de sarcini speciale.
18.5. Pmntul rezultat din sptur va fi evacuat si pus n depozitul stabilit
de Beneficiar la o distant, care nu va putea depsi 1 km dect n cazul unor
prevederi n acest sens n caietul de prescriptii speciale.
18.6. n cazul canalizrilor, dac este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va
executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realiznd
sustineri joantive sau cu interspatii, n functie de natura terenurilor, care ns nu pot
depsi dublul ltimii medii a elementelor de sustinere.
18.7. Pmntul pentru umplerea transeelor va fi curtat de pietre a cror
dimensiune depseste 15 centimetri.

Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxim a fiecrui strat

elementar nu va depsi dup tasare 20 cm. Densitatea uscat a rambleului va
trebui s ating 95% din densitatea optim uscat, Proctor Normal.
CAPITOLUL IX
COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
ART.19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
19.1. Mortarele vor avea urmtoarea compozitie si ntrebuintare:
-
Mortar M50 - Destinat zidriilor si pereurilor din piatr brut sau bolovani
avnd un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip;
Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidrii de

piatr sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avnd un
dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.
ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
20.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este msurat n ldite
sau n roabe a cror capacitate prezint un raport simplu cu numrul de saci de

liant de folosit.
20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la
uscat, pe o suprafat plan si orizontal din scnduri sau panouri metalice pn la
omogenizare perfect. Se adaug atunci, n mod progresiv, cu o stropitoare,
mestecnd cu lopata, cantitatea de ap strict necesar. Amestecarea continu,
pn cnd mortarul devine perfect omogen.
n toate cazurile mortarul trebuie s fie foarte bine amestecat pentru ca,
frmntat cu mna, s formeze un bulgare usor umezit ce nu curge ntre degete.
Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matri, s.a. delegatul
clientului poate s accepte si alte consistente.

20.3. Mortarul trebuie s fie folosit imediat dup prepararea lui. Orice mortar
care se va usca sau va ncepe s fac priz trebuie s fie aruncat si nu va trebui
niciodat amestecat cu mortarul proaspt.
ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
Clasificarea dup rezistent a betoanelor este indicat n tabelul 24 n care
sunt indicate rezistentele pe care trebuie s le ateste aceste betoane precum si
consumurile minime de ciment.
Tabel 24
CLASA BETONULUI
C 2,8/3,5
C 4/5
DESTINATIA
BETONULUI
Beton de umplutur
Beton n fundatii masive
REZISTENTA
CANTITATEA
CARACTERISTIC MINIM
DE
RbK N/mmp
CIMENT mc
3,5
115
150
C 6/7,5
Beton n fundatii sau elevatii
7,5
180
C 8/10
Beton simplu n elevatii si

beton slab armat
10,0
240
C 12/15
Beton armat
15,0
300
C 16/20
Beton armat prefabricat
20,0
350
ART.22.COMPOZITIA BETOANELOR
22.1. Compozitia betoanelor este definit de proportia n volume a
diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de
beton gata executat si volumul apei. Dac caietul de sarcini speciale prevede
proportiile agregatelor trebuie s fie determinate n greutate.
Cantittile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate
nainte de a ncepe prepararea acestuia de ctre Antreprenor:
-
fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5;
fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, dac

Inginerul accept.

n aceste dou cazuri, Antreprenorul trebuie s prezinte Inginerului pentru

acceptare, ntr-un termen de minimum 15 zile nainte de data prevzut pentru
nceperea lucrrilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.
22.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile
"Codului de Practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton
precomprimat EN 012" lund n considerare:
- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;
- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului
28.
Tabel 25

Nr.
Clasa
TIPULbetonului
DE ELEMENTE DE BETON
crt.
Apa,
MIJLOC
1/mc pentru
DE lucrabilitate
LUCRABILITATE
TRANSPORT
L3
NOTARI
C 2,8/3,5
C 6/7,5
160
Fundatii din beton simplu sau slab armat,
C 8/10masive
... . C 20/25
170
elemente
170
basculante
185
L2
2.
Idem sau fundatii de beton armat, tlpi, grinzi

pereti
autoagitator
L3
8+/-2
3.
Elemente sau monolitizri cu aglomerri de

armturi sau dificultti de compactare cu
sectiuni reduse
idem
L4
12+/-2
1.
L2
LTASARE
4
cm
200
3+/-1
22.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane

sunt artate n tabelul 27.
22.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dup cum
urmeaz:
- pentru fiecare sort de agregat +/- 3%
- pentru ansamblul de agregate +/- 2%
- pentru ciment
+/- 2%
- pentru apa total
+/- 5%.
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si ap sunt

efectuate de Inginer n momentul betonrii.
22.5. Rezistentele minime la ncercrile preliminare trebuie s fie conform
prevederilor din tabelul 28.
22.6.

Agregat
Limite
Vrsta
7 zile
max
0-3128 zilemin
Tabeln28
% Treceri
mas prin site sau ciurul de:
Rezistenta la compresiune N/mmp
02
1
3
7
16
26
31
C 8/10
C 12/15
C 16/20
A. Pentru betoane de lasa < C 6/7,5
c
11,7
15,3
18,8
10
25
42
60
80
100
1818
23,5
2
32
50
70
- 29,6 95
40
71
C 18/22,5
20,8
-
- 32,0 -
0-40
max
min
10
2
28
16
38
28
52
42
74
64
90
82
100
95
0-70
max
min
8
1
18
6
32
13
45
22
16
38
70
50
77
57
84
68
100
95
100
95
88
80
100
95
70
50
77
57
84
68
100
95
0-31
max
min
8
1
B. Pentru betoane de asa < C 12/15

c
22
37
55
76
14
27
45
66
-
0-40
max
min
8
1
20
12
33
23
47
37
69
59
0-70
max
min
8
1
18
6
32
13
45
22
61
38
100
95
86
78
100
95
0-31
max
min
7
1
C. Pentru betoane de asa > C 16/20

c
18
32
50
72
10
22
40
62
-
0-40
max
min
6
1
16
8
28
18
42
32
64
54
CAPITOLUL X COFRAJE
ART.23. COFRAJE
23.1. Stabilirea solutiei de cofrare si ntocmirea detaliilor de executie este
sarcina Antreprenorului.

23.2. Cofrajele proiectate trebuie s fie capabile s suporte sarcinile si

suprasarcinile fr s se deformeze.
23.3. Toate cofrajele trebuie s fie nivelate n toate punctele cu o tolerant
de +/- 1 cm.
Ltimile sau grosimile ntre cofraje ale diferitelor prti ale lucrrii nu trebuie
s prezinte reduceri mai mari de 5 mm.
23.4. Scndurile sau panourile cu care se realizeaz cofrajele trebuie s fie
mbinate la nivel si alturate n mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi
fiind de 2 mm, iar denivelarea maxim admis n planul unui parament ntre dou
scnduri alturate de 3 mm.
CAPITOLUL XI OTEL DE ARMTUR
ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMTURII
24.1. Armturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si
apoi montate n cofraj.
24.2. Fasonarea n cofraje nu este admis, dect cu autorizatia Inginerului si
aceasta pentru nchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
24.3. Barele lsate n asteptare ntre dou faze de betonare vor fi protejate
mpotriva oricrei deformatii accidentale. ndoirea si ndreptarea barelor lsate n
asteptare este interzis.
24.4. Verificarea montrii corecte a armturii trebuie s fie fcut de Inginer
sau de delegatul acestuia nainte de betonare. Inginerul poate ordona tinnd
seama de importanta lucrrii ca betonarea s nu aibe loc dect dup aceast
verificare.

CAPITOLUL XII BETON

ART.25. PREPARAREA BETONULUI
25.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor
constituentilor n malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduse n betonier n ordinea urmtoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul;
- nisipul;
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
- apa.
25.2. Duratele minimale ale malaxrii corespund urmtoarelor numere de
tururi:
- malaxor cu axa vertical
10 tururi
- malaxor cu axa orizontal
20 tururi
- betonier cu axa orizontal
20 tururi
- betonier cu axa nclinat
30 tururi.
Duratele maximale nu trebuie s depseasc de 3 ori duratele minimale.

25.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de ap introdus n betonier
va fi determinat tinnd cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui
s fie msurate cel putin o dat pe zi.
25.4. Utilajele de fabricatie trebuie s permit msurarea agregatelor,
liantului si apei n limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.
25.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobrii
Inginerului nainte de executie.

ART.26. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

26.1. Betoanele curente sunt puse n oper prin batere sau vibrare, conform
prescriptiilor caietului de sarcini speciale.
26.2. Betonul trebuie pus n oper nainte de a ncepe priza, Inginerul va fixa
un interval maxim de timp pentru punerea n oper a betonului dup fabricarea
acestuia. Betonul care nu va fi pus n oper n intervalul stabilit sau la care se va
dovedi c a nceput priza, va fi ndeprtat din santier.
26.3. Betonul trebuie s fie ferit de segregatii n momentul punerii n oper.
Dac n timpul transportului nu a fost amestecat, el poate s fie amestecat manual
la locul de folosire nainte de turnare.
26.4. Dac este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care
trebuie s fie puse n oper prin vibrare si modul cum trebuie s fie fcut aceast
operatiune.
26.5. La reluarea betonrii, suprafata betonului ntrit este ciupit dac este
cazul si bine curtat. Suprafata este abundent udat astfel ca vechiul beton s fie
saturat nainte de a fi pus n contact cu betonul proaspt.
26.6. Paramentele necofrate trebuie s prezinte formele si pozitiile prevzute
n desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate n timpul turnrii fr aport de
beton dup nceperea prizei si fr aport de mortar. Orice aport de beton efectuat
pentru a obtine corectia geometric a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu
care a fost vibrat betonul de dedesupt, dac acesta din urm a fost pus n oper
prin vibrare.
26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau n lipsa acestuia, Inginerul, se va
stabili tinind seama de situatia lucrrilor, de grosimea lor si natura cimentului
folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzis sau nu este
autorizat dect sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn
degradrile de nghet.

Aceste mijloace, fie c sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie c
sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie s mentin n toate
punctele betonului o temperatur de cel putin +10 timp de 72 de ore.
Cnd este posibil s se reia turnarea betonului ntrerupt datorit frigului va
trebui, n prealabil, s se demoleze betonul deteriorat si apoi s se aplice msurile
artate la pct. 20.5.
26.8. Antreprenorul va trebui s ia msurile necesare pentru ca temperatura
betonului n cursul primelor ore s nu depseasc 35C. Un numr oarecare de
precautiuni elementare vor fi luate n acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie s depseasc 40C;
- utilizarea apei reci;
- evitarea nclzirii agregatelor la soare prin acoperire;
- protectia betonului proaspt turnat mpotriva insolatiei.
Dac aceste precautiuni nu permit s se mentin temperatura betonului sub
35, Beneficiarul va ntrerupe betonarea.
26.9. Dup terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaz prin stropire
cu ap. Beneficiarul va stabili durata tratrii pentru fiecare parte a lucrrii n functie
de calitatea betonului si conditiile climatice.
ART.27. NCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
27.1. n scopul de a verifica corectitudinea fabricrii betonului, Inginerul
poate, n orice moment, s ordone ncercri de control.
27.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrrile cu cantitti importante de
betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea n executie, la iesirea din
betonier sau din malaxor si de fiecare dat cnd Inginerul o va considera
necesar, un minim de 12 probe n vederea urmtoarelor ncercri:
la 7 zile
la 28 zile

- compresiune
- ntindere
27.3. Dac ncercrile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor

corespunztoare acestei vrste Inginerul va trebui s opreasc lucrrile de
betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calittilor materialului sau a conditiilor
de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o nou ncercare de a relua
lucrrile de betonare.
Rmne la latitudinea Inginerului de a decide dac, tinnd seama de
rezultatele obtinute, de destinatia lucrrii si de conditiile sale ca si de toate
elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executat poate s fie
acceptat, trebuie s fie modificat sau consolidat. El poate subordona acceptrii
sale, lucrarea sau prti de lucrare n cauz, cu o refacere la un cost total care
poate s ating 20%.
27.4. Dac rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile,
Inginerul va putea s ordone demolarea lucrrii sau o parte din lucrarea n cauz
pe cheltuiala Antreprenorului.
27.5. Consistenta betoanelor va fi msurat cu conul lui Abrams. Ea va
trebui s se situeze ntre 0,8-1,0 din tasarea obtinut cu betonul de prob
corespunztor. n caz contrar cantitatea de ap va fi modificat pentru a reveni la
tasarea de referint.
ncercarea va putea fi repetat ori de cte ori Inginerul o va considera
necesar.
ART.28. TOLERANTE LA LUCRRILE EXECUTATE DIN BETON
28.1. Toleranta asupra oricrei dimensiuni msurat ntre paramentele
opuse sau ntre muchii sau ntre intersectiile muchiilor este dat n functie de
aceast dimensiune n tabelul 29.

Dimensiuni n m
Tolerante n cm
0,10
0,5
0,20
0,50
1,00
2,00
5,00
0,7
1
2
2
3
28.2. Deviere maxim admis a unui element cu directie apropiat de

vertical
este dat n functie de nltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30
nltimea n m
Tolerante n cm:
a
1,5
1,8
2,3
2
3
5
10
2
2,2
2,6
3,3
2,3
2,7
3,2
4
2,9
3,3
4
5
Not: tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
28.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete

plane sau riglete fiind sau nu cofrat este caracterizat de sgeata maxim
admisibil pe ntregul segment de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei
generatoare. Aceast sgeat este egal cu cea mai mare dintre valorile:
- 1/300
- un centimetru.

CAPITOLUL XIII ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI

ART.29. ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI
29.1. n momentul folosirii, piatra brut trebuie s fie usor umezit fapt pentru
care grmezile de piatr brut sunt n prealabil stropite cu ap, din abundent.
29.2. nainte de folosire, mortarul trebuie s fie ntotdeauna depozitat n
jgheaburi sau pe platform de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de
ploaie sau de cldur este interzis s fie nmuiat prin adugiri de ap.
29.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mna pe un strat abundent de mortar
si potrivite prin alunecare n asa fel ca s se obtin o tasare a rosturilor si o refulare a
mortarului la suprafat prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar
sunt umplute cu aschii de piatr nfipte si strnse astfel ca fiecare piatr brut sau
bolovan, precum si aschiile nfipte, s fie acoperite n ntregime cu mortar. Rosturile de
pe fata vzut a zidriei de piatr brut sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de
piatr si se va cuta ca aceste rosturi s aib o grosime redus care nu trebuie s
depseasc 3 cm n cazul pietrei brute.
29.4. Fata vzut a zidriei va fi realizat din pietre brute sau bolovani bine alesi
si bine asezati.
29.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mic de 40 cm, se va cuta s se
foloseasc pietre care s cuprind ntrega grosime a zidului, n numar de cel putin
dou bucti pe metru ptrat.
29.6. Paramentul vzut al zidriei, dac Caietul de sarcini speciale prevede, va
trebui s fie rostuit.
Cnd paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi ndeprtat cu
grij fr bavuri si bine netezit cu mistria.

29.7. Cnd paramentul unei zidrii noi trebuie s fie rostuit se curta rosturile,
nainte de a face priz mortarul, pe 3 cm adncime. nainte de a proceda la rostuire se
va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adncite fat de planul zidriei cu
circa 1 cm.
29.8. Cnd rostuirea este fcut pentru consolidarea unei zidrii vechi,
curtarea rosturilor se face pe o adncime pn la 5 cm si curtate cu ap mult.
Mortarul este pus n loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice.
29.9. Pe timp uscat, zidriile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o
uscare rapid. Zidriile trebuie aprate prin toate mijloacele mpotriva uscciunii, ploii
si nghetului.
29.10. Dac zidriile de constructii trebuie s fie ntrerupte ca urmare a
intemperiilor, Antreprenorul va lua msuri de acoperire la partea superioar cu rogojini,
pmnt sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrrilor orice zidrie
avariat este demolat si reconstruit.
29.11. Cnd se aplic o zidrie nou pe o zidrie veche, suprafetele de contact a
acesteia vor fi curtate, udate si la nevoie desfcute si refcute.
CAPITOLUL XIV AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI
ART.30. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
30.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt
cele indicate n proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz n functie de relief,
debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie,
pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate ntocmai de ctre Antreprenor.
30.2. Extrem de important este s se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinal minim va fi:
- 0,25% n teren natural
- 0,1% n cazul santurilor si rigolelor pereate.

30.3. Protejarea anurilor si rigolelor este obligatorie n condiiile n care

panta lor depete panta maxim admis pentru evitarea eroziunii pmntului.
30.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date
n tabelul 31.
Tabel 31
DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PMNTURI
Pmnturi coezive cu compresibilitate mare
PANTA MAXIM ADMIS %

0,5
Pmnturi coezive cu compresibilitate redus:

- nisipuri prfoase si argiloase
- nisipuri argiloase nisipoase
- argile prfoase si nisipoase
1
23
Pmnturi necoezive grosiere:

- pietris (2-20 mm)
- bolovnis (20-200 mm)
- blocuri (peste 200 mm)
3
4
5
Pmnturi necoezive de granulatie mijlocie si fin:

- nisip finos si fin (0,05...0,25 mm)
- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm)
- nisip cu pietris
0,5 1 2
30.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date n
tabelul 32.
Tabel 32
TIPUL PROTEJRII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI
Pereu uscat din piatr brut negeliv rostuit
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm
grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5 - clasa BC 10
PANTA MAXIM ADMIS %

5
10 12
Pereu zidit din piatr brut negeliv cu mortar de ciment sau pereu
din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton
15
Casiuri pe taluze nalte din pereu zidit din piatr brut cu mortar de
ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare
corespunztoare la piciorul taluzului
67

Pe portiunile n care santurile sau rigolele au pante mai mari dect cele indicate
n tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate n
tabel.
30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii n urmtoarele situatii:
-
la ramblee cu nltimea 3...5,00 m n cazul curbelor convertite si supranltate
la ramblee peste 5,00 m.

Descrcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe
taluze.
30.7. Santurile de gard se recomand s fie pereate, indiferent de pant.
30.8. Amplasarea santurilor de gard se va face la distanta minim, de 5,00 m
de muchia taluzului debleului, iar cnd este la piciorul rambleului la distanta minim de
1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de gard va avea pante
de 2% spre sant.
30.9. Antreprenorul va executa lucrarea n solutia n care este prevzut n
proiectul de executie. Acolo ns unde se constat pe parcursul executiei lucrrilor o
neconcordant ntre prevederile proiectului si realitatea dup teren privind natura
pmntului si panta de scurgere situatia va fi semnalat Inginerului lucrrii care va
decide o eventual modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de
scurgere prin dispozitii de santier.
ART.31. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
31.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip gruntos si aspru, n
grosime de 5 cm dup pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afnat, de aceeasi
calitate, n care se aseaz pietrele sau bolovanii. Grosimea initial a acestui strat este
de 8 cm.

Pietrele se implint vertical n stratul de nisip afnat, unele lng altele, btnduse deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatr s fie bine strns de pietrele
vecine. Pietrele se aseaz cu rosturile tesute.
Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaz la o prim batere cu
maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru mpnare care se
ud si se mpinge cu periile n golurile dintre pietre pn le umplu, dup care se bate
din nou cu maiul pn la refuz.
31.3. Suprafata pereului trebuie s fie regulat, neadmitndu-se abateri de peste
2 cm fat de suprafata teoretic a taluzului, refacerea fcndu-se prin scoaterea pietrei
si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
ART.32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE
CIMENT
32.1. Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia c dup
prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100
dup care se piloneaz pn la refuz nainte de a ncepe priza mortarului.
32.2. Suprafata pereului trebuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3
zile.
ART.33. EXECUTIA PEREULUI N MORTAR DE CIMENT
33.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip gruntos si aspru, n
grosime de 5 cm dup pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M
100 n care se implint pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare n asa fel ca
s se obtin o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafat prin toate
rosturile.

Se continu apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor rmase ntre pietre si

nivelarea suprafetei prin pilonare dup care mortarul este netezit cu mistria.
33.2. Suprafata pereului trebuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3 zile
si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
33.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.
ART.34. PEREU DE PIATR BRUT SAU BOLOVANI PE FUNDATIE
DE BETON
34.1. Peste terenul bine nivelat se toarn stratul de fundatie n grosimea
prevzut n proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pn s nceap priza
betonului se trece la executia pereului din piatr brut sau bolovani si colmatarea
rosturilor cu mortar de ciment M 100 n conditiile artate la pct. 33.1.
34.2. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3.
ART.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
35.1. Peste terenul bine nivelat se toarn direct pe pmnt stratul de beton C
8/10 sau C 12/15 n grosimea prevzut n proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi
de 2 cm.
35.2. Betonul turnat trebuie protejat mpotriva soarelui sau a ploii ncepnd din
momentul cnd ncepe priza prin acoperire si dup ce priza este complet terminat prin
stropire cu ap, att ct este nevoie, n functie de conditiile atmosferice.
ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
36.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip
pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini
speciale sau a proiectului de executie.
36.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevzute n
documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate
de Inginerul lucrrii.

CAPITOLUL XV
DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN
CORPUL DRUMULUI
ART.37. PRESCRIPII GENERALE
37.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaz n
functie de posibilittile de scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament;
- strat drenant continuu;
- dren longitudinal sub acostament.
37.2. Drenurile transversale de acostament au o ltime de 25...30 cm si
adncime de 30...50 cm situate la o distant de 10...20 m n functie de panta
longitudinal a drumului.
Panta longitudinal a acestor drenuri este de 3...5% si se execut normal pe
axa drumului cnd declivitatea n profil longitudinal al drumului este mai mic de
2% si cu nclinarea de cca. 60 grade n directia pantei cnd declivitatea este mai
mare de 2%.
37.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pn la taluzurile
drumului, el se recomand n special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de
circulatie.
37.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul
drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra
fundului santurilor sau n cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim
al apelor stagnate n zon.
37.5. Nu se prevd msuri de evacuare a apelor din corpul drumului n cazul
rambleelor executate din pmnturi necoezive sau permeabile.

37.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevd n

zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exist posibilitatea evacurii
apelor prin santuri.
n acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pn la dren, iar panta
longitudinal a drenului va fi de minimum 0,3%.
ART.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
38.1. Dup executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor
cu pmnt la nivelul acesteia, nainte de cilindrare se vor realiza spturile n
acostament la dimensiunile, nclinarea fat de axe, panta prescris si distanta ntre
ele artate la punctul 37.2.
Pmntul va fi evacuat n afara amprizei si n locul acestuia se va pune
materialul drenat din balast 0-71 realizndu-se continuitatea materialului granular si
racordarea cu cota inferioar a fundatiei.
38.2. Odat terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu
acostamente si drenurile executate crora trebuie s li se asigure evacuarea la o
cot superioar santului cu cel putin 15 cm.
ART.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU
Acesta se realizeaz odat cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor
Caietului nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE.
ART.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB
ACOSTAMENT SAU RIGOL
40.1. Sptura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau
mecanizat.
Dac se sap manual ltimea acestuia va fi n functie de adncime si anume:
- pentru H = 1,00 - 1,50 ltimea = 0,60 m

- pentru H = 1,50 - 2,00 ltimea = 0,80 m

- pentru H = 2,00 - 4,00 ltimea = 1,20 m.
n cazul drenului spat mecanizat ltimea va fi n functie de ltimea cupei,
dar min. 25 m.
40.2. n cazul spturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de
4....6 m lungime din aval ctre amonte, sprijinite corespunztor, cu asigurare
permanent a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmtor se atac numai dup
ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pn la jumtatea adncimii lui, cu
corpul drenat.
40.3. n cazul executrii drenului prin spare mecanic este necesar s se
coordoneze sparea si executarea corpului drenului astfel nct s nu se tin
sptura deschis.
40.4. Spturile se vor executa cu pereti verticali, fr sprijiniri pn la
adncimi de:
-
1,00 m n pmnturi plastic vrtoase si nisipuri n stare indesat;
1,50 m n pmnturi tari.

Cnd adncimea spturilor depseste aceste dimensiuni, se vor face
sprijiniri sau se va spa cu taluze.

40.5. Este interzis s se mentin spturile deschise. Corpul drenurilor se
execut imediat ce sptura a ajuns la cota prevzut.
40.6. Materialul rezultat din sptur se va ndeprta de la locul spturii la o
distant mai mare de 0,50 m.
40.7. n functie de solutia prevzut n documentatia de executie se va
realiza radierul rigid din beton BC 7,5, la cota prevzut n documentatia de
executie care poate avea o pant longitudinal de 0,2- 10% sau radierul elastic prin
compactarea terenului din talp sau din balast, care nu poate avea o pant mai
mare dect santurile si rigolele neprotejate.

40.8. Pe radierul pregtit se pozeaz tubul de drenaj perforat, cu talp din

PVC avnd diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul
65150 mm conform prevederilor din proiectul de executie.
40.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin
mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaz prin
compactare n straturi de 30...40 cm grosime si pe msur ce se execut acesta se
demonteaz sprijinirile dac acestea exist.
40.10. Se interzice ntreruperea lucrrilor n stadii care pot periclita lucrrile
executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente n vecintatea lor.
40.11. n cazul spturilor mecanizate, lucrrile de sapare si umplere se
succed astfel nct s nu rmn spturi deschise la sfrsitul zilei de lucru.
40.12. Capacul de nchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatr brut
sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton
simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.
CAPITOLUL XVI
CANALIZAREA
ART.41. DESCHIDEREA SPTURILOR
41.1. Spturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avnd ltimea
egal cu diametrul exterior al tubului, mrit cu o supralrgire de 0,25 m de o parte si
de alta.
41.2. Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect si este
compactat, dac este cazul, de asa manier nct densitatea uscat a solului s
ating 95% din densitatea uscat optim Proctor normal.
41.3. Cnd n transee se ntlnesc bancuri stncoase, ele trebuie s fie
derocate si aduse la o cot cu cel putin 10 cm sub fundul spturii si nlocuite pe
aceast grosime cu pmnt fin, nisip sau balast.

ART.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI

CMINELOR DE VIZITARE
42.1. Tuburile trebuie coborte cu grij n transee unele n prelungirea
celorlalte, facilitnd alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucti
de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzis.
42.2. Tuburile sunt pozate ncepnd din aval, bine aliniate si cu o pant
regulat respectnd prevederile proiectului de executie. mbucarea, cnd exist
este ntotdeauna dirijat spre amonte.
42.3. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minim.
Legtura ntre tuburile circulare cu mbucare pe jumtate de grosime este efectuat
cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minim ranforsat cu o armtur si turnat pe
loc n interiorul unui tipar. El este executat cu mortar n loc.
42.4. Umplerea transeelor nu se va face dect cu avizul Inginerului. Aceast
umplere va fi executat pn la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat
cu grij pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executat cu materiale
lipsite de elemente superioare lui 60 mm, n straturi succesive de 0,20 m grosime,
compactate cu grij ca s ajung la o densitate uscat de 95% din Proctor normal.
42.5. La executia gurilor de scurgere si a cminelor de vizitare se va respecta
pozitia acestora indicat n proiect, cota radierului si cota de racordare.
42.6. La gura de scurgere betonul plcii superioare va avea clasa C 8/10 si
va fi slab armat.
42.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de
10 cm din C 28/35 care va depsi cu cel putin 10 cm jur mprejur baza gurilor de
scurgere.
42.8. Elementele gurii de scurgere cu un singur grtar vor fi ansamblate cu
mortar de ciment M 50.

42.9. La cminele de vizitare mbinarea tuburilor prefabricate din beton se

face cu mortar de ciment M 50.
42.10. Fundul cminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment n
grosime de 3 cm cu M 50 si va pstra exact forma si panta canalului n continuare.
42.11. Gurile pentru treptele scrilor vor fi executate pe toat grosimea
peretelui, cu ngrijire pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine ndesat.
42.12. Pentru racordarea cminului la cota terenului se va turna pe loc beton
C 6/7,5. Pe ultimii 20 cm se prevede o ngrosare pentru montarea capacului
conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de
inventar care se monteaz pe tub.
CAPITOLUL XVII BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
ART.43. MONTAREA BORDURILOR
43.1. Ltimea spturii va fi egal cu ltimea elementului majorat cu 0,20 m.
43.2. Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect si este
compactat, dac este nevoie, ca s ating 95% din densitatea optim Proctor
normal.
n cazul unei spturi mai adnci fat de cota prescris, Antreprenorul
trebuie s compenseze diferenta de cot prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si
rigolei. Cnd lucrrile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar
este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare
provizorii de refolosire sau de evacuare a pmntului rezultat din spturi.
43.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau
beton de minimum 10 cm grosime.

Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si

dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a
dispozitivului destinat s asigure scurgerea apelor infiltrate n corpul drumului.
43.4. Rosturile nu vor trebui s aib mai mult de 2 cm grosime si vor fi
rostuite cu mortar M 50.
43.5.
Bordurile
si
rigolele
prefabricate
sunt
puse
urmrind
cotele,
aliniamentele si declivittile stabilite prin detaliile de executie.

43.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de
5 mm fat de cotele precizate n profilele transversale corespunztoare si n profilul
n lung.
CAPITOLUL XVIII NCERCRI SI CONTROALE
ART.44. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRRILOR
Independent de ncercrile preliminare de informare si ncercrilor de retet
privind calitatea materialelor elementare care intervin n constitutia lucrrilor si fac
obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la:
A. NCERCRI PRELIMINARE DE INFORMARE
Aceste ncercri care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si
ncercri de studii sunt efectuate naintea nceperii fabricrii betoanelor.
B. NCERCRI DE CONTROL DE CALITATE
ncercrile de control de calitate sunt efectuate n cursul lucrrilor n conditiile
de frecvent specificate n tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini
speciale.
C. NCERCRI DE CONTROL DE RECEPTIE

ncercrile de control de receptie sunt efectuate fie la sfrsitul executiei uneia

din fazele lucrrii, fie n momentul receptiei provizorii a lucrrii, n conditiile
precizate n tabelul 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale

Denumirea lucrrii
Betoane > C 8/10
Betoane < C 8/10

Cofraje
Armtur
Lucrri executate
din beton sau
zidrie din piatr
brut sau bolovani
Lucrri de
protejare a
santurilor rigolelor
si casiurilor
Drenuri
transversale de
acostament
Drenuri
longitudinale
Canalizare
Borduri de trotuar
Natura ncercrii
Studiul compozitiei
ncercri la compresiune
ncercri la ntindere
ncercare la compresiune
ncercare de plasticitate
- Controlul dimensiunilor de
amplasare si soliditate
- Controlul pozitiei armturilor
-
- Controlul dimensiunilor sii

ncadrrii n tolerante
- Controlul corectrii finisrii a
fetei vzute
- Amplasamentul lucrrilor
- Dimensiunile si calitatea
lucrrilor
- Profilul longitudinal sectiunea
si grosimea protejrii
- Amplasamentul si nclinarea
- Dimensiunile
- Posibilitatea de scurgere n
sant
- Amplasament
- Cotele radierului
- Realizarea corect a filtrului
- Amplasarea camerelor de
vizitare
- Controlul functionrii
- Amplasament
- Cotele radierului
- Pozarea corect a tuburilor si
realizarea mbinrilor ntre ele
- Realizarea
corect
a
umpluturii
- Asezarea si executia corect
a gurilor de scurgere si a
cminelor de vizitare
- Racordarea ntre gurile de
scurgere si canalizare
- Controlul functionrii
- Amplasament
- Realizarea corect a fundatiei
- Respectarea cotelor
A: ncercri preliminare de
informare B: ncercri de control
Categoria de
control
A B
Frecventa
C
- Pentru betoane de
clase > C 8/10
- Pe prti de lucrare
- Pe prti de lucrri la
cererea dirigintelui
- naintea betonrii
fiecrui element
- naintea betonrii
fiecrui element
- La fiecare lucrare

de calitate C: ncercri de control

de receptie
CAPITOLUL XIX STATII DE TRATARE

Prezenta Specificatie Tehnica se refera la lucrarile de constructii necesare
executarii sistemelor de epurare a apelor pluviale ce sunt evacuate din sistemul
rutier in santurile laterale ale drumului si cuprinde conditiile tehnice de calitate care
trebuie indeplinite de materialele utilizate si tehnologia utilizata in realizarea
lucrarilor de constructii.
46.1
Apa pluviala colectata de pe drum si evacuata la santurile de la baza
rambleului autostrazii cat si apele de infiltratie colectate de conductele de drenaj

centrale si evacuate de asemeni catre santurile laterale sunt dirijate catre statii de
tratare.
46.2
Dupa epurarea acestor ape la limitele de calitate 35 mg/l materii totale
in suspensie si 5 mg./l produse petroliereimpuse de Normativ NTPA 001/2002,

acestea sunt deversate in emisarii, rauri, parauri, canale de desecare sau bazine
de inmagazinare temporara special amenajate pentru evacuarea apei prin infiltrare
in teren.
46.3 Amplasarea statiilor de tratare se face, in general, in zona podurilor si a
podetelor in imediata apropiere a drumului.
46.4
Zona de evacuare in emisar se va perea in amonte si aval cu pereu
din piatra bruta 20 cm asezat pe un strat de balast de 10 cm.

CAPITOLUL XX DESCRIEREA MATERIALELOR CARACTERISTICILE

PRINCIPALE
ART.47. COFRAJE
Vezi ART. 23
ART.48. ARMATURI
Vezi ART. 24
ART.49. PIETRIS SI BALAST
Vezi ART. 4
ART.50. RAMA SI GRATAR DE FONTA
50.1 Gratarele vor fi facute din fonta 8 mm, sudate la o distanta de 20 cm
intre bare si vor fi protejate impotriva coroziunii. Gratarul va fi plasat la intrarea in
rezervor separator pentru a opri piese de mare sau alte materiale care intra in
bazin.
ART.51. SCARA DE ACCES
Pe rambleele inalte, in scopul de a asigura accesul in conditii de siguranta
pentru intretinerea de statii de tratament scari sunt prevazute, construite din beton,
la detalii de proiectare.

CAPITOLUL XXI EXECUTIA STATIILOR DE TRATARE

ART.52. STATIE DE TRATARE CU EVACUARE IN EMISAR
52.1
Apele de suprafata, care se descarca de la drum in santurile situate pe
ambele parti ale drumului sunt indreptate spre statiile de tratare inainte de evacuarea
lor intr-un curs de apa existente. Statiile sunt situate de-a lungul drumului, la cele mai
mici niveluri, in apropiere de fluxuri.
La intrarea in statia de tratare se afla un grilaj metallic pentru stoparea
obiectelormari.
Rezervorul are un separator din beton armat, prevzut cu un perete semiscufundat.
Rezervoarele au diferite lungimi i limi, n funcie de fluxul de descrcare si sunt
acoperite cu panouri prefabricate din beton armat prevzute cu guri pentru ventilaie.
52.2
Executarea sapaturilor se face cu respectarea conditiilor locale de teren.
Excavarile se execut cu puin timp nainte de executarea lucrrilor ulterioare pentru a

nu se deteriora traneele.
anul excavat la inceput este pentru construirea separatorului de hidrocarburi.
Cofrare i consolidarea sunt plasate n interiorul anului, apoi se va turna betonul, n
funcie de desenele proiectului i respectnd indicaiile date n capitolele anterioare de
la cofraje, armare i betonare.
ART. 53. STATIE DE TRATARE CU EVACUARE IN SUBTERAN

53.1. n cazul n care apa nu poate fi descrcat de la staia de epurare n ruri,
fluxuri sau canale de scurgere acesta vor fi stocate n lacuri de acumulare. Lacurile au
o seciune trapezoidal. Dimensiune este influenat de cantitatea de ap care trebuie
s fie descarcata i, prin urmare, toate sunt diferite n mrime. Profilul este n
conformitate cu desene detaliate.

Construcia iazurilor const in asternerea unui strat vegetal, cu o grosime de

40cm. Solul vegetal este ntins pe un strat de geotextil. La intrarea apei n iaz i pe
partea lateral a iazului de decantare, unde apa poate fi deversata n jur n caz de aflux
mare, suprafaa iazului de decantare va fi protejata mpotriva eroziunii cu saltele.
Grosimea stratului este de 20cm. Valorile sunt de 50mm-100mm i ar trebui s permit
o compactare corespunztoare.
53.2. Executarea gropii de fundare pentru pozarea caminului se face cu
respectarea prevederilor proiectului si a conditiilor locale de teren.
Excavare se execut cu puin timp nainte de executarea lucrrilor ulterioare, pentru a
nu deteriora traneele.
CAPITOLUL XXII VERIFICARI, INCERCARI SI

PROBE IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE A STATIILOR DE TRATARE
Verificarile, incercarile si probele se executa conform Legii 10/1995, privind

calitatea lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, SR 4163/1,2,3,:95;96;96
si a altor reglementari specifice.
CAPITOLUL XXIII RECEPTIA LUCRRILOR

Lucrrile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafat vor fi supuse de
regul unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrri
ascunse, care necesit s fie controlate si receptionate, nainte de a se trece la
faza urmtoare de lucru cum sunt lucrrile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi
supuse si receptiei pe faz de executie.

ART.54. RECEPTIA PE FAZE

54.1 n cadrul receptiei pe faz (de lucrri ascunse) se va verifica dac
partea de lucrare ce se receptioneaz s-a executat conform proiectului si atest
conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
54.2
n urma verificrilor se ncheie proces verbal de receptie pe faze n
care se confirm posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmtoare.

54.3 Receptia pe faz se efectueaz de ctre Inginerul lucrrii si
Antreprenor, documentul se ncheie ca urmare a receptiei si poart ambele
semnturi.
54.4Receptia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente
ale lucrrii:
54.5
Pentru drenuri:
- trasarea si amplasarea cminelor;

- executarea spturii la cot;
- realizarea radierului si pozarea tubului drenant;
- la realizarea umpluturii drenante.
b. Pentru canalizri:
- trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si cminelor de vizitare;
- executarea spturii, la cote la canal si cmine;
- pozarea tuburilor si realizarea mbinrilor dintre acestea;
- realizarea radierului din gurile de scurgere si cmine de vizitare;
- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru nltime si la realizarea
umpluturii la cota final.
c.
Pentru lucrri din beton si zidrii: santuri ranforsate, santuri zidite,
camere de cdere, s.a.

- trasarea;
- executia spturilor la cote;

- executarea cofrajului;
- montarea armturii.
d.
Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora.
45.4. Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispozitia
organelor de control, ct si comisiei de receptie preliminar, sau final.
ART.55. RECEPTIA PRELIMINAR
55.1. La terminarea lucrrilor sau a unor prti din acestea se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrrilor verificndu-se:
-
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de
sarcini speciale si a proiectului de executie;

-
daca verificrile prevzute n prezentul caiet de sarcini au fost
efectuate n totalitate;
-
dac au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatrile
consemnate n cursul executiei de ctre organele de control (Client, Inginer,

etc.).
n urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminar si
n care se consemneaz eventualele remedieri necesare, termenul de executie a
acestora
si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat
unele abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.
ART.56. RECEPTIA FINAL
La receptia final a lucrrilor se va consemna modul n care s-au comportat
lucrrile, dac au functionat bine si dac au fost bine ntretinute.

S.T 11 Dispozitive de Colectare Si Evacuare A Apelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.T 11 Dispozitive de Colectare Si Evacuare A Apelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ST 11- DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA

Proiectare si executie Autostrada Timisoara Lugoj, Lot 1 Autostrada

ST 11- DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

PARTEA I - NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR

CAP.II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

CAP.III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDRII DE PIATR

ART. 7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

CAP.IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE

ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU

Proiectare si executie Autostrada Timisoara Lugoj, Lot 1 Autostrada

ST 11- DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

CAP.VI. BORDURI DE TROTUARE, PREFABRICATE PENTRU

ART.14. BORDURI DE TROTUARE SI DE REFUGII

CAP.VII. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR

PARTEA II - MODUL DE EXECUIE A LUCRRILOR

CAP.VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SPTURILOR

ART.17. PICHETAREA LUCRRILOR

CAP.IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A

CAP.XI. OTEL DE ARMTUR

ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMTURII

Proiectare si executie Autostrada Timisoara Lugoj, Lot 1 Autostrada

ST 11- DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

ART.26. PUNEREA N OPER A BEONULUI

CAP.XIII. ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI

ART.29. ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI

CAP.XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI

ART.30. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

CAP.XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTARE SI EVACUARE

ART.37. PRESCRIPTII GENERALE

CAP.XVII. BORDURI DE TROTUAR SI RIGOLE PREFABRICATE

Proiectare si executie Autostrada Timisoara Lugoj, Lot 1 Autostrada

ST 11- DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

ART.43. MONTAREA B ORDURILOR

CAP.XIX. STATII DE TRATARE

Proiectare si executie Autostrada Timisoara Lugoj, Lot 1 Autostrada

ST 11- DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

prezentului caiet de sarcini.

ST 11- DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul su efectuarea tuturor

- ciment Portland cu adaos

3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrile expuse la

ST 11- DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

Elemente sau constructii cu

masive avnd grosimea

gropi mai mici de 1,5 m

Elemente sau constructii

Elemente sau constructii din

NOT: R - ciment indicat a se utiliza

utilizabil n lipsa celui indicat

Mortar de zidrie sau tencuial de

Idem de marca 100

Mortare de completarea rosturilor

3.4. Cimenturile folosite trebuie s satisfac conditiile artate n tabelul 3.

ST 11- DISPOZITIVE DE SCURGERE SI

Constante de volume pe turte

Constante de volum Le Chatelier

S nu prezinte ncovoieri sau

Mrimea volumului < 10 mm

3.6. Condiiile tehnice de recepie, livrare si control ale cimentului trebuie s